TIPURI DE MODELE SI STRATEGII DE MODELARE IN ECOLOGIE Principalele categorii de modele utilizate în studiul ecologic sunt categoria modelelor mentale

sau idealizate în care sunt cuprinse modelele logice (calitative), cele matematice (cantitative) şi categoria modelelor materiale (similare sau analogice). Modelele logice sunt utilizate pentru reprezentarea organizării sau evoluţiei unor sisteme biologice, cu diferite grade de complexitate, de la reprezentări sub forma unor diagrame simple, până la utilizarea unor relaţii care utilizează operatori specifici algebrei booleene. Modelele matematice sunt cele mai utilizate în ecologia modernă, în diferite variante, în funcţie de complexitatea procesului studiat. De obicei se porneşte de la realizarea unor modele parţiale care caracterizează evoluţia unui sistem biologic, utilizând în special aşa-numitele modele matematice duale care au ca elemente principale factorul fundamental care determină un anumit eveniment ecologic şi sistemul biologic studiat. Aceste modele matematice duale reprezintă simplificări destul de accentuate ale realităţii şi de aceea pot fi utilizate eficient numai în cazurile în care, dintre toţi factorii care ar putea influenţa un proces ecologic (de exemplu: modificarea efectivului unei populaţii naturale), unul singur este cu adevărat determinant pentru modificarea survenită. Utilizând aceste modele matematice duale, se pot construi modele matematice mai complicate. Modelele similare sunt utile în cazurile în care comportamentul sistemului biologic analizat nu este cunoscut, relativ la variaţia unor factori mediali determinată de activitatea umană. Modelele analogice sunt utilizate mai ales în scop didactic şi demonstrativ deoarece permit reprezentarea fiecărui proces cu un corespondent material al modelului, fapt ce facilitează observarea în etape a unor procese ecologice, în realitate destul de complexe. Un exemplu de model analogic utilizat frecvent este lotul statistic de piese de culori diferite care permit simularea de cupluri întâmplătoare de elemente. Avantajul utilizării unui astfel de model constă în posibilitatea cuplării aleatorii a elementelor, deci modelarea întâmplării, ceea ce conduce la rezultate diferite şi menţine astfel un interes continuu al celui ce experimentează. Modelarea analogică Wisarcot redă cazul reglajului corelat al efectivelor unei populaţii paşnice şi al unei populaţii răpitoare specifice. Se realizează o reprezentare grafică a variaţiilor periodice a celor două populaţii care are următoarele caracteristici: - populaţia pradă are o valoare maximă a efectivului superioară numeric efectivului populaţiei prădătoare (răpitoare) datorită unei rate mai mari a natalităţii; - valoarea maximă a efectivului populaţiei prădătoare este atinsă mai târziu decât momentul în care se înregistrează efectivul maxim al populaţiei pradă. Modelarea analogică Ramcot permite studiul evoluţiei structurii genetice a unei populaţii ce este supusă presiunii unor factori mediali care acţionează selectiv. Acest tip de modelare permite, de exemplu, înregistrarea evoluţiei temporale a raportului dintre formele normale şi variantele ce pot apare în evoluţia unor populaţii care trăiesc în condiţii de mediu nu tocmai optime, cu sunt cele din arealele cu poluare accentuată.

construirea modelelor matematice ce vor descrie comportamentul sistemului în diferite condiţii (naturale sau modificate). .faza ce constă în realizarea experimentelor de laborator. • Strategia de teren este specifică activităţii de cercetare ecologică expediţionară şi este una din cele mai simple.o etapă care este de fapt un experiment analogic ce presupune realizarea simulărilor ce oferă informaţii asupra comportamentului sistemului cercetat. Aceasta presupune ca plecând de la datele rezultate în urma cercetării eşantioanelor prelevate pe teren şi a altor informaţii credibile.o etapă caracteristică strategiei de teren prin care se obţin date şi informaţii necesare simulării eficiente. Se pot deosebi două faze ale acestei strategii: . Din acest punct de vedere. se construiesc modele logice ce vor fi mai apoi utilizate la elaborarea modeleelor matematice de diferite grade de complexitate. .faza care cuprinde activităţi legate de acumularea de date şi informaţii printr-o strategie de teren. sunt mai frecvent utilizate trei strategii de modelare. • Strategia experimentală se alege atunci când procesele ecologice se studiază în condiţii de laborator. . realizarea modelelor logice şi a modelării matematice.Alegerea strategiilor de modelare a proceselor ecologice este dependentă de complexitatea fenomenelor studiate precum şi de alegerea adecvată a modelelor. se formulează unele concluzii referitoare la procesele ecologice şi pornind de la acestea. • Strategia analogică se poate adopta atunci când se intenţionează utilizarea modelelor analogice în studiul sistemelor biologice şi presupune două etape: . utilizându-se diferite tipuri de experimente pe loturi de indivizi capturaţi din populaţiile naturale.