UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

DISCIPLINA: ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI

ECOSISTEME NATURALE

PROFESOR COORDONATOR S.L.DR. BORDEAN DESPINA

NUME STUDENT SZAKAL RAYMOND NANDY ANUL I GRUPA 412-A

” (Ralph Emerson) .“Natura ne arata doar straturile de suprafata. dar ea e infinit de adanca.

rezulta un efect perturbator. Sub aceasta viziune notiunea de sanatate ecologica face referire la masurarea capacitatii de recuperare a unui ecosistem. Aceasta defineste protectia ecosistemelor.Ecosistemul Ecosistemul este o unitate de functionare si organizare a ecosferei alcatuita din biotop si biocenoza. cele create de om. adica nu apare interventia omului si artificiale. animale si microorganisme si mediul fara viata cu care interactioneaza ca o unitate functionala. Intreaga varietate de organisme ce traiesc intr-un ecosistem se numeste comunitate. In unele cazuri poate duce distrugerea ecosistemului si moartea multor specii ce habiteaza ecosistemul respective. a habitatelor naturale si mentinerea populatiilor viabile de specii in mediul natural. Eugene Odum a spus: “Orice unitate care include toate organismele intr-o anumita zona care interactioneaza cu mediul fizic astfel incat un flux de energie duce la structuri trofice clar definite. CBD defineste ecosistemul ca fiind “un complex dinamic de plante. Ideea centrala a ecosistemului este ca organismele interactioneaza cu fiecare element din mediul lor. cat de departe este ecosistemul fata de starea sa de echilibru. Dinamica ecosistemelor Introducerea unor noi elemente intr-un ecosistem fie de natura biotica sau abiotica. . cicluri materiale (de exemplu shimburi de materie intre componente cu viata si fara viata. in cadrul sistemului este un ecosistem. Ecosistemele pot fi naturale. a aparut necesitatea politica de a le identifica si descrie correct. efficient. Din nevoia de a proteja ecosistemele. diversitate biotica.” CBD Ecosistemele au devenit extreme de importante din punct de vede politic datorita tratatului privind diversitatea biologica (CBD=Convention on Biological Diversity) aprobata de 192 de tari. Ecosistemele pot fi permanente sau temporare. Ecosistemul cuprinde relatiile dintre biotop si biocenoza. Vreugdenhil a sustinut ca cel mai efficient mod ar fi prin folosirea unui system de clasificare fizionomic-ecologic.

Datorita diversitatii speciilor. Matematic se poate dovedi faptul ca un numar mare de diversi factor ice interactioneaza tind sa atenueze fluctuatiile in fiecare dintre facoti individual. Astfel deducem ca biotopul intra in activitatea omului din viata de zi cu zi. majoritatea ecosistemelor s-au schimbat treptat ca unele specii sa dispara in timp ce alte specii le vor inlocui. In cartea sa “Morfologie Generala”(1866). . iar numarul populatiei fluctueaza in functie de hazarde. Astfel ecosistemul reprezinta suma raspunsurilor organismelor la pezenta stimulilor din habitat.Ecosistemele au capacitatea sa-si revina in urma efectului unui agent perturbator. Biotopul nu este considerat un fenomen de scara larga. subliniaza importanta conceptului de habitat ca o conditie de existenta a unui organism. Biotop poate insemna un parc. Prezenta sau absenta populatiilor depind de reproducerea speciilor si dispersia lor in mediu. sol si trasaturi geografice si interactiunea dintre vietuitoare. La scara microscopica. Diferenta dintre colaps si revenire lenta este determinate de 2 factori: toxicitatea elementului introdus si rezilienta ecosistemului natural Ecositemele sunt reglementate de evenimente intamplatoare. mai ales prin comportamentul teritorial. defineste termenul de ecologie. Caracteristici 1. reproducerii si imprastierea pe teritorii. S-a recunoscut faptul ca apar in natura anumite mecanisme de reglare intrinseci. Conceptul de biotop a fost sustinut de catre Ernst Haeckel (1834-1919). hazarde. Cu cat numarul de indivizi ai unei specii dintr-un ecosystem este mai mare cu atat este mai mare si numarul de stimuli. Inca de la inceputurile vietii organismele au supravietuit constantelor schimbari ale selectiei naturale a hranirii. o gradina. Datorita selectiei naturale speciile au evoluat de-a lungul timpului si s-au adaptat schimbarilor habitatului lor. subpopulatiile constant se afla pe cale de disparitie pentru ca mai tarziu sa fie inlocuite de alte specii. Mecanisme de feedback si raspuns ce apar la nivel de specie regleaza nivelul populatiei. reactiile provocate de aceste evenimente asupra elementelor abiotice si raspunsurile organismelor la conditiile care le inconjoara. De asemenea explica faptul ca biotopul ecosistemului este format de factorii de mediu: apa. La nivel local. astfel rezulta ca un biotop nu este abordat din punct de vedere macroscopic ci din punct de vedere microscopic pentru a conserva ecosistemul si biodiversitatea. Andrewatha si Birch au sugerat ca comportamentul territorial tinde sa pastreze populatiile la nivele unde cantitatea de hrana nu reprezinta un factor limitant Biotopul Biotopul reprezinta totalitatea elementelor fara viata.

Parazitism In relatia de parasitism o specie beneficiaza de pe urma altei specii in timp ce aceasta este afectata negative. Artificial. Cand sunt introduse in biotop elemente artificiale. etc. phytocenoza si microbiocenoza. in care amandoua beneficiaza de pe urma celeilate. biomasa si numarul de specii existente. Prin conectarea bucatilor de pamant cu microecosisteme. Reteaua biotopului. so tot odata locul de viata a unor organisme vii plante sau animale poate fi considerat o rezervatie naturala. Acesta poate reprezenta un biotop. Pradatorismul Specia pradatoare beneficiaza de hrana in schimb specia vanata este cea afectata. Biocenoza Biocenoza repezinta totalitatea organismelor ce traiesc intr-un biotop. O zona ce are mai multe functii cum ar fi locul de viata al omului. 3. Pentru a functiona eficient biotopurile nu trebuiesc isolate.. mutualism. Mutualism Mutualismul este o relatie de intre doua specii. Biotopul este o parte active din viata de zi cu zi a omului. la scara foarte mica. parasitism. Pradatorismul afecteaza numarul populatiei de pradatori si prada si numarul de specii ce coexista intr-o comunitate. Viata de zi cu zi. insa aceasta nu este afectata. Multe relatii de parasitism duc la moartea gazdei. ele pot exista intr-o retea. Biocenoza este impartita in zoocenoza. Termenul de biotop nu se aplica reservatiilor naturale care sunt complet izolate de om. Amensalism Amensalismul apare atunci cand o specie inhiba dezvoltarea altei specii. 4. . Cel mai bun mod de a regenera biotopurile este de a le extinde prin conectarea acestora intre ele. imperechere.2. Este o relatie +-. Este o relatie ++. intrucat imbunatateste experienta vietii. Intr-o biocenoza apar interactiunile dintre specii (competitia. ci conectate intre ele si organisme vii. Putem lua ca exemplu un ghiveci cu flori. teritoriu. Comensalism Comensalismul este o relatie simbiotica in care o specie beneficiaza de pe urma alteia. este considerat a fi un factor limitant pentru numarul populatiei. pradatorism. Concurenta poate fi pentru hrana. Astfel biotopul este un sistem deschis.etc) Concurenta Speciile pot concura intre ele pentru resurse. proiectarea si aranjarea acestor elemente este de mare importanta pentru regenerarea biotopului.

Ultima veriga o constituie mereu descompunatorii. rareori ajungand la un numar mai mare. Frugivorele (ex. nectarivore). frugivore. cu predilectie. Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil. A treia veriga o constituie consumatorii secundari.: forfecuta) se hranesc cu seminte. Fiecare organism care intra in componenta lantului trofic formează o veriga trofica. Prima veriga o constituie producatorii.Ecosistemele naturale Ecosistemele naturale sunt ecosisteme lipsite de interventia omului si care s-au format de-a lungul timpului. pentru a se hrani. Granivorele (ex. al caror rol este de a transforma materia organică în cea anorganica. granivore. ramuri. cu fructele plantelor.Colibri) se hranesc cu nectarul si polenul. care de obicei sunt plantele. polen. Lantul trofic mai poate fi definit ca o unitate trofodinamică de transformare si circulatie a hranei. alcatuita dintr-un sir de specii. radăcini. insecte si larvele lor) consumă organele vegetative ale plantelor. iar cele mai stabile si mai putin productive sunt ecosistemele formate de padurile tropicale. care se hranesc cu plante (cu organe ale plantelor sau cu produse de natura vegetala. frecvent sunt 3-5 verigi.cei tertiari. a patra. in care substanta organica circula de la o specie la alta intr-un singur sens. care sunt microorganismele. vergile 3-5 fiind reprezentate de animale polifage (se hrănesc cu . Fiecare organism depinde.: sturzul de vasc) se hranesc. Nectarivorele (insectele lepidoptere si himenoptere. Lantul trofic este un sir care enumera relatiile de hranire dintre organismele componente ale unui anumit ecosistem. Ierbivorele (mamifere copitate. iar a cincea-cei cuaternari. seminte. de membrul anterior al lantului sau trofic. sau consumatorii primari. Este o unitate functionala de transformare a substantei si de transfer de energie. pornind de la o bază trofica si sfarsind cu un rapitor de varf sau un ultrahiperparazit. nectar. Cele mai instabile dar în acelasi timp cele mai productive ecosisteme sunt cele agricole. Rolul lor este sa transforme materia anorganica in materie organica. fructe. Evolutia ecosistemului reprezinta tendinta ecosistemelor spre productivitate minima si stabilitate maxima. in functie de care ele se impart in patru categorii: ierbivore. iar dintre pasari . favorizand polenizarea incrucisata a florilor si inmultirea plantelor. cum ar fi frunze. A doua veriga o constituie animalele fitofage.

hiperparazit. Ecosistemele de apa dulce contin 41% din numarul de specii de pesti cunoscuti. denumite si omnivore) si zoofage (denumite si carnivore sau carnasiere). Ecosistemele marine pot fi impartite urmatoarele zone: oceanica: partea relativ superficială a oceanului care se află asupra platoului continental profundal (apa de adâncime) bentonice (substratul de jos) intertidale (zona dintre maree inaltă si joasă ) estuare mlastini de sare recifele de corali izvoarele hidrotermale Clase de organisme prezente in ecosistemel marine sunt: alge brune.80% din suprafata pamantului si reprezinta 0. Apa marii are salinitatea medie de 35 parti la mie. Problemele privind ecosistemele marine sunt exploatarea necontrolata a resurselor. de obicei 2 sau 3: gazdă – parazit si. Exista 3 tipuri de ecosisteme de apa dulce: ape statatoare: lacuri. lantul saprofagelor – este alcatuit din organismele saprofage care consuma materialul vegetal sau animal mort. lantul parazitilor – prezinta un numar redus de verigi. Aproximativ 85% din substantele dizolvate in apa de mare sunt clor si sodium. corali. Ecosistemele de apa sarata ocupa 71% din suprafata pamantului si reprezinta aproximativ 97% din cantitatea de apa.009% din apa totala. cefalopode. Talia organismelor la un astfel de lant scade de la gazdă spre parazit sau hiperparazit. rechini. In principiu se disting 3 tipuri de lanturi trofice: lantul pradatorilor (fitofag-carnivor) – se caracterizeaza prin faptul că talia organismelor creste de la verigile inferioare spre cele superioare. Se diferentiaza de ecosistemele de apa dulce prin continuturile de saruri dizolvate in apa. Genereaza 32% din productia primara a lumii. genereaza 3% din productia primara. diflagelate. Ecosistemele acvatice Ecosistemeleacvatice sunt de 2 tipuri: de apa sarata si de apa dulce. echinoderme. Ecosistemele de apa dulce ocupa 0. iazuri si bazine ape curgatoare: rauri si izvoare zone umede: zone in care solul este saturat sau inundat parte din timp . schimbarile climatice. poluarea. uneori.hrana amestecata.

broaste. Zonele umede sunt cele mai productive ecosisteme naturale. Proces natural sau artificial de imbogatire cu materii organice si cu substante nutritive (nitrati. Datorita productivitatii. soparle. serpi. Recifele de corali Reciful de corali reprezinta un sistem bio-ecologic. zonele umede sunt transformate in uscat cu diguri si canale de scurgere. Ecosistemele acvatice implinesc mai multe functii de mediu. pentru a fi utilizate in domeniul agricol Bazinele sunt un tip specific de ecosisteme acvatice ce se bazeaza pe algele autotrofe. Cu cat apa curge mai repede cu atat contine concentratii mai mari de oxigen dizolvate in apa. acest fenomen face ca apele sa fie din ce in ce mai sarace in oxigen.) a apelor lacurilor si a baltilor.Multe lacuri treptat se imbogatesc in substante nutritive si sunt umplute cu sedimente organice. Modificarile de natura biologica include introducerea de specii exotice. debitul apei si disponibilitatea de lumina. atenuarea inundatiilor. astfel sprijina o biodiversitate mai mare. chimica sau biologica. materiale consumatoare de oxigen si toxinele. Reciful sau rifful este format din colonii de corali din grupa „Scleractinia” . Starea de sanatate a ecosistemelor acvatice se degradeaza atunci cand capacitatea acesteia de a absorbi un stres. Modificarile de natura fizica include schimbarea temperaturii apei. care asigura nivelul trofic de baza pentru toate formele de viata din zona. Prin actiunea sa pe termen lung.) Eutrofizarea este accelerate de activitatile umane de pescuit. testoase. Ecosistemele acvatice au un scop in recrearea umana si pentru industria turistica mai ales zonele costale. Zonele majore in ecosistemele fluviale sunt determinate de albia raului si de viteza curentului de apa. cum ar fi: reciclarea nutrientilor. Acel stress poate fi de natura fizica. rolul de habitat pentru fauna. fosfati etc. Zonele umede sunt dominate de plante vasculare ce s-au adaptat solurilor saturate. Cel mai mare pradator intr-un astfel de ecosystem este un peste si un numar mic de insecte si microorganisme. distrugand in final fauna acvatica (pesti etc. care a avut un rol deosebit de important in procesul de formare in marile calde a unor atoli sau insule de origine coraligena. Pot sustine o scara de organisme de la bacterii la finite mai mari cumsunt gandaci de apa. purificarea apei. Modificarile de natura chimica includ modificarea ratei de incarcare cu nutrienti biostimulatori. un process numit eutrofizare. reincarcarea apelor subterane.

Supranumiti si “paduri tropicale de mare” recifele de corali formeaza una din cele mai diversificate ecosisteme de pe pamant. moluste. Paradoxal recifele de coral infloresc cu toate ca sunt inconjurate de ape oceanice care ofera putini nutrienti. . echinoderme si bureti. Ocupa mai putin de a 10 parte dintr-un procent din suprafata oceanului mondial si ofera camin pentru 25% din toate speciile marine inclusive pesti. Acestia populeaza zonele de adancimi diferite ridicandu-se treptat prin sedimentarea scheletelor spre suprafata marii.„Millepora”. Recifele de corali formeaza un ecosistem impreuna cu animale sau plante marine cu care traiesc impreuna.

Padurile Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti. Majoritatea plantelor sun tolerante fata de seceta sau sare. brittlebush etc. Alte plante stocheaza apa in frunze. dar si diferite specii de animale. tulpini sau radacini. desert holly. Multe animale si plante prezinta adaptari pentru conservarea apei. cele xeropozitive. iar vietuitoarele sau produaiii acestora se numesc factori biotici. Nisipul acopera 20% din deserturile de pe pamant. incluzand animale ce stau ascunse pe timpul zilei pentru a evita temperaturile foarte mari. soparle. Avem 5 forme de desert: munte si bazin desertic. Flora cuprinde mici arbusti. Cei lipsiti de viata se numesc factori abiotici. Ergs(mari de nisip) si bazine intermontane. Desi deserturile sunt cunoscute datorita faptului ca sustine un numar redus de organisme. . Regs(consta in pavaje de roca). coiot.Ecosisteme terestre Deserturile Deserturile sunt regiuni caracterizate prin cantitai extreme de mici de precipitatii. mai putindecat necesarul pentru a sustine dezvoltarea majoritatii plantelor. Mediul de viata se caracterizeaza prin diferiti factori naturali. Exemple de animale: sobolanul cangur. Alte plante au radacini lungi ce ajung pana in stratul de apa daca este present sau au radacinile rasfirate pentru a absorbi apa dintr-o zona mai mare. deserturi Hamada(consta in platouri). Frunzele s-au transformat in tepi pentru a micsora suprafata de evaporare a apei. sau toleranta pentru caldura. specii de plante erbacee. are o biodiversitate foarte mare. muschi.

gherghinar. filtrata printre coroanele arborilor. tei. paltin de munte. sunt raspandite în zonele cu altitudini de 6001300 m. caprioara etc. sarpe. In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul care formeaza paduri intinse numai de gorun (numite gorunete) sau in amestec cu alte specii de foioase. Padurile de fag se intalnesc insa si la altitudini mai mici. -animale nevertebrate: viermi. aceste paduri sunt formate din stejar brumariu si stejar pufos. de aceea exista numeroase plante erbacee si arbusti. Componente ale biocenozei: -arbori : carpen. etc Ecosistemul unei paduri de fag Padurile de fag. corn. In zonele joase. animale. Unitatea structurala si functionala care se stabileste intre un biotop si o biocenoza constituie un ecosistem. . cuc. Fauna si vegetatia padurilor de stejar Fauna: radască. -temperatura medie anuală in jur de 10 °C. frasin. cirea salbatic. etc. tei. ciuperci etc. arici. paius etc. ele sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu stejarul). vulpe. soparla. porumbar etc. carpen. Fauna si vegetatia padurilor de fag Vegetatie: alun. paducel. porumbar. microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relatii interspecifice se numeaste metamorfoza. brune de padure si soluri podzolice. Ecosistemul unei paduri de stejar Padurile de stejar se intind în zonele cu altitudine de pana la 700-800 m. molid. -animale vertebrate: broasca bruna. cuc. ulm. -plante erbacee: golomat. (numite si fagete). mesteacan. brotacel. Componente ale biotopului: -soluri: brun-acide. pe versantii insoriti. In zonele de campie. paianjeni. Vegetatia: ghiocel. brad. soc.Comunitatea de populatii (plante. paltin de campie. ulm de munte. artar. lup. Caracteristici ale biotopului: -soluri: brune si brun-roscate de padure. insecte. -temperatura medie anuala de 6-8 °C. pe versanti umbriti (400m) sau la altitudini de 1500 m. -lumina slaba Componente ale biocenozei: -arbori: fag. melci. -arbusti: maces. salamandra. -lumina care ajunge pană la suprafata solului. lemn cainesc.

astfel se pot aminti sase etaje de vegetatie care nu se pot delimita clar. zambir. Dar numai 5 % din hrana sunt absorbite din sol de catre plante. Ecosistemul unei paduri de molid Padurile de molid. tufisuri. In nordul Carpatilor. huhurez. limita inferioara a padurilor de molid atinge. veverita. veverita. (numite si molidisuri). paltin de padure. pitigoi de bradet. zmeur. cerb. prin desisul de radacini absorbtia hranei e rapida cu o fotosinteza intensa. pisica salbatica. -arbusti: afin. etc. 600 m. -plante erbacee: ciuperci. naparcă. -animale nevertebrate: insecte (omida. cocos de munte. mur. Procesele de transformare a substantelor sunt accelerate in aceasta regiune din cauza climei calde si umede. -lumina foarte slaba. -temperatura medie anuala de 3-5 °C. feriga. o parte din sursa de hrana cade ca materii in descompunere pe frunzis. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. in unele locuri. arbusti. pin. corn. licheni. cocos de munte. mierla. urs brun. etc. muschi.etc). ciocanitoare. soarece vargat. sau pe sol. mierea-ursului. ras. paius. gaita. pe sol sunt plantele ierboase. padurile sunt intunecoase. muschi. croitorul fagului). -animale vertebrate: șoparla de munte. jder. de aceea un rol important joaca in asigurare cu hrana Mykorrhiza. jder. etc. Padurea tropicala Copacii in padurea tropicala cresc sub forma de etaje. Componente ale biocenozei: -arbori: molid. viespe . de la limita superioara a fagului pana in zona subalpina. Caracteristici ale biotopului: -soluri: podzolice brune. -plante erbacee: feriga. mesteacan. ocupă regiunile inalte ale muntilor nostri. prin lipsa anotimpurilor exista tot timpul anului frunze cazute care sunt supuse imediat unor procese de . uneori. zada. forfecuta. jder.-arbusti: alun. pitigoi de bradet. -animale nevertebrate: insecte (carabus de padure. brad. Solul are un strat subtire de humus cu o capacitate redusa de hrana. fag. Fauna si vegetatia padurilor de molid Fauna: omida molidului. -vanturi. -animale vertebrate: ciocanitoare. -precipitatii de 800-1300 mm anual. licheni (matreata bradului). ciocanitoare. mistret. puternice. merisor. coacaz de munte.

descompunere. Astfel. arborii si arbustii depozitează in trunchi apa pentru a supravietui sezonului secetos. semiarida. bromelii . in prezent se cerceteaza procesele de transformare care au loc in coroana arborilor din etajele superioare a padurii tropicale. si de transformare a biomasei vegetale in proteina animala. O categorie insemnată (80 %) din vegetația regiunii o constituie plantele agatatoare (lianele) si epifitii ca ferigile. In savana cad mai putine precipitatii decat in stepa europeana. Clima in savana este mai calda. ciupercile. Flora savanei este una adaptata conditiilor climaterice neprielnice din savana. iar plantele ierboase isi usuca partea superioară a corpului (situată deasupra . fiind intermediari intre producator si consumator. aceste substante in descompunere sunt imediat absorbite de plante. precum baobabul. iar anual sunt inregistrate secete. Furnicile si termitele joaca un rol important in aceste procese complexe de simbioza. Solurile sunt mai putin fertile. situata in regiunea tropicala din partea centrala a Africii Biotopul este diferit de cel al altor stepe. Savana Savana este un tip de stepa africana. orhidee. Astfel în savana se intalnesc asa arbori. pentru a supravietui. iar luminozitatea este maximă. muschii. Insa vegetatia dominanta este cea ierboasa. Sunt 2 anotimpuri principale: sezonul secetos si sezonul umed. care contribuie la îmbogațirea humusului. care ofera faunei fitofage a savanei hrana necesara. prin capacitatea redusa de depozitare a stratului subtire de humus.

nu mai mult de 400-600 mm pe an. Fauna este reprezentata de diferite: rozatoare: harciog. ursul panda urias (in muntii din estul Tibetului). fauna este in cea mai mare parte tropicala si se aseamana cu cea a Africii.-5°C. soluri cenusii. si astfel reduc evaporarea apei. carnivore: lup In stepe sunt comune rozatoarele si ierbivorele. fauna este originala. diverse specii de antilope. cai salbatici si cămila cu două cocoaae. in America de Nord si in America de Sud.. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice. ghepardul. leopardul. originar fiind din stepele din jurul Marii Caspice. hiena.. cu unele modificări. Temperatura medie iarna este de -10°C. hermina. Luminozitatea este ridicata. etc. In Romania. primate: babuinul. Cad putine precipitatii. transportand substantele hranitoare si apa la radacini. si în Africa. lagomorfe: iepure. Arborii si arbustii lipsesc din cadrul stepelor.. antilopa-gnu Stepa Stepa reprezinta o zona de vegetatie in care flora este reprezentata de plante ierboase si conditiile climaterice sunt semiaride. regiuni de stepa sunt cele din estul Campiei Romane. dintre pasari se remarca dropia. salvie. cornute: antilopa.solului). colilie. componenta si cea a regiunii biogeografice palearctice.. iar vara poate ajunge pana la 30. Stepele se dezvolta pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri. spinul vantului. popandau. soarece-de-camp. Flora este dominata de graminee si din plante cu rizomi (care se dezvolta rapid dupa ce apar conditii favorabile). Australia. Biotopul stepei este unul diferit de cel al padurilor. dar pot fi intalnite. soluri balane. Fauna este reprezentata de mai multe tipuri de animale: carnivore: leul. o parte din Dobrogea si un sector din sud-estul Podisului Moldovei. dar si din tufarisuri si plante spinoase. In India. Se întalneste: leul (in peninsula . cu tigrii siberieni. Animalul specific Asiei este dromaderul.35°C. In Asia de Est. Exemple: ovaz.

pasari rapitoare. . morsa. Cresterea si inmultirea organismelor vii este foarte dificilă din cauza conditiilor naturale. rasul. vulpea polara. ursul brun. Flora tundrei este foarte saraca. Solurile sunt foarte sarace. vulpea. Maimutele specifice sunt gibonul (prezent în nord-estul Indiei si în Myanmar) si urangutanul (prezent in insulele Sumatera si Borneo). au determinat la plante aparitia unor adaptari caracteristice. hermelina si samurul. mesteacan pitic). unele plante cu flori viu colorate. In zona padurilor amestecate: lupul. sacalii si hienele (India). Tundra este formata din plante cu inaltimi reduse (arborii lipsesc complet). pisica salbatica etc. renul. arbustii pitici si tufsurile scunde (salcie polara. elanul. Vanturile sunt reci si micsorează temperatura simtită subiectiv de organisme. ocupand regiunile cu clima subarctica (extremitatea nordica a Europei. tigrul (arhipelagul indonezian). Tundra Tundra este o zona de vegetatie situata la nord de zona padurilor. vanturi. Asiei si Americii de Nord si unele regiuni din sudul Oceanului Inghetat sau Arctic). Biotopul tundrei este neprielnic organismelor. In tundra: renul. Predomina muschii si lichenii. In stepa: rozatoare. lupul de tundra . Fauna este extrem de bogata.iepurele alb. ursul. cu sistem radicular superficial. Este si ea la fel de variata precum flora. inghet peren. potarnichea polara. Luminozitatea este redusa. gramineele. Conditiile specifice (perioada scurta de vegetaaie. In taiga sunt: veverita.Kathiawar si sud-estul Iranului). Zona de tundra este slab populata cu rozatoare mici si cateva feluri de pasari care traiesc in tunele facute in zapada si hranindu-se cu muschi si licheni plantele specifice tundrei. iar în sud. de obicei perene. elanul. Temperatura nu depaseste -18° C iarna si 0° C vara. soluri reci si suprasaturate cu apa). In insulele Oceanului Artic: ursul alb. în semidesert: serpi de desert. lupul. in ape: foca.

. Astfel sta in puterea noastra salvarea sau distrugerea acestuia.Concluzie Echilibrul ecosistemului se afla in mainile omului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful