CAPITOLUL I.

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C.”PAMORA” S.R.L.

Date informative privind societatea comercială
Societatea comercială “PAMORA” S.R.L. ,în baza cererii de înmatriculare, a fost înregistrată la Registrul Comerţului Oradea sub numărul J 05/210/2001. S.C. “PAMORA” S.R.L. a luat fiinţă ca urmare a actului de voinţă încheiat între Popescu Maria si Anton Marius. Societatea s-a infiinţat pe baza Legii 31/1990 a societaţilor comerciale care reglementează cinci forme legale pentru persoanele juridice care desfasoară acte/fapte de comerţ. Sediul societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este în România , municipiul Oradea, str. Teiului nr. 26 , iar durata de funcţionare a acesteia este nelimitată cu începere de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.

Capitalul social
Capitalul social al S.C. “PAMORA” S.R.L. este integral român şi se ridică la valoarea de 260 000 000 lei. Capitalul social este divizat în 2600 părţi sociale ,fiecare parte socială având o valoare nominală de 100 000 lei. Deţinerea de către cei doi asociaţi a capitalului social se realizează astfel: ~d-l ~d-na Anton Marius deţine 1300 părţi sociale , reprezentând contravaloarea a Popescu Maria deţine restul de 1300 părţi sociale , reprezentând jumătate din capitalul social. contravaloarea a jumătate din capitalul social.

Forma juridică a societăţii este societatea cu răspundere limitată, care are următoarele caracteristici: -capitalul social este divizat în părţi sociale , valoarea unei părţi sociale neputând depăşi valoarea de 100 000 lei/parte socială; -proprietarii societăţii se numesc asociaţi , iar numărul maxim de asociaţi este de 50; -capitalul social minim este de 2 000 000 lei; -obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii , asociaţii răspunzând numai cu cota lor socială; -părţile sociale ale asociaţilor sunt , în principiu , netransmisibile altor persoane şi nici reprezentate prin titluri negociabile aşa cum sunt acţiunile

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societăţii comerciale “PAMORA” S.R.L. este confecţionarea de fuste şi pantaloni pentru femei. Existenţa unui puternic sector de cercetare şi proiectare a produselor finite a determinat dezvoltarea producţiei societatea având în patrimoniul său o dotare tehnică de calitate de provenienţa italiană. Societatea comercială realizează venituri din export cca 65%, iar restul de 35% din vânzările interne. Singura ţară în care societatea comercială îşi exportă produsele este ITALIA.

Structura organizatorică

Structura organizatorică la S.C. “PAMORA” S.R.L. este una ierarhic funcţională. Directorului general (managerului) îi sunt subordonaţi : -directorul de marketing -directorul de producţie -directorul economic -directorul de personal Directorilor de compartimente le sunt subordonaţi şefii subcompartimentelor lor , iar acestora le sunt subordonaţi muncitorii. Relaţiile organizatorice sunt raporturile dintre compartimente , funcţii şi posturi pentru asigurarea unui schimb permanent de informaţii.Relaţiile între cei doi asociaţi si cei patru directori adjuncţi sunt relaţii de autoritate . Compartimentul juridic şi cenzorii se află în relaţii de reprezentare faţă de celelalte compartimente ale unitaţii. Fiecare compartiment sobordonat unui director adjunct se află faţă de acesta în relaţii de autoritate ierarhică , adică directorul are dreptul să dea ordine , dispoziţii , şi să fie informat în legătură cu modul în care se transpun în practică dispoziţiile date , iar compartimentele faţă de ceilalaţi directori adjuncţi se află în relaţii de autoritate funcţională , adică ceilalalţi directori adjuncţi au posibilitatea de a da îndrumări, instrucţiuni în domeniul în care sunt specializaţi.

Administratori Cenzori Consilier juridic Control financiar Director de productie Director c o m Director economic Director de personal Atelier productie Sectie prelucrari Birou financiar contabil Birou desfacere Birou marketing Birou personal Birou salarizare .

12/1991. iar cotele erau cuprinse între 25% pentru profiturile ce depăşeau 20 000 şi pînă la 57% pentru profiturile de peste 955 000 lei. ORGANIZAREA DECONTĂRILOR FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT 2.Tocmai de aceea . începând cu 1 ianuarie 1991 pentru determinarea impozitului pe profit s-a introdus sistemul bazat pe cote progresive compuse(pe tranşe). prin care au fost excluse modalităţile anterioare de impunere diferenţiată a beneficiilor. Calitatea de subiect al acestui impozit a fost atribuită tuturor persoanelor juridice care obţin profit prin activităţile desfăşurate pe teritoriul României . şi anume Legea nr.1. instituirea acestui impozit în practica noastră fiscală s-a realizat începând cu data de 1 ianuarie 1991. Astfel . impozitul pe profit a fost conceput ca o prelevare obligatorie efectuată de .Minimul neimpozabil era de 20 000 lei. În acest scop .CAPITOLUL II. cît şi prin influenţa sa asupra activităţilor economicofinanciare generatoare de profit şi asupra structurii de ansamblu a economiei naţionale. În acest context . a fost edictată o lege specială vizând reglementarea detaliată a impozitului pe profit . Impozitul pe profit în România Impozitul pe profit are un loc deosebit atît din prisma contribuţiei sale la formarea bugetului public .

Asociaţiile de binefacere. . Excepţie de la calitatea de subiect al impozitului pe profit fac : Trezoreria statului. Astfel. Legat de acest aspect . Organizaţiile de nevăzători şi de invalizi. Instituţiile publice. sunt consideraţi contribuabili mari . Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. de la infiinţarea lor . 70/1994 .Statul român din veniturile nete realizate de : regiile autonome . Asociaţiile persoanelor handicapate. ermanenţi. societăţile comerciale cu capital de stat . instituţiile financiare şi de credit. nu au mai mult de 299 salariaţi în toţi anii fiscali . 70/1994 se referă la categorisirea contribuabililor în mici şi mari. care se încheie la data de la începutul anului fiscal . care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: cifra de afaceri a unei perioade de 12 luni . Contribuabilii ce nu indeplinesc cel puţin una din condiţiile menţionate . făcînd însă excepţie: Banca Natională a României. nu a depăşit suma de 10 mld lei. . . Tot în regim de scutire de impozit pe profit se află şi două categorii de venituri: . subiecţilor impozitului pe profit li s-a atribuit denumirea generică de contribuabili. Asocierile care nu dau naştere unei persoane juridice. Persoanele juridice fără scop lucrativ. o altă noutate impusă prin Ordonanţa Guvernului nr. adoptată după edictarea legii organice specifice . în categoria contribuabililor mici sunt incluse doar persoanele juridice române . au fost mici contribuabili. 0 noiembrie a anului fiscal precedent .

a unor cote de impozit crescătoare. astfel că . Pentru efectuarea acestui tip de impozit au fost prevăzute 68 de tranşe. pentru perioada expirată în cursul anului şi .-venitul net realizat din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult . 804/30 noiembrie 1991 . respectiv. în primii cinci ani de la aplicare . calculat cu o cota de 30% în cazul profiturilor impozabile de pînă la 1 000 mii lei şi un impozit progresiv compus . aplicarea cotei de 30% asupra profitului impozabil de 1 000 000 lei şi cea rezultată prin aplicarea cotei de 45% asupra părţii din profitul impozabil de peste 1 000 000 lei. -profitul obţinut ca urmare a aplicării unei invenţii .64/1991 şi Legii nr. o nouă modalitate de dimensionare a impozitului pe profit calculat . aferent sumei fixe anterioare (N min). obţinut de unităţile care aparţin cultelor religioase. impozitul pe profit s-a calculat şi s-a vărsat la bugetul lunar-pînă la 25 ale fiecărei luni viitoare . Cea de a treia modalitate de impunere a profitului a fost cea impusa de Ordonanţa Guvernamentală nr. 22/1995. pentru întregul exerciţiu financiar al anului expirat. În cazul ambelor modalităţi . perioada fiind calculată de la data valabilităţii brevetului de invenţie conform Legii nr. guvernul a impus . în cazul obţinerii de profituri impozabile în suma de peste 1 000 000 lei . prin Hotărîrea Guvernului nr. pînă la 31 ianuarie . compus dintr-o sumă crescătoare (Sf) şi o sumă calculată prin aplicarea asupra diferenţei dintre profitul impozabil(Pr i) şi nivelul minim al tranşei materiei impozabile . Pentru acest caz . Astfel s-a instituit un profit de tip proporţional . În legea organică a instituirii sale . impozitul pe profit a fost conceput ca unul de tip progresiv . 70/1994 privind impozitul pe profit valabilă pînă în 30 iulie 2002 . Numărul mare de tranşe şi progresivitatea deosebită au făcut obiectul unor critici întemeiate . care a avut în vedere un impozit de tip proporţional pentru toate .

având capital social integral românesc.astfel s-a acordat o perioadă de scutire de 6 luni pentru agenţii economici cu profil comercial . e mai calculează impozitul pe dividende. s-au instituit şi 2 cote adiţionale: prima este de 22% şi s-a aplicat la contribuabilii la care ) e următoarele. ) ăror venituri din activităţi agricole deţin o pondere de cel puţin 80% din totalul veniturilor. 456/27. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea Monitorul Oficial al României nr.06. ) uridice străine al căror profit a fost obţinut printr-un sediu permanent în România . Baza legală privind impozitul pe profit: Legea nr. ) ) eniturile obţinute din jocurile de noroc şi din activitatea barurilor şi cluburilor de noapte depăşesc a doua este de 6. din 26 iunie 2002 .2% şi are aplicare în cazul persoanelor 0% din totalul veniturilor. 414 privind impozitul pe profit . Cotele de impozit pe profit au fost diferenţiate în funcţie de natura activităţii astfel: cota normală de 38% aplicabilă în cazurile obişnuite . În afara acestor cote .2002 . nstrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit. În acest caz nu Au fost acordate perioade de scutire de la plata impozitului pe profit agenţilor economici nou înfiinţaţi . diferite cota redusă de 25% aplicabilă în cazul contribuabililor ale cota majorată de 80% aplicabilă în cazul BNR. . care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002.categoriile de contribuabili prin aplicarea asupra profitului impozabil a cotei de impozit aferente. publicată în Hotărîrea Guvernului nr.

cât şi din străinătate. atît în România . undaţiile române. pentru veniturile realizate atât în România . pentru profitul realizat în România . nstituţiile publice pentru fondurile publice constituite. de invalizi şi de handicapaţi. 4) persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente . e) cultele religioase. rganizaţiile de nevăzători .PLĂTITORII impozitului pe profit sunt: 1) persoanele juridice române . 2) persoanele juridice care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România . pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent. 3) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară activităţi în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română într-o asociere sau o altă entitate care nu dă naştere la o persoană juridică . cât şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice. Sunt EXCEPTATE de la plata impozitului pe profit : a) trezoreria statului. . pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă . ile de învăţământ.

în cazul asocierilor care nu dau naştere uridice supuse acestor operaţiuni. h) asociaţiile de proprietari. anul calendaristic. în cursul unui an fiscal . perioada impozabilă începe: la data înregistrării contribuabilului la Registrul Comerţului . Care este anul fiscal al impozitului pe profit? Anul fiscal este în general . în cursul anului fiscal . Cotele de impunere a impozitului pe profit: cota generală de 25%. ) .nstituţiile de învăţământ particular acreditate şi cele autorizate. În cazul înfiinţării unui contribuabil . dacă are această la data înregistrării contribuabilului în Registrul de evidenţă a judecătoriilor . ) au naştere unei persoane juridice. ) re acesta obligaţie. ) ) nei persoane juridice. ) azul diviziunilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor la data radierii din registrul în care a fost înregistrată înfiinţarea contribuabilului. în ) bligaţie. perioada impozabilă începe: la data înregistrării în Registrul Comerţului a cererii de fuziune sau diviziune. la data încetării contractului de asociere . în cazul asocierilor care nu În cazul desfiinţării unui contribuabil . dacă la data intrării în vigoare a contractelor de asociere .

nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi .) cota de 80% aplicată BNR. Pr I = VT – CT – Vneimp + Ch neded VENITURILE NEIMPOZABILE sunt: . pînă la 31 decembrie contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută bunuri . ) in exportul de orespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. ) luburilor de noapte . a discotecilor şi a cazinourilor . pentru profitul impozabil ce corespunde acestor venituri . Calcularea impozitului pe profit: . cota de 5% pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi pe bază de licenţă în ) onele libere . dintr-un an fiscal . din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora . pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte . impozitul pe profit datorat aferent tuaţia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activităţi . cestor activitati . plătesc o cotă de 25% pentru partea din profitul impozabil ce 004. În ontribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate .

. rin utilizarea mijloacelor de informare în masă . uridică română . La calcularea profitului impozabil . precum şi costurile asociate materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare . edeductibile . şi amortizare + dobândă în cazul contractului de leasing financiar. în cazul contractelor de leasing cheltuieli pentru popularizarea numelui persoanei juridice . a unui produs / serviciu producerii vrării ). CHELTUIELILE DEDUCTIBILE sunt: cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi bunurilor mobile ândute cu plata în rate (sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în ontractele încheiate între părţi . în limitele prevăzute de lege . peraţional . ocazionate de delegarea / n contract scris. proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a cheltuielile cu chiria plătită de utilizator . prevăzute expres în legi speciale. atunci când acestea au avut la bază cheltuieli pentru transportul şi cazarea salariaţilor . cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile.dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană veniturile realizate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli alte venituri neimpozabile . etaşarea în ţară sau în străinatate .

atură. otrivit Legii contabilităţii nr. neimputabile . altele ecît cele obligatorii. amenzile. . cheltuieli privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau ferentă acestor cheltuieli. în limitele aprobate prin hotărâre a Guvernului. tinge a 5-a parte din capitalul social subscris şi vărsat. confiscările . are nu sunt reglementate de actele normative .republicată. iferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor . 82/1991 . suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor . inclusiv accizele .cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate angajaţilor cu contract de constituirea de rezerve legale în limita a 5% din profitul contabil . CHELTUIELILE NEDEDUCTIBILE sunt: cheltuieli cu impozitul pe profit datorat . efectuate potrivit legii. până acesta va cheltuieli de sponsorizare . majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate . în limita a 5% aplicată asupra muncă .5 ori nivelul legal stabilit pentru cheltuieli privind stocurile şi imobilizările corporale constatate lipsă din gestiune ori nstituţiie publice. care depăşeşte de 2. pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare . precum şi TVA cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub formă de avantaje în cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ . pentru eplasări în ţară şi în străinătate . inclusiv contribuţiile la fondurile de pensii . u impozitul pe profit . mai puţin cheltuiala perisabilităţile . egradate .

pînă la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor . contribuabilii au obligaţia să plătească în contul impozitului pe profit . în 2 exemplare . Declaraţia de impunere se semnează şi 1 exemplar pentru . urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se efectueze pînă la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. din care 1 exemplar pentru Administraţia Financiară societatea comercială . cu excepţia celor care constituie garanţie bancară. inclusiv accizele . Sunt xceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă . care este o declaraţie finală privind impozitul pe profit .cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. mai puţin cheltuielile cu impozitul pe cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale rofit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului. Contribuabilii au obligaţia să depună trimestrial “Declaraţia privind obligaţiile de plată la Bugetul de Stat “ cu impozitul pe profit datorat cumulat la sfîrşitul perioadei de raportare . Anual . Această declaraţie se depune în 2 exemplare . boli profesionale şi risc cheltuieli de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate rofesional . o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pe trimestru III . până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor. intre totalul veniturilor şi al cheltuielilor . le contribuabilului . fiecare societate comercială plătitoare de impozit pe profit va depune la Administraţia Financiară “Declaraţia privind impozitul pe profit “ . odată cu depunerea situaţiilor financiare anuale . Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial . Pentru trimestrul IV .

Constatarea . în scopul determinării obligaţiilor fiscale ale majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de întârziere se efectuează de către . urmărirea . are dreptul de a intra în incinta de afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului . la  ecuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutiv . autorizat în acest sens . 64/1999 . încasarea şi executarea impozitelor reglementate de prezenta lege . precum şi a penalităţilor organele fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice. cu modificări ulterioare . se recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora . Un inspector fiscal sau un alt angajator al unei unităţi fiscale . controlul .  ecare termen de plată a impozitului pe profit . stabilită prin declaraţia de impozit pe profit . conform Ordonanţei Guvernului nr. Recuperarea pierderii pierderea anuală .5% din suma datorată pentru fiecare lună întârziată ) .de către administrator sau de orice altă persoană autorizată sa îl reprezinte pe acesta . Sancţiuni Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări (0. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. a reglementărilor în vigoare.07% pentru fiecare zi de întârziere) şi penalităţi de întârziere ( 0. 70/1997 privind controlul fiscal . potrivit silită a .

reprezentând o datorie din impozitul pe profit pentru luna de referinţă. bugetele locale şi fondurile speciale (conturi de activ). cînd se închid ) conturile de cheltuieli prin debitul contului 121 “Profit şi pierderi” . al cărui conţinut economic este: Se debitează . . la sfîrşitul lunii . Cheltuieli cu impozitul pe profit “ . CONTUL 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” Indiferent că rezultă datorii sau creanţe trimestriale din impozit pe profit . această diferenţă poate lua valori: pozitive . se va înregistra în contabilitate trimestrial doar diferenţa dintre impozitul pe profit calculat la sfîrşitul perioadei de raportare şi impozitul pe profit datorat la sfârşitul perioadei precedente de raportare . ca şi cheltuială cu impzitul pe profit . Grupa 44 “ Bugetul statului . iar în afara acestora . cu ajutorul contului 691 impozitul pe profit. fonduri speciale şi conturi asimilate” . Funcţia contabilă : cont de activ. În funcţie de fluctuaţia bazei de calcul . negative . bugetele locale şi bugetele speciale sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 44 “Bugetul statului . Accesul este permis numai în cursul orelor normale de serviciu . numai cu autorizaţie scrisă a conducerii unităţii fiscale . 2. justificată de necesitatea controlului . reprezentând o creanţă din impozitul pe profit pentru luna de referinţă .acestuia . Dat fiind faptul că impozitul pe profit se calculează cumulat de la începutul anului fiscal . fonduri speciale şi conturi asimilate “ cuprinde conturile de datorii (conturi de pasiv ) şi creanţe faţă de bugetul centralizat al statului . ) ) acestea se înregistrează în contabilitate cu ajutorul următoarelor conturi: Conţinut economic : ţine evidenţa cheltuielilor cu ) Pe de o parte . a cărei structură este reglementată de Planul general de conturi aprobat prin OMFP nr.2. Conturi utilizate pentru evidenţa impozitului pe profit În contabilitatea agentului economic obligat să conducă contabilitatea în partidă dublă . relaţiile de decontare cu bugetul centralizat al statului . Nu prezintă sold . respectiv a profitului impozabil de la o lună la alta . 306/2002.

2)Pe de altă parte . Documente utilizate pentru evidenţa impozitului pe profit Creditor = sumele datorate de unitate Debitor = sumele vărsate în plus. Funţia contabilă : cont bifuncţional. Cadrul legal în vigoare impune agenţilor economici următoarele raportări fiscale trimestriale şi anuale privind impozitul pe profit : . Se debitează cu sumele virate bugetului statului/bugetelor locale reprezentînd impozitul pe profit/venit (512). ca relaţie de decontare fiscală . Se creditează cu sumele datorate de unitate către bugetul statului/bugetele locale . Soldul poate fi: 2. cu ajutorul contului 441 “ Impozit pe profit/venit” : CONTUL 441 “Impozitul pe profit/venit” Conţinut economic : ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit. 698). reprezentînd impozitul pe profit/venit (691.3.

01 . pentru obligaţiile de plată reprezentând :  Impozitul pe profit .  Taxa pentru jocurile de noroc. “Declaraţie privind impozitul pe profit “ . dupa caz . anexa nr. 1 la OMF nr. potrivit legislaţiei în vigoare . Declaraţia privind obligaţiile de plată la plată la de stat Declaraţia privind obligaţiile de bugetul bugetul de stat se completează şi se depune de plătitorii de impozite şi taxe cărora . cod 14-13-01. Declaraţia se completează şi se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidenţa fiscală . 4a la OMF nr.  TRIMESTRIAL .  Impozitele reţinute prin stopaj la sursă . 1313/1999-TRIMESTRIAL .1. cod 134-1301. 1313/1999.  Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor . 2. le revin obligaţiile de plată la bugetul de stat cuprinse în această declaraţie .ANUAL.04 . pentru obligaţiile de plată reprezentând:  Impozitul pe profit datorat de Banca Naţională a României. anexa nr. . “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”. până la data de 25 a lunii următoare la care se referă .  Accizele.  Contribuţia pentru turism . până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor .  Cota aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar . astfel :  LUNAR .

înscriindu-se “X” în spaţiul special prevăzut în acest scop .  Pentru primul trimestru al anului fiscal . utilizându-se pix cu mină de culoare neagră . declaraţia rectificată se întocmeşte pe acelaşi model de formular .. plătitorii de impozit pe profit înscriu cifra zero . x . citeţ şi corect . o Copia (culoare neagra) se păstrează la plătitor .rândul 1 –Datorat cumulat la sfârşitul perioadei precedente :  Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârşitul perioadei precedente celei de raportare . În cazul în care plătitorul corectează declaraţia depusă iniţial . trimestru) la care se referă declaraţia şi în conformitate cu instrucţiunile prevăzute de lege . la rândurile 1 şi 2 : . spaţiul rămânând gol . Impozitul pe profit este prevăzut în declaraţie la primul capitol (paragraf) . / etc ) . toate datele prevăzute în formular . după caz . Dacă este posibil . Rândurile prevăzute pentru declararea impozitelor / taxelor se completează cu sumele reprezentând obligaţii constituite în perioada de raportare (lună . În căsuţele care rămân necompletate nu se va înscrie nici un semn grafic care să semnifice lipsa datelor ( .Declaraţia se completează înscriindu-se cu majuscule . declaraţia va fi completată la maşina de scris sau introdusă în calculator şi reprodusă la imprimantă . Formularul se completează în 2 exemplare : o Originalul (culoare verde) se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are sediul plătitorul sau unde acesta este luat în evidenţa fiscală . .

pentru anul expirat . Registrul de evidenţă fiscală . respectiv până la data depunerii situaţiilor financiare anuale . până la data de 15 aprilie a anului curent .. Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează .rândul 2 – Datorat cumulat la sfârşitul perioadei de raportare :  Se completează de plătitorii de impozit pe profit cu suma reprezentând impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului fiscal până la sfîrşitul trimestrului de raportare inclusiv . după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual . Declaraţia privind impozitul pe profit Declaraţia se completează şi se depune anual . Declaraţia se semnează de către administratorul societăţii comerciale sau de altă persoană autorizată în acest sens şi se ştampilează . iar copia rămâne la plătitorul de impozite si taxe . Declaraţia se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite si taxe . Declaraţia se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe . Declaraţia privind impozitul pe profit se completează în 2 exemplare de către toţi plătitorii de impozite şi taxe .Originalul circulă la organul fiscal teritorial (Administraţia Financiară ) .

potrivit legii . Completarea se face în ordine cronologică . Registrul de evidenţă fiscală se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrări ale informaţiilor furnizate de contabilitate .Pentru determinarea profitului impozabil . şnuruit . contribuabilii sunt obligaţi să întocmească un registru de evidenţă fiscală . Modul de completare a registrului de evidenţă fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil . reduceri şi scutiri de impozit pe profit . în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acesteia. fără ştersături . într-un singur exemplar. amortizarea fiscală . evidenţa fiscală a vânzărilor cu plata în rate şi alte asemenea operaţiuni . Exemple : calculul dobânzilor şi a diferenţelor de curs deductibile fiscal . parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial (Administraţia Financiară). care trebuie numerotat . compus din 100 de file . FLUXURI DE ÎNREGISTRĂRI CONTABILE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT . iar informaţiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere .

03. închiderea contului 691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 31.1. conform Notei contabile : 121 “Profit si pierdere ” = 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit ” 3. cu suma rezultată de plată . februarie .3. înregistrarea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I (ianuarie . conform Registrului de evidenţă fiscală şi Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat : 691 = 441 “Cheltuieli cu impozitul pe profit ” “Impozitul pe profit ” 2. efectuîndu-se următoarele formule contabile : 1.martie ) de către o societate comercială . Fluxuri de înregistrări contabile generale privind impozitul pe profit Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat de către o societate comercială nu comportă dificultăţi .N . 441 “Impozit pe profit ” = 5121 “Conturi la banci in lei“ . conform Ordinului de plată şi Extrasului de cont.Impozitul pe profit se va vira în contul Administraţiei Financiare deschis la Trezoreria Oradea. plata impozitului pe profit prin contul bancar . până în data de 25 aprilie N.

Societatea comercială va înregistra în contabilitate un impozit pe profit egal cu diferenţa dintre impozitul calculat la 30.N .N. rezultă din calcul un impozit pe profit datorat cumulat pentru anul N mai mic decât cel înregistrat la 31. conform Ordinului de plată şi Extrasului de cont . mai . .06. iunie ) . Impozitul pe profit se va vira în contul Administraţiei Financiare deschis la Trezoreria Oradea . 691 = 441 5.N . închiderea contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ la 30.06. în situaţia în care la 30.N.06.N. până în 25 iulie N .03.N. şi cel înregistrat la 31. . 441 “Impozit pe profit ” = 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit ” 7. conform calcului cumulat al impozitului pe profit rezultă că societatea comercială datorează un impozit pe profit mai mare decît cel înregistrat pînă la 31.03. “Cheltuieli cu impozitul pe profit ” conform Notei contabile : 121 “Profit si pierdere” “Impozitul pe profit ” = 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 6.06. în contabilitate se va face o formulă contabilă de stornare care să aducă valoarea impozitului pe profit datorat la nivelul calculat în 30.4.N.03. în trimestrul II ( aprilie . plata impozitului pe profit prin contul bancar .

Se va înregistra o formulă contabilă în roşu sau în chenar cu suma diferenţei dintre impozitul pe profit înregistrat la 31.1314 25 40. şi impozitul pe profit datorat cumulat la 30. în sumă de2975 25 000 000 = 401 lei . Studiu de caz privind contabilitatea impozitului pe profit la SC “PAMORA” SRL Situaţia iniţială a conturilor la 1 decembrie 2003 Contul 1012 1061 1063 117 212 371 378 401 4111 441 421 5121 5191 5198 5311 Titlul contului Debitoare Capital social vărsat Rezerve legale Rezerve statutare Rezultat reportat Construcţii Mărfuri Diferenţe de preţ la mărfuri Furnizori Clienţi Impozit pe profit Personal-remuneraţii datorate Conturi la bănci în lei Credite pe termen scurt Dobânzi afer creditelor p. t.N.7064 1) Se achiziţionează materii prime% constând în stofă şi in .N.03.55 14 32. 691 = “Cheltuieli cu impozitul pe profit “ 441 “Impozitul pe profit ” 3.84 548 82. scurt Casa în lei TOTAL 20 75.7064 Solduri Creditoare 260 00 4050.55 34 25.04 31 42.0 07 136 52.05 26 75.07 30 25 20 65. TVA 00 : 25 19% 301 „Furnizori” „Materii prime” 4 75 4426 „TVA deductibilă” .5154 548 82.059 249 45.025 11 42.025 99 52.2.06.55 94 42.

12/8. 12/8.12.12. 5/6. 7/4.12.2003 .12.2003 2) Plata facturii furnizorului prin virament : 29 75 401 “Furnizori” = 5121 2975 “Conturi la bănci în lei” Cf : OP nr.12.Cf : facturii nr.2003 4) Se înregistrează cheltuieli cu salariile muncitorilor în sumă de 1000 lei : 1000 641 = 421 1000 “Cheltuieli cu salariile” “Personal-salarii datorate” Cf: Stat de plată al salariilor nr. 4/4.2003 3) Se dau în consum materii prime în sumă de 2000 lei : 2000 601 = 301 “Materii prime” 2000 “Cheltuieli cu materiile prime” Cf : Bon de consum nr.2003 5) Se înregistrează CAS 22% datorat pentru personalul angajat : 300 6451 = “Cheltuieli cu asigurările sociale” 4311 “CUAS” 300 Cf : Stat de plată al salariilor nr.

2003.piese de schimb 100 „Cheltuieli cu combustibilii” „Combustibili” 6024 = 3024 100 100 „Cheltuieli cu piese de schimb” „Piese de schimb” . % 500 300 150 180.12.6) Se înregistrează aprovizionarea cu materiale consumabile în data de 10. 500 lei .5 = 401 “Furnizori” 1130.piese de schimb de 12.2003 7) Se dau în consum următoarele materiale consumabile 300 producţie : 6021 = 3021 „Cheltuieli cu mat.2003.5 401 „Furnizori” = 5121 1130.combustibili . Aceste materiale consumabile vor fi achitate ulterior prin virament bancar în data 3021 “Materiale auxiliare” 3022 “Combustibili” 3024 “Piese de schimb” 4426 “TVA deductibilă” Cf : Factura nr.5 300 lei .12.12.5 „Conturi la bănci în lei” Cf : OP Nr.materiale auxiliare . .2003 1130.materiale auxiliare Auxiliare” 300 150 pentru procesul 300 de „Materiale auxiliare” . TVA 19% .12. astfel : . 150 lei .combustibili 6022 = 150 3022 150 . 1/10. 5/12.

7/14.5 „Cheltuieli cu energia şi apa” = „Furnizori” 401 5 35.12.15/14.7/14.2003 9) Se achită prin casierie contravaloarea facturii de energie electrică : 5 35.12. TVA 19% : % 450 85. 7/14.5 Cf : Chitanţa nr.5 401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 5 35.Cf : Bon de consum nr.2003 .2003 8) Se înregistrează obligaţia de plată a consumului de energie electrică în sumă de 450 lei .12.2003 „TVA deductibilă” Cf: Factura nr.12.5 605 4426 Cf : Factura nr.

12.12.8 = 401 142. 6/17.14/16.12. (evidenţa se ţine la cost efectiv de producţie): 8000 345 Cf: BPTR nr.5 . .2003 13) Se vând .12.14/16. TVA 19% : 112 45. destinat vânzării ) la cost total de 8000 lei .2003 = 711 8000 „Produse finite” „Venituri din producţia stocată” Cf : BPTR nr. 100 pantaloni la preţ de vânzare de 945 000 lei/buc . în data de 20.6/17.8 „Furnizori” „Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii” „Furnizori” „Casa în lei” Cf : Bon fiscal nr.12.2003 11) Se achită factura telefonică în numerar : 142.8 626 4426 „TVA deductibilă” Cf : Factura nr.10) Se înregistrează factura telefonică în sumă de 120 lei .8 401 = 5311 142. TVA 19% : % 120 22.TVA : 94 500 000*19% = 17 955 000 „Venituri din vz prod finite” 4427 „TVA colectată” 17 95.5 4111 = % -Vânzări fără TVA : 100 buc*945 000 lei/buc = 94 500 000 lei „Clienţi” 701 9450 .2003 12) Se obţin produse finite (constând în 200 buc pantaloni stofă a 40 lei/buc .

2003 14) Se încasează creanţa de la clienţi astfel : 1000 lei numerar şi restul prin virament bancar : % 1000 102 45.5 lei/buc . 4000 711 = 345 „Produse finite” 4000 „Venituri din producţia stocată” Cf : Fişa de magazie 16) Se regularizează conturile de TVA : .12.12.Cf : Factura nr.2003 = „Clienţi” 411 112 45.2003 OP nr.produse finite ieşite din gestiune = 100 buc * 40 lei/buc = 4000 lei . 17/20.cost de producţie = 40 lei/buc .5 15) Se descarcă gestiunea de produse finite la cost de producţie : . 21/20.5 5311 „Casa în lei” 5121 Cf : Chitanţa nr. .12.preţ de vânzare = 94. .17/20.

2003 Extras de cont 18) În data de 23.stocată” .7 7 63.059 5121 = 411 „Clienţi” 34 25.5 4427 „TVA colectată” = % 4426 „TVA deductibilă” 4423 „TVA de plată” 10 31. în urma unui control al Oficiului pentru Protecţia Consumatorului .8 Cf : Decont de TVA 17) Se încasează drepturile de creanţă asupra unui client rezultate din vânzarea de mărfuri în sumă de 3425.8/23. amenzi şi penalităţi” Cf : Proces verbal de constatare Chitanţa nr.12 .059 lei .2003 19) Se închid conturile de venituri : % 4000 9450 711 701 „Venituri din vz. existente la începutul lunii . prin virament : 34 25.059 „Conturi la bănci în lei” Cf : OP nr. sumă achitată în numerar : 200 6581 = 5311 „Casa în lei” 200 „Despăgubiri.12. unitatea primeşte o amendă de 200 lei pentru lipsa certificatelor de omologare .32/22.17 95. prod finite” = 121 „Profit şi pierdere” 13450 „Venituri din prod.12.

Profit brut .2003 cu piesele de schimb” 626 120 21) „Cheltuieli cu taxe de telecomunicaţii” Se înregistrează impozitul pe profit datorat la sfârşitul641 anului 2003 : 1000 .65/24. 6581 2 000 000 „Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi” 200 lei .Cheltuieli nedeductibile 8830 lei .5 691 = 441 2257.12.5 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozit pe profit” .2003 20) 4620 Se închid conturile de cheltuieli : 121 = „Profit şi pierdere” % 601 605 „Cheltuieli cu energia şi apa” 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare” 6022 „Cheltuieli cu combustibilul” 6024 100 „Cheltuieli Cf: NC nr.Total cheltuieli 4620 lei .Profit net = Profit brut – Impozit pe profit = 8830 – 2257.Cheltuieli deductibile .12. 6451 3 000 000 Profit brut=Total venit-Total cheltuieli=13450 – 4620=8830asigurările sociale” „Cheltuieli cu .Cf: NC nr.5 . „Cheltuieli cu salariile” .5 = 6572. Impozit pe profit= Pi X 25%=9030X 25% = 2257.5 lei 2257.53/24.Total venituri 150 300 2000 450 „Cheltuieli cu mat prime” 13450 lei .

6572.acoperirea pierderii din anii precedenţi……………. conform declaraţiei privind obligaţiile de plată la Bugetul de stat.593 2075.5 121 „Profit şi pierdere” = 691 2282. .12 a anului următor . 14/26.Cf : Declaraţia de impunere 22) Se închide contul 691 : 2282.007 AGA astfel : „Repartizarea profitului” .12.5 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” Cf : NC nr. Acest impozit va trebui virat odată cu plata dividendelor sau cel târziu până la 31. 4497.distribuirea de dividende……………………………44 97.007 lei ..20 75.593 lei.2003 23) Se repartizează profitul net la sfârşitul anului pe destinaţiile stabilite de .5 129 = % 107 „Rezultat reportat” 457 „Dividende de plată” Cf : Hotărârea AGA 24) Se înregistrează impozitul pe dividende de 5% aferent dividendelor brute de distribuit asociaţilor .

cât şi la extern . „PAMORA” S. designul .R. realizarea impecabilă a produselor .8796 „Alte impozite. . îşi onorează obligaţiile faţă de furnizori la termen . asigură diversificarea produselor şi calitatea corespunzătoare standardelor mondiale .224. ANALIZA SWOT SI EVALUAREA PERFORMANTELOR FIRMEI S. având în vedere calitatea materiei prime .C.8796 457 „Dividende de plată” = 446 224. deoarece dispune de un parc auto propriu . promptitudinea de a livra marfa la timp . taxe şi vărsăminte asimilate” Cf : Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat CAPITOLUL III. asigură transportul produselor atât la intern . are următoarele puncte tari : dispune de o tehnologie avansată de provenienţă italiană .L.

presiunea crescândă a concurenţei. acestea dispun de un areal geografic larg . o cererea de noi construcţii pe pieţele existente sau pe pieţe noi.• datorită calităţii excepţionale a produselor . fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR. Un impediment în dezvoltarea producţiei îl constituie monocalificarea sau noncalificarea personalului din sectorul productiv . intrarea unor noi competitori pe piaţă. dar această problemă stă în vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri . creştere mai lentă. Oportunităţi o creşterea rapidă a pieţei. acorduri etc. schimbări demografice nefavorabile. emanciparea consumatorilor. gusturilor sau preferinţelor clienţilor. Ameninţări         presiunea crescândă a concurenţei. stagnare sau chiar recesiune a pieţei. o creşterea cererii de construcţii. o posibilităţi de încheiere a unor alianţe. schimbări ale nevoilor. o sporirea caştigurilor încasate. o modernizarea tehnologiei folosite. o existenţa cererii pe noi pieţe a construcţiilor executate de societate. avantajoase.

668.555.crt.442. 1Analiza rentabilitatii veniturilor totale ale intreprinderii Nr. sau de la agenţii economci cât mai apropiaţi de punctul de desfacere a mărfurilor .662 1.210. având ca efect influenţa pozitivă asupra rezultatului final al exerciţiului . Rata 13.75 13.414. Cu toate că impozitul pe profit va creşte şi el ca urmare a sporirii rezultatului total al exerciţiului . Reducerea cheltuielilor şi mărirea veniturilor se poate efectua prin următoarele modalităţi : micşorarea costului mărfurilor se poate face prin cumpărarea materiilor prime de la producătorii care practică cele mai mici preţuri . Venitul total 1.955 1. Indicatori 2002 2003 1.51 rentabilitatii veniturilor(%) .624.369 2.640 exercitiului 6.543 recalculat 4. cumpărarea de materii prime în cantităţi mai reduse pentru reducerea cheltuielilor de depozitare şi manipulare . Cheltuieli totale 1. practicarea unor preţuri avantajoase pentru creşterea cifrei de afaceri .490. Pentru fiecare agent economic propunerea vizează reducerea cheltuielilor şi mărirea veniturilor . care să maximizeze rentabilitatea firmei.161. Venitul tatol 1.719.707 193.729 3.127 recalculate 5.497.321. rentabilitatea firmei va fi superioară.atenţia conducerii încercându-se organizarea de cursuri pentru policalificarea în domeniul producţiei de fuste şi pantaloni .431. realizarea unui raport optim între venituri şi cheltuieli.970. . Cheltuieli totale 1. Profitul brut al 159.330.

221 2.938.98 1. 4.. 2.563 10.desi in crestere .028 117. 2.pers.794.671. Indicatori 2002 2003 1.taxe.mat.  Acest lucru denota o eficienta economica.75>12.1.1.Se constata scaderea ratei rentabilitatii veniturilor totale in perioada analizata cu 0.La aceasta scadere au participat urmatorii factori: • Structura veniturilor.149 74.terti Ch.48 1.356.3.24%.593 111. 2.387.092.205 1.566.2.696.125. din 1.544.6.1.194 1.de 13.020. din care 240.316.337 14.525.943.617.953 234.480 34.711 9.21 1.09 ch.938.07 2.47 6.243.355.230.4.196 .311.537 0.1. expl. 2.955.313 134.192 1.intructa acest lucru se face simtit in evolutia ratei rentabilitatii veniturilor Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii: Nr. Alte exploat Venituri financiare Chelt financiare.CA Ch.205 1.649.1. • In ceea ce privetse analiza influentei preturilor si a influentei costurilor acesti doi indicatori au influenta seminificativa asupra ratei rentabilitatii veniturilor:  Intensitatea influentei costurilor este mai mica decat cea a influentei preturilor(-12.249.68).5.amortiz.165 1.1.493 58. 2. Ch. a determinat o scadere a ponderii acelor venituri in rata rentabilitatii veniturilor.vars . Ch. 3. Ch.715.949. 1.758 care: Ch.36 2.304.085 174.1. 2.648 Indice 1.prest.046 767. 2.1.551 exploatare Chelt.721.imp.111 35.219 1.915 658.crt. Venituri din 1.666. 1.

La capitolul politica de personal constatam eficienta si lipsa de vulnerabilitate .431.Constatand situatia in defavoarea intreprinderii consider utila aprofundarea analizei pe corelatii de echilibru specifice fiecarei categorii de activitate Prin urmare. ENERGIE ELECTRICA..970. APA). In urma acestui indicator observam eficienta economica a politicii de investitie.dob.bancare 7.societaea prezinta ineficienta economica.321.198 La nivelul de ansamblu al activitatii desfasurate. constatam acea stare de ineficienta economica.23 1. .4. 6.330. ceea ce denota o eficacitate a activitatii firmei. deoarece conform corelatiei de echilibru.369 1. respectiv alocarea in consum sunt deficitare.Firma inregistreaza inca profit din exploatare.935 14.729 1.662 1.Se verifica elementele legate de politica de parovizionare respectiv modalitatile de alocare in consum a obiectelor muncii (MATERII PRIME.energie atrage pierderi financiare importante.554. 8.490.Mentinerea unei astfel de situatii va conduce societatea la pierderi financiare efective.desi in momentul acesta al analizei agentul economic are Pr (profit)la nivelul exercitiului financiar si la nivelul activitatii de exploatare.00 5.161.deci.624.555.Personalul e remunerat in corespondenta cu productivitatea muncii.22 1.combustibil. COMBUSTIBIL.526. excepţ. 7.desi veniturile din exploatare predomina veniturile din vanzari sia ceste venituri din vanzari inregistreaza o dinamica superioara veniturilor din exploatare totale.347. fiecare leu cheltuit atrage o pierdere financiara importanta. Activitatea societatii se constata a fi eficienta in acest context al activitatii desfasurate in cadrul intreprinderii.Pentru a stabili vulnerabilitatile efective identificam elementele importante. politica manageriala vizand aprovizionarea cu astfel de elemente. Ch. masurile de redresare sau de eliminare a dificultatilor vor fi usor de implementat.41 5 1. din care: Venituri totale Cheltuieli totale CA 1.Prin urmare.605 2.210.34 0 1.1. Venituri excepţionale chelt.642. Fiecare leu cheltuit pantru aprovizionarea cu materii prime.955 1.apa. 9.274.

Cum studiul efectuat nu porneşte cu o situaţie iniţială la contul de profit şi pierdere . . „PAMORA” S.Avand in vedere situatia de fata. nu am avut informaţii referitoare la venituri şi cheltuieli . Am evidenţiat o parte din operaţiunile firmei pe care le realizează într-o lună. Factorii de influenta au o evolutie negativa sia cest lucru se rasfrange si asupra ratei de rentabilitate economica . motiv pentru care calcularea impozitului pe profit s-a realizat doar pe luna decembrie a anului 2003. calculând trimestrial impozitul pe profit datorat precum şi cel de plată. Analiza financiară identifică starea de echilibru financiar static şi dinamic. pornind de la o situatie iniţială la 1 decembrie 2003 . şi starea de profitabilitate a întreprinderii pentru a măsura creşterea valorii capitalurilor acesteia şi pentru a planifica activităţile viitoare de exploatare.R. Se constata o situatie de ineficienta economica din punct de vedere al evolutiei ratei de renatbilitate economicein anul 2002 fata de anul 2003. privind evidenţierea înregistrării impozitului pe profit a fost realizat pe luna decembrie 2003 .C.reprezentata de corelatia de echilibru deducem o situatie nefavorabila economic. şi am ales solduri iniţiale la conturile esenţiale pe care le utilizează agentul economic. investiţii şi financiare. CONCLUZII ŞI PROPUNERI Studiul de caz efectuat la S.L. 1.

iar restul pentru distribuirea de dividende . Echilibrul dintre resurse şi utilizări este alături de rentabilitate. obiectivul cel mai important al finanţelor întreprinderii. 3. Pentru ca un agent economic să deţină un echilibru financiar va trebui ca veniturile sale să egaleze cheltuielile efectuate.R. 4.2. La nivelul fiecărui agent economic există un echilibru propriu. şi-a încheiat activitatea cu un profit net la sfârşitul anului 2003 repartizat integral pentru acoperirea pierderii din anii precedenţi .C. cu toate incertitudinile şi fluctuaţiile frecvente ce se manifestă în economia de piaţă.L. „PAMORA” S. ca parte integrantă în echilibrul financiar general. ambele exigenţe fiind în măsură să contribuie la obţinerea de profit maxim pe perioade îndelungate de timp. S. În concluzie . Cercetarea încasărilor şi plăţilor constituie o etapă importantă a analizei situaţiei financiare patrimoniale. Urmărind această egalitate se are în vedere concomitent atât repartizarea optimă a resursele pe elemente ale structurii de producţie cât şi pe surse de provenienţă în scopul obţinerii celei mai eficiente alocări de resurse cu cel mai redus cost de procurare şi utilizare a acestora.

Editura All . 4. Editura Intelcredo. Pântea. 2001 . V. Editura Intelcredo . . Oradea .Managementul contabilităţii româneşti . Pântea . . Editura Intelcredo . Atanasiu . Curs anul I . P. 2003. Epuran . Oradea .Valer. 2001 .Contabilitatea financiară românească .Contabilitatea financiară a agenţilor economici . Deva . . Isai . Pop . Bazele teoretice şi practice ale 2. “ Bazele contabilităţii”.. Pop . 7. Pop .. . 2002 . Editura Treira . . 3. 2001 . 5. Deva . a XI –a . . 6. . Bucureşti . P. Editura Mirton . 2003. Editura Treira . Valer . Violeta .BIBLIOGRAFIE 1. Timişoara .Contabilitatea financiară . Băbăiţă. “Manual de contabilitate”. Deva . 2001 . M. clasa a X-a . contabilităţii .

Ioan . completată cu OG nr. 2003 . Moroşan . Editura Evcolt Consulting . Ministerul Finanţelor . 10. 9.Reglementări contabile pentru agentii economici . .Contabilitatea generală . modificată . 82/1991 . Legea contabilităţii nr. 2003 . . .8. 61/2001 şi republicată . Editura Economică . Suceava .