Foaie de observatie.

Endocrinologie
ANAMNEZA 1. Date generale Numele şi prenumele Etatea Studiile Profesiunea Domiciliul Data internării Diagnosticul de trimitere: Diagnosticul la internare: Diagnosticul clinic: diabetică. Cemîrtan Natalia 60 ani studii medii, contabilitate la moment pensionera s.Chiştelniţa , raionul Teleneşti 12.09.2007 Diabet zaharat tip II forma gravă. Micro-macroangiopatie diabetica. Encefalopolineuropatie gr.II-III . Angioretinopatie diabetica. Nefropatie diabetica. Diabet zaharat tip II forma gravă. Diabet zaharat tip II, forma gravă compensata. Angiopolineuropatie

2. Acuze la intenare Pacientua la internare (12.09.2007) prezenta următoarele acuze: • xerostomie • scăderea acuităţii vizuale • cefalee intensitate moderată • astenie generală • dureri în muşchii membrelor inferioare • parestezii în membrele inferioare • periodic dureri in regiunea hipocondrului drept • meteorism La momentul curaţiei pacienta (14.09) prezenta următoarele acuze: cefalee de intensitate slabă, dureri şi parestezii în membrele inferioare. 3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ) Pacienta se consideră bolnavă de diabet timp de 10 ani(anul 1997), când pentru prima dată s-a depistat hiperglicemia (glucoza – 17 mmol/l). Pacienta nu prezenta nici o acuză de tipul : polidipsie, poliurie, polifagie. Pierdere in greutate nu s-a inregistrat. A fost prescrisă insulinoterapia. Dupa urmarea unui tratament cu insulină, nivelul gilcemiei constituia 5,0 mmol/l. Anual, pacientua urma examenul medical profilactic unde solicita şi explorarea glicemiei sangvine. Episoade de hiperglicemie nu s-au depistat. În luna martie a.2001 pacientul s-a adresat la medicul endocrinolog a SR Teleneşti cu următoarele acuze: polidipsie( aproximativ 3l/zi), prurit cutanat, pierdere ponderală până la 11 kg (de la 75 până la 60 kg.), astenie generală, scăderea acuităţii vizuale. S-a determinat hiperglicemia – 14 mmol/l. Bolnavua a fost îndreptata la SCR serviciul de endocrinologie cu scop de diagnostic şi tratament. Pacienta a fost investigata si a fost stabilit diagnosticul : Diabet zaharat tip II forma gravă. Pacienta a urmat tratament în staţionar timp de 1,5 luni. Tratamentul primit Schema de tratament urmată timp de ultimii ani : Din 2001-2005 a urmat insulină Humulin : 8:00 – 20 UA + 19:00 – 10 UA ( în total – 30 UA ). Din anul 2005 a urmat Protofan : 8:00 – 20 UA + 12:00 – 10 UA + 20:00 – 10 UA ( în total – 40 U.A.)

1

deformaţii. alimente. Inspecţia Aripile nasului nu participă în actul de respiraţie. d) Antecedente eredo-colaterale Din spusele pacientului mama sa a fost bolnavă de diabet. conştiinţa clară. Fosele supra.Inspecţia generală Starea generală a bolnavei este satisfăcătoare. fără dureri. puterea muşchilor normală. Şi-a început studiile la vîrsta de 7 ani. la domiciliu de 3 ori pe zi. Tip constituţional normostenic ( unghiul epigastral = 90° ). frecvenţa mişcărilor respiratori ieste 20/min. Vocea este neshimbată. Este căsătorită. respiraţia nazală este puţin îngreunată.Istoricul vieţii bolnavei ( anamnesis vitae ) a) Date biografice Este al doilea copil în familie. unghiile normale. fără deformaţii. infraclaviculari. supraclaviculari. 2. Retracţii parietale nu se determină. DATE OBIECTIVE STAREA PREZENTĂ A BOLNAVEI ( STATUS PRAESENS ) 1. Părul – cu luciul păstrat. cât şi pentru obţine documentaţia necesară pentru a fi prezentată la comisia de expertiză medicală a vitalităţii. puls capilar nu se determină. de culoare roz-pală. cu luciul păstrat. retracţia sau proeminenţa lor nu se determină. Periodic s-a internat în staţionar serviciul de endocrinologie a SCR (în 2001.şi infra. f) Deprinderi dăunătoare Nu fumează. Ambele hemitorace participă simetric şi uniform şi în actul respirator. tonusul este normal. alţi alergeni neagă. Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale. mamă a 3 copii. În articulaţii mobilitatea deplină. 4. Copii sunt sănătoşi. Ţesutul celulo-adipos subcutanat dezvoltat normal (grosimea plicii -3 cm.Pacienta urmează tratamentul prescris fără abateri. Contact cu bolnavi de tuberculoză – neagă. sînt nedureroşi. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deterimnă. Se determină rubeoza facială.2007) cu scop de investigaţii şi corecţia tratamentului administrat. Capul este proporţional.Sistemul respirator Acuze Bolnava nu prezintă plîngeri. b) Antecedente patologice Boli sexual-transmisibile – neagă. Muşchii sînt bine dezvoltaţi. În copilărie a corespuns grupului de vârstă conform dezvoltării fizice. Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni. Nu consumă cafea sau ceai tare în cantităţi mari. Mişcările respiratorii sînt ritmice. dureri în regiunea bazei nasului şi a sinusurilor paranazale. nu consumă alcool sau droguri. expresia feţei obişnuită. Bolnava nu tuşeşte. Toracele de conformaţie normală. Lipsesc secreţiile nazale. percutor puncte dureroase nu se determină. Alimentaţia – suficientă în cantitate. puncte dureroase nu se determină. scapulae alatae nu sînt prezente. Poziţia bolnavei în pat este activă. vaccinuri. pulsaţia venelor jugulare nu se determină. Tegumentele – curate.claviculare uniforme pe ambele hemitorace. Gâtul este proporţional. senzaţii dureroase lipsesc. fără deformaţii globale. Umiditatea şi turgorul pielii normale. În prezent s-a internat cu scop de investigaţii şi corecţia tratamentului administrat. 2005. Tipul respiraţiei este abdominal. In spatiul inghinal). polen. 2 . axilari ) palpator nu se determină. dezvoltarea fizică normală. crepitaţii nu se determină. e) Anamneza alergologică Alergie la medicamente. nu are dureri toracice sau dispnee.

Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui. Sistemul cardio-vascular Acuze Bolnava nu prezintă acuze specifice afecţiunilor cardiovasculare ( dispnee. La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. tuse. La nivelul bifurcaţiei traheii. Edeme nu prezintă.ce denotă neuropatia vegetativă sau microangiopatia vaselor subcutanate. 3. Se determină rubeoza facială. Pe toată aria pulmonară se determină respiraţie veziculară. corelaţia inspir:expir este 1:3. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice a) parasternală b) medioclaviculară c) axilară anterioară d) axilară medie e) axilară posterioară f) scapulară g) paravertebrală Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie Dreapta Spaţiul intercostal 6 Marginea superioară a coastei 6 Marginea superioară a coastei 7 Marginea superioară a coastei 8 Marginea superioară a coastei 9 Marginea superioară a coastei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Stînga Marginea inferioară a costei 7 Marginea inferioară a costei 8 Marginea inferioară a costei 9 Marginea inferioară a costei 10 La nivelul vertebrei Th 11 7 cm Auscultaţia Frecvenţa respiraţiei 20/min. Percuţia topografică 1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga apexiene a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7 2. turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv. Percuţia Percuţia comparativă La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară. dureri precordiale. crepitaţii. fără semne de cianoză. frotaţie pleurală nu se auscultă. hemoptizie. Şocul apexian şi pulsaţie în epigastru nu se determină. edeme pe gambe). La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide. Palpaţia cordului 3 . palpitaţii. deasupra traheii şi laringelui se auscultă respiraţie tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri.Palpaţia Elasticitatea toracelui este păstrată. Inspecţia– tegumentele roz-pale.

tensiunea şi amplituda în normă. abdomenul este simetric. deficit de puls nu se determină. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. Tensiunea arterială: braţul stîng 130/90 mm Hg braţul drept 130/90 mm Hg 4. moale. Auscultaţia Zgomote cardiace ritmice atenuate. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ". înălţimea. indolor. Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu Vinogradov – Durosier. tensiunea şi amplituda joasă. limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1. fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate. cu suprafaţa netedă. inghinale ) nu se determină. indolor. Puls capilar lipseşte. indolor. poplitee. Colonul descendent cilindric. Modificări de ritm. Dimensiunea transversală a cordului constituie 12 cm. Inspecţia Cavitatea bucală fără miros fetid. umbilicale. indolor. hemoragii. tonsilele palatine – roz. Şocul cardiac nu se determină. La examinarea venelor membrelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă. fără ulceraţii. cantitatea de lichide consumată nictimeral normală. fără ulceraţii. palpator segmente dure şi/sau dureroase nu se determină. Palpaţia Palpaţia superficială Abdomenul este suplu. Sufluri sistolice sau diastolice nu se auscultă. Pe artera dorsalis pedis puls ritmic. deglutiţia liberă. Scaunul este în mediu o dată în 24 ore. Forma abdomenului – obişnuită. Apetitul este bun. nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. dureros. Sistemul digestiv Acuze Dureri in regiunea epigastrica cit şi in alte regiuni ale abdomenului nu prezintă. mucoasa de culoare roz. Cecul cilindric.5 cm medial de linia medioclaviculară. umedă. plin. participă în actul de respiraţie. FCC – 78 bătăi/min. Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco Colonul sigmoid la palpare cilindric. Investigarea vaselor sangvine La palpare se determină pulsul pe arterele radiale. cu suprafaţă netedă. identic la ambele picioare. indolor. moale. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm². puterea şi rezistenţa în normă.La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5. cu suprafaţă netedă. masele fecale de culoare cafenie. Percuţia Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului. Pe artera radială puls ritmic. consistenţă obişnuită. Configuraţia cordului este normală. la nivelul coastei 3. 4 . Vălul palatin de culoare roz. Colaterale venoase ( capul meduzei ) şi cicatrici nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină. Sectorul teminal al ileonului cilindric. cu suprafaţă netedă. femurale. Zgomote supraadăugate nu se auscultă. moale. fără adipozitaşi sau ulceraţii. cu frecvenţa 78/min. puţin mobil. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe. Gingiile de culoare roză. identic la ambele mîini. Limba de culoare roz. moale. cu 1. limita superioară se află pe linia parasternală stîngă. puţin mobil. dedublări nu se determină. Colonul ascendent cilindric. dorsalis pedis şi tibialis posterior. mobil. moale.5 cm medial de linia medioclaviculară. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. cu suprafaţă netedă.

Inspecţia Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină.Percuţia La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. Auscultaţia Suflu nu se determină. de două ori pe noapte. consistenţa moale. 5 . puţin dureros. Palpaţia Splina nu se palpează. Inspecţia Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt. Palpaţia Ficatul la marginea rebordului costal. În cavitatea abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat. 5. cu suprafaţa netedă. Auscultaţia La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. între punctul 3 şi 5 – 7 cm. Palpaţia La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină. Pancreasul Palpator nu se determină. Frotaţie peritoneală nu se auscultă. Edeme ale feţei şi pleoapelor lipsesc. Micţiunea liberă. Percuţia Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 9 cm. La inspecţia regiunii lombare eritem şi tumefiere nu se determină. Percuţia Simptomul Giordani negativ bilateral. Ficatul şi vezica biliară Acuze Nu prezintă. Diureza nocturnă: o dată. senzaţii dureroase lipsesc. Splina Inspecţia La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng. Auscultaţia La auscultaţie suflu nu se detrmină. între punctul 3 şi 4 – 8 cm. indoloră. Sistemul uro-genital Plîngerile Dureri în regiunea lombară lipsesc.

La inspecţie s-a determinat: pulsaţia vasculară – pe membrele inferioare este scăzută. tremorul mîinilor nu se determină. tălpile picioarelor – sunt reci. Palpaţia Palpator glanda tiroidă nu se determină. Hipofiza nu prezintă modificări patologice Glanda tiroidă la palpare nu prezintă modificări patologice Glandele suprarenale nu prezintă simptomatologie clinică Glanda pancreatică prezintă modificări funcţionale. hiperpigmentaţii. cefalee de intensitate moderată. dureri în muşchii membrelor inferioare. parestezii nu se determină. Sistemul endocrin Inspecţia Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform. fiind reprezentate de polidipsie( aproximativ 3l/zi). 7. Sistemul nervos Starea psihică este normală. Factorul genetic este si el prezent – mama fiind bolnavă şi ea de diabet. Pacientul Dureri pe parcursul nervilor. deglutiţia este liberă. pierdere ponderală până la 11 kg. Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este vorba de o patologie endocrinologică şi chiar diabet zaharat. hipertrihoză sau căderea părului nu se determină. cu tablou clinic de pancreatită cronică recidivantă. parestezii în membrele inferioare. prurit cutanat. dispoziţia bună. Se determină rubeoza facială. 6 . periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si meteorism. astenie generală. 8. astenie generală. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă normală.6.ce denotă neuropatia vegetativă sau microangiopatia vaselor subcutanate. scăderea acuităţii vizuale.1997. Pacienta este bine orientată spaţiotemporal. Presupunem urmatorul diagnostic: Diabet zaharat tip II forma gravă. scăderea acuităţii vizuale. Diagnosticul prezumtiv Din datele obţinute din acuzele bolnavei avem: xerostomie. Inspecţia glandei tiroide La inspecţie nu se determină deformări ale laringelui. Sistemul hematopoietic La percuţia oaselor plate – stern. S-a determinat hiperglicemia – 14 mmol/l. Plus la aceasta apcienta este supraponderal – 75 de kg la o talie de 155 cm (In norma greutatea sa ar trebui sa fie 50 kg) si duce un mod sedentar de viata. spasme. coaste – puncte dureroase nu se determină. În poziţia Romberg reacţia motorie normală. Răspunde adecvat la întrebări. Din datele obţinute din anamneza vieţii pacientei putem stabili că diabetul zaharat a avut ca factori declanşatori-lucrul pacientei greu si stresant. Primele simptome au aparut in a. Auscultaţia Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.

0 *10**12 /l 0. USG organelor cavitatii abdominale 8.05 200 ml Culoarea paiului 1020 transparentă acida 0 0 7 . Hemoglobina glicozilată 5.0 .48 13.0 6 63 1 26 4 10 2. Analiza biochimică a sângelui 6.002 0/00 0 13.85-1. Reovazografia membrelor inferioare Se recomandă consultaţia următorilor specialişti: 10. Glicemia de 3 ori 4. Microradiografia cutiei toracice 9.0 .05 154 5.40-0. ECG 7. Consultaţia neurologului 11. Analiza generală a sângelui 2. Consultaţia oftalmologului Rezultatele examinării de laborator şi instrumentale 1. Analiza generală a sângelui: Parametrul Hemoglobina Eritrocite Indice cromatic Leucocite Neutrofile nesegmentate Neutrofile segmentate Eosinofile Limfocite Monocite VSH Hematocritul Norma (SI) 130-160 g/l 4.31 0.0 *10**9 /l 1-6% 47-72% 0.09.9.Planul examinării ulterioare a bolnavei Se cere efectuarea următoarelor investigaţii: 1.87 5. Analiza generală a urinei 3.5.09.05 4.5-5% 19-37% 3-11% 2-10 mm/h 0. Analiza generală a urinei: Norme SI Cantitatea Culoarea Densitatea Transparenţa Reactia Proteine Glucoza Culoarea paiului 1015-1030 Transparentă Acida 0-0.

25 9. Schimbari difuze in parenchimul pancreasului nu sint. Cordul – ventricolul stâng este dilatat. Se recomandă: 8 . QRS – 0. Reovazografia membrelor inferioare: Se determină debit pulsativ scăzut. Aorta e alungită.16 s.56 0.09. IR a membrului inferior stâng – 0.bazinet a ambilor rinichi se determina moderat. Deformarea si dilatarea sistemului calice.Microradiografia cutiei toracice: Plămânii sunt transparenţi. Polineuropatie. Steatoza hepatica nu se determina. USG organelor cavitatii abdominale: Concluzie: Parenchimului ficatului omogen.6 mmol/l 13.4.45 mmol/l/h 7. Tulburări senzitive vegetative.3-5.Consultaţia neurologului: Diagnostic: Encefalopolineuropatie diabetică.8 mmol/l) 5.5 mcmol/l 2. Analiza biochimică a sângelui: Norma (SI) Proteina generale Bilirubina totala Bilirubina conjugata Bilirubina libera AlAT AsAT Triglicereide sangvine 64 – 83 g/l 10.5-20. 8. Sindrom neurastenic. ritm sinusal.23 0.7 mmol/l (14:00.06 s. ECG Voltajul păstrat.05 Norma (SI) Glicemia 3.25 .09.09. IR a membrului inferior drept – 0.orizontal.2 mmol/l (14:00-6. FCC – 75/min PQ – 0.52 0. Axul electric al cordului .05 6. pronunţat la ambele membre inferioare.5 mmol/l 13.05 6.68 mmol/l/h 0.05 6.1-0.8 8. 7.Celule epiteliale • plate • renale Leucocite Eritrocite 0-3 / camp nu se depisteaza 0-3 /camp 0-2 /camp 1-2/ camp 0 0-1 4.20 1. QT – 0.6 mmol/l 16.1-0.4 mmol/l) 14.09. 6.41 s.

Fără asocieri particulare -B15. Stabilă Rare Se poate constata uneori către debutul bolii Normala sau marita Fara modificari Celulele beta sunt deobicei intacte şi contin suficient insulină De obicei lipsesc Asociere cu HLA-DR3. scăderea acuităţii vizuale.Consultaţia oftalmologului – examenul fundului de ochi: Concluzie: Ateroscleroza vaselor retiniene. -DRW3. insulinodependent Pot preceda afectiuni virotice. adolescenti) Micsorata Pronunţate. Se determină rubeoza facială. Labilă Frecvente Se instalează la câţiva ani de la debutul bolii Mult micsorata Nivel micsorat Micşorarea numerică şi degradarea structurală a celulelor beta cu dispariţia insulinei Prezenţi aproape în toate cazurile Diabet zaharat tip II . Sol. traume psiho-emoţionale Preponderent bărbaţi Acut Până la 35 ani (copii.v.ce denotă neuropatia vegetativă sau microangiopatia vaselor subcutanate. fiind reprezentate de polidipsie( aproximativ 3l/zi). S-a determinat hiperglicemia – 14 mmol/l. i. scăderea acuităţii vizuale. -DR4. dureri în muşchii membrelor inferioare. Din datele obţinute din anamneza vieţii pacientei putem stabili că diabetul zaharat a avut ca factori declanşatori locul de munca. Argumentarea diagnosticului clinic Din datele obţinute din acuzele bolnavei avem: xerostomie. Primele simptome au aparut in a.9% . La inspecţie s-a determinat: pulsaţia vasculară – pe membrele inferioare este scăzută.5. Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este vorba de o patologie endocrinologică şi chiar diabet zaharat.0 ml.NaCl 0. 9 . Factorul genetic este si el prezent – mama fiind bolnavă şi ea de diabet. parestezii în membrele inferioare. insulinoindependent Pot preceda supraalimentaţie. -DRW4 Ar foarte informativ daca s-ar explora nivelul peptidei C si insulinemia. N10 Comprimate Xanax 0. Plus la aceasta apcientul este supraponderal – 75 de kg la o talie de 155 cm (ideal greutatea sa ar trebui sa constituie 50 kg) si duce un mod sedentar de viata. astenie generală. prurit cutanat.25 x 2ori pe zi 10.-B8. cefalee de intensitate moderată. tălpile picioarelor – sunt reci. Piracetam 20% . astenie generală. Prezente simptomele majore.1997. Simptome minore. Diagnosticul diferencial intre diabetul zaharat tip I si tip II Criterii distinctive Anamneza Sexul Debutul Vârsta catre debutul bolii Masa corporală Manifestări clinico-biologice Evoluţia bolii Incidente cetoacetice Angiopatia diabetică Insulinemia Peptida C Starea morfofunctională a pancreasului Anticorpii antiinsulari sau/şi antiinsulinici Factorii genetici Diabet zaharat tip I . sedentarism Preponderent femei Lent După 35-40 ani Marită Decurge frust. Pentilini 2% -5 ml + sol.• • • Sol.200 ml. pierdere ponderală până la 11 kg. asimptomatic. periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si meteorism.

5 ml i/v Cursus morbi 14. polineuropatia. III. Thiogamma 600mg NaCl – 200ml în perfuzie i/v 6. Indicaţiile tratamentului şi zilnicele Tratament: Se administrează: 1. Obiectiv: Tegumentele palide. Glucoza = 6. Turgorul pielii este păstrat. leucocite – 0 în c/v şi eritrocite – 1-2 în c/v. Persista dureri in membrele inferioare. Sol. Zgomote cardiace diminuate. Poziţia în pat activă. Acuză cefalee usoara. 10 . Zgomote cardiace diminuate. Frecvenţa respiratorie 19 resp/min. Acuze nu prezinta. Insulina Actrapid: 8:00 – 6 UA 14:00 – 6 UA 18:00 – 8 UA 3. prezenta complicatiilor cronice ( angiopoatia diabetica a membrelor inferioare. Poziţia în pat activă. TA= 130/90 mm Hg. Puls = 68 b/min. Turgorul pielii este păstrat.6 . La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. Puls = 76 b/min. Poziţia în pat activă.5ml NaCl – 200ml în perfuzie i/v 4. Actele fiziologice fara particularitati.05 Starea generală a pacientei în dinamică pozitivă. Abdomenul linistit. Insulină Protofan : 8:00 – 12 UA 22:00 – 8 UA 2. Tratamentul conform indicatiilor. Hiperglicemia pina la 7. Sol. durerile in membrele inferioare au diminuat. epiteliu de tranziţie – 0-2 în c/v.09. 16. Pentilini . 18. Actele fiziologice in norma. pronunţat la ambele membre inferioare. Noaptea pacienta s-a odihnit bine. Sol.25. Conştiinţa clară.5-7. aglucozuria. Angiopolineuropatie diabetica. Conştiinţa clară.8 mmol/l.Din datele obţinute din tratementul primit putem concluziona că tratamentul cu insulină era eficient deoarece glucoza în sânge se menţinea la 5. Sol. Frecvenţa respiratorie 19 resp/min.05 Starea generala a bolnavului cu amelioare in dinamica. Acuză cefalee de intensitate slabă.09. Sol.25. Piracetam – 20% .5 ml i/v 5.09. în reovazografie avem : debit pulsativ scăzut. Conştiinţa clară.Riboxina 2% . Eufilina – 2. IR a membrului inferior stâng – 0. TA= 130/90 mm Hg. retinopatia diabetica) ne sugereaza urmatorul diagnostic: Diabet zaharat tip II forma gravă compensata. IR a membrului inferior drept – 0.0 mmol/l ceea ce demonstrază o hiperglicemie usor crescută constantă.2 .05 Starea generala a bolnavei este satisfăcătoare. Din datele obţinute din investigaţiile clinice şi paraclinice avem : în analiza urinii : densitate crescută. Abdomenul linistit. Glucoza = 6.4% .5ml NaCl – 500ml în perfuzie i/v 7. Sol. în sânge glucoza – 6. Vit C – 5% – 2 ml i/v 8.0 mmol/l. aglucozurie. Tratamentul conform indicatiilor. Obiectiv: Tegumentele palide.

Thiogamma 600mg NaCl – 200ml în perfuzie i/v 13. Epiteliu de tranziţie – 0-1-2 în c/v. Epicriză Pacienta Cemîrtan Natalia. Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este vorba de o patologie endocrinologică şi chiar diabet zaharat. fiind reprezentate de polidipsie( aproximativ 3l/zi). Angioretinopatie diabetica.Riboxina 2% . Nes – 6 %. Leuc – 5. Mon – 4 %. IR a membrului inferior stâng – 0. S-a determinat hiperglicemia – 14 mmol/l. Leucocite – 0-1 în c/v.5ml NaCl – 500ml în perfuzie i/v 14. Din acuzele bolnavei prezenta: xerostomie. La inspecţie s-a determinat: rubeoza faciala. Eoz – 1%. Transparenţa – tulbure. Analiza generală a urinei : Culoarea – galbenă.5 ml i/v 11 . în prezent pensioneră si invalida de gradul II. pronunţat la ambele membre inferioare. Factorul genetic este si el prezent – mama fiind bolnavă şi ea de diabet. Encefalopolineuropatie gr. tălpile picioarelor – sunt reci. Sol.0 x 10³/l.Chiştelniţa .Obiectiv: Tegumentele roz .5 ml i/v 12. Glucoza – negativa . Tratamentul conform indicatiilor. Vit C – 5% – 2 ml i/v 15. ECG : Este ritm sinusal cu fregvenţa de 75 contracţii pe min. Sol. Pentilini . Axul electric al cordului . Reovazografia : se determină debit pulsativ scăzut. Din investigaţiile efectuate: Analiza generală a sângelui : Hb – 154 g/l. 58 ani.1997. Sol.87. raionul Teleneşti. Tratamentul primit în spital : 1. Actele fiziologice in norma. Seg – 63 %. Frecvenţa respiratorie 20 resp/min. Sol. Turgorul pielii este păstrat.4% . La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. astenie generală. prurit cutanat.orizontal. domiciliata s. scăderea acuităţii vizuale. Sol. Piracetam – 20% . S-a stabilit diagnosticul: Diabet zaharat tip II. Abdomenul linistit. Eritrocite – 1-2 în c/v. astenie generală. Eufilina – 2.25.2007 în SCR secţia Endocrinologie. periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si meteorism.09. Reacţia – acidă. forma gravă compensata.31 x 10¹²/l. scăderea acuităţii vizuale. la palpatia . Sol. cefalee de intensitate moderată.25. Zgomote cardiace diminuate. Er – 5. Proteina – negativă. a fost internata la 12. Insulina Actrapid: 8:00 – 6 UA 14:00 – 6 UA 18:00 – 8 UA 10. Micro-macroangiopatie diabetica.5ml NaCl – 200ml în perfuzie i/v 11. IR a membrului inferior drept – 0. Insulină Protofan : 8:00 – 12 UA 22:00 – 8 UA 9. Puls = 75 b/min. Din datele obţinute din anamneza vieţii pacientului putem stabili că diabetul zaharat a avut ca factori declanşatori locul de munca.II-III . parestezii în membrele inferioare. Limf – 26 %. Epiteliu plat – unic în c/v. Angiopolineuropatie diabetică. VSH – 10 mm/oră. Primele simptome au aparut in a. dureri în muşchii membrelor inferioare.pulsaţia vasculară pe membrele inferioare este scăzută. cu următorul diagnostic: Diabet zaharat tip II forma gravă. TA= 130/90 mm Hg. Nefropatie diabetica. IC – 0. Densitatea – 1020. pierdere ponderală până la 11 kg.pale.

bomboane. • Se recomanda alcatuirea unei diete in care sa se respecte raportul fiziologic glucide: proteine: lipide precum 50%:25-30%:15%. cartofii. si uneori normalizeaza toleranta la glucoza. Powered by http://www.Recomandatii Luand in vedere faptul ca pacienta este supraponderal – 75 kg ( masa ideala conform formulei este de 50 kg. Pentru muncă: se permit munci care nu suprasolicită organismul fizic. tarite. Necesarul caloric al pacientei trebuie sa constituie 25 kcal/kg * 60 kg = 2100 kcal. Prognostic Pentu viaţă : pozitiv Pentru sănătate: la respectarea tuturor indicaţiilor medicale este bun. • Consumul de produse ce contin fibre de celuloza (varza. iar conform tabelului este de 60 kg) sunt necesare unele recomandatii dietetice. • Se recomanda excluderea glucidelor usor asimilabie din dieta ( precum zahar. fructoza.) Se recomanda painea neagra.ro/ Adevaratul tau prieten 12 . Pacienta manifesta o activitate fizica usoara (in calitate de contabil). sorbitol) • Utilizarea grasimilor vegetale cu reducerea consumului celor de provenienta animala. torte.a. micsoreaza glicemia. zmeura) pina la 30-40 gr. zilnic inainte de mese. de ovas). pomusoare.e-referate. Se recomanda utilizarea edulcorantelor naturale( xilitol. inghetata. crupe( de hrisca . morcov. Normalizarea masei corporale restabileste sensibilitatea pentru insulina . struguri s. sfecla.