Platon REPUBLICA

Platon s-a născut în 429I.Hr. şi a murit în 347.Se spune că tatăl său, Ariston, era urmaşul lui Codrus, ultimul rege al Atenei. Mama sa, Perictione, era rudă cu Solon, autorul Constituţiei ateniene. Familia sa era aristocratică şi bogată. Avea doi fraţi, Glaucon şi Adeimantos (ambii apar în Republica), precum şi o soră, Potone, al cărui fiu, Speusipos, de asemenea filosof, a devenit mai târziu conducător al şcolii lui Platon, Academia. Pe când Platon era încă copil, tatăl său a murit şi mama s-a căsătorit cu Pirilampes, prieten al marelui om politic Pericle. Prin urmare lui Platon încă de mic nu i-a fost străină politica ateniana şi era chiar aşteptat să intre el însuşi în politică.Cu toate acestea, terifiat de evenimentele politice ce au avut loc de-a lungul vieţii sale, în special de execuţia lui Socrate din 399 I.Hr., s-a îndreptat în schimb către filosofie, considerând că „doar acestea ar putea să-i salveze pe oameni de la război civil şi revolte politice şi să ofere un fundament solid pentru etică şi pentru politică1. Dialogurile lui Platon au adus contribuţii fundamentale în aproape orice domeniu al filosofiei, de la etică, politica şi estetică până la metafizică, epistemologie, cosmologie,
1

Scrisoarea a Saptea

ar putea fi.p. Una dintre operele sale care reprezintă un punct de interes în sfera politicului este dialogul Republică. mai mult sau mai puţin conştiente. În viziunea lui Platon ideile sunt obiecte inteligibile. filosofia limbajului şi filosofia minţii.4:Platon Ibidem 4 Platon.Hr.De exemplu.6 5 Vezi Dictionar de scrieri politice fundamentale. matematică şi politică. Tema centrală a acestei creaţii. de care celelalte depind atât pentru fiinţare. . Aşadar. Cea mai importantă dintre acestea.). accesibile minţii. Trasymachos susţine că indivizii cei mai puternici din orice 2 3 Mari ganditori politici de la Socrate pana azi. atunci şi acţiunile lor vor fi armonizate că într-o liră bine acordată. Platon însuşi ne spune că filosofia reprezintă refugiul sufletelor de calitate care n-au vrut sau n-au putut face politică4.filosofia ştiinţei. Platon va examina apoi sufletul individual sau „cetatea interioară”. pot fi identificate cele patru virtuţi: înţelepciunea asociată părţii raţionale. cât şi a unora mai practice. Republică. dar nu şi simţurilor. membrii Academiei au fost invitaţi de multe cetăţi să îi ajute în sarcina practică de a dezvolta noi constituţii politice. Corespunzător acestor trei dimensiuni. iar omul va fi cu adevărat drept5. ideile constituie tărâmul fiinţei. cât şi pentru cognoscibilitatea lor este idea de bine.3 La Platon constatăm o strânsă legătură între filosofie şi politică. folosind modelul analogic al cetăţii colective. dacă fiecare dintre părţile sufletului îşi îndeplinesc misiunea specifică. În cartea I.318.În lumea perceptibilă care ne înconjoară. cumpătarea şi dreptatea unificând şi armonizând cele două elemente între ele. prin urmare.Republica cap.Bucuresti.cap.În temeiul analizei sufletului colectiv. cu amestecul ei curios de filosofie. Este o lucrare amplă. prima fiind la el un fel de substituit al politicii. mai mult sau mai puţin explicite. Luate împreună. curajul asociat celei pasionale. structurată în zece cărţi. care oferă singurele standarde de încredere pentru cunoaştere şi judecata corectă. el a înfiinţat şi a condus Academia. dacă ar dobândi puterea politică şi ar deveni un filosof-rege. cea pasional şi una apetenţa. Mai mult decât atât. întreaga sa opera fiind traversată sau susţinută de preocupări politice. Aceasta era un centru de cercetare şi de predare atât a unor materii teoretice precum filosofia şi matematică.Humanitas. stat care trebuie văzut că un model pentru toate celelalte. o reprezintă formarea cetăţii perfecte sau a statului ideal. văzută ca o sinteză a tot ceea ce a reprezentat Academia2. pe parcursul cărora sunt expuse principalele sale idei politice dar şi filosofice. neschimbătoare. specific statului. Sufletul individual are şi el trei părţi: partea raţională. Republica este o poveste despre ce tip de societate ar produce un astfel de filosof. care ar putea fi considerată prima universitate din lume (385 I. imaginile ideilor sunt interconectate şi se afla în perpetuă mişcare sau cugetare.

focul. nu crezi că oamenii noştri ar socoti că. Există şi o menţiune foarte importantă: oamenii sunt puşi în scaune şi legaţi încă din copilărie. împărţită în secvenţe. chiar de sociologie: "dacă ei ar fi în stare să vorbească unii cu alţii. prin prejudecăţi. Tot aici. a unui proces. deci superficialitate. lucruri aflate după un zid. victorie şi cele raţionale ce vizează cunoaşterea şi adevărul. aceasta însemnând că ei problema apare chiar din incipitul educaţiei omului. ce arunca acele umbre pe perete. care uneşte puterea şi autoritatea politică cu cunoaşterea filosofică. Faimoasa alegoria a Peşteri ilustrează efectele acestui gen de educaţie. Conform acesteia. ce stă între om şi lumină. are rolul de a îndruma cititorul. Însă încercările sale sunt nepotrivite. Socrate încearcă să respingă teza lui Trasymachos. este la baza ei. adică pe teoria sa despre suflet (psyche). controlează educaţia şi socializare prin intermediul legislaţiei şi coerciţiei. Aici se explică modul de concepere a realităţii din punctul de vedere al acestor indivizi legaţi. frică. Legăturile ce ţin oamenii prinşi în scaune simbolizează prejudecăţile. simbolizează înţelepciunea şi adevărul. Procesul consta în o serie de analogii. Urmează o frază ce ţine de psihologie. Astfel avem descrierea. iar aceste umbre sunt şi ele parţiale. folosindu-se de cunoscutul sau „elenchus”6. de băutură şi de sex. numind aceste umbre. Al doilea cadru este o posibilitate. pe care le văd. cauzat de educaţia acelei vremi. Mitul peşterii este lucrarea filosofului Platon asupra firii omeneşti în privinţa educaţiei şi a lipsei acesteia. Cadrul iniţial este peştera în care oamenii sunt legaţi în scaune cu faţa la un perete pe care se văd umbrele parţiale ale unor lucruri ce trec prin spatele oamenilor. Natura sistemului pe care aceşti filosofi-regi îl prescriu se bazează pe psihologia lui Platon. Dialogul oferă răspunsul unor întrebări şi afirmaţii retorice. cele pasionale. fiind doar scăpări de după zidul din spatele oamenilor. peretele simbolizează îngrădirea ce şi-o fac oamenii singuri. umbrele reprezintă cultura oamenilor. acest zid reprezintă o piedică psihologică a oamenilor. ei numesc realitatea?". dezvoltând de unul singur o analiză pozitivă a dreptăţii.societate. după cum zice chiar în primul paragraf.Bucuresti. filosofia. fapt pentru care Platon renunţa la acesta în cărţile următoare şi încearcă să-i răspundă lui Trasymachos. de onoare. un viitor a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă oamenii 6 Mic dictionar enciclopedic. dar luminate de un foc. există trei tipuri fundamental diferite de dorinţe: cele apetenţe.În centrul pledoariei se afla conceptul de filosof-rege. adică "un soare". dar că toţi ceilalţi aceşti sunt egoişti. bazată pe prejudecăţi. cum sunt dorinţa de mâncare. Dialogul cu Glaucon.Editura:Stiintifica si Enciclopedica. dialog format prin dialectică.1986 .

a raţiunii şi a luminii oferite de "soare". dar care oferă o fericire puternică omului. observarea obiectelor sub lumina focului reprezintă începerea redefinirii realităţii. să contemple mai uşor pe timpul nopţii corpurile cereşti şi cerul însuşi. apoi imaginile oamenilor şi ale celorlalte obiecte cere se oglindesc în apă. o alt fel de lume. datorită faptului că nu vede obiectele de strălucirea focului. va putea. prin metoda obişnuinţei: "va distinge cel mai uşor umbrele. Platon menţionează sentimentul care apare atunci: mila faţă de oamenii care încă sunt legaţi. dar care oferă tot lumina adevărată. faţă de cel din peşteră. o lume în care lumina vine de la astre mai mici ca soarele.. Cugetările în legătură cu soarele reprezintă primele încercări de folosire a filosofiei. decât ziua şi lumina să. iar toate acestea duc spre universul. a mentalităţii filosofice sau cum zice Platon "vindecarea de lipsa lor de minte". prin faptul că a găsit prima formă de lumină. Al treilea cadru consta în drumul (calea) pe care trebuie să îl facă omul dezlegat pentru a în lumina soarelui. primul pas fiind cel mai dureros şi greu. ar exista laude şi cinstiri şi s-ar da răsplata celui mai ager în a vedea umbrele a.216 . Platon spune că e mai bine să se ia uşor acest prim proces. astfel apare şi intenţia de a îi eliberă. de a "dă lumină". cei ce rămân la etapa nopţii. prin care realitatea "adevărata" se vă descoperii. Al treilea cadru este "ziua" (nu noaptea). lacrimile sunt în acest caz lacrimi de durere a ochilor fapt ce simbolizează intensitatea luminii.. Următoarea secvenţă descrie sistemul social de valori: "dacă. a adevărului. Suişul greu şi pieptiş simbolizează dificultatea schimbării mentalităţii spre cea filosofică. Suferinţa produsă în urma acestei secvenţe reprezintă prima mare suferinţă din devenirea unui filosof.p. i" (superficiale şi care produc şi mai multă 7 Platon. îndreptarea privirii asupra focului şi a obiectelor care provocau umbrele reprezintă a doua etapă a "găsirii adevărului". Dezlegarea din lanţuri înseamnă însuşirea gândirii. primul contact cu lumina soarelui ce umple ochii omului cu lacrimi reprezintă găsirea raţiunii şi a primului adevăr. şi în acelaşi timp reprezintă o mică dezamăgire ce ar putea întoarce omul din "drum". din exterior (obiectivitate). acea contestare sau negare a ceea ce şti şi începutul căutării adevărului. noi filosofii "mici"."7 Noaptea reprezintă un alt fel de întuneric. "cum funcţionează" totul. Acestea simbolizează al doilea "adevăr" care produce noi redefiniri în mentalitate. copleşitor pentru omul recent dezlegat. Astfel sunt poeţii.. a cunoştiinţelor asupra lumii. înfruntând claritatea aştrilor şi a luni. unui "iluminat". După aceasta.Republica. şi ajungând în final să vadă lumea lui veche.ar fi dezlegaţi. apoi obiectele însele. ridicatul din scaunul şi privitul în jur reprezintă primul pas din educaţia filosofică.. focul ceea ce e asemenea soarelui.

datorită orgoliului lor. să cunoşti lumina. un om cu vederea coruptă şi deci nu ar merita să se urce şi ei la lumină.În cazul profanării templelor.Cartea a IX-a.263 .Bezdichi). cunoscând adevărul. în opinia lui Platon. Pentru pedepsirea făptaşilor. Platon propune o serie de pedepse. la exilare sau amendare.Legile(trad. Al patrulea cadru descrie întoarcerea omului liber în lumea celor legaţi: "acel om. Acesta este stagiul cel mai dificil şi mai frustrant din viaţa unui filosof.1995. astfel oamenii din jurul lui l-ar socoti că un handicapat.. morţii. 120 Ibidem. adică de cele mai multe ori e judecat ca "nebun" sau chiar diavol. de la cele fizice până la pedeapsă capitală. cauza care l-a determinat pe Platon să compună acest dialog. valori pe care omul ce a devenit liber şi luminat nu poate să şi le însuşească. a societăţii.pag. însă sclavii şi străinii. Aici apare acest paradox în viaţa de filosof: să şti adevărul. Acest cadru descrie situaţia filosofului în contextul comunităţii. justiţia şi modul în care trebuie pedepsite diferitele delicte. Platon continuă prin a afirma că (ipotetic) cetăţenii nu pot încălca legile..da.Bucureşti. potrivit lui Platon.de E. din averea garanţilor. Platon acceptă mutilarea:” i se va grava pe frunte şi pe mâini întipărirea nelegiuirii sale” 9şi dezonoarea. dar să nu poţi datorită superficialităţii judecăţii lor. cel care înfăptuieşte crime împotriva religiei. Subiectul Cărţii a IX-a este. să vrei să ajuţi oamenii "orbi". un mijloc de pedepsire a vinovaţilor. pag. în 8 9 Platon. coborând. Platon cataloghează pedepsele o ’’ruşine’’ adusă de către impostori. „Bolnavul incurabil”. potrivit lui Platon. Platon propune pedepse dure. sentinţele fiind publice. de la cea capitală. O cauză a păcatelor înfăptuite constă. Amenzile trebuie plătite din prisosul vinovatului. Trădarea patriei este pedepsită de Platon cu moartea. s-ar aşeza în acelaşi scaun".prejudecata). Confiscarea averii nu este însă.editura Iri. deşi recunoaşte că nu pot exista „legi pentru eroi’’ întrucât legile omeneşti nu se adresează decât muritorilor imperfecţi. Platon evidenţiază rolul artiştilor în educarea cetăţenilor dar a căror influenţă (exagerată fiind) nu poate duce decât la decăderea moravurilor şi la „căderi ridicole”8. familiei sau conducerii cetăţii este sortit. iar urmaşii vinovaţilor vor fi exilaţi. Pornind de la ideea că un stat se bazează pe virtute. în prima parte a Dialogului. pentru ca aceştia să nu poată răspândi în cetate răzmeriţa. Uitându-se iar la umbre cu ochii plini de întunecime nu ar putea să le vadă. Platon este însă de părere că împotriva celor care ameninţă liniştea cetăţii sunt necesare cele mai aspre legi. sau pedeapsa va fi înlănţuirea publică (pentru o anumită perioadă) fără ca învinuitul să suporte alte ocări.

deoarece nu întotdeauna oamenii pot descoperi esenţa cu ajutorul propriilor simţuri. lumea ideilor fiind considerată de Platon ca fiind lumea inteligibilă.pag. Este de fapt conflictul material-spiritual. naşterii şi morţii.Cu alte cuvinte. deoarece Platon reaminteşte că „nici copiii lui Iupiter nu s-au apucat de asemenea fapte. Pentru Platon. Platon propune însuşirea modelului spartan de educaţie. Furtul este o faptă josnică. „Banchetul”. În relaţiile cu străinii. Filosofia nu poate fi decât un îndrumător pentru a înţelege şi interpreta anumite fenomene.Filosofie şi nemurire.347 12 N.Iaşi. întrucât acesta le conferă esenţa. „Phaidon”.pag. una „supusă schimbării.numit şi „odrasla Soarelui”. Platon doreşte edificare unei societăţi în centrul căreia să se afle Binele. a celor care „iau umbra drept realitate”13. cauza infracţiunilor grave. justiţie etc. cunoaşterea presupune înţelegerea Ideilor făcânduse distincţia între „cunoaştere” şi „opinie”.Cartea a XII-a.49 13 Ibidem . gloria lor urmând a fi asemănătoare câştigătorilor Olimpiadei. Cei mai destoinici soldaţi urmau să primească o cunună de măslin.pag. care îi va preocupa pe filosofi de-a lungul secolelor. cunoaşterea filosofică nu înseamnă şi înţelegerea esenţei. în domeniul militar. Ideile nu pot exista în absenţa Binelui. Pentru Platon. „Republica” sau „Legile”. pedepsită (de către Platon) fie cu amendă.1995. Pentru atingerea cunoaşterii depline este necesară depăşirea limitelor cognitivului şi analizarea fenomenelor din perspectivă proprie.neştiinţă.Curajul sau virtutea sunt aşadar însuşiri necesare 10 11 Ibidem. opusă celei a sensibilităţii.”11 Disciplina trebuie (în concepţia lui Platon) inoculată cetăţenilor încă din copilărie.) este nevoit să se confrunte cu prejudecăţile celorlalţi. doctrina platoniciană conturându-se în „Dialoguri” precum „Menon”. Cartea a XII-a se deschide cu problema uzurpării titlului de ambasador sau de sol. Platon constată faptul că a nu le permite acestora accesul în cetate ar părea o măsură neomenoasă şi barbară celorlaţi oameni. pentru ca oamenii ignoranţi să-şi depăşească propria condiţie şi să pătrundă în tainele cunoaşterii profunde.Râmbu. atenienii urmând ca la maturitate să ştie atât a executa ordinele unora cât şi a comanda altora. Lumea accesibilă simţurilor este una perisabilă. Cercetările lui Platon sunt realizate din perspectiva propriei persoane. Alte idei dezbătute sunt furtul şi cariera militară.editura Agora. iubire. În opinia lui Platon. Filosoful face disocierea între neştiinţa simplă („pricina infracţiunilor uşoare”10) şi cea „dublă”.273 Ibidem. fie cu o condamnare. Pentru Platon. oricine a cunoscut Ideile prin intermediul Binelui (prin frumuseţe.”12 Cunoaşterea senzorială este considerată de Platon ca neducând la opinii adevărate.

Opere. Filosofii. Istoria si Filosofia Religiei la Popoarele Antice. Operele artiştilor în care sunt atribuie calităţi negative zeilor. singurii care sunt capabili să identifice valorile adevărate. Binele individual din cadrul acestei cetăţi se identifică cu binele colectiv. Dionisie Areopagitul sau Sfântul Augustin au citit operele lui şi au numeroase idei platonice în scrierile lor. toate bunurile fiind puse la comun. Fără Platon n-ar fi exista Aristotel. Bucuresti Nicolae Alchimescu. Hegel şi mulţi alţii15. precum fiecare cetăţean trebuie să îşi îndeplinească funcţia pentru care a fost instruit. În renaştere. Adevăr sau Dreptate. idei ale lui Platon au fost notate de Galilei. în persoana filosofilor. structura socială trebuie să fie corespunzătoare celor trei ipostaze ale sufletului. Şi într-adevăr. să nu le distrugă cetăţile sau să îi lase să moară de foame în urma unui război14. şi artiştii care continuau să le scrie izgoniţi din cetate. aspiraţiile şi valorile grecilor antici. războaiele duse de cetatea lui cu alte cetăţi greceşti trebuiesc altfel tratate decât cele cu barbarii. în cazul fraţilor lor greci trebuie să fie îndurători. În cetatea ideală. Creştinismul. el fiind controlat de conducători. iar dacă se luptă între ei o fac din cauza unor neînţelegeri trecătoare şi nu trebuie nicidecum să se urască între ei. oligarhice. dacă majoritatea europenilor sunt uniţi prin aceeaşi religie. sau cele ce pot slăbi curajul oamenilor trebuiesc interzise. dacă n-ar fi existat Platon. în perioada modernă. El îi vede pe greci ca o mare familie. chiar şi copii sau femeile. precum Origene. Astfel dacă pe barbari le este permis să îi jefuiască în urma confruntărilor armate. cu siguranţă toţi europenii am preluat gândirea. Din punct de vedere politic. Trebuie ştiut faptul că Platon a fost marcat de războiul peloponesiac în copilărie. sunt toate contestate de Platon. tiranice. În urma sa. Un puternic accent se pune şi pe învăţământul din cadrul cetăţii. Astfel proprietatea privată este desfiinţată.cunoaşterii depline. paznici şi conducători. Aici au apărut pentru prima dată noţiunile de Bine. Grandioasa construcţie platonică a avut o înrâurire incalculabilă. mijlocită şi nemijlocită. concepte care sunt până astăzi referinţe în viaţa fiecăruia dintre noi. pentru Platon atingerea esenţei fiind ţelul suprem. de Leibniz. astfel să existe: meşteşugari. Mari gânditori ai bisericii creştine. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Statele democratice. Ed. trebuie să conducă cetatea. pentru că ele nu satisfac cerinţele structurii sufletului şi ale dreptăţii. Kant. n-ar fi existat nici 14 15 Platon. Se spune despre Europa de astăzi că este o religie iudaica aşezată pe o cultură grecească. Tehnopress . asupra viitorimii. iar mai târziu. şi într-adevăr. Platon a lăsat o operă care a influenţat până astăzi filosofia şi cultura ce a urmat. Platon realizează în Republica o imagine a cetăţii perfecte. Kepler. de a nu permite învăţarea anumitor lucruri ce ar fi dăunătoare societăţii.

Plotin şi neoplatonismul. Iaşi.Bezdichi). Editura: Ştiinţifică şi Enciclopedică. editura Agora. platonismul a fost cea dintâi doctrină din antichitate care. 1995 Platon. Bucureşti Nicolae Alchimescu. Filosofie şi nemurire. Legile (trad. editura Iri. a adus un suflu nou filosofic în puştiul scolasticii în decadenţă.Râmbu. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. până astăzi. Editura Antet Platon. Bucureşti. când se vorbeşte de o reînviere a lui Platon.de E. Republică. Bucureşti Mic dicţionar enciclopedic. care. 1995 N. Opere. Ed. 1986 Platon. 2008 Dicţionar de scrieri politice fundamentale. oricum a pregătit filosofia modernă. De asemenea. Istoria şi Filosofia Religiei la Popoarele Antice. Editura ALL. platonismul a rămas temelia idealismului îndeobşte. Bucureşti. iar fără neoplatonism şi aristotelism dogmele creştine nu s-ar fi putut întocmi şi n-am fi avut filosofia scolastică. Tehnopress . Bibliografie:         Mari gânditori politici de la Socrate până azi. Bucureşti. Humanitas. în vremea Renaşterii. în sfârşit.

. 24/073g  /0 0-3 .20 L3 :72..93070.80 8g 24.47085:3g94.0/070 549.gx.:./0.45g70   L397 ..9 /0 7g-4: 50454308.:9:7.70.20347 970-:08.$9391.97-:0.:-300. :3:7g-4   3:72..7.943.:.:$139: ::893.9 .-807..g8..05498g-.7.73/947.4393:.7 .:210.9 .g7:.9.5.59: .0890.g80:59gL3970041.8.7 1 089. 8910 5745709.  700  70 9382:  . 0.g947 L3 50784..90  .9:7 8:109:: .: 1489 349. 789490 /..943 ..00.90 970-:08g .43/:.90 L3 ..g./:..943  3 .90 /0 ./.....x.7084..47 .g L3 :72.9/0 .0047 8..gxg239:/3.7 L.9 3/70...x0  .943. /3970 34  7..00.0/05070.0479705489.470.7 1 089.390780  .90..9 3.g !. .g7..g08904700:/.3xg 94x 0:74503 .: 10200 4841 83:7.0 9 970-:08.943 .71/g:3g94..  . .80/05. .:..943.9../0.3/4.3.90/0!. .g947 /0.7/.8.g 3 .-g  24.943  5070 /9:7.9g 34x:30 /0 30  /0.00 /:80 /0 . .900/024.:7.3.40.70.00.70 8:39 53g .g7  7g-4..0.89108g089020 90 :.39.43974.3.90.g 2.8.0. :.8.90. 10.:9:7g 70.83.30. 9070  /0 .943.: 7059.9 !.:34.944507g.:8g08.:17. /.70 0890 507288g L01:.701. L3 ..x.84.09.:7089 -nf n¯ ¾n ¾f¾¾€f – f9½f  °n  @ °½ ¾¾ .:3:2074.9472  g7g!.70  3: 970-:0 3.89g 701073x0 L3 .g7  /.42.0/7059gx  3.g1:3.1484147   3003/.:4.90 $9.7g /0 14.08:109:: . 970-:0 8g 10 L3/:7g947  8g 3: 0 /897:g .0 : !.09gx 013/.: ..470 70.g 897:. !.g L3970 0  8910 /.9:8..43.708:39.31:03x.479..09gx  50700 .7043x/3.90-:3:7013/5:80.. 1489 2.0.89g14841..9g  .42.7.g   L397 .2 570:.90.0 L38.70.9gx30.7 2./0./3.x4747 70.70.7 1 089.439089. .9.09gx 70. :347 30L3x0007 970.79 947L3.0 8:3994.  .0.      !.3970-:08gL L3/0530.90 /0./0.0  0507  .7-.943 3 .:2 8g 80 :7./3.708:39.: 8:7.90.073x00897:.1489 3897:9 &35:9073.g94. !..943 50397:.0  97.8./7:.57. :72.039805:30 50L3.. .79 9.9g 94..99450700 : .: 8g L ..72..910 97.9g0890/0813x.9g 50 4 .43/:.09gx0..0590 .g..90 .50397:.gL3#05:-.39 00 2:x.g003:8.450/.3:2947:..:-. : ..9/0.09.70..0.0.:2 7030 43807045.8..458.x $085:30/08570:745.90.3:507290L3.09.42:3 ..-8g/0391.09gx50710./7:.89g.4317:39g747..857./0.94370. 907/0530 50397:!.90   %70-:0 9:9 1. 570.981.: .7:7. .43897:.20 ..5g7:9 50397: 572.g 50 -.09gx80/0391..7-.0 4./0.7 5.09.9:7.7070 47  3703.:9 4 L37:770 3. 97:  L3 5074.g7 8.g .. 0:7450347 8:39 :3x 573 .09gx0 8..953g.g970-:08g10.9g  3024.70 .x0 5.0803x013/x0:8:5702 35:3.9.: .70 930 570.43/:...8:57.

47-0 90/0470L3.!454.01:3/.450/.x43.!493 3045. 93x1. :. /39 /4.94382:.x43. 93x1.973g /3 . 5. L3 5: 9:8.0..$4.2039.   O !... /9:7.39.4. 24/073g  0 .:70 9 O .3/ 80 .g /9:7.0 :2.943 5..70039.7.94382: .4.70 L3.94382:.943 00 97.90 ./. #03.7 :.78949082/4200.943  5070 /9:7.47.89.0 / %03457088 . .7020.208..0.#00. 4841.:70 9   O . .70  47./ /0 0/.:70 9 O ./0.:70 9  O !..4./03xg L3 817 9 53g.g 3.9053g.: 8947. 8.89. L3 /0.70 9303:8 . 907 .7/08.450/.7g2.90           -47.94382 .8 :.450/.:2 ..g 3. 570g99 14841.802030.89g  .g :.g  .3909 O !.1489 . 0/9:7.89020.2 1 ./:8:38:1:34: 14841.10 O .943 #05:-.070.g :.715:9:9 L394.2  3 .73/947549.:70 9  O  #2-: 48410 302:770 0/9:7.9. /9:7.82::L3/04.39.:!.71g7g3045.:9 14841.707549.703./0.

            .