Dan Lucaciu

Silviu Hopulele Ştefan Chindriş Adrian Todor

Suport Curs

Traumatologie osteoarticulara Ortopedie

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca 2010

CURS 1. Obiective educaţionale:
elementele generale de diagnostic şi tratament al leziunilor osteoarticulare tratamentul prespitalicesc al fracturilor deschise indicaţiile generale de tratament ortopedic şi chirurgical efectuarea examenului clinic al membrelor

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. Istoric Anatomie si Fiziologie Entorse Luxaţii Fracturi Examen clinic şi paraclinic

1.1 Istoricul Ortopediei şi Traumatologiei - numele propus de Nicholas Andry - 936-1013 e.n.: imobilizarea cu atele - 1843 Malgaigne: fixarea externă - 1895 Conrad Roentgen : prima radiografie - Albin Lambotte : părintele osteosintezei - ’30, Kuntscher : primele tije centromedulare - Maurice Müller: grupul AO - Sir John Charnley: artroplastia şoldului În Romania - 1567 : breasla chirurgilor - la Cluj : primul spital de ortopedie din ţară 1.2 Noţiuni de anatomie şi fiziologie osteoarticulară - funcţiile fundamentale ale scheletului - funcţia de suport structural - funcţia de echilibru mineral

-

funcţia de hematopoeză Structura şi funcţiile osului ca organ

1.3 Entorsele - Definiţie - Mecanism de producere - Anatomie patologică - Clasificare - Simptomatologie - Evoluţie - Complicaţii - Tratament

1.4 Luxaţiile - Definiţie - Clasificare - Anatomie patologică - Simptomatologie - Imagistică - Evoluţie, complicaţii - Tratament 1.5 Fracturile - Definiţie - Mecanism de producere - Clasificarea anatomopatologică - Simptomatologia fracturilor - Vindecarea fracturilor după Mc Kibbin, vindecarea naturală sau indirectă a osului, vindecarea osoasă “directă”, sau “primară” - Complicaţiile fracturilor, locale şi generale - Tratamentul fracturilor : reducerea fracturilor , modalităţile de imobilizare, recuperarea - Fracturile deschise : definiţie, mecanism, clasificarea Gustilo-Anderson,

Tomografia computerizata .6 Examenul clinic şi paraclinic în ortopedie şi traumatologie Anamneza .Examen neurologic 1.Antecedentele .Palparea .Examenul mobilităţii active şi pasive .Evoluţie .7 Explorari imagistice .Tratamente anterioare .Complicaţii Examen obiectiv .Examinarea funcţională .Debut .Explorarea axului vascular .Motivul prezentării pacientului la consultaţie .Inspecţia .Scintigrafia .Condiţii de viaţă şi muncă .Radiografia simpla .- primul ajutor şi tratamentul prespitalicesc şi tratamentul de urgenţă intraspitalicesc 1.Rezonanta Magnetica Nucleara .Simptomatologie .Ecografia .

4. 3. 5. Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Ortopedie – Curs pentru studenti Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Campbell’s operative orthopedics . 2.Bibliografie 1.

medii sau interne Aspecte clinice definitorii .eventual axilară (în leziunile 1/3 externe) Complicaţii . anatomie patologică . 3.incidenţele anteroposterioară .mecanismul indirect mai frecvent . tumefiat.inspecţia: umărul lezat este scurtat. patogeneză. 4. aspectul clinic şi radiologic complicaţiile imediate şi tardive. . Obiective educaţionale: definiţia leziunilor. principiile generale de tratament conservator şi chirurgical al afecţiunilor cunoaşterea clasificărilor utilizate şi a metodelor efective de tratament ale acestor afecţiuni traumatice Cuprins: 1. întreruperea continuităţii osoase Investigaţii .atitudinea “umilă” Desault .CURS 2.palpare dureri în focar.ale treimii externe.1 Fracturile de claviculă Etiologie. Fracturile de claviculă Fracturile omoplatului Disjuncţia acromio-claviculară Luxaţia scapulo-humerală 2.echimotic şi eventual deformat . 2.

Diagnostic diferential - luxaţia acromioclaviculară, sternoclaviculară, - contuzia de umăr, fractura de omoplat, fracturile costale - luxaţia scapulohumerală Tratament Tratamenul ortopedic: este de elecţie - fracturile fără deplasare: bandaj Desault 3-4 săptămâni - fracturile cu deplasare: reducere prin tracţiune posterioară a umerilor, imobilizare cu bandaj Watson Jones sau inele Hidden

Tratamentul chirurgical INDICAŢII: !!

-

broşă groasă pe focar deschis hobanaj în fracturile treimii externe placă de compresiune dinamică (DCP) şi şuruburi

2.2 Farcturile omoplatului Etiologie, patogeneză, anatomie patologică - traumatisme cu energie mare - se asociază frecvent cu leziuni toracice - mecanismul direct cel mai frecvent Investigaţii - radiografii în incidenţele anteroposterioară şi laterolaterală (tangentă la torace, în planul scapulei) - incidenţa axilară este utilă dacă se suspicionează fracturi ale glenei Diagnostic diferenţial contuziile, rupturile musculare, luxaţiile acromioclaviculare sau scapulohumerale, fracturile de claviculă sau costale Tratament Tratamentul ortopedic este de elecţie - fracturile corpului, glenei, acromionului, coracoidei şi colului scapular fără sau cu mică deplasare: bandaj Desault 2-3 săptămâni Tratamentul chirurgical are puţine indicaţii - fractura glenei cu fragment marginal mare şi instabilitate secundară a articulaţiei scapulohumerale necesită osteosinteză cu şuruburi

2.3 Disjuncţia acromio-claviculară Etiologie, patogeneză, anatomie patologică mai frecvent la sportivi mecanismul de producere indirect Clasificare!!

Aspecte clinice definitorii - la inspecţie aspectul de “treaptă” - la palpare semnul “clapei de pian” - apreciere întotdeauna bilaterală Investigaţii - radiografii AP - eventual radiografii comparative, de stres Diagnostic diferenţial - contuziile, fracturile acromionului şi claviculei Tratament - tratament ortopedic la persoanele active prin imobilizare cu bandaj Robert Jones 4-6 săptămâni, cu vindecare adesea incompletă - tratament chirurgical la tineri, o reducere şi fixare prin hobanaj o plastii ligamentare şi musculo-aponerotice

2.4 Luxaţia scapulo-humerală Etiologie, patogeneză, anatomie patologica - mai frecvente la tineri - prevalenţa mai mare la bărbaţi - mecanism de producere prin cădere pe mână cu braţul în abducţie forţată şi retropulsie Clasificare Aspecte clinice definitorii - durere vie - impotenţa funcţională

4. . 3. .- în luxaţia anterioară o poziţia “umilă” Desault o braţul în abducţie de 30-40° o rezistenţă elastică (semnul Berger) o aspectul de “epolet” o depresiune la nivelul braţului “semnul loviturii de topor” Investigaţii .incidenţa axilară pentru luxaţiile posterioare suspectate Complicaţii Diagnostic diferenţial . 2.evoluţie bună cu prognostic favorabil în cazul luxaţiilor recente corect tratate Tratament - reducere cât mai precoce posibil fără anestezie la pacienţi cooperanţi care îşi relaxează musculatura de preferat în anestezie regională sau generală dacă reducerea nu reuşeşte se va practica reducerea sângerândă Bibliografie 1.subluxaţia umărului prin paralizia muşchiului deltoid .incidenţa AP . luxaţia acromioclaviculară.luxaţia anterioară uşor de recunoscut .în luxaţia posterioară doar o suprapunere crescută gleno-humerală . 5.fracturile. Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Campbell’s operative orthopedics McRae – Practical fracture treatment .contuziile şi entorsele.

cu “semnul loviturii de topor” . 3.1 Fracturile humerusului proximal Anatomie Etiologie.mecanism de producere indirect prin cădere pe mână cu braţul în abducţie Aspecte clinice definitorii .echimoza brahiotoracică tardivă Hennequin . anatomie patologica .abducţia braţului fără caracter elastic.poziţia umilă Desault .CURS 3. 2. Fracturile humerusului proximal Fracturile diafizei humerale Fracturile paletei humerale Luxaţia cotului 3.mai frecvente după 50 ani la femei . .semnele complicaţiilor vasculare sau nervoase Clasificare . 4. Obiective educaţionale deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la aspectele traumatologiei regiunii metodele de tratament conservator şi chirurgical cunoaşterea clasificărilor utilizate Cuprins 1.poziţia de adducţie cu deformare “în crosă”. patogeneză.

incidenţa axilară nu este de recomandată deoarece abducţia poate deplasa fragmentele osoase Complicaţii Diagnostic diferenţial .contuziile şi entorsele umărului .luxaţia scapulohumerală . esenţială fiind reinserţia coafei rotatorilor pe implant Prognostic 3.imobilizare în bandaj Desault 3-4 săptămâni. stabile .disjuncţia acromioclaviculară.radiografia simplă din incidenţele AP.Investigaţii .Chirurgical .hemiartroplastia. plăci în “T” eventual tip LCP.Conservativ .în fracturile fără deplasare. LL (profil transtoracic) .2 Fracturile diafizei humerale Anatomie . acromion . cu deplasare reductibile.fracturile de claviculă.prin reducere sângerândă şi fixarea internă (şuruburi. urmată de un tratament de recuperare . suturi transosoase) . rupturile tendinoase Tratament .

deformarea regiunii prin deplasarea fragmentelor o “în crosă” (fracturi joase) o “în lovitură de topor” (fracturi înalte) .contuziile. anatomie patologică . chiar şi în fracturile cu deficit neurologic o fracturile fără sau cu mică deplasare: imobilizare cu atelă humeropalmară pentru 6-8 săptămâni . patogeneză.CT. scintigrafie în fracturile pe posibil teren patologic Complicaţii Diagnostic diferenţial .mecanismul de producere este cel mai adesea indirect. rupturile musculare .la toate vârstele.mai rare decât cele ale humerusului proximal . certifică prezenţa unei paralizii de nerv radial Investigaţii .fracturile de vecinătate Tratament .Conservator o este de elecţie. pe teren normal sau patologic .radiografia simplă din incidenţele AP şi LL .simptomatologia posibilelor complicaţii .Etiologie.prezenţa tulburărilor de sensibilitate la nivelul feţei dorsale a policelui. asociată pierderii extensiei active a mâinii şi degetelor realizând aspectul de “mână în gât de lebădă”. mai rar direct Aspecte clinice definitorii .

la palpare se vor căuta reperele: vârful olecranului. patogeneză.radiografii simple AP şi LL .tardiv în plica de flexiune apare echimoza liniară Kirmisson .mecanismul de producere este cel mai adesea indirect prin hiperflexia sau hiperextensia cotului Aspecte clinice definitorii . epicondilul şi epitrohleea. mai rare la adulţi . linia lui Malgaigne şi triunghiul triunghiul Nelaton .3 Fracturile paletei humerale Anatomie Etiologie. mai ales la testul de stres în valgus sau varus Clasificare Investigaţii . o mai rar cu tije blocate - 3.frecvente la copii.uneori necesar CT în caz de cominuţie marcată Complicaţii .mobilitate anormală.- o gips atârnare Caldwell Chirugical o Indicaţii!! o osteosinteza cu placă şi şuruburi. anatomie patologică .

patogeneză.4 Luxaţia cotului Anatomie Etiologie.luxaţiile de cot sunt pe locul II ca frecvenţă .se întâlnesc mai ales la adolescenţi şi adulţi .antebraţul în semiflexie şi pronaţie .fracturile extremităţii proximale a oaselor antebraţului Tratament .durere şi impotenţă funcţională .Consevativ o fracturile fără deplasare sau cu minimă deplasare o cele supracondiliene reductibile (imobilizare 3-6 săptămâni ) . anatomie patologică .evoluează adesea cu complicaţii. prognosticul fiind rezervat 3. o plăci semitubulare de preferat LCP în funcţie de varianta anatomo-patologică Prognostic .mecanismul de producere este indirect.cotul tumefiat. .luxaţia posterioară de cot. căderea pe mână cu cotul în extensie Aspecte clinice definitorii .contuziile de cot . cu diametrele mărite .Chirurgical o de elecţie în fracturile cu deplasare o reducere şi osteosinteză cu şuruburi. plăci de reconstrucţie.Diagnostic diferenţial .

- posterior olecranul proemină anormal flexia activă imposibilă.fracturile paletei humerale.fracturile extremităţii proximale a oaselor antebraţului.prognosticul rezervat în leziunile complexe sau vechi .incidenţele AP şi LL Complicaţii Diagnostic diferenţial .explorare imagistică .Ortopedic o de elecţie o reducerea fără anestezie la pacienţi cooperanţi o cu anestezie regională sau generală o pacientul în decubit dorsal pe o masă de consultaţie .contuziile sau entorsele Tratament . . flexia pasivă posibilă contra unei rezistenţe elastice la palpare triunghiul Nelaton inversat Clasificare Investigaţii .Chirurgical o are indicaţii restrânse o rarele luxaţiile reductibile dar instabile: artrosinteză cu broşe pentru 3 săptămâni Prognostic . .evoluţie şi prognostic bun în luxaţiile tratate corect .

Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Campbell’s operative orthopedics McRae – Practical fracture treatment . 4. 2. 3.Bibliografie 1. 5.

mecanismul de producere este adeseori direct . anatomie patologică .aspectul clinic şi radiologic complicaţiile imediate şi tardive.foarte frecvente mai ales la bărbaţi tineri . patogeneză. Fracturile olecranului 2.1 Fracturile olecranului Anatomie Etiologie. principiile generale de tratament conservator şi chirurgical al afecţiunilor Cuprins 1.extensia activă a cotului nu e posibilă în fracturile cu deplasare Clasificare . Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului 4. Fracturile de cap radial 3.CURS 4 Obiective educaţionale însuşirea noţiunilor teoretice şi practice referitoare la traumatologia regiunii definiţia leziunilor.mecanismul indirect este şi el frecvent Aspecte clinice definitorii .semnele generale ale fracturilor .

capul radial fiind impactat .incidenţele AP şi LL Complicaţii Diagnostic diferenţial .mecanismul de producere este indirect.Investigatii .contuziile de cot.alte fracturi de vecinătate Tratament .mai ales la adulţi .tratament chirurgical o indicat dacă deplasarea este de peste 2 mm o esenţială efectuarea unei osteosinteze stabile care să permită reluarea precoce a mişcărilor de flexie-extensie Prognostic 4.tratament ortopedic o deplasare mai mică de 2 mm. patogeneză. anatomie patologică .explorare imagistică . entorsele şi luxaţiile cotului .2 Fracturile de cap radial Anatomie Etiologie. caz în care aparatul fibros periolecranian este intact o imobilizarea cu cotul la 100-110° pe o atelă brahiopalmară pentru 3-4 săptămâni .

dureri locale mai ales la prono-supinaţie.durere la palparea capului radial accentuată de prono-supinaţie Clasificare Investigaţii .indicaţii Prognostic . flexia şi extensia fiind relativ nedureroase .imobilizare cu atelă brahiopalmară 1-2 săpt. .- de către capitulul humeral în timpul unei căderi pe mână cu cotul în extensie şi abducţie Aspecte clinice definitorii .cotul în semiflexie şi antebraţul susţinut cu mâna sănătoasă . contuziile şi luxaţiile cotului .incidenţă radio-capitelară oblică de 450 Complicaţii Diagnostic diferenţial .fracturile osteocartilaginoase ale capitulului humeral Tratament .reluarea precoce a mobilităţii cotului chiar însoţită de dureri este benefic chirurgical .entorsele.incidenţele standard AP şi LL .

Tratament ortopedic o în cazul fracturilor incomplete sau fără deplasare ale adultului: imobilizare brahiopalmară pentru 8-10 săptămâni sau mai mult. mai rare la bătrâni .semnele posibilelor complicaţii Clasificare Investigaţii .leziunile traumatice ale cotului şi gâtului mâinii. eventual gips articulat după o lună – atenţie la redoarea cotului! .mecanismul de producere este cel mai adesea indirect .întreruperea continuităţii osoase este evidentă la nivel cubital . patogeneză. precum şi fracturile-luxaţie Tratament .radiografie simplă AP şi LL .3 Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului Anatomie Etiologie.examenul clinic al antebraţului va cuprinde obligatoriu cotul şi articulaţia pumnului . anatomie patologică .mecanismul direct destul de frecvent la agresionaţi Aspecte clinice definitorii .frecvente la toate vârstele.Tratament chirurgical o este indicat la adulţii cu fracturi cu deplasare .obligatorie vizualizarea cotului şi articulaţiei radiocarpiene Diagnostic diferenţial .4.

Prognostic Fractura luxaţie Monteggia-Stanciulescu Fractura luxaţie Galeazzi Bibliografie 1. 3. 2. Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Campbell’s operative orthopedics McRae – Practical fracture treatment .o la copii când tratamentul ortopedic a eşuat o la adult osteosinteză cu plăci şi şuruburi. 4. 5. eventual centromedulară pe cubitus.

3. 2.cele cu deplasare volară “pântece de furculiţă” .în plan frontal toate aceste fracturi prezintă o deplasare laterală epifizară “în baionetă” Clasificare - . 5.1 Fracturile epifizei distale a radiusului Fracturile osului scafoid Fracturile metacarpienelor Fracturile falangelor Luxaţiile metacarpofalangiene si interfalangiene Fracturile epifizei distale a radiusului Anatomie Etiologie.mecanismul indirect de producere Aspecte clinice definitorii . aspectului clinic şi radiologic complicaţiile imediate şi tardive.mecanismul direct este rar . patogeneză. anatomie patologică .semnele şi simptomele generale ale fracturilor .CURS 5 Obiective educaţionale deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la traumatologia regiunii cunoaşterea definiţiei leziunilor.tendinţa de a amortiza căderile cu mâna .scăderea rezistenţei prin osteoporoză . 5.mai frecvente la vârstnici de sex feminin .fracturile cu deplasare dorsală “dos de furculiţă” . 4. principiile generale de tratament conservator şi chirurgical al afecţiunilor Cuprins 1.cele mai frecvente fracturi .

radiografiile din incidenţele standard AP şi LL . luxaţiile radio-carpiene Complicaţii .va exclude entorsele radiocarpiene.reducţionale se va ţine cont de câteva repere o poziţia stiloidei radiale trebuie să fie cu 1 cm sub orizontala prin stiloida cubitală o unghiul bistiloidian normal 25° o suprafaţa articulară radială este înclinată volar 10-12° Diagnostic diferenţial . fracturile antebraţului sau a oaselor carpului.imediate .Chirurgical o indicaţii: eşecul tratamentului ortopedic o de la început în fracturile extrem de instabile sau mai vechi de 3 săptămâni o metode fixare:!! Prognostic .tardive Tratament .în aprecierea deplasărilor pre şi post.Investigaţii .Ortopedic o fracturile fără deplasare sau cu deplasare minimă: imobilizare cu atelă gipsată antebrahiopalmară dorsală pentru 3-5 săptămâni o fracturile cu deplasare necesită de obicei reducerea ortopedică şi imobilizare .

mai ales la adulţii tineri . LL şi oblică de 45° (poziţia scribului). apoi scurtată sub cot încă 6 săptămâni .5.eventual scintigrafie Diagnostic diferenţial .2 Fracturile scafoidului Anatomie Etiologie.mascată de simptomatologia unei fracturi de epifiză distală radială .radiografii simple AP. la mobilizarea policelui sau la percuţia în ax a metacarpianului I Investigaţii . asemănătoare cu cea a entorselor radiocarpiene .Chirurgical o indicaţii . patogeneză. anatomie patologică .necaracteristică.mecanism indirect de producere prin cădere pe eminenţa tenară. . fracturile de epifiză distală radială şi luxaţiile carpului Tratament .entorsele radiocarpiene.durere în tabacheră.Ortopedic o indicat în cazul fracturilor fără deplasare o standard imobilizare brahiopalmară prelungită pe police 6 săptămâni. scafoidul fiind strivit între piramida radială şi carp Aspecte clinice definitorii .

patogeneză.radiografiilor din incidenţele (AP.Ortopedic . de preferat tip Herbert Prognostic 5.3 Fracturile metacrpienelor Anatomie Etiologie. LL.accentuarea durerii la presiunea în ax a metacarpianului fracturat Investigaţii . anatomie patologică . oblice) Tratament .Chirurgical Prognostic 5.semnele generale ale fracturilor .4 Fracturile falangelor Anatomie .§ fracturile cu deplasare peste 1 mm § fracturile-luxaţii o reducere sângerândă şi fixare internă cu un şurub de compresiune.

radiografiile din incidenţele AP şi LL Tratament .leziuni frecvente . patogeneză.semnele generale ale fracturilor . plăci sau suturi transosoase o reconstituirea anatomică este esenţială pentru redobândirea funcţionalităţii bune a mâinii Prognostic 5.Etiologie.mecanism indirect. anatomie patologică .fracturile falangelor sunt uşor de redus dar greu de imobilizat datorită tracţiunii prin inserţii tendinoase o fracturile stabile se vor trata ortopedic.adesea prin traumatism direct Aspecte clinice definitorii . anatomie patologică . broşe.aspectul clinic diferă în funcţie de forma anatomoclinică Investigatii . patogeneză.mecanismul direct este rar . prin cădere pe deget în hiperextensie forţată . prin imobilizarea cu atele pentru 3-4 săptămâni o fracturile ireductibile sau instabile beneficiază de tratament chirurgical prin osteosinteză cu şuruburi.5 Luxaţiile metacarpofalangiene si interfalangiene Anatomie Etiologie.mai frecvent întâlnite la nivelul policelui .

reducere o luxaţiile incomplete se reduc prin tracţiune . 3.Aspecte clinice definitorii .diagnosticul precoce şi tratamentul corect al acestor luxaţii asigură o evoluţie favorabilă . beneficiază de rezecţie artroplastică. 2.manevrele greşite de reducere transformă o luxaţie completă într-o luxaţie complexă. Prognostic Bibliografie 1. 4. ce necesită uneori reducere sângerândă Tratament . Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Campbell’s operative orthopedics McRae – Practical fracture treatment . 5.în luxaţia completă degetul este situat perpendicular pe metacarpianul respectiv .luxaţiile ireductibile se vor reduce sângerând . nereduse. degetul fiind paralel cu metacarpianul dar dispus dorsal faţă de acesta Investigaţii .luxaţiile vechi.simptomatologia generală a luxaţiilor .în luxaţia complexă diformitatea caracteristică este “în baionetă”.radiografii AP şi LL Diagnostic diferenţial .după reducere se va practica o imobilizare în poziţie funcţională pentru 3 săptămâni .

Traumatologia bazinului 3.accidentele rutiere. Traumatologia coloanei vertebrale 2. adesea cu interesare mielică. compresiunea verticală şi înclinarea laterală . accidentele din construcţii sau de sport . anatomie patologică .CURS 6 Obiective educaţionale deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la afecţiunile traumatice care afectează coloana vertebrală şi bazinul cunoaşterea datelor referitoare la anatomia regiunii.hiperflexia: leziuni cervicale sau la nivelul şarnierei dorso-lombare (D12-L2) unde mobilitatea este maximă . hiperextensie.1 Traumatologia coloanei vertebrale Anatomie Etiologie.mecanismul de producere este cel mai adesea indirect: hiperflexie.uneori pe teren patologic . rotaţie. căderile de la înălţime.hiperextensia: leziuni mai grave. Luxaţia traumatică de şold 6.definiţia afectiunilor.traumatică mai ales la bărbaţi tineri . patogeneză. datele clinice şi radiologice cunoaşterea complicaţiilor afecţiunilor traumatice ale acestor regiuni cunoaşterea mijloacelor conservative si chirurgicale de tratament Cuprins 1. în special la nivelul coloanei cervicale .bătrâni cu osteoporoză .

modificări de curbură. scolioză posttraumatică) .tetraplegii în leziuni cervicale.palpare: contractură paravertebrală. hematoame retro-faringiene . mobilitate anormale a proceselor spinoase .CT pentru aprecierea canalului vertebral .retenţia de urină şi fecale apare în toate secţiunile complete .radiografiile din incidenţele standard: AP.RMN pentru diagnosticarea leziunilor mielo-radiculare .examenul obiectiv minuţios fără a agrava leziunile existente . fracturi sau fracturi-luxaţii Aspecte clinice definitorii . sediul durerii.sensibilitatea .leziuni mixte Investigaţii .examenul ORL: fistule LCR. LL şi oblice .explorări imagistice .- rotaţia şi înclinarea laterală sunt rar pure.fracturi ale corpului vertebral .mobilitatea activă .fracturi ale arcului neural .radiografia transbucală în leziunilor cervicale superioare . cifoză. poziţiile particulare (torticolis. luxaţii.examenul neurologic complet . fiind de obicei asociate primelor două mecanisme compresiunea verticală: forţă transmisă axial entorse.inspecţie: mărci traumatice.semnele neurologice apar la distanţă variabilă de vertebra lezată Clasificare . paraplegii în leziuni dorso-lombare .examenul obiectiv va evita flexia sau extensia coloanei pentru a nu produce leziuni neurologice .radiografii în flexie-extensie pentru aprecierea instabilităţii efectuate DOAR ÎN PREZENŢA MEDICULUI şi contraindicate dacă leziunea este evident instabilă .

spondilolistezis.malformaţiile vertebrale. sacrul. fără complicaţii majore .mecanismul direct este frecvent . Compresiunile medulare au un prognostic mai bun în condiţiile unui tratament precoce. mai frecvent la adulţi . disjuncţii . segmentul retrocotiloidian) . spondilita.impactul traumatic transversal.Diagnostic diferenţial . ce se agravează în timp 6. cu complicaţii neurologice definitive. luxaţii . anatomie patologică .tratament conservativ .la toate vârstele.fracturile amielice au un prognostic bun. direct sau prin intermediul coloanei vertebrale sau a femurului proximal .primul ajutor .tratamentul chirurgical Evoluţie.zone cu rezistenţă mai mare (corpul pubelui.mecanismul de producere este mai frecvent indirect. tratamentul corect asigurând o evoluţie bună. însă secţiunile traumatice sunt leziuni ireversibile. vertical sau oblic. prognostic . patogeneză. spondiloza.fracturi. hernia de disc Tratament .2 Traumatologia bazinului Anatomie Etiologie.leziunile mielice evoluează dificil. adesea politraumatizaţi .două tipuri diferite de deplasări .traumatism major. forţa traumatică transmiţându-se în axul membrelor inferioare spre bazin .

a urografiei Diagnostic diferenţial . ascensionarea hemibazinului.decolări epifizare Aspecte clinice definitorii .evaluarea leziunilor asociate necesită şi efectuarea altor examinări radiologice.manevrele Verneuil de presiune bilaterală pe crestele iliace şi Ericsen (de îndepărtare a crestelor iliace) produc durere locală şi permit evaluarea stabilităţii sau a instabilităţii rotaţionale .leziunile traumatice ale coloanei şi articulaţiei coxofemurale .fracturi care întrerup continuitatea inelului pelvian .durerea : creasta iliacă.incidenţele AP.disjuncţii . prezenţa crepitaţiilor osoase şi a mobilităţii anormale .frecvent politraumatizaţi în şoc traumatic sau hemoragic . a ecografiei abdominale.CT este utilă în evaluarea fracturilor acetabulare . oblică alară (bolnavul înclinat la 45° pe şoldul bolnav) şi oblică obturatorie (bolnavul înclinat la 45° pe şoldul sănătos) .o ascensiunea unui hemibazin după separarea acestuia o deplasarea rotaţională de tip “open book” apărută în fracturile localizate anterior Clasificare .denivelarea aripii iliace. ramurile ischiopubiene (în pliul genito-crural) .fracturile acetabulare au caracteristic accentuarea durerii la abducţia şi rotaţia internă a membrului pelvin Investigatii Explorare imagistică . ramurile pubiene (în pliul inghinal). pube.fracturi izolate ale oaselor bazinului .fracturile cotilului . LL de sacru.

monitorizare respiratorie şi cardiovasculară .fixare internă .în lipsa dotării sau a experienţei necesare se practică reducerea luxaţiei hemibazinului afectat prin extensie continuă şi imobilizare în hamac pentru 2 luni 6. prognostic .fracturile extraarticulare au o evoluţie bună .reechilibrare hidroelectrolitică. deşocarea .metoda clasică a suspendării în hamac pentru 2 luni este dificil de suportat şi cu rezultatele inferioare calitativ .3 Luxaţia traumatică a şoldului Definiţie Anatomie .reducere şi fixare externă şi /sau internă .Evoluţie.politraumatismele ameninţă viaţa pacientului Complicaţii Precoce Tardive Tratament De urgenţă .fracturile complexe sau articulare au prognosticul funcţional rezervat .reducerea sângerării prin stabilizare provizorie de urgenţă cu fixator extern .diagnosticarea precoce a leziunilor asociate .

ceea ce caracterizează luxaţiile denumite tipice . mai frecvente la bărbaţi tineri .leziuni rare. vasele intacte sunt comprimate.luxaţie pură posterioară .în flexie şi abducţie marcată .mecanism de producere este indirect . patogeneză.leziuni capsuloligamentare dar ligamentul iliofemural este adesea intact.luxaţii atipice Aspecte clinice definitorii . anatomie patologică .leziunile diferă în funcţie de poziţia coapsei în momentul accidentului . energia traumatismului fiind transmisă în axul femurului “sindrom al tabloului de bord” .luxaţie anterioară .atitudine vicioase caracteristică .leziunile osoase asociate pot afecta capul femural sau cotilul .luxaţia anterioară: rotaţie externă şi abducţie . capul femural devenind ischemic Clasificare .tentativa de mobilizare întâmpină o rezistenţă elastică .în flexie şi adducţie .traumatisme de mare energie: accidente rutiere.impactul traumatic la nivelul genunchiului cu coapsa în flexie.luxaţiile înalte: uşoară flexie sau chiar extensie .în flexie şi abducţie .luxaţiile joase: flexie marcată . căderi de la înălţime .luxaţii tipice o anterioare (înalte-pubiene sau joase-obturatorii) sau o posterioare (înalte-iliace sau joase-ischiadice) .leziunile capsuloligamentare întrerup parţial vascularizaţia iar datorită torsionării şi alungirii capsulare.o scurtare aparentă a membrului pelvin. mai mare în luxaţiile înalte decât în cele joase .durere atroce .luxaţie coxofemurală asociată cu o fractură acetabulară .luxaţia posterioară: rotaţie internă şi adducţie .impotenţă funcţională .Etiologie.

manevrele de reducere transformă luxaţia într-o luxaţie posterioară ce va fi apoi redusă După reducere .fracturi acetabulare.obligatorie anestezia generală sau rahidiană .necroza aseptică a capului femural cu atât mai frecventă cu cât reducerea a fost mai tardivă .luxaţiile recidivante sunt o raritate Tratament . leziuni vasculare şi nervoase. ireductibilitatea Tardive . uneori în timp compromit un rezultat iniţial bun .frecvente şi grave. tratate prin extensie continuă 6-8 săptămâni sau chirurgical .coxartroza secundară fracturilor asociate de cotil sau cap femural .CT postreducţională Complicaţii Precoce .radiografie simplă AP . după care se va relua mersul cu sprijin progresiv . de cap femural.calcifierile şi osificările heterotope .reducerile corecte dar instabile sunt de obicei asociate fracturilor de perete posterior.control radiologic şi CT .reducerea este o urgenţă majoră chiar la pacienţii şocaţi sau comatoşi .dacă reducerea e corectă şi stabilă şi luxaţia este pură.Investigaţii .reducerile neconcentrice sau evidenţierea unor fragmente osoase libere intraarticulare impun intervenţia chirurgicală . se va menţine o extensie transcondiliana continuă la planul patului 2-3 săptămâni.

4. Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Campbell’s operative orthopedics McRae – Practical fracture treatment . 5. 2.Bibliografie 1. 3.

1 Fracturile colului femural Anatomie Etiologie.mai frecvent la femei de 55-65 de ani . 4.definiţia afectiunilor.subcapitale. anatomie patologică .favorizate de osteoporoza de menopauză . Fracturile colului femural Fracturile trohanteriene Fracturile femurului diafizar Fracturile femurului distal 7. diafizar şi distal cunoaşterea datelor referitoare la anatomia regiunii. patogeneză. 3. datele clinice şi radiologice cunoaşterea complicaţiilor afecţiunilor traumatice ale acestei regiuni cunoaşterea mijloacelor de tratament Cuprins 1. mediocervicale .cominuţie posterioară Clasificare GARDEN!! . 2.CURS 7 Obiective educaţionale deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la afecţiunile traumatice care afectează femurul proximal.uneori fracturi pe teren patologic sau de stres .

rotaţie externă şi adducţie Investigaţii . între ele 900 . traveele devin paralele Aspecte clinice definitorii . Traveele capului sunt orizontale.generale: complicaţii pulmonare. travee rupte dar cu direcţie normală .dureri la nivelul şoldului şi genunchiului.tipul III: fractură completă cu deplasare parţială. cele ale colului verticale.tipul I: fracturi incomplete.fracturile trohanteriene Complicaţii Complicaţii imediate . digestive şi renale. cu deplasare şi dezangrenare.contuziile şoldului .tipul IV: fractură completă.cu importanţă prognostică . în valgus . angrenate în abducţie. traveele torsionate. cardio-vasculare.tipul II: fracturi complete fără deplasare. impotenţă funcţională .scurtarea membrului 2-3 cm . boala trombo-embolice şi escare .radiografiile AP şi axială Diagnostic diferenţial .

DHS în osteopenia cortexului lateral .de elecţie în fracturile Garden I.tratamentul ortopedic: pacienţi cu fracturi Garden I-II care refuză operaţia .frecvent cotiloidită .necroza aseptică a capului femural .pseudartroza .tratament chirurgical . II şi III .rezultate mai durabile Evoluţie.osteosinteza .necimentate Austin Moore sau cimentate Thompson .endoprotezele parţiale la pacienţi taraţi cu speranţă de viaţă sub 5 ani .nu se va utiliza ca tratament de elecţie .tratamentul funcţional: pacienţi cu fracturi Garden III-IV care refuză operaţia .coxartroza posttraumatică Tratament .endoprotezele totale cimentate sau necimentate .artroplastia şoldului .endoprotezele bipolare: relativ abandonate .indicată în fracturile de tip Garden IV ale vârstnicilor .Complicaţii tardive sunt frecvente .intervenţie mai laborioasă .posibilă în Garden IV la tineri . Prognostic - - .2-3 şuruburi de compresiune paralele .uşor de implantat .

uneori fracturi pe teren patologic. axial . rotat extern.radiografiile de şold din incidenţa AP. scurtat .membrul pelvin este în adducţie.cominuţia posterioară Clasificare Aspecte clinice definitorii . traumatisme cu energie ridicată . 4 fragmente .la tineri rare.de la baza colului femural la 5 cm sub micul trohanter .mecanism indirect mai frecvent . mai ales subtrohanteriene . RMN în cazuri speciale .CT.scintigrafia Diagnostic diferenţial Complicaţii . 3. patogeneză.după 70 de ani mai frecvente decât cele de col .2.7.semnele generale ale fracturilor .5-7 cm în fracturile pertrohanteriene Investigaţii .noţiunea de stabilitate / instabilitate . anatomie patologică .2 Fracturile trohanteriene Anatomie Etiologie.vârstnici cu osteoporoză avansată .2-3 cm în fracturile bazicervicale .

chiar şi fracturile fără deplasare .osteosinteza cu tijă Gamma .refacerea unghiului de înclinaţie normal .de elecţie.fracturi instabile .osteosinteza cu DHS .osteosinteza cu DCS: mai stabilă dar fără compresiune dinamică .consolidarea vicioasă .osteosinteza cu şuruburi de compresiune este utilizabilă în cazul fracturilor bazicervicale .mai ales generale legate de imobilizare Complicaţii tardive .fracturi izolate de mare sau mic trohanter .posibil în fracturile incomplete .menţine unghiul cervico-diafizar .refuzul tratamentului chirurgical : extensie continuă Tratamentul chirurgical .tija Gamma lungă în fracturile pe teren patologic Evoluţie.osteosinteza cu tije elastice Ender .mortalitatea 15% faţă de 30% în tratamentul ortopedic .osteosinteza cu lamă-placă sau cui placă .menţine unghiul cervico-diafizar .pseudartroza rară Tratament Obiectivele tratamentului . prognostic .Complicaţii imediate .permite compresiunea statică şi dinamică .fracturi stabile .permite compresiunea statică şi dinamică .mobilizarea precoce Tratamentul ortopedic .

deplasare . patogeneză. . oblice.uneori fracturi pe os patologic pot fi .7. . spiroide). leziunile nervoase Complicaţiile tardive: .simple (transversale.leziunile vasculare.fragmentul superior abducţie şi flexie Clasificare Aspecte clinice definitorii Investigaţii .radiografii din incidenţele standard AP şi LL sunt suficiente Complicaţii .Complicaţii imediate : .mecanism de producere indirect sau direct .deschiderea focarului. .fragmentul inferior în adducţie şi rotaţie externă .şocul traumatic sau hemoragic.relativ frecvente mai ales la adulţi .cu fragment intermediar sau cominutive .3 Fracturile diafizei femurale Anatomie Etiologie. anatomie patologică .

de elecţie .bronhopneumonia. .escarele Tratament Tratamentul chirurgical .- . .fracturile de tip III b: fixare externă Evoluţie.fracturile deschise . . .osteosinteza centromedulară cu tije blocate .profilaxie antibiotică şi antitetanică .boala trombo-embolică.întârzierile de consolidare şi pseudartrozele .consolidările vicioase.de preferat pe focar închis .osteitele.anterogradă sau retrogradă .blocare iniţial statică cu eventuală dinamizare ulterioară .redorile articulare Complicaţiile generale: . prognostic - .fracturile transversale sau oblice scurte în 1/3 medie: tijă Küntscher .osteosinteză cu tije centromedulare blocate . .osteoporoza.standardul pentru restul fracturilor .se preferă osteosinteza centromedulară .toaletă mecanică şi chimică .placa în fracturi juxtaepifizare sau peri-protetice .

diafizo-metafizo-epifizare Aspecte clinice definitorii Investigaţii .mecanismul de producere este indirect.unicondiliene .mai frecvent la vârstnici cu osteoporoză .4 Fracturile femurului distal Anatomie Etiologie.supra şi intercondiliene .unicondiliene .radiografii din incidenţe AP şi LL Diagnostic diferenţial .fracturile articulare .7.la tineri de obicei victime ale accidentelor rutiere .fracturi osteocondrale Clasificare .articulare sau extraarticulare . anatomie patologică . prin solicitare în valgus sau varus sau prin creşterea curburii .mecanismul direct este mai rar întâlnit .fracturi supracondiliene (extraarticulare) .supra şi intercondiliene . patogeneză.fracturile extraarticulare au o deplasare tipică .fracturi articulare .

generale Tratament .Complicaţii . DCS sau LISS o fracturile osteocondrale: excizie sau osteosinteză Evoluţie. prognostic - . fixare solidă şi mobilizare precoce .reducere perfectă.Tratamentul chirurgical o de elecţie o fracturile unicondiliene: 2-3 şuruburi de compresiune o fracturile supracondiliene sau supra şi intercondiliene: lamă placă de tip condilian.imediate .tardive .

4. Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Campbell’s operative orthopedics McRae – Practical fracture treatment . 2. 5.Bibliografie 1. 3.

se întâlnesc frecvent . 4.complexul fibros perirotulian o intact împiedică deplasarea fragmentelor o dacă e rupt fractura se deplasează şi apar interpoziţii .definiţia afectiunilor. 5.CURS 8 Obiective educaţionale deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la afecţiunile traumatice care afectează genunchiul cunoaşterea datelor referitoare la anatomia regiunii. 2. datele clinice şi radiologice cunoaşterea complicaţiilor afecţiunilor traumatice ale acestei regiuni cunoaşterea mijloacelor de tratament Cuprins 1.fracturi o simple .mecanismul indirect: fracturi cu deplasare prin ruperea mecanismului extensor . anatomie patologică .mecanismul direct: fracturi cominutive eventual fără deplasare.1 Fracturile rotulei Anatomie Etiologie. uneori deschise . patogeneză. Fracturile rotulei Luxaţiile genunchiului Fracturile platoului tibial Fracturile diafizare de gambă Fracturile maleolare 8. 3.

leziunile ale aparatului extensor al genunchiului.imposibilitatea extensiei active . medio-rotulian § rar verticale sau în plan frontal o cominutive o rar fracturi osteocartilaginoase Aspecte clinice definitorii .contuzii. hobanaj.fractura tuberozităţii tibiale anterioare. LL si axială Diagnostic diferenţial .Tratamentul ortopedic o fracturi fără sau cu minimă deplasare (sub 3 mm) o imobilizarea genunchiului cu atelă 6 săptămâni . polar inferior. . .apofizitele genunchiului .întreruperea continuităţii osoase palpabilă sau nu Investigaţii .patela bipartita Complicaţii .Tratamentul chirurgical o fracturile cu deplasare de peste 3 mm o esenţială reducerea perfectă a suprafeţei articulare o cerclaje perirotuliene. şuruburi interfragmentare sau sutura transosoasă cu sârmă o fracturile cominutive polare inferioare sau superioare : patelectomie parţială .§ orizontale localizate polar superior.imediate . .radiografii incidenţele standard AP .tardive Tratament .

prognostic 8.capsula articulară afectată .extrem de rare .genunchiul deformat . patogeneză.ligamentele colaterale . angiografie în caz de suspiciune leziune vasculară . anatomie patologică .2 Luxaţiile genunchiului Anatomie Etiologie. posterioare.cercetarea stării vasculo-nervoase!! Investigaţii .RMN . interne.eco doppler.parţial rupte în luxaţiile anterioare şi posterioare .instabilitate complexă după reducere . externe şi mixte .consecinţa unor traumatisme violente .o fracturile osteocartilaginoase necesită extirparea sau fixarea fragmentului Evoluţie.mecanismul extensor al genuchiului afectat Aspecte clinice definitorii .complet lezate în luxaţiile interne sau externe .luxaţiile pure foarte rare .luxaţii anterioare.dureri atroce .ligamentele încrucişate sunt de regulă rupte .radiografii AP şi LL .

fracturi ale spinelor sau ale masivului spinelor (cu avulsia inserţiilor ligamentelor încrucişate) . anatomie patologică .mecanism indirect prin varizare/valgizare forţată .fracturi ale platoului tibial . în anestezie generală sau rahidiană .persoanele vârstnice.persoanele tinere vor fi tratate chirurgical prin reparare sau plastie ligamentară Evoluţie.mai frecvente fracturile prin exagerarea valgusului fiziologic.fracturi ale tuberozităţii tibiale anterioare .tratamentul leziunilor ligamentare prezente .3 Fracturile platoului tibial Anatomie Etiologie. patogeneză. tarate se pot trata prin imobilizare gipsată pentru 6-8 săptămâni . consecinţa fiind fracturarea tuberozităţii tibiale externe .Diagnostic diferenţial .tuberozitatea tibială anterioară se fracturează prin mecanism direct sau printr-o contractură violentă a cvadricepsului .masivul spinelor este lezat de obicei prin mecanismul de flexie-valgus-rotaţie externă .tracţiune în axul membrului şi manipulare directă a gambei proximale .entorsele grave şi laxităţile preexistente Complicaţii Tratament . prognostic 8.fracturi unituberozitare .reducere de urgenţă.

o externe.pentru leziunile asociate RMN sau CT Diagnostic diferenţial . prin imobilizare gipsată 6 săptămâni şi reluarea mersului cu sprijin la 3 luni .imediate .Fracturile cu deplasare .Fracturile fără deplasare: o ortopedic.au indicaţie chirurgicală .fracturile masivului spinelor cu avulsia ligamentelor încrucişate: reinserţie transosoasă . cu separare.radiografii AP/LL .fracturile tuberozităţii tibiale anterioare: osteosinteză cu şuruburi . mixte o interne.instabilitate articulară Investigaţii .contuziile şi entorsele genunchiului Complicaţii . cu înfundare. cu separare sau cu înfundare o fracturi bituberozitare Aspecte clinice definitorii .fracturile platoului tibial: reducere şi osteosinteză cu şuruburi sau plăci în “T” cu şuruburi. de preferat LCP Evoluţie.hemartroză . prognostic .deviaţia gambei în varus sau valgus .tardive Tratament .

Complicaţii tardive: o osteite.mecanismul direct: fracturi transversale. cu fragment intermediar. o osteodistrofia algică posttraumatică . patogeneză. cominutive. uneori deschise . peroneul fiind de obicei fracturat la nivelul colului . leziuni vasculare.frecvent consecinţa accidentelor rutiere . anatomie patologică .mai ales la bărbaţii tineri .simple. leziuni nervoase .Complicaţii imediate: o fractura deschisă. o consolidări vicioase. o tulburări de consolidare (întârzieri de consolidare şi pseudartrozele).4 Fracturile diafizare de gambă Anatomie Etiologie.ambele oase sau fracturi izolate de tibie sau peroneu .mecanismul indirect: fracturi oblice sau spiroide.radiografia din incidenţe AP şi LL Diagnostic diferenţial Complicaţii . cominutive sau cu defect osos .leziunile de părţi moi Aspecte clinice definitorii Investigaţii .8.

anatomie patologică .mecanism indirect .trimaleolare Clasificare .fracturile maleolare prin inversiune sau eversiune asociate cu mişcări de rotaţie . patogeneză.Ortopedic Chirurgical o Tije centromedulare: simple (Kuntscher). blocate proximal şi distal o Plăci şi şuruburi Evoluţie.bimaleolare.echivalenţe de fracturi bimaleolare .5 Fracturile maleolare Anatomie Etiologie. prognostic 8.extrem de frecvente .unimaleolare.fracturi ale pilonului tibial .fracturile maleolare: . .Tratament .Clasificarea Danis Weber ! . .

maleola internă prin hobanaj sau cu două şuruburi interfragmentare . LL . corectarea poziţiei piciorului de obicei prin varizare şi reducerea luxaţiei posterioară prin manevra “de scoatere a cizmei” .se tratează de elecţie chirurgical .mersul cu sprijin progresiv reluat după 6 săptămâni Echivalenţele de fracturi bimaleolare.uneori necesar CT în fracturile cominutive de pilon tibial Complicaţii .scurtare în fracturile pilonului tibial . flictenele .scurtarea piciorului în luxaţiile asociate . fracturile bi şi trimaleolare cu deplasare . o pseudartroza.Aspecte clinice definitorii .fixarea chirurgicală . ulterior cizmă gipsată de mers până la consolidare .Complicaţiile tardive: o consolidările vicioase cu artroză tibiotarsiană secundară.leziunile ligamentului deltoidian se repară prin sutură transosoasă .varus sau valgus .Complicaţii imediate: o deschiderea focarului. osteodistrofia algică posttraumatică.până la realizarea intervenţiei se realizează reducerea prin tracţiune în ax .se tratează ortopedic prin imobilizare cu atelă gambiero-plantară până ce diminuă edemul. şuruburi interfragmentare sau cerclaje .instabilitate articulară Investigaţii . osteitele Tratament Fracturile maleolare fără deplasare .maleola externă : placă şi şuruburi.fragmentele marginale posterioare mari: şuruburi .frecvent fracturi izolate de maleolă peronieră .radiografiile din incidenţa AP . broşe centromedulare.

5. 4.- diastazisul peroneotibial se reduce cu un şurub peroneo-tibial postoperator . 3.dacă fixarea este solidă se renunţă la imobilizarea gipsată. 2. prognostic Bibliografie 1.sau imobilizare cu atelă 3 săptămâni. mersul fiind reluat la 6 săptămâni . Dan Lucaciu – Traumatologie osteoarticulara – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs de Traumatologie osteoarticulara Campbell’s operative orthopedics McRae – Practical fracture treatment . cu gips de mers încă 3 săptămâni .şurubul de diastazis extras la 8 săptămâni Evoluţie .

1 Osteomielita acută hematogenă Particularităţi .punctul de plecare poate fi oricare.frecventă sub 2 ani .streptococ şi coliformi .cel mai comun tip de infecţie a osului .mai frecventă unde metafiza este intracapsulară Etiopatogenie .CURS 9 Obiective educaţionale: cunoaşterea elementelor generale de diagnostic şi tratament al infecţiilor osteoarticulare şi al tumorilor osoase cunoaşterea indicaţiilor şi formelor de tratament al acestor afecţiuni cunoşterea prognosticului cu şi fără tratament Cuprins: 1. Tumorile osoase 9.stafilococ aureus .bacterii Gram negative . dar frecvent nu poate fi identificat.mai frecventă la copii . Osteomielita cronică 3.haemophilus influenzae .produsă prin bacteriemie . . Osteomielita acută 2.

artrita .hemoculturi pozitive la 50% dintre pacienţi .creşterea VSH .osteomielita sugarului Complicaţii . bătrâni.semne celsiene după câteva zile.alterarea stării generale (rară la debut) .metastaze septice secundare Diagnostic diferenţial .abcese.leucocite normale sau crescute .artritele .durere.scintigrafia . fără adenopatie .forma septicopiemică .evoluţia spontană este spre fistulizare cu ameliorare dar cu frecvente recidice Investigaţii .Aspecte clinice definitorii . deficienţi imunitari) .forma toxică .examenul bacteriologic din lichidul de puncţie subperiostală sau medulară Forme clinice!! .reumatismul articular acut .fractura pe os patologic . sensibilitate locală la palpare .febră (poate lipsi la copiii mici.luxaţia pe teren patologic .radiografia simplă .sarcomul Ewing .tulburări de creştere . flegmoane .

Osteomielita cronică posttraumatică .canalele haversiene sunt obturate . Antibioterapia continuă postoperator Evoluţie. Osteomielita cronică hiperostozantă Garre 2.2 Osteomielita cronică Anatomie patologică .sechestrele osoase în înveliş de os neoformat .focarele avasculare: antibioterapia ineficientă .frecvent apar infecţii secundare. Antibioterapie înainte de formarea puroiului 2. cu fistule .Tratament!! Principiile Nade 1. Chirurgia nu trebuie să distrugă vascularizaţia 5. Puroiul şi sechestrele se elimină chirurgical 3. prognostic 9.periost îngroşat . culturile din fistulă diferă de cele profunde Forme clinice 1.părţile moi compromise. Eliminarea puroiului şi antibioterapia scad recidivele şi permit închiderea per primam 4.

3. Osteomielita cronică albuminoasă 7. Osteomielita cronică recurentă multifocală 8. Osteomielita cronică reziduală 6. Osteomielita cronică cu anaerobi Tratament Sechestrectomie şi chiuretaj Tehnica Papineau Rezecţia sau excizia Amputaţia . Abcesul osos central Brodie 5. Osteomielita cronică pseudotumorală 4.

histiocitoza X . impotenţă funcţională. febră.1 Tumorile osoase benigne .3 Tumorile osoase Principii generale . venografie o scintigrafie Examenul histopatologic!! - 9.3.leziuni fibroase .Evaluare de laborator Imagistică o radiografia simplă locală şi toracică o tomografia computerizată o ecografia (metastaze hepatice) o RMN ( cea mai performantă în aprecierea extinderii) o arteriografie.fibromul condromixoid .alte tumori benigne : nervoase. o alterarea stării generale. anorexie.tumora cu celule gigante .leziuni osteogenice . limfografie. atrofia musculară.condroblastomul .9.2 Tumorile osoase borderline .3.leziuni chistice . complicaţii neurologice sau vasculare .leziuni cartilaginoase . o limitarea mobilităţii.osteoblastomul . vasculare. fenomene inflamatorii o formaţiunea tumorală.Simptomatologie o durere. adipoase 9.

9. .metastazele Tratament Tratament chirurgical Chiuretajul . .mielomul multiplu. .histiocitomul malign fibros.necesară deoarece majoritatea tumorilor maligne au metastaze în momentul diagnosticării .liposarcomul.adamantinomul.limfomul.tumorile vasculare maligne. .indicată în tumorile maligne primare când rezecţia nu asigură margini adecvate sau când deficitul funcţional este mai mic după protezare . .mai puţin indicată la membrul superior Chimioterapia .3 Tumorile osoase maligne . leucemia.sarcomul Ewing.osteosarcomul.condrosarcomul.3. .eficientă când masa tumorală e mică . .fibrosarcomul.uneori asociat cu grefare (de preferat autogrefă) sau plombare cu ciment acrilic Rezecţia . . . .tendinţa actuală este de a conserva membrul dar cu discernământ (uneori o proteză poate fi mai funcţională decât membrul restant) Amputaţia .

sunt radiosensibile: reticulosarcoamele (sarcomul Ewing. 4. intra şi postoperator Radioterapia . 3. limfoamele. leucemia. secvenţa. adriamicină) se administrează pre. schema terapeutică se vor respecta cu rigurozitate cu atenţie la toxicitate se pot administra şi intraarterial (cisplatin.majoritatea tumorilor maligne ale osului sunt radiorezistente .- combinaţiile mai eficiente decât monoterapia doza. 2. mielomul multiplu) Bibliografie 1. Dan Lucaciu – Ortopedie – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs Ortopedie Campbell’s operative orthopedics .

sexul o frecvenţa egală la ambele sexe o la bărbaţi predomină formele monoarticulare. apărute după menopauză .teoria patogenetică mecanico-funcţională Pommer Lang este cea mai acceptată astăzi Clasificare!! .primare secundare . Coxartroza 2.CURS 10 Obiective educaţionale cunoaşterea elementelor generale de diagnostic şi tratament al afecţiunilor articulare degenerative recunoaşterea aspectelor clinice şi radiografice definitorii cunoşterea tipurilor de tratament indicate în aceste afecţiuni Cuprins 1.1 Coxartroza Definiţie: Etiologie. patogeneză . posttraumatice. Gonartroza 10. care apar frecvent sub 45 ani o la femei predomină formele poliarticulare.frecvenţa creşte cu vârsta .vârsta : rezistenţa cartilajului scade .

apoi reapare .atitudinea vicioasă de flexie. axială o îngustarea spaţiului articular o alterarea structurii osoase § osteoscleroză (“în oglindă” în zona portantă) § pseudochiste § osteoporoza subcondrală o alterarea formei capului. LL.radiografia AP.debut lent. colului şi cotilului o deplasările capului (primare sau secundare) Diagnostic diferenţial .atrofia musculară – prin diminuarea forţei abductorilor apare semnul Trendelenburg .impotenţa funcţională şi examinarea mersului Investigaţii . cruralgia Tratament Profilactic .cracmente articulare cu senzaţie de blocaj tranzitor .durerea o localizată la baza triunghiului Scarpa. apoi cedează. sciatalgia.coxitele. cu dureri de şold cu iradiere în genunchi . rotaţie externă .Anatomie patologică Aspecte clinice definitorii . rar fesieră sau la genunchi o are caracter mecanic trifazic : apare la primii paşi. adducţie.redoarea: uneori precedă durerea .la anamneză antecedente de boli cauzatoare .diferenţa de lungime a membrelor .

Conservativ Medicamentos Fizioterapia Balneoterapia Chirurgical .Osteotomiiile .Artrodeza şoldului Artroplastia!! o Componentele endoprotezei totale: Indicaţiile artroplastiei în coxartroză o coxartroza infirmizantă cu dureri mari şi deficit funcţional moderat sau grav o bilateralitatea este indicaţie suplimentară Contraindicaţii infecţia insuficienţa abductorilor afecţiunile neurologice progresive lipsa dorinţei ulterioare de cooperare la recuperare şi de respectare a regimului de viaţă o o o o .

LL.10. mult timp bine tolerată . axială de rotulă o pensarea spaţiului articular o modificări de structură o osteofitoză .cracmente osoase . progresiv.2 Gonartroza Definiţie Etiopatogenie .durere cu caracter mecanic .dezechilibru funcţional prin 2 mecanisme o diminuarea calităţilor mecanice ale structurilor articulare (gonartroza primară) o creşterea anormală a presiunilor (gonartroza secundară) § cauze intraarticulare § Anatomie patologică cauze extraarticulare Aspecte clinice definitorii .debut lent.tumefacţia genunchiului .radiografii standard AP .impotenţa funcţională Investigaţii . după 40-50 ani în formele primitive .pot apare deviaţii axiale .cea mai frecventă artroză. în jur de 30 de ani în cele secundare .

al instabilităţilor articulare) artroza incipientă : osteotomia de corecţie. afecţiunile traumatice.poliartrita reumatoidă. artritele cronice. al leziunilor meniscale. 8. osteonecrozele. tratamentul leziunilor meniscale artroza avansată : artrodeza sau artroplastia!! Bibliografie 5. guta. 6. Dan Lucaciu – Ortopedie – Curs pentru studenti Dan Lucaciu – Caiet lucrari practice de ortopedie si traumatologie Gh Tomoaia – Curs Ortopedie Campbell’s operative orthopedics .leziunile de menisc. . tratamentul instabilităţilor laterale de rotulă. 7. artropatia tabetică Tratament Indicaţii terapeutice stadiul preartrozic : tratamentul profilactic (osteotomia de corecţie pentru genu varum sau valgum.nevralgiile crurale. .Diagnostic diferenţial .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful