ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT PENTRU EVALUAREA FINALĂ
INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR TEHNOLOGII INTERACTIVE STUDIU DE CAZ :

I mpactul utilizării sistemului educațional Advanced e-Learning (AeL)

Profesor coordonator: Prep. Univ. Drd. Șerbu Violeta-Maria Student: Strilciuc Elena Economie

Bucureşti 2011

2

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................3 1. Instruirea didactică și strategiile didactice..............................................................................5 1.1. Strategii de predare-învățare-evaluare.............................................................................5 1.2. Metode și tehnici interactive intra și inter-grupale, componente esențiale ale strategiilor interactive................................................................................................................................6 1.3. Mijloacele de învăţământ.................................................................................................7 2. Instruirea asistată de calculator..............................................................................................8 2.1. Tehnologia in procesul de învăţământ.............................................................................9 1.2. De la tehnologii tradiționale la Noile Tehnologii............................................................9 2.2. De la tehnologii tradiționale la Noile Tehnologii............................................................9 2.3. Predarea şi învăţarea sub asistenţa calculatorului..........................................................11 2.4. Sisteme de instruire asistată de calculator......................................................................13 2.5. E-Learning.....................................................................................................................15 3. STUDIU DE CAZ: Impactul utilizării sistemului educațional Advanced E-Learning (AeL) ...................................................................................................................................................17 3.1. Caracteristici și funcționalități.......................................................................................18 3.2. Recunoaștere la nivel internațional................................................................................19 3.3. Analiză SWOT: Impactul AeL asupra procesului de învățământ ................................20 3.3.1. Metodologia Analizei SWOT.................................................................................20 3.3.2. Câteva rezultate ale chestionarelor TEHNE...........................................................20 3.3.3. ANALIZĂ SWOT...................................................................................................23 CONCLUZII.............................................................................................................................25 Bibliografie...............................................................................................................................26 ANEXE.....................................................................................................................................27

INTRODUCERE
Lucrarea de față dorește să creeze o viziune de ansamblu asupra sistemului

educațional românesc din prisma evoluției acestuia ca urmare a utilizării unui nou sistem educațional folosit la nivelul Uniunii Europene și anume, Sistemul Educațional Informatizat. La acest nivel, discuția de bază a lucrării are în vedere sublinierea câtorva aspecte importante

3

În ceea ce privește aceste sisteme de instruire asistată de calculator. precum și restructurarea metodologiei instruirii în funcție de cerințele europene actuale dar și în funcție de posibilitățile oferite de noul sistem educațional. actualizat și informatizat. au fost transpuse câteva metode și tehnici interactive intra și inter-grupale. implicit. precum și evidențierea anumitor riscuri ce pot apărea odată cu implementarea Sistemului de Educație Informatizat și. Cea de-a doua parte a lucrării se axează pe importanța instruirii asistate de calculator.astfel: În primă fază. ce impune pe de o parte folosirea tehnicilor și tehnologiilor interactive. are în vedere obținerea unor rezultate de natură practică privind modul de imbunătățire a utilizării aplicației AeL. apariția „e-learning-ului” a revoluționat educația de pretutindeni și a adus atât elevilor cât și profesorilor. a aplicației de instruire informatizată avută în vedere în studiul de față. utilizate frecvent la clasă de către cadrele didactice. am deschis lucrarea prin evidențierea principalelor aspecte în ceea ce privește instruirea didactică și strategiile care sunt utilizate pentru a obține rezultate cât mai reprezentative și mai utile din partea elevilor. Astfel. posibilitatea învățării-predării-evaluării prin virtualizarea informației. În ultima parte a lucrării am dorit să realizez o analiză a utilizării aplicației AeL (Advanced E-Learning) de-a lungul timpului. Analiza SWOT efectuată. 4 . pe care aceasta l-a avut asupra sistemului de educație din România. subliniind impactul pozitiv și cel negativ.

După natura activității: 1.3.50-52.5.2. 2006.1.1. pp. strategii novatoare. O clasificare a strategiilor didactice a fost citată de către Crenguța Oprea.4. strategii acționale sau psihomotorii 1.8.2. strategii de microgrup 6. Strategiile în sens larg. Strategii de predare-învățare-evaluare Strategiile didactice reprezintă acel tip de strategie aplicat la nivelul micro aferent activității didactice. ce dau frâu liber imaginației 2.4. strategii cognitive (de prelucrare a informațiilor) 1. strategii de lucru în perechi (duale) 6.2. Crenguța-Lăcrămioara. într-o lucrare adresată acestui subiect:1 1. Ed. strategii transductive (divergente). strategii imitative 3.2.7. strategii de grup 6. strategii analitice 3. de autoconstruire a cunoașterii 6. ludice sau mixte 4. București.1. strategii mixte 4. strategii bazate pe obișnuință.1. strategii euristice 4. strategii ipotetice. strategii dialectice 3. strategii bazate pe complexe de deprindeeri 2. strategii individuale.3. interpretative. strategii analogice (învățare prin construire și prin învășare de modele) 3. strategii frontale 6. pe automatism 2. După implicarea creatoare/noncreratoare a profesorului în activitatea didactică: 2. rezolutive 3. Didactică și Pedagogică. strategii creative 5. Strategii didactice interactive. strategii externe (susținute de cptre profesor) 5. După originea motivației învățării: 5.3. strategii integrative sau de sinteză. se referă la felul în care decide profesorul să conducă activitățile instructiv-educative în situațiile formale. După logica gândirii propusă elevilor: 3.1. numite și strategii de activitate pedagogică. originale stimulând gandirea laterală 3.1.3. strategii interne.6.1. strategii deductive (axiomatice) 3. strategii afectiv-emoționale (învățare prin trăire emoțională) 2. După modul de grupare al elevilor: 6. 5 . care conduc la elaborarea de soluții alternative.3.1. învățare și evaluare de care este interesată teoria și practica instruirii.5. proceselor de predare. După gradul de dirijare al învățării elevului: 4.2. etc 1 Oprea. strategii algoritmice 4.4. strategii inductive 3. Acestea includ norme de comportament didactic și relații socio-afective cu elevii.4.2. INSTRUIREA DIDACTICĂ ȘI STRATEGIILE DIDACTICE 1.

creația în materie de metodologie. Didactică și Pedagogică. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învățământului pe noi trepte. Necesitatea inovării în domeniul metodologiei didactice și a căutării de noi variante pentru a spori eficicența activității instructiv-educative în școală.. București. etc. indiferența. a fost subliniată de profesorul Ioan Cerghit prin afirmația: „Pedagogia modernă nu caută să impună niciun fel de rețetar rigid. [. 6 . reînnoire și îmbunătățire a condițiilor de muncă în instituțiile școlare. etc.179-184 Cerghit. pp. 1997. în problematizarea ficecărei metode și tenici de învățare.1. prin aplicarea unor metode cu un pronunțat caracter formativ. 3) Metode și tehnici de rezolvare de probleme: a) brainstorming b) metoda pălăriilor gânditoare c) interviul de grup d) controversa creativă e) sinectica (metoda analogiilor sau asociațiilor de idei) f) tehnica focus grup. Metode și tehnici interactive intra și inter-grupale. etc. Ioan. 2) Metode și tehnici de fixare și sistematizare aa cunoștințelor și de verificare/evaluare alternativă interactivă: a) harta cognitivă sau conceptuală b) matricele c) diagrama cauzelor și a efectului d) studiul de caz e) investigația. rutina excesivă.] În fond. prin directa implicare a elevului și mobilizarea efortului său cognitiv. consideră că fizitatea metodelor. După funcția didactică principală. Ed.. înseamnă o necontenită căutare. dimpotrivă. Metode de învățământ. conservatorismul educatorilor. aducând aastfel o contribuție semnificativă la dezzvoltarea potențialului elevului. etc. în valorificarea nooilor tehnologii instrucționale (e-learning).” 3 2 3 Idem. componente esențiale ale strategiilor interactive Restructurarea de-a lungul timpului a strategiilor didactice s-a realizat pe calea sporirii caracterului activ al metodelor și tehnicilor de învățămînt.2. s-a propus următoarea clasificare a metodelor și tehnicilor interactive de grup:2 1) Metode și tehnici de predare-învățare interactivă în grup: a) metoda predării-învățării reciproce b) mozaicul c) citirea cuprinzătoare d) cascada e) metoda învățării pe grupe mici f) metoda turnirurilor între echipe g) problematizarea pe grup. etc. 4) Metode de cercetare în grup: a) tema sau proiectul de cercetare în grup b) experimentul pe echipe c) portofoliul de grup.

afişe. CD-uri cu înregistrări. asigurarea feedback-ului formativ şi sumativ Sugestiile oferite de o recentă lucrare de pedagogie editată la Cluj-Napoca.179-180) 7 . simulatoare didactice. evaluări.gradul de motivare a elevilor şi configuraţia sistemului lor cognitiv. scheme. înregistrări multimedia. cuvinte rostite şi alte sunete Sursa: Muşata Bocoş (lucr. jocuri didactice electrotehnice şi electronice. Glaser (1972). cât mai ales informative. instruire programată Mesajul verbal al profesorului. aparate. cit. Mijloacele de învăţământ deţin atât valenţe formative. instalaţii.1. cărţi. compact discuri. filme didactice. imagini animate pe calculatoare electronice. fotografii.) . televiziune. benzi de magnetofon.inteligenţa generală a elevilor. tabele. logica. pentru identificarea şi notarea de către elevi a aspectelor esenţiale ş. de structurare şi sistematizare a programelor de învăţare. pentru alegerea mijloacelor de învăţământ. 2 Cuvinte rostite 3 Imagini fixe însoţite de cuvinte rostite 4 Reflectarea în imagini şi obiecte a conţinuturilor teoretice Desene animate. natura. modul de abordare al învăţării. competenţelor şi abilităţilor intelectuale li practice care vor fi însuşite. Internet 5 Mişcare. Aceste instrumente de lucru ale cadrului didactic contribuie astfel la atingerea finalităţilor informative şi formative şi îl sprijină în respectarea normativelor impuse de teoria didactică. planşe. pp.a. se circumscrie criteriului tipologiei stimulilor prezentaţi: Nr. a repetiţiei şi a exersării noilor achiziţii intelectuale şi practice. respectiv ansamblul de cunoştinţe. competenţe.modalitatea concretă de proiectare a curriculumului şcolar. adaptate după R. calculatoare electronice.3.măsura în care se reuşeşte îmbinarea organică a activităţii de predare a profesorului cu activitatea de învăţare a elevilor. Elementele care conferă valenţe formative şi informative oricărui mijloc de învăţământ. oprirea temporară a unei demonstraţii didactice pentru realizarea de comentarii. compact discuri Diapozitive şi diapozitive calculatoare electronice. 1 Tipuri de stimuli prezentaţi Cuvinte tipărite Opţiuni pentru mijloace de învăţământ Tablă. respectiv asigurarea caracterului activ şi complementar al activităţii de predare-învăţare (de exemplu antrenarea elevilor în construirea de modele şi în deducerea/descoperirea noului cu ajutorul acestora. măsura în care ele satisfac interesele şi nevoile elevilor . relevanţa şi structurarea cunoştinţelor. modele materiale Demonstraţii exterimentale. modele figurative şi simbolice. discuri pentru pick-up. aprecieri. sunt: .măsura în care se reuşeşte verificarea/controlarea activităţii intelectuale şi practice a elevilor. tipul de învăţare adoptat şi capacitatea lor de învăţare . manuale. Mijloacele de învăţământ Mijloacele de învăţământ reprezintă un element component al strategiilor didactice ce asigură un fundament intuitiv sau sugestiv pentru actul predării. înregistrări audio – casete. dispozitive. abilităţi intelectuale şi practice necesare asimilării noului .

4 Instruirea asistată de calculator (IAC). Adrian. CAL (Computer Assisted Learning).aplicarea metodologiei .definirea obiectivelor pedagogice .2. sursa http://www. Începând cu anii ’90.tuiasi. ILT (Instructor-Led Training). INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem . sau o metodă de învăţământ. care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii. 4 Adăscăliţei. CBT (Computer Based Training). a fost tradusă de Adăscăliței ca fiind o metodă didactică. care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii. Instruire Asistată de Calculator. în termenii de politică a educaţiei .educative respective Proiectarea instruirii asistate de calculator (IAC) poate fi definită ca fiind dezvoltarea sistematică a specificaţiilor procesului de instruire utilizând teoriile învăţării şi instruirii pentru a asigura realizarea unui proces de instruire superior din punct de vedere calitativ. sistemele Learningware și Authorware.ee.asigurarea evaluării activităţii didactice . Profesorul sau instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete : . s-au dezvoltat sistemele multimedia și instrumentele software de proiectare pedagogică. Proiectarea Instruirii utilizând Sisteme Informatice Multimedia. Au apărut astfel.definirea obiectivelor pedagogice . IAC. caracteristice societăţii contemporane .asigurarea evaluării activităţii didactice / educative respective Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de învăţământ . material de tip curs. Proiectarea instruirii implică organizarea şi ordonarea materialului care urmează să fie predat->învățat->evaluat la nivelul corelaţiei funcţional–structurale dintre profesor şi student. instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţământ conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem. caracteristice societăţii contemporane . Implicarea calculatoarelor personale în asistarea procesului educațional este cunoscută în literatura de specialitate sub denumiri precum: IAC (Instruire Asistată de Calculator) / CAI (Computer Assisted Instruction).ro/~aadascal/curs_iac/IAC_manl_idd2k5. în termenii de politică a educaţiei.stabilirea conţinutului . Instructorul proiectează o acţiune bazată pe patru operaţii concrete : .pdf 8 . În accepțiunea lui Adrian Adăscăliţei.aplicarea metodologiei .stabilirea conţinutului .

în interesele asigurării democraţiei adevărate.”6 În orice caz. June.18. No. C. ci şi pentru a crea un punct de vedere ştiinţific şi tehnologic cetăţenilor cu ştiinţă de carte. pe care acele tehnologii îl acordă studentului. citându-l pe Tapscott. după cum spune Brunner. textul obişnuit sau liniar. • adaptarea instrumentului informatic la modurile de percepție și reacție ale omului • facilitarea personalizării mesajului și a interacțiunii.1. În încercarea de a găsi o definiție a acestui termen voi expune următoarele: tehnologia didactică a fost văzută încă de la început ca "ansamblul mijloacelor audio-vizuale utilizate în practica educativă".Folosirea instrumentelor de tehnologie a informației într-un cadru educațional a avut în vedere următoarele caracteristici:5 • accesibilitatea la informație: formarea unei mase de oameni diversificate temporal si din punctul de vedere al localizării dar totuși disponibile pentru receptare • ușurința instruirii de tip tehnic: o activitate de formare poate fi distribuită la agenți care lucrează împreună. Jose Joaquin. ale cărui lucrări scrise pentru publicațiile UNESCO au adus un punct de vedere demn de luat în considerare: „Până în prezent. conţinuturile transmise.la o rată de 125-200 de cuvinte pe minut pentru mai multe ore pe zi . un ansamblu "structural al metodelor. International Bureau of Education. noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii. al strategiilor de organizare a predării-învăţării. 2001.izolarea şcolii în acelaşi mod în care unul dintre instrumentele formative de învăţare.140 6 9 .2. în special tehnologiile de reţea. formele de realizare a instruirii. tabla. mijloacelor de învăţământ. are o loc o tranziție către educația de tip „high-tech”. puse în aplicaţie în interacţiunea dintre educator şi educat. modalităţile de evaluare" (apud. printr-o strânsă corelare a lor cu obiectivele pedagogice. Astfel.și folosind totodată creionul. destul utilizatul pe scară largă în întreaga lume. 2002. Globalization. 1996) 2.2. însoțită de asigurarea fixării conceptelor prin utilizarea simultană a mai multor medii • comercializarea și totodată constituirea unui sector economic denumit „industrie a cunoașterii” 2. retroproiectorul. în ilustrarea tehnologiilor de învățare continuă care l-au facut faimos pe acesta din urmă. nu numai pentru a realiza o dezvoltare durabilă. 5 Roșca. Economică. începe să fie înlocuit de hipertext. Ed. Brunner . din partea profesorului . Tehnologia in procesul de învăţământ Într-o lume în care fiecare aspect al vieţii este din ce în ce mai dependent de progresul ştiinţific şi tehnologic. ori într-o relație de parteneriat. în același grup sau în ierarhie de tip șef-executant. creta.-coordonator. and the Technological Revolution. Ion Gh. VOL XXXI. p. p. Atunci când se vorbește despre tehnologie în contextul educației. UNESCO Journals. făcând uz de vorbire. De la tehnologii tradiționale la Noile Tehnologii Tehnologiile tradiţionale ale procesului de învăţământ nu mai sunt în mod necesar singurele disponibile pentru predare şi învăţare. În această ilustrare. Astfel spune Jose Joachin. se observă cum tranziția de la tehnologia analogă la cea digitală denotă gradul crescut de control asupra învățării. Informatica instruirii. Cucoş. București. Education. un controversat scriitor. apare termenul de tehnologie didactică. cuvântul tipărit şi. PROSPECTS . promovarea capacităţii de construire şi educaţie în ştiinţă şi tehnologie este indispensabilă pentru toate naţiunile. educaţia a fost practic o afacere "low tech".quarterly review of comparative education. au schimbat una din axiomele de bază ale ordinii şcolii.

Cărţile pot fi mutate din loc în loc şi se citesc în ordinea preferințelor. Tehnologiile de învățare continuă conform lui Tapscott ANALOG DIGITAL PROIECTARE DE LUMINI.în acest caz profesorul. „Transmisiunea televizată”. Internetul ca un întreg. CURSURI NOTIȚE DIAPOZITIVE de 35mm DIGITALE SIMULATOARE JOCURI CURSURI MUDS WEB TUTORIALE HIPERMEDIA (nămoluri) DIFUZARE LINIA TIMPULUI DE ÎNVĂȚARE INTERACTIV Sursa: Prelucrările autorului. după reprezentarea din UNESCO Journals Tehnologiile de învăţare au arătat trecerea de la analogic la digital. Următorul pas în medii de învăţare sunt simulatoarele de realitate virtuală și. saltul cantitativ are loc odată cu apariția mass-mediei digitale. conform Tapscott. în cele din urmă. începând cu cele mai de bază instrucţiuni asistate de calculator: tutoriale pre-programate şi jocuri educative. este un exemplu în care toată inteligenţa se află la punctul de origine . Înregistrările video sunt cu un pas mai jos de linia în care acestea permit utilizatorului mai mult control ( când şi unde să le redea)."locuri" de pe internet unde utilizatorii creează situaţii virtuale şi iau parte la ele în termeni reali de timp. Dar. Acestea au impact mai mare dacă sunt folosite alături de cursurile hipermedia. 10 . ducând la apariția de forumuri on-line. față în față VIDEO TEXTE CONVENȚII ALE IAC MEDII DE ÎNVĂȚARE FORUMURI TV EXERSARE CASETE CĂRȚI.Tabel 1. toate cele ce pot permite studentului un grad mai mare de control asupra procesului precum şi o varietate de forme interactive. de la difuzare la interactiv şi de la controlul exogen asupra procesului (în exteriorul studentului) la controlul autonom (al studentului). Lecțiile față-în-faţă pot avea o componentă de interactivitate mai mare. domenii multi-user sau MUDS (nămoluri) .

cum sunt: • adaptarea educaţiei la necesităţile actuale şi de perspectivă ale societăţii. Calculatorul electronic simulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. care asigură valorificarea în practică a celor două tipuri de programe. ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive și. a oferit variate posibilităţi de ameliorare şi modernizare a activităţii din toate sectoarele şi a făcut să se constituie.3. psihologice şi metodice şi fără cadre didactice cu pregătirea psihopedagogică necesară. precum şi asigurarea anumitor condiţii. treptat. care este un produs pedagogic.un proces ireversibil. fără o linie didactică bine precizată. care se înfăptuieşte. în acelaşi timp. un mediu informatizat. Astfel. care presupune cu necesitate munca de echipă. respectiv programul de instruire şi programul-computer. • îmbogăţirea şi modernizarea permanentă a sistemului metodelor de învăţământ. calculatorul „construieşte” contexte pentru aplicaţii ale conceptelor. eliminarea „întârzierii cronice a şcolii în raport cu viaţa". se oferă elevilor modelări. • Informatizarea progresivă şi accelerată a diferitelor sectoare ale vieţii economicosociale . graţie posibilităţilor de menţinere sub control a activităţii elevilor • desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel 11 . difuziunea instruirii asistate de calculator în practica şcolară implică adoptarea unei strategii. pentru a se putea realiza progrese în toate sectoarele de activitate. în felul acesta. fără orientări pedagogice. Dezvoltarea explozivă a tehnologiei informaţionale. Echipamentele electronice propriu-zise. prin intermediul lui. în aşa fel încât educaţia să constituie într-adevăr un factor activ al dezvoltării. în toate ţările. Astfel. Instruirea Asistată de Calculator (IAC). oferind celor ce studiază şi limbajul cu ajutorul căruia ei îşi pot descrie propria activitate.2. • Realizarea de progrese în domeniul informaticii. Predarea şi învăţarea sub asistenţa calculatorului In ultimii ani a devenit evident că tindem spre o instrucţie asistată de mijloace tehnice şi în special de calculatorul electronic. sunt cunoscute sub denumirea de „hardware”. Instruirea asistată de calculator nu presupune introducerea empirică a calculatorului electronic în procesul de învăţământ. constituie ceea ce informatica numeşte „software”. a calculatoarelor şi microcalculatoarelor. necesită un program de instruire. acesta urmează să fie transpus într-un program-computer. Cele două tipuri de programe. care reprezintă un produs informatic. a unor demonstraţii experimentale • crearea de situaţii problemă cu valoare stimulativă şi motivațională pentru elevi sau cu statut de instrument de testare a nivelului cunoştinţelor şi abilităţilor însuşite de către elevi • îmbunătăţirea procesului de conexiune inversă. justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte. tradiţionale: • simularea unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini animate şi suplinirea. determinat de ştiinţa prelucrării automate a informaţiilor. respectiv rezultatul programării pedagogice. utilizarea calculatorului electronic se impune în secvenţele de instruire pe care profesorul nu le poate organiza şi realiza cu rezultate mulţumitoare în activităţi didactice obişnuite. Astfel. al calculatoarelor şi al tehnologiilor de comunicare. cu ritmuri diferite.

interoperabilitatea. de autotestare. de exprimare și modul în care face față diferitelor situații din procesul instruirii. sisteme de tip internet și intranet. 12 . pp. p. situri Web. pentru profesor și pentru elev.capacitatea de reconfigurare a conținutului în module de învățare pentru beneficiari diferiți și cu domenii de interes diferite. Impactul noilor tehnologii ale comunicării și informării asupra didacticii disciplinelor economice. sisteme și instrumente multimedia. modularitatea. 4. 9 Idem. Ed. cu har. că dialogul profesor-student oferă posibilitatea celui dintâi să își dea seama de cunoștințele studentului. 11 7 Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic. Bucuresti. ne îndeamnă să fim de acord cu această soluție. este susținută și de Constantin Cucoș care aduce în discuție sintagma „modul de organizare a școlii contemporane pune în umbră statutul vechi al profesorului artizan. vorbind despre mutațiile pe care le provoacă în sistemul de invățământ introducerea unor noi tehnologii: „Noile tehnologii informaționale sunt leviere. animat de scopuri nobile”8. 60-62.posibilitatea transferării resurselor dintr-un sistem de predare în altul. 3. Cucoș acordă credite acestor obiecte pedagogice în măsura în care acestea respectă 4 condiții9: 1. Pierderea șansei de a profita de harul uman. p. 2000.• • desfăşurarea de activităţi de autoinstruire. alte echipamente și dispozitive nou produse și existente pe piață. ale unei noi perspective asupra acțiunilor structurante.capacitatea de adecvare la diversitatea așteptărilor indivizilor implicați în educație. Aspecte ale virtualizării formării. recapitulative organizarea de jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi abilităţilor sau în scopul îmbogăţirii acestora În cadrul unei lucrări de specialitate7. Era informației în care trăim în prezent. Daniela Iovan spune însă. Acesta. modul său de gândire. Aceste obiecte pedagogice apar în forme precum: cărți programate. prin folosirea mijloacelor cele mai la indemână pentru aceasta. Ed. p. în măsura în care timpul nu ne mai oferă libertatea completă de a citi în tihnă o carte. bănci de date sau programe de coordonare și instruire la distanță.”10 O definiție lămuritoare ar fi însă urmatoarea: noile tehnologii de informare și comunicare se referă la marile ansambluri informatice. 8 Cucoș. secvențe audio sau video. 10 Idem. Polirom. programale configurate cu care acestea sunt dotate. și impactul pe care acestea îl au asupra educației.71-73. rețelele de telecomunicații și teleinformatice. p. 2006. Iași. Constantin. ci ne forțează mai degrabă către o informare rapidă. ASE.63 11 Idem. granularitatea.65. profesorul Daniela Iovan pune problema dacă noile tehnologii de instruire sunt o soluție pentru reconsiderarea didacticii tradiționale. fără a modifica vreo nuanță a informației. un manual. face totodată o analiză a noilor tehnologii de informare și comunicare. al imaginii sau al secvenței audio. Cucoș aduce în discuție apariția unor așa zise obiecte pedagogice ce apar ca urmare a implementării noilor forme de realizare a educației. 2. Informatizarea în educație. 56.acuratețea definirii și descrierii la nivelul textului. personalizarea. atât ale actului de invățare cât și de predare. Acesta evidențiază cerințele actuale conforme cu ideea că profesorul de astăzi trebuie să respecte legile eficienței și ale randamentului impuse de organizația de care aparține. precum calculatoarele personale și elemente periferice corespunzătoare.

acest tip de acces fiind 12 13 Idem. Sisteme pentru simulare. 64-65. acesta aduce argumentul unui sociolog canadian: „În numele imperativelor tehnice și economice.15 Noile tehnologii din domeniul informației și comunicațiilor au condus la posibilitatea lărgirii plajei de instrumente pentru desfășurarea IAC.presupune participarea activă a cursanților care.4. 20-21 15 Roșca. mai exact. pot lua inițiativa 3. părți care sunt în număr de trei: cursantul. Primul dintre acestea face referire la faptul că informația trebuie să fie prezentată în modul cel mai variat și cel mai accesibil cu putință. astfel. s-a ajuns să se uite că modernitatea școlii este intim legată de angajamentul ei pe termen lung. 5. Ed. Astfel. Ed. formatorul și cunoștințele. să fie stăpânul propriului său parcurs. obligă cursantul să încerce diferite metode de rezolvare până ajunge la răspunsul corect. București. În aceste condiții. sau pot fi transmise către o altă entitate de memorie cu ajutorul unui cablu USB.presupune simularea unor situații din lumea reală sau imaginară. sistemul de instruire asistată de calculator trebuie să respecte câteva principii. Sisteme pentru antrenare (Drill&Practice). și nu de o adaptare sistemică de efecte la modă” 13 2. Cel de-al treilea principiu face referire la faptul că anumite activități oferă posibilitatea de a prelucra informații numeroase și netriate pentru a-și lăsa instruitul să-și dezvolte propriile capacități de sinteză și să folosească propriile strategii (găsirea propriilor soluții).25 13 . Cele on-line sunt accesibile pe un server în cadrul unei rețele. Sisteme tutoriale. pe memory-stick. Cele off-line funcționează în întregime local.Constantin Cucoș12 vorbește despre educație în contextul unei piețe educative. pp. Sisteme de instruire asistată de calculator O clasificare realizată de UNESCO (United Nations Educational. Sisteme utilitare. devine astfel un consumator de bunuri si servicii tehnologic-educaționale. În susținerea afirmației sale.65 14 Apud. Cursantul. pentru a avea acces la un suport informațional al instruirii din ce in ce mai bogat și diversificat. Rosca. Economica. există 3 categorii de soluții pentru IAC: on-line. Economică. Scientific and Cultural Organisation) împarte sistemele software de instruire în 5 categorii și anume:14 1.care oferă spre soluționare diverse probleme generate aleator. Informatica instruirii. Idem. Sisteme destinate rezolvării problemelor. puternic industrializată ca urmare a introducerii în folosință a noilor tehnologii informaționale și de comunicare. 2002.sunt specializate pe domenii diverse Există mai multe moduri specifice de învățare care au în vedere relația dintre părțile actului educațional. spreadsheet-urile sau sisteme de gesiune a bazelor de date. off-line și mixte. 2002. Un al doilea principiu spune că instruitul are obligativitatea de a exercita un control asupra propriului proces de învățare.fac referire la instrumentele folosite și anume: procesoarele de texte.. Ion Gh. 2. Bucuresti. fără a oferi un răspuns corect ci. cu alte cuvinte. UNESCO. obligând la rezolvarea corectă a problemei în cauză pentru a putea trece la o altă problemă. 4. pe CD/DVD-ROM. p. p.-coord. cursantul își formează o experiență pe baza deciziilor luate în diferite momente critice prin care a trecut. p. Ultimul principiu subliniază necesitatea disponibilității feed-backului pentru evaluarea progresului realizat. pe calculatorul utilizatorului informațiile fiind stocate pe discul fix al calculatorului. respectiv persoana care se dorește a fi educată prin intermediul acestui sistem tehnologic.

se creează un model de performanță individual. cu simplul scop de a le trece în revistă. Astfel. se folosește CBT și CBI pentru instruire. Instruirea Asistată de Calculator (IAC) folosește astfel mai multe tehnologii. 16 Idem. p. Soluțiile mixte se bazează pe ambele componente. Computer Assisted Instruction (CAI) Are la bază următoarele moduri de lucru pentru instruire: o Tutorial o Exersare (Drill&Practice) o Jocuri pentru instruire (Instructional Game) o Modelare (Modeling) o Simulare (Simulation) o Rezolvarea problemelor (Problem Solving) Computer Managed Instruction (CMI) CMI corespunde folosirii calculatorului pentru conducerea instruirii și are următoarele moduri de lucru: o Testare (Testing) o Generare prescripții (Prescription Generation) o Gestiune înregistrări (Record Keeping) CMI are la bază două funcții care ajută la asistarea și urmărirea planului de instruire individuală a cursanților. sub forma unui curs personalizat ce îl va ajuta să-și atingă obiectivele. CBL pentru învățare. Prima dintre aceste funcții oferă o individualizare a fiecărui cursant în funcție de obiectivele pe care le are și de procentul îndeplinirii acestora. CBE pentru educație. cea de-a doua funcție are caracter prescriptiv întrucât.16 Printre abordările referitoare la instruirea în utilizarea calculatoarelor pot fi menționate următoarele: • Computer-Assisted Instruction (CAI) • Computer-aided Instruction (CaI) • Computer-Managed Instruction (CMI) • Internet-Based Instruction (IBI)/ Web-Based Instruction (WBI) Pentru a desemna domeniul cu ajutorul unei singure denumiri. încercând să îmbine avantajele acestora și să estompeze din dezavantajele lor.29-32 14 . Astfel. iar utilizarea unora sau a altora depinde de aspectul urmărit de sistem. asumându-mi repetarea unora dintre noțiuni. În cele ce urmează voi realiza o scurtă prezentare a noțiunilor ce aparțin conceptului de instruire asistată de calculator.desigur mult mai rapid decât cel prin rețea. fiecare cursant primește o prescripție generată de calculator. ca urmare a diagnosticului obținut în urma acestui tip de instruire. • Computer Based Instruction (CBI) • Computer Based Education (CBE) • Computer Based Learning (CBL) Denumirile sunt considerate ca fiind sinonime. Pe de altă parte. încorporate sub denumirea de Technology Based Learning (TBL). în funcție de diagnosticul obținut. au fost propuse și acceptate următoarele: • Computer Based Training (CBT)-având ca și componente CAI și CMI.

18 Grupul INSEEC-Institut des Hautes Etudes Economiques et Commerciales (numit și «INSEEC Grande Ecole») este unul dintre cele mai importante organizaţii private de învăţământ din Franța. care au demarat diverse programe și studii ce au la bază utilizarea unora dintre cele mai noi tehnologii de învățare. Compania asigură dezvoltarea şi exportul de soluţii IT şi de proiecte de consultanţă cu valoare adaugată ridicată către ţări din Comunitatea Europeană. Astfel. avem în vedere următoarele: o Baze de date o Telecomunicații o Sisteme expert o Hipermedia 2. CMI și CAI. Majoritatea celor care nu folosesc aceste soluții (38%) declară că ar dori să le dezvolte în viitorul apropiat . apare și Computer Supported Learning Resources (CSLR). 15 . 19 20 SIVECO Romania este liderul caselor româneşti de software şi unul din integratorii software de succes din Europa Centrală şi de Est. realizat în cadrul unui parteneriat între SIVECO Romania20 și Universitatea Politehnica București. 67/2007 încheiat cu AMCSIT. Polirom. Programul 5 INOVARE. peste jumătate din universități (58%) utilizează soluții de E-Learning în activitatea didactică și nondidactică.se arată într-un studiu 19 realizat la inițiativa SIVECO Romania. ce are la bază utilizarea calculatorului cu scopul primordial de a accesa informații ce urmează a fi folosite în procesul de instruire. studenții programului Executive MBA de la International University of Monaco (IUM face parte din grupul INSEEC) vor beneficia de aceste noi tehnologii. în ghidul său informatic al profesorului modern: E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare/învățare și tehnologiile informaționale – ICT (Information and Communication Technology)-. în baza contractului nr.17 În susținerea acestui tip de învățământ vin o mulțime de propuneri și decizii luate de instituții naționale și internaționale. (Sursa : Elearning Romania) Unul din proiectele care oferă acces studenților și profesorilor la resurse de tip ELearning este PAELIS. Din 2012. lansat în 2007 și finalizat în 2010.10. acoperind un spectru larg de activități. acreditată în întregime de guvernul francez. și co-finanțat din Planul Național. Printre acestea se numără Grupul francez INSEEC18. Mihaela. de la învățământul asistat de calculator (o combinație între practicile tradiționale și cele on-line de învățare) până la învățământul desfășurat în intregime în manieră on-line. Instrumente pentru E-Learning. p. Proiectul.5. a venit în sprijinul universităților oferindu-le un portal e-Learning modular. (Sursa: Elearning Romania) În ceea ce privește România. care asigura pe de o parte flexibilitatea administrării electronice a procesului educațional prin facilități de administrare specifice unei 17 Brut. Africa de Nord şi spaţiul Comunităţii Statelor Independente. 2006. Orientul Mijlociu. E-Learning O definiție a e-learningului ne este oferită de Mihaela Brut. Ed. care intenționează să se sprijine pe expertiza americană a Career Education Corporation (CEC) pentru a crea o platformă europeană dedicată educației online. Ghidul indormatic al profesorului modern.Alături de cele două componente menționate anterior. Iași.

a fost lansat în anul 2001 . conţinut educaţional multimedia şi servicii precum instalarea şi configurarea software. cu ajutorul sistemelor informatice. pe de altă parte. asigura eficientizarea procesului de învățare. videoconferințe. responsabil tehnic al proiectului.Sistemul Educaţional Informatizat. simulări) „reprezintă un diferențiator important luat în calcul de mulți tineri în momentul înscrierii la universitate”. Cercetării şi Inovării. al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de predare/învăţare în învăţământul preuniversitar. „Prin intermediul portalului de eLearning realizat în proiectul PAELIS. SIVECO Romania furnizează aplicaţii software. a declarat Cătălin Ștefan. vom dezvolta acest subiect într-un capitol separat. În cadrul acestui program. Unul din cele mai mari proiecte derulate de SIVECO Romania şi unul din cele mai importante programe europene de informatizare a şcolilor din învăţământul preuniversitar. Utilizarea celor mai noi tehnologii” (cursuri "în imagini". În continuare. prin punerea la dispoziția studenților și a profesorilor a unor module de evaluare online și de lucru la distanță. în cadrul SIVECO Romania.universități și. 16 . animații. instituțiile de învațământ își pot adapta oferta educațională la cerințele pieței muncii. instruirea şi suportul tehnic. SEI este un program complex implementat de Ministerul Educaţiei.

16. STUDIU DE CAZ Impactul utilizării sistemului educațional Advanced E-Learning (AeL) Ministerul Educației. factori de decizie. Cercetării.000.edu.000 de grad doisprezece candidaţi la Bacalaureat (2003-2009) 369 specializate de IT şi a formatorilor AeL certificată (2004-2008) Sursa: www.294 profesori în şcoli generale 3 PC-uri/100 de elevi în şcolile generale 5 PC-uri/100 de elevi în licee 3. pentru 21 de materii peste 2.709 şcoli generale 687.700 de unităţi de învăţare. dotate cu tehnologie de vârf.advancedelearning. www.800. personal administrativ. ce este un program integrat ca și componentă în cadrul reformei educaționale din România. baza de date națională a educației. SEI acoperă toate activitățile majore din sectorul educațional: • Pedagogie .ro) 130.000 absolvenţi de şcoală secundară la concursul de admitere liceu (ADLIC) 20012009 mai mult de 1.3.Suportul tehnologiei informației pentru examenele naționale.321.357 licee 64.5 PC-uri conectate la Internet/100 de elevi --- Educația în România în prezent (2001-prezent) 7 milioane utilizatori şi beneficiari implicaţi în proiect: studenţi. Ca program strategic. Obiectivul principal al programului a fost acela de a oferi acces egal tuturor elevilor și profesorilor din învățământul pre-universitar la instrumente moderne de predare/învățare. • Gestionare a resurselor școlare • Gestionare a educației naționale .000 laboratoare IT dotate cu tehnologii de vârf 192.018 profesori în licee 102. școlile românești pun la dispoziția beneficiarilor laboratoare computerizate.000 obiecte interactive de învăţare.000 utilizatori înregistraţi. harta școlară • Comunicare și colaborare .919 elevi înscrişi în 1.com 17 .portal.000 desktop-uri şi laptop-uri livrate în şcoli peste 3.000 de mesaje peste 1. În prezent. Tineretului și Sportului a inițiat în 2001 SEI Sistemul Educațional Informatizat. profesori. Sistemul educațional înainte și după anul 2001 Educația în Romania înainte de SEI (înainte de 2001) 1. testare și evaluare.000 de şcoli şi licee conectate la Internet Portal Educaţional SEI (http://portal.predare și învățare. peste 1.ro ♠ Tabelul 1.edu. crescând astfel calitatea procesului educațional (vezi Tabelul 1).333 elevi înscrişi în 12. de formare și de perfecționare pentru profesori.inclusiv cel mai important portal educațional național. specialişti în domeniul educaţiei 15. management de conținut educațional. părinţi.300.

2010 18 . ghiduri interactive.000 de obiecte individuale de învăţare. experimente. diferențiată pe roluri. exerciții. simulări. indexabilă și permite o căutare facilă. 21 3. precum: materiale interactive. precum materiale interactive tip multimedia. (Sursa: advancedelearning. SCORM și IMS Ușor de instalat și de administrat Suport multi-lingvistic și regional Caracteristici tehnice În proiectarea și construirea platformei AeL. la 21 de materii. jocuri educative.Cel mai important program din cadrul SEI îl constituie AeL. management și personal administrativ. Jackrabbit. tutoriale. Conţinutul digital educaţional AeL eContent este special dezvoltat pentru a sprijini procesul de predare/învăţare. AeL eContent este implementat în prezent în mai mult de 15. JDBC. abilităţi şi competenţe. voi prezenta câteva caracteristici ale programului AeL. Funcționalități AeL permite vizualizarea și administrarea a numeroase tipuri de conținut educațional. modernă şi motivantă. Biblioteca de materiale educaționale acționează ca un gestionar de materiale: este adaptabilă. de tip browser web. JSP-s. exerciții. a căror sursă o constituie site-ul www. și un server de aplicații bazat pe platforma Java. Conţinutul educaţional oferit de SIVECO România poate fi tradus în orice limbă şi localizat pentru a respecta curricula şi specificul cultural al oricărei ţări/regiuni. AeL eContent este una dintre cele mai bogate şi atractive biblioteci virtuale din lume.1.com. Programul național de informatizare a învățământului preuniversitar românesc. elevi. configurabilă. utilizatorii și privilegiile de acces asociate acestora sunt foarte ușor de administrat Bazat pe standarde: AeL este compatibil cu MathMl. studenți. la formarea de aptitudini. applets și este utilizat intensiv XML. JBOSS. Caracteristici și funcționalități • • • • • Caracteristici generale Interfață prietenoasă. drepturi de acces Rolurile. ce a pus la dispoziția cititorilor un material aparținând SIVECO România SA din anul 2010. destinat utilizării de către toate categoriile de participanți în procesul educațional: profesori. SIVECO România a optat pentru portabilitate și ușurință în întreținere. AeL permite următoarele: 21 SIVECO Romania. flexibilă. cuprinzând peste 16. grupurile.000 de şcoli şi utilizat de peste 7 milioane de beneficiari la nivel mondial. Platforma este proiectată în sistem multi-strat. şi contribuie. servlets. Sunt folosite tehnologii de ultimă oră ca Enterprise Java Beans. Lecţiile multimedia interactive (vezi Anexa 1) oferă noi metode de învăţare care îmbunătăţesc performanţa şcolară.com) În cele ce urmează. care este un sistem de predare/învățare și management al conținutului (LMS/LCMS) dezvoltat de SIVECO România. fiind proiectat şi prezentat într-o manieră atractivă. Beneficii obținute prin utilizarea AeL AeL este o soluție modernă de eLearning oferind facilități de gestionare și prezentare de diverse tipuri de conținut educațional. prin atingerea obiectivelor operaţionale propuse. grupuri.advancedelearning. simulări și teste. folosind o aplicație client standard.

Competiţia internaţională „eLearning in Praxis”. la categoria “The best e-Learning project securing widespread adoption”. lecţiile interactive AeL au fost desemnate drept cel mai bun conţinut educaţional din lume. 2009 . lecţiile AeL sunt un exemplu de bună practică pentru noile tendinţe din eLearning.“ Motivaţia juriului internaţional WSA (World Summit Award) 19 . biologie. sistemul păstrând evidența evoluției fiecărui elev AeL este construit pe baza unor principii educaționale moderne. a primit distincţia de “cea mai bună soluţie eLearning”. organizate de WSIS (World Summit for Information Society). „Lecţiile AeL reprezintă un execelent exemplu de abordare inovativă a eLearningului. În iunie 2005. geografie şi tehnologie. conformându-se celor trei faze succesive care definesc în general procesul de cunoaștere: • Obținerea unui bagaj de cunoștințe de bază • Dezvoltarea gândirii tactice • Dezvoltarea gândirii strategice 3.E-Learning Awards 2010 – Proiectul SEI (Sistemul Educaţional Informatizat) a fost recent nominalizat ca finalist în cadrul compeţiei e-Learning Awards 2010.împreună cu profesorul. Prin această recunoaştere România a devenit un nume de referinţă pe harta mondială a învăţământului asistat de calculator. testele sunt integrate cu fișele de studiu ale elevilor. Materialele digitale pot fi folosite în diverse medii de instruire şi acoperă o varietate mare de materii: matematică. Bogate în funcţionalităţi multimedia. plăcut. Au un design foarte clar. informatică. 18-20 Noiembrie 2009 – Proiectul SEI (Sistem Educaţional Informatizat). fizică. pentru impactul pozitiv asupra sistemului educaţional românesc. chimie. coordonează și monitorizează procesul educațional Învățare asincronă/studiu individual . de-a lungul timpului AeL a primit premii prestigioase la nivel internaţional: 2010 .• • • • Învățare sincronă .2. istorie. Slovacia. în cadrul prestigioasei competiţii de conţinut digital World Summit Award (WSA). istorie. Lecţiile AeL oferă profesorului flexibilitate şi reprezintă o unealtă excepţională care promovează abordareaa centrată pe student. Recunoaștere la nivel internațional Peste 7 milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc în prezent cu succes soluţia de eLearning AeL. care controlează în întregime lecția.în ritmul fiecărui cursant Proiecte colaborative și învățare la distanță Testare și evaluare. care contribuie în mod semnificativ la înţelegerea conceptelor şi fenomenelor prezentate. Datorită calităţii şi rezultatelor excepţionale obţinute în îmbunătăţirea procesului educaţional. organizată în cadrul ediţiei a 7-a a conferinţei internaţionale ICETA (International Conference on Emerging eLearning Technologies and Applications ).

2. voi expune o serie de date obținute în urma chestionarelor. analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru înțelegerea poziției strategice a unei întreprinderi/organizații/instituții. ca urmare a implementării și utilizării unui program educațional de tipul Advanced e-Learning.3. 3. Analiza SWOT a fost gândită ca un instrument managerial ce colectează și organizează informația critică.3. 4 licee pedagogice. și are la bază inițialele cuvintelor: Strenghts (Puncte tari). a fost obținută o serie de date relevante. Pentru alcătuirea metodologiei SWOT. În Tabelul 2. 3. au fost intervievați manageri de la 1100 de companii si organizații.1.TEHNE. În ceea ce privește opțiunea conform căreia computerele fac învățarea mai eficientă. Pentru a înțelege mai bine traseul urmat de investigația demarată de Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație. 20 . profesorul poate astfel lucra simultan cu mai mulți elevi. a inițiat o investigație sub forma unor chestionare. au fost cuprinse 9 unități școlare din 8 județe. am pus în evidență condiționările interne (punctele tari și cele slabe) și condiționările externe (oportunitățile și riscurile) cu care se confruntă sistemul educațional românesc. Analiză SWOT: Impactul AeL asupra procesului de învățământ Pentru a observa impactul pe care îl produce utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale (TIC) în sistemul de învățământ. 1 liceu de artă și alte specializări În cea de-a doua etapă. cât și eventualele lipsuri la nivel administrativ. Weaknesses (Puncte slabe). Câteva rezultate ale chestionarelor TEHNE În cele ce urmează. pe baza cărora am încercat demararea unei analize SWOT menită să evidențieze atât importanța și necesitatea sistemelor AeL în educația românească. Investigația a cuprins în primă fază 140 de unități școlare la nivel liceal astfel: • 45 de Colegii Naționaale • 51 de Grupuri Școlare • 44 de Licee: 3 de informatică. aplicate la nivel managerial (directori) (vezi Anexa 2). să apere și să promoveze interesele/obiectivele organizației cu succese mai bune. se face referire la reducerea timpului de lucru. Astfel.3. Metodologia Analizei SWOT Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Ca urmare a administrării chestionarelor. Opportunities (Oportunități) și Threats (Amenințări/Riscuri).3. se pot observa câteva caracteristici ale utilizării computerului în educație. la nivel de profesor (vezi Anexa 3) și la nivel de elev (vezi Anexa 4). la faptul că utilizarea unui calculator acoperă o masă mai mare de elevi și nu în ultimul rând. Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație . a interviurilor și a asistențelor la lecții desfășurate în laboratoarele AeL. permițând managerilor decidenți să acționeze proactiv. Acronimul „SWOT” provine din limba engleză. pe o plajă de 149 de unități școlare la nivel liceal. sub forma răspunsurilor cumulate la întrebări esențiale pentru analiza de față.

4 2 19 37. unitățile de învățământ au nevoie de sistemul AeL pentru că: (%) RANG COMPUTERELE FAC ÎNVĂȚAREA MAI EFICIENTĂ COMPUTERUL FACILITEAZĂ ÎNVĂȚAREA INDIVIDUALĂ UTILIZAREA COMPUTERULUI ÎI ATRAGE ELEVII LA ȘCOALĂ COMPUTERUL PROMOVEAZĂ ÎNVĂȚAREA COOPERATIVĂ COMPUTERELE FAC MUNCA PROFESORULUI MAI UȘOARĂ 1 42 22.0% 60. Inconveniente/disfuncționalități în laboratorul TIC din perspectiva elevilor (%) INCONVENIENTE CALCULATOARELE/SERVERUL SUNT NEPERFORMANTE/VITEZĂ DE LUCRU MICĂ/ SE BLOCHEAZĂ NU SUNT DESTULE CALCULATOARE . Impactul formativ al utilizării AeL în educație O problemă frecvent întâlnită atunci când vine vorba de utilizarea sistemelor de învățământ tehnologizate este accesul la componenta fizică a unui computer.1 28.4 22.3 5. cu procentul aferent obținut în urma răspunsurilor la chestionare.0% 13.5% Acasă Internet Cafe Prieteni Diverse cursuri 14.5% 2.2 17.1 19.PENTRU FIECARE ELEV ZGOMOTUL DIN LABORATOR/COLEGI GĂLĂGIOȘI UTILIZEAZĂ PREA PUȚIN CALCULATORUL („STĂM ȘI NE UITĂM LA ELE”) MENȚIONAT DE 12 9.1 8 3 22.5 59.1 19. investigația a avut în vedere și urmărirea oportunităților de utilizare pe care elevii îl au în ceea ce privește computerul.7 22.5 6 5 21 . În viziunea managerilor școlari.3 8 7.7 3.0% Săli de jocuri Numai la ș coală Sursa: Prelucrările autorului după date furnizate de Raportul TEHNE Alte inconveniente sau probleme observate de elevi și care creează un cadru inadecvat pentru buna desfășurare a orelor în interiorul unui laborator tehnologizat sunt enumerate în Tabelul 2. precum și la sistemele software ce sunt necesare rulării diferitelor programe sau aplicații de tipul AeL.8 21.6 Sursa: Prelucrările autorului folosind date din Raportul TEHNE.1 5 3.9 4 13. De aceea.5 15.0% 9. (vezi Figura 1) Figura 1.7 35. Oportunități de utilizare a computerului 1.9 14.7 19. Tabelul 2.Tabel 2.9 12.

eficientă Evaluare (unitară.5 4. dezvoltarea abilităților de lucru în echipă Sprijinirea procesului didactic. dezvoltarea interesului pentru studiu.5 3 Sursa: Prelucrările autorului folosind date din Raportul TEHNE. mărirea gradului de obiectivitate. eficientizarea predării/învățării/evaluării Învățare activă. din perspectiva unității școlare. Efecte benefice ale implementării la nivelul unității școlare (%) EFECTE Accesibilitatea fenomenelor (experimentul virtual. Tabelul 3. prin descoperire) Coordonarea bună a lecției de către profesor. facilitatea înțelegerii proceselor dinamice de mare complexitate) Atragerea/motivarea elevilor.5 4. Procentajele de menționare acordate. întrucât aceeași persoană a selectat mai multe răspunsuri la aceeași întrebare.SUNT PREA PUȚINE ORE ȚINUTE ÎN LABORATOR NU AU VOIE SAU TIMP PENTRU INTERNET SUNT PREA MULTE RESTRICȚII ÎN LABORATORUL TIC PROGRAMELE SE BLOCHEAZĂ SE TEORETIZEAZĂ MAI MULT DECÂT SE PRACTICĂ 4. stil personal. creșterea randamentului școlar Învățare temeinică. evaluare concomitentă/simultană a întregii clase. controlul permanent asupra activității din timpul lecției/ asupra elevilor Accesibilizarea cunoștințelor/informației Contribuie la dezvoltarea abilităților de lucru cu computerul (la elevi) Învățarea cooperativă. Impactul formativ al utilizării AeL în educație 22 . ușurarea activității de C-D. climat de ecooperare Oferă profesorului o modalitate de urmărire a evoluției nivelului de pregătire Lecții diferențiate (în raport cu nivelul clasei sau al fiecărui elev). teste de evaluare cu feedback imediat) Învățarea individualizată (ritm propriu. interactică. Impactul formativ al utilizării AeL în educație În urma implementării sistemelor AeL cadrele didactice au fost rugate să sublinieze câteva efecte benefice aduse de aplicația de învățare avansată asupra sistemului educațional românesc. învățare diferențiată SELECTAT DE 48 38 34 28 22 20 18 12 12 10 8 8 6 6 4 4 2 2 2 Sursa: Prelucrările autorului folosinf date din Raportul TEHNE.5 3. încurajarea inovației didactice Stimulează creativitatea Interactivitatea lecțiilor Îmbunătățește relația profesor-elev (în rezolvarea problemelor). participativă Interdisciplinaritatea Autoeducație/autoevaluare Modernizarea actului didactic/învățământului. ce pot fi observate în Tabelul 3 se suprapun.

în conformitate cu recomandările programe aduce deficiențe de funcționare psihologilor (O) OPORTUNITĂȚI   Posibilitatea diversificării sau completării softului educațional  (T) RISCURI Întâmpinarea reticențelor din partea profesorilor în a utiliza la clasă sistemul educațional AeL. la care pot participa atât cadre didactice cât și elevi de liceu Implicarea elevilor care urmează să susțină atestatul în informatică pentru crearea unor lecții noi. direct calculat   Poate interveni oricând în predare. ca o completare a activității profesorului AeL oferă o bibliotecă virtuală ce cuprinde peste 16. pot conduce la o scădere a rentabilității sistemului AeL cât și la o proastă informare a elevului Utilizarea frecventă a calculatoarelor și a Internetului aduc costuri suplimentare (energie. stil personal. prin  Incompletitudinea aplicației descoperire. prin cooperarea cu profesorii de alte discipline   . cu ajutorul unor programe europene sau prin sprijinul financiar al statului  Diversificarea sau completarea softului educațional prin organizarea unor concursuri de creare a lecțiilor interactive AeL. noutăți. administrativ. telecomunicații etc) care nu pot fi suportate de școli datorită dimensiunii prea mici a bugetului alocat de către stat. reparații tehnice. conform concepțiilor realizatorilor Respectă criteriile de învățare individualizată (ritm propriu. texte. ca urmare a interacțiunii cu SE) AeL și deficiențe de instruire ce decurg din aceasta  Crește randamentul profesorului în „ergonomia” lecției  Lecții incomplete sau care nu funcționează  Permite o evaluare imediată a elevului pe baza rezultatului unui test grilă. poate conduce la o ineficiență în răspândirea cât mai rapidă a versiunilor noi ale acestuia Crearea de către profesori a unor lecții greșite din punct de vedere tehnic. tehnic) Utilizarea sistemului este limitativă. şi filme de prezentare.000 de obiecte individuale de învăţare.ANALIZĂ SWOT A sistemului educațional Advanced E-Learning (AeL) (S) PUNCTE TARI  permanent  lecției  Optimizează timpul de desfășurare al  Permite asigurarea unui feedback  (W) PUNCTE SLABE Lipsa informării la nivel de platformă AeL (documentație. deținând animaţii interactive. care să susțină financiar școlile cu deficiențe în asigurarea necesarului de calculatoare   Crearea unor metode de motivare/ stimulare/ cointeresare a cadrelor didactice în utilizarea AeL. la 21 de materii  Imposibilitatea utilizării AeL la toate disciplinele în conformitate cu planificările calendaristice. evaluări. cu un loc bine stabilit pe  Incompatibilitatea AeL cu alte ecran. ceea ce conduce la o subutilizare a programului AeL Posibilitatea unei refinanțări prin intermediul programelor educaționale. datorită numărului mare de clase Timp mare de conectare/blocaje frecvente/ viteză mică de lucru Departamentele tehnice nu pot acoperi în totalitate cerințele legate de asigurarea și funcționarea echipamentelor    AeL are o structură de date coerentă.

decât informatica  Instruirea serioasă a profesorilor de către alți profesori special instruiți în acest scop – evitarea efectuării instructajului de către persoane din afara sistemului de învățământ care nu au abilități de predare-instruire  Numărul insuficient de calculatoare care este sub efectivul unei clase (28 elevi). determină imposibilitatea implementării programului AeL în toate regiunile vizate 24 . problemă cu care se confruntă încă multe școli din zona rurală.

Mai exact. cea mai drastică dintre ele a venit odată cu sfărșitul anului 1989 și intrarea în secolul al XX-lea. reticența la nou care ține pur și simplu de factori subiectivi aferenți modului de gândire al unor cadre didactice. întrucât fondurile necesare pentru a asigura un număr adecvat de calculatoare în instituțiile de învățământ nu au fost suficiente. au fost detaliate și completate. iar provocările s-au conturat. Aplicația virtuală AeL. am ajuns într-un stadiu în care avem „ce face” dar nu avem „cu ce”. sau chiar prost alocate. Efectele părăsirii metodelor educaționale tradiționale se resimt astăzi când. Pe de altă parte. a constituit și încă mai constituie. se vorbește tot mai mult de o accelerare a procesului. În acest context. . deși constituie un mare impuls adus sistemului românesc de învățământ. Incapacitatea proiectelor educaționale românești de a absorbi fondurile europene puse la dispoziție de UE. un pas important în racordarea învățământului românesc la dinamica socială și educațională existentă în cadrul Uniunii Europene. se pregătește terenul/traseul (asigurarea școlilor cu mijloacele tehnice necesare unei bune funcționări a programului AeL și nu numai) odată cu implementarea noului sistem educațional (instruirea profesorilor). Ulterior. Prin urmare. a apărut într-un moment nu prea propice pentru o bună dezvoltare educațională. însă necesitatea de fundamentare teoretică și pedagogică spre formarea de competențe transferabile și construirea unor mentalități operatorii (regândirea strategiilor) este încă primordială. este normal să existe o întârziere a evoluției pozitive la nivelul educației românești. învățarea pe parcursul întregii vieți. din cadrul programului Sistem Educațional Informatizat al Ministerului Educației și Cercetării. situația financiară precară a stimulat negativ evoluția educației ca urmare a utilizării acestei aplicații. priorități precum asigurarea calității în educație. incapacitatea de adaptare rapidă la noi metode și mijloace educaționale datorită implantării adânci a unui sistem fixist de educație și.CONCLUZII Sistemul educațional românesc a suferit numeroase schimbări de-a lungul timpului. numeroși dascăli și instructori nu pot apela la sisteme avansate de instruire datorită lipsurilor mari cumulate în perioada comunistă: lipsa computerului în învățământ. Astfel. pregătirea cadrelor didactice și asigurarea resurselor necesare. mențin însă părerea că introducerea în învățământul românesc a sistemelor AeL. societatea cunoașterii a impus utilizarea Tehnologiei Informației și Comunicării ca punct de referință al schimbărilor de fond în sistemele de învățământ. nu în ultimul rând. dar care. În România. pe trei direcții majore (conform Comisiei Europene): dotarea școlilor. dar. Astăzi. la inceput. este o dovadă în acest sens. profesionalizarea meseriei didactice. în ultimul timp par să se fi acomodat și adaptat cerințelor actuale.

București.05. SIVECO Romania. București. (2000). Impactul formativ al utilizării AeL în educație. OPREA.org/new/en/unesco/resources/onlinematerials/publications/unesdoc -database/ (27. Didactică și Pedagogică DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC. Programul național de informatizare a învățământului preuniversitar românesc. Informatica instruirii.elearning. sursa http://www. Ed.65-81. Economică.2011)(10. Ed.ro/articol. 2004 11. Ghidul indormatic al profesorului modern. 4.2011) 12. 2010 10. 58% dintre Universitătile din România utilizează soluții de eLearning http://www. 7. 2001.) (2002).16-33. CUCOȘ. 7-11.quarterly review of comparative education. MIHAELA (2006). ROȘCA. CERGHIT.BIBLIOGRAFIE 1. Education. material de tip curs.2011) 26 . VOL XXXI. BRUNNER . 5. Iași. Polirom.ee. 60-74. CRENGUȚA-LĂCRĂMIOARA (2006).advancedelearning. Ed. 2. Informatizarea în educație. Ed. CONSTANTIN (2006). No. Polirom. Ed. Evenimente AeL Educaţional. ASE. (2010-08-30). ION GH. Instruire Asistată de Calculator. UNESCO Journals. p.04. ADRIAN. JOSE JOAQUIN.pdf 8. pp.9-13.com/index. Strategii didactice interactive. Aspecte ale virtualizării formării.2. Siveco România. pp. pp. București.Romania.140 9. Proiectarea Instruirii utilizând Sisteme Informatice Multimedia.php?id_categ=2&id_articol=687 (26. Impactul noilor tehnologii ale comunicării și informării asupra didacticii disciplinelor economice. Instrumente pentru E-Learning.04. UNESCO Institute for Lifelong Learning (UIL): annual report 2010 http://www. Iași. Didactică și Pedagogică 6. Elearning.unesco. Globalization. 3.tuiasi. PROSPECTS . București.04. BRUT.2011) 13. CENTRUL PENTRU DEZVOLTARE ȘI INOVARE ÎN EDUCAȚIE.(coord.php/articles/c3 (27. IAC. June. International Bureau of Education. IOAN (1997) Metode de învățământ. ADĂSCĂLIŢEI. București. http://www.ro/~aadascal/curs_iac/IAC_manl_idd2k5. and the Technological Revolution. Ed. pp.

com 27 .ANEXE ANEXA 1 Demonstrație lecție interactivă de psihologie-Tip Evaluare Sursa: http://advancedelearning.com Demonstrație lecție interactivă de economie Sursa: http://advancedelearning.

ANEXA 2 Chestionar pentru directori 28 .

29 .

ANEXA 3 Chestionar pentru profesori 30 .

31 .

ANEXA 4 Chestionar pentru elevi 32 .

33 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful