Cap.

I

Masurarea energiei electrice

1. Energia electrica reprezinta insumarea in timp a puterii si este masurata cu ajutorul unor aparate cu indicare numerica numite contoare.Intrucat energia electrica reprezinta integrala puterii ( active sau reactive ) in timp , rezulta ca orice contor trebuie sa contina in mod obligatoriu: • Unul sau mai multe dispozitive wattmetrice de masurare a puterii active • Un dispozitiv integrator, cu rol de a insuma in timp puterea masurata; • Un dispozitiv (mecanism) indicator Dupa principiul constructive ,contoarele de energie pot fi : 1. contoare electrodinamice utilizate in curent continuu 2. contoare cu inductie utilizate in curent alternativ In functie de marimea masurata deosebim: 1. contoare de energie activa 2. contoare de energie reactiva 1.1 Contorul electric fiind un aparat integrator , indicatia se obtine cu ajutorul unui mecanism de inregistrare, actionat prin surub-melc de catre axul discului de aluminiu.Energia consumata este afisata direct in unitatile de energie (frecvent in KWH). Pentru masurarea energiei active in curent alternative monofazat se folosesc contoare cu inductie monofazate , iar pentru masurarea energiei active in circuite trifazate se utilizeaza contoare trifazate ( in general cu trei dispozitive de masurat). Contoarele cu inductie se construiesc cu valori nominale pana la 650 V si 100 A, pentru legare directa in circuit si de asemenea cu valori de 100V si 5A pentru conectare prin intermendiul transformatoarelor de masura de tensiuni si curenti mari Pentru masurarea energiei electrice intr-un sistem trifazat se utilizeaza contoare trifazate cu un element de rotatie , cu doua elemente de rotatie sau contoate trifazate cu trei elemente de rotatie. In cazul tensiunilor si curentilor consumatorilor mai mari decat valorile nominale, contoarele se conecteaza la secundarele transformatoarelor de masura. 1.2 Tipuri de contoare Contorul cu inductie monofazat Principiul de functionare a contorului electric monofazat se bazeaza pe interactiunea dintre doua sau mau multe fluxuri .Contorul monofazat se compune dintr-o bobina cu Ni spire strabatuta de Ii=I ce reprezinta curentul de circuit.Bobina de curent creeaza un flux Øi, iar bibina de tensiune cu Nu spire strabatuta de curentul Iu, creeaza la randul sau fluxul Øu.Curentul Iu este practic decalat cu 90º in urma tensiunii u. Intre cei doi curenti vom avea decalajul φ=π/2-φ unde φ reprezinta decalajul intre tensiunea U si curentul I al receptorului . Fluxurile Ø1 si Ø2 sunt proportionale si in faza cu, curentii care le produc strabat discut metallic si determina cuplul activ M=Ki·Ii·Iu·sinψ unde Ii=I; Iu=U/W·L; ψ= π/2-φ Cuplul rezistent se produce la rotirea discului de aluminiu intre poli unui magnet permanent ; miscarea de rotatie a discului este uniforma cand cele doua cupluri sunt egale M=Mr Integrand pe un interval de timp de la zero la t’ se va determina energia consumata in acel interval: Nt=Kc·Wa

1

denumirea aparatului .5 5 3 2 tip Notatii pe placa unui contor anul 1962 Nr 03247 50 Hz 3x380v/220v C= 50 3x100/5 rot/kwh A 2 . tensiunea.marca fabricii. Kwh a Kwh 0 2 b Cadranul contorului activ: a-de la sutimi de kwh pana la mii de kwh b-de la kwh la zeci de mii kwh KILOWATTORE UEM contor de curent trifazat pentru energie activa CA-43 Ci 2.constranta contorului adica numarul de rotatii ale discului ce corespunde unui consum de energie de 1Kwh. numarul de fabricatie. Contoarele trifazate pentru circuite cu trei conductoate au doua sisteme motoare (electromagnet-disc) pe ax comun.Carcasa contorului si cutia de borne se sigileaza. anul fabricatiei. clasa de precizie. Cutia de borne poate fi separate sau in corp comun cu contorul. iar cele pentru circuite cu patru conductoare ( cu trei faze si nul ) au trei sisteme motoare pe ax comun.curentul in bobinaj sau raportul dintre curentul maxim al circuitului si al bobinajului. Contoarele sunt inchise intr-o cutie de tabla de forma paralelipipedica . Pe partea frontala a aparatului se gaseste placa indicatoare .Unde Nt reprezinta numarul de rotatii efectuat de disc in intervalul de timp considerat. Kc. precum si constanta aparatului adica numarul de ture ale discului pentru unitatea de masura. tipul. frecventa. pe care trebuie sa fie inscrise : unitatile de masura.

Viteza nominala .2.5 %Ib . 4.. CEI IEC 62053-11.10 %/°C Contoarele electrice trifazate.Umiditate relativa la 20°C:corespund cerintelor tehnice Constructia si functionarea lor max.. 120. 400 %Ib . 95% prevazute in standardele SR EN 60521. Contorul are certificat de aprobare de model elaborat de PTB Germania CARACTERISTICI TEHNICE: Valori nominale .Curent maxim: 120. CEI IEC 62053-11. Contoarele electrice monofazate corespund cerintelor tehnice prevazute in standardele SR EN 60521. fr: 50.Curent de baza*.Domeniul de temperatura operational: (-40. 127. 25 A Caracteristici de exactitate si influente . 0. max.5 10E-4 Nm .Curent de pornire: 0.5.3 Caracteristicile electrice Contorul electric monofazat GENERALITATI :Contoarele electrice monofazate tip nCM4 sunt contoare de inductie destinate masurarii energiei electrice in retele monofazate cu 2 sau 3 fire. * Alte valori la cerere domeniul (-20. 13. ce conecteaza consumatorii la retea numai la introducerea in contor a unei monezi. 20.55) °C: • cos ϕ = 1 max. Cele tre tarife sunt: • tarif redus pentru energia consumata in timpul noptii • tarif mai ridicat pentru consumul din perioada varfului de sarcina • tarif normal pentru consumul din restul zilei Contoare cu plata anticipata care au un singur mecanism integrator si un mecanism auxiliar .Indice de clasa: 2 Contor electric trifazat . Prin evidentierea energiei electrice se intelege determinarea la termene bine stabilite a valorii marimilor electrice care se iau in consideratie la fixarea taxelor pentru energia absorbita de diferiti consumatori de la reteaua distributoare . Ur: 110. 300. Prin decontarea energiei electrice se intelege calculul si incasarea taxei pentru energia electrica livrata consumatorilor 1.Tarifarea diferentiala a energiei constituie o parghie importanta privind cointeresarea consumatorilor in utilizarea rationala a energiei electrice. 5.Mers in gol: (80-110) %Ur . in functie de anumite perioade de-a lungul celor 24 de ore • contor cu triplu tarif care are trei mecanisme integratoare si un dispozitiv electric sau mechanic ce realizeaza in anumite ore comutarea de pe un mecanism integrator pe altul .70)°C 3 sau -4Temperatura de depozitare si transport: (-50. moment in care se pune in functiune si contorul pentru inregistrarea energiei consumate . 0.80) °C fire.5 inductiv max.Frecventa de referinta.Tensiune de referinta*. 230. STAS 4198-79 si recomandarilor internationale prevazute in 3 IEC 60145. 220. Dintre contoarele cu tarife speciale amintim: • contorul cu dublu tarif (tarifare binoma)care au doua mecanisme integratoare . 60 Hz . ce se pun in functiune manual sau automat . .15 %/°C masurarii energiei electrice active sau reactive in retele trifazate cu ... 125. 10. DIN 43857.2 rot/min. .. 240 V . 15. Datorita consumurilor de varf in anumite perioade in timpul celor 24 de ore apare necesitatea masurarii diferentiale a energiei si anume inregistrarea consumului de energie cu un tarif mai ridicat pentru perioada de varf de sarcina . 200. 35..Cuplu nominal: min.Coeficient mediu de temperatura pentru GENERALITATI: rotor: min. Ib: 2. cu simplu tarif sunt destinate Caracteristici climatice • cos ϕ = 0.

60 min. 1. Ib [A] T-2CA43 3x230/400. 5 T-2CR43 3x230/400 0. 30. 200. 1.5. 3x400 0. [10E-4 Nm] T-2CA32 3x100. 40 15. 0. 25 200.5. 300 400 Curent maxim**. 40 60 15. 200 300. 300. 5. 1.5. Imax [%Ib] Frecventa de referinta. 200. 10. 9 NOTA: Curent nominal (secundar). 200 50. 30. 3. 20. 50. 5 120(125).5. Ur [V] Curent de baza. 25 120(125). 60 min. Ib [A] Curent maxim. 300. 5 A Contoare pentru retele cu 4 fire Valoare Tensiune de referinta*. [%Ib] Frecventa de referinta. 400 400 T-2CA43P 3x230/400 1. [10E-4 Nm] 120 50.5. 0. 5. 3x120/208 0.3. fr [Hz] Cuplu nominal. 120. 3. 200 NOTA: Curent nominal (secundar). fr [Hz] Cuplu nominal. Imax pentru Ib = 60 A este 125 A Scheme de montaj ale contoarelor de energie activa 4 . 1. In: 1. 9 T-2CR32 3x100. Ur [V] Curent de baza. 5 A * Curentul maxim. 10. 200. 5 120. 20. 3x400 0. 1.5.6.Valori nominale Contoare pentru retele cu 3 fire Valoare Tensiune de referinta*.6. 1.3. In: 1.

I O a) contor monofazat in circuit de faza si nul I II III O b) contor trifazat in circuit cu trei faze si nul Contoarele cu inductie ca de altfel toate aparatele cu inductie se folosesc numai in curent alternativ 5 .

difera de contoarele de energie active prin schema de montaj. energia reactiva se masoara cu contoare de inductie pentru energie reactiva. nu se practica masurarea energiei reactiva. I II III Montajul contorului trifazat de energie reactiva prin intermediul transformatoarelor de curent. precum si orin indicatiile de pe cadran si placa indicatoare. In circuitele trifazate. Contoarele de energie reactiva . principiul de functionare fiind acelasi.Energia reactiva In circuitele monofazate in care circula de obicei puteri reactive reduse. 6 . impreuna cu contoarele de energie activa. Acestea se monteaza pe partea de joasa tensiune a posturilor de transformare sau la consumatori de forta motoare .

exploatarea si pastrarea lor trebuie sa se faca in anumite conditii. iar cea de tensiune in paralel. Pentru instalarea lor se vor alege locuri lipsite de trepidatii si la adapost de eventualele deteriorari mecanice. instalarea. 7 . Limitele de temperatura admise in exploatare sunt intre 15 si 40 C.Masurarea energiei electrice in circuite de curent continuu Energia electrica in circuitele de curent continuu se masoara cu ajutorul contorului de tip electrodinamic.Cele doua bobine pot fi conectate dupa montajul amonte sau aval. I R U R Bobina de curent a contorului este conectata in serie cu receptorul (R) de curent continuu ( bornele 1-3 ) Bobina de tensiune a contorului este conectata in paralel cu receptorul (R) de curent continuu (bornele 2-5 ) Conditii de exploatare a aparatelor pentru masurarea energiei electrice: Pentru mentinerea preciziei de masurare a contoarelor cit si pentru a le ferii de deteriorari .Bobina de curent a contorului este conectata in serie cu receptorul (R) de curent continuu. In apropierea lor nu trebuie sa existe corpuri magnetice.

In acest caz . Cutiile se inchid cu lacat. DF . la cererea unitatii distribuitoare de energie electrica sau a consumatorului.ampermetru electrodinamic.decalor de fază ( motor asincron cu rotor blocat) Fig.reostat de 1Ω . .transformator coborâtor de tensiune 120V/10V. A .contor monofazat cu capacitate mare de măsurare. 1. C . contoarele se vor inchide in cutii de lemn sau de preferinta metalice. Schema de montaj pentru verificarea metrologică a contorului monofazat de inducţie. instalatii de santier. . timp suficient pentru obţinerea stabilităţii termice în funcţionare.De obicei contoarele electrice se instaleaza in incaperi inchise.Aparatele de masurat sunt sigilate pe cutia bornelor de catre persoanele insarcinate cu montarea si demontarea contoarelor.4 Verificarea metrological a contoarelor: .autotransformator . T .1.ATR . .V.Rh . Verificarea se face cu un etalon. Verificările contorului se fac după aplicarea solicitărilor electrice nominale cel puţin jumătate de oră. 8 .wattmetru electrodinamic monofazat. pentru incalzire pet imp de iarna se prevede in interiorul cutiei o lampa cu incandescenta de 15 sau 25 W.Daca totusi e necesara instalarea lor in aer liber. 10 A.W . cum este cazul la posturile de transformare pe stalpi. la tensiunile prevazute de Directia de Metrologie .voltmetru electrodinamic sau feromagnetic. Pentru garantarea preciziei indicatiilor sau inregistrarilor contoarele trebuie verificate periodic. .

energia înregistrată de contorul de verificat. 100. Energia electrică măsurată de contor poate fi scrisă sub forma : Wm = n ⋅ 3. Verificarea clasei de exactitate a contorului se realizează prin metoda wattmetru-cronometru (puteretimp). fn. Eroarea relativă a contorului este definită de relaţia : W −W ε= m ⋅ 100( % ) W unde : Wm .5% In. . 10.6 ⋅10 6 Cc în care : . 20.n este numărul de rotaţii efectuate de discul contorului în intervalul de timp t .se alimentează contorul la tensiunea nominală.6 ⋅106 − P ⋅ t C T −t ε (%) = c ⋅100 = 100 P ⋅t t timpul teoretic în care s-au efectuat rotaţiile fiind: T= n ⋅ 3.puterea electrică activă la care se face verificarea. 300. Eroarea relativă a contorului are expresia: n ⋅ 3. dar în nici un caz nu trebuie să facă o rotaţie completă. discul contorului poate să se mişte uşor.se alimentează contorul la tensiunea nominală. 300. Limitele erorilor relative trebuie să corespundă celor indicate în anexă. 200. cosϕ = 0. Sensibilitatea contorului se va verifica astfel : la Un.energia adevărată. W . . 50. Energia electrică adevărată se determină cu relaţia : W = P⋅t în care: P .Cc este constanta contorului (rot/kWh). În această situaţie. cos ϕ = 1 şi un curent egal cu 0.timpul în care se efectuează cele n rotaţii. discul contorului va trebui să pornească singur şi să efectueze cel puţin o rotaţie completă. Metoda constă în reglarea unei puteri cunoscute în circuit (măsurată cu un wattmetru) şi măsurarea timpului (cu un cronometru) în care se fac un anumit număr de rotaţii ale discului mobil.6 ⋅ 10 6 Cc ⋅ P Modul de lucru este următorul: . 75.8 Un. lăsându-se bobina de curent neparcursă de curent. întâi la tensiunea 0.Verificarea la mersul în gol se face în felul următor: se alimentează bobina de tensiune a contorului. frecvenţa nominală şi curenţi de valori: (10. 20. 100. 50. frecvenţa nominală şi curenţi de valori: (5. cosϕ = 1. apoi la tensiunea 1. 200. 75. 400)% din curentul nominal şi se determină erorile pentru fiecare valoare a curentului .1 Un . 9 .5 ind. t . 400)% din curentul nominal şi se determină erorile pentru fiecare valoare a curentului.

Instalaţia automată de verificare condusă de calculator are o interfaţă formată dintr-un traductor de putere activă monofazată cu ieşire în semnal unificat şi un convertor tensiune-frecvenţă. cos ϕ n rot . f K Deoarece produsul dintre frecvenţa de la ieşirea convertorului tensiune-frecvenţă şi timpul în care se face măsurarea este chiar numărul de impulsuri N preluat de calculator. Se recomandă a se începe verificarea contorului la valoarea curentului nominal. Tabel 1.2. Frecvenţa trenului de impulsuri de la ieşirea convertorului tensiune-frecvenţă este proporţională cu puterea activă : f = K. căreia îi corespunde puterea nominală Pn = U n ⋅ I n ⋅ cos ϕ n . f − Cc K ε= ⋅ 100( % ) t. Schema de principiu a instalaţiei de verificare automată.6 ⋅ 10 6 ( rot ) corespunzător. relaţia cu care se poate determina eroarea contorului este : 10 . I/I I P crt. T s t s ε % Se alege n întreg şi se calculează timpul teoretic T Datele şi rezultatele se trec în tabelul 1. W/div W Se vor reprezenta grafic curbele erorilor funcţie de curent: ε =f(I/In) Fig.Observaţie. Nr. P Eroarea contorului rezultă : n t. interfaţa este cuplată la portul paralel al unui calculator personal (fig.2). n % A div. Se calculează numărul de rotaţii ale discului pentru 1 minut: n= 60 ⋅ C c ⋅ U n ⋅ I n ⋅ cos ϕ n 3.

iar schema montajului este prezentată în fig. se porneşte programul de numărare a impulsurilor. curenţi echilibraţi şi tensiuni simetrice. . Generatoarele trifazate pentru cele două sisteme trifazate sunt acţionate de un motor de c.2. Se vor regla.se introduc în calculator (la cererea afişată pe ecran). Se va utiliza staţia de verificat contoare pentru verificarea unui contor trifazat de tip CA32 . pentru reţele fără conductor neutru. tensiuni. defazaj) ca şi la contorul monofazat. .convertor tensiune-frecvenţă. U/f . . Poziţia statorului unuia din generatoare se poate modifica. Verificarea automată a contorului: . putându-se modifica frecvenţa formelor de undă.4.3. Modul de lucru se va explica în laborator. asigurând posibilitatea varierii fazei între sistemul trifazat de curenţi şi sistemul trifazat de tensiuni.se alimentează schema de măsură şi. datele nominale ale contorului de verificat. Schema de montaj este prezentată în fig.traductor monofazat de putere activă . afişând erorile. Staţia permite alimentarea separată a circuitelor contorului.3. Metoda de verificare este tot putere-timp.c. precum şi curba de erori. în momentul în care se începe numărarea rotaţiilor pe care le efectua discul contorului. unde: TP .n N − Cc K ε= ⋅ 100( % ) N K Fig. cu două sisteme. la fiecare măsurare. . Instalaţie pentru verificarea automată a contorului. existând un circuit trifazat pentru tensiuni şi un circuit trifazat pentru curenţi.programul va efectua prelucrarea datelor pentru cele două seturi de măsurători. Determinarea erorilor aparatului se realizează pentru aceleaşi solicitări (curenţi.se fac măsurări pentru parametrii specificaţi la punctul 2. 11 . cu excitaţie separată.

Schema de verificare a contorului trifazat CA32. Tabel 2 I1 A 1 div α I2 A P1 W I3 A 2 div α U1 2 V P2 W U2 3 V P W U3 1 V n rot cosϕ T s t s ε % Fig.4. Datele se trec în tabelul 2.Puterea la care se face măsurarea se determină ca sumă a puterilor indicate de cele două wattmetre: P = P1 + P3 P1 = UI cos( 30 + ϕ ) unde: P = U c s ( 3 −ϕ) I o 0 3 În funcţie de constantele wattmetrelor se vor determina deviaţiile. ANEXA Limitele erorilor relative ale contoarelor de energie 12 .

aparate radio. Astfel. trenuri. Presupunand ca.) .5 2.3 1.8 1.0 0.8 capacitiv 0. Viata moderna nu poate fi conceputa fara energie electrica. si anume: -producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avantajoase. masini cu sistem de aprindere etc.5 inductiv 0. Aceasta e folosita pretutindeni. Energia electrica prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de energie.5 1.3 0. cele care vor ramane.5 inductiv 0.0 1. internet) Si toate acestea doar la o privire fugara asupra importantei energiei.0 - Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic.Valoarea curentului. Cap II Producerea energiei alternative Modalitati de producere a energiei electrice Exista numeroase modalitati de producere a energiei. nu e constanta Energia mareelor Energia geotermala 13 . în procente. am fi lipsiti de energie.8 0. TV.0 1. avioane.0 1. Dintre acestea le amintesc pe cele alternative Energia solara – intens mediatizata ca o sursa de energie nepoluanta si gratuita.0 2. brusc. iata ce sar intampla : -lipsa luminii electrice -caderea sistemelor informatice -probleme imense cu transporturile (tramvaie.0 1. din valoarea curentului de bază (1 la 5)% de la 10% până la curentul maxim la 10% de la 20% până la curentul maxim Factorul de putere 1. cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate daca nu ar fi existat energia electrica .5 2. vor putea fi folosite doar in timpul zilei la capacitate maxima (lipsa luminii pentru faruri) -un gol imens in domeniul comunicarii (telefoane de orice fel. Energia eoliana – principalele caracteristici: energie putina.8 capacitiv Limitele erorilor relative (%) clasa 0.5 1.5 2.5 1. Importanta energiei electrice. aceasta e departe de a furniza suficienta putere electrica.5 clasa 1 clasa 2 1.0 1.

termocentralelor si a atomocentralelor. 25% de hidrocentrale.98% e obtinuta din termocentrale. 73. peste 80% din energia eoliana si 99% din capacitatea energiei solare obtinute la nivel global. Romania are 76. In Polonia. In 1997 energia generata in America a totalizat circa 1. metale si calculatoare. 14 . California conduce intreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale nepoluante: vant. SI PE TARI IN ANUL 1993 -milioane kWhTARA Total Termo Hirdo Nucleara Austria 51180 315098 36082 Belarus 37600 37582 18 Belgia 72259 27639 1156 43456 Franta 462263 51296 72522 338445 Germania 537134 357176 21115 158804 Norvegia 117682 422 117260 Polonia 132750 129180 3570 Romania 55476 42708 12768 Fed. din total.083 gigawati. In 1992. aproximativ o treime din totalul mondial.Cele mai raspandite cai de producere a energiei electrice sunt prin intermediul hirdrocentralelor. SUA ar putea indruma lumea in dezvoltarea unor surse noi de energie. Mexic si Statele Unite au globalizat 86% din consumul de energie si 80% din productia de energie din cele doua americi (de sud si de nord). soare si surse geotermale. Rusa 1008450 716201 172594 119626 Asa cum se observa din tabel.3% e realizata termic (in termocentrale). acestea trei impreuna reprezinta mai putin de 6% din energia totala generata de California. Si totusi. California detinea mai mult de jumatate din energia geotermala obtinuta. Aproximativ 57% din energia produsa in America e termica (carbuni.2% din productia de energie e realizata cu ajutorul atomocentralelor. Centrala atomica de la Cernavoda a fost inchisa din nou in noaptea dinspre 26 spre 27 mai 2001. Canada. Cateva date statistice legate de productia de energie electrica: PRODUCTIA DE ENERGIE ELECTRICA PE TIPURI. Astfel. Potential. unele tari se bazeaza aproape exclusiv pe una din cele trei variante. restul in hidrocentrale (in anul 1994). 99. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de inginerie.64% e din hidrocentrale. gaze naturale). 16% nucleara iar geotermala si alte surse neconventionale 2%. 97. In Norvegia.In 1997. petrol. Aceste cunostinte sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de noile surse energetice din lume. in Franta.

paravane izolante ) 4) Protectia prin inaccesibilitate Protectia prin inaccesibilitate consta in amplasarea partilor metalice care pot ajunge accidental sub tensiune . curentul Ih care trece prin corp .Rezistenta Rp a instalatiei de legare la pamant trebuie sa fie atat de mica incat curentul Ih care trece prin corp sa fie sub valoare periculoasa. Acestea sunt cauzate de defecte de izolatie ce transmit un potential electric carcaselor aparatelor alactrice sau altor parti bune conductoare de electricitate care in conditii normale nu trebuie sa se gaseasca sub tensiune . se realizeaza o legatura electrica a acestora cu pamantul. montajul si reparatiile in instalatiile electrice se va face de catre personalul autorizat in instalatii electrice. Aceasta protectie se mai poate realiza si prin ingrajduirea partilor metalice ce pot ajunge sub tensiune . Cap IV Norme de protectie a muncii pentru instalatiile electrice Toate instalatiile electrice trebuie astfel proiectate . 3) Izolarea suplimentara de protectie Izolarea suplimentara de protectie se aplica in plus fata de izolatia de lucru a instalatiei elecrice. dar care in mod accidental pot ajunge sub tensiune si cu care pot venii in contact oamenii. neputind fi perceputa de alte simturi ale omului . intretinute si reparate incat sa previna accidentele tehnice sau umane . 15 . montate. 2) Protectia prin legarea la pamant Legarea la pamant este operatia prin care in mod voit se leaga la pamant parti metalice ale instalatiilor electrice care in mod normal nu se afla sub tensiune .Acest document trebuie sa se afle in permanenta asupra personalului autorizat in timpul programului de lucru . curentul ia doua cai : prin instalatia de legare la pamant si prin corp.Accesul .Ea poate fi realizata prin izolarea omului fata de pamant sau elemente bune conducatoare de electricitate aflate in contact cu pamantul. va avea valoare mai mare decat curentul Ip care strabate instalatia de legare la pamant. ca urmare a accesului persoanelor neavizate in instalatii .Autorizarea se evidentiaza prin talonul de autorizare ce se elibereaza individual. Instalatiile de tip interior sau cele exterioare trebuie ingradite.( podele. care reprezinta contactul direct al oamenilor cu parti care in mod normal se gasesc sub tensiune se mai cunosc si atingerile indirecte. Rezistenta Rh fiind mai mica decat Rp . Accidentele prin atingere indirecta sunt mai frecvente decat cele prin atingere directa .Cap III Protectia contra accidentelor prin electrocutare 1) Accidente prin electrocutare Accidentele prin electrocutare sunt deosebit de periculoase intrucat de cele mai multe ori existenta tensiunii poate fi semnalata numai prin atingere. la inaltimi sau distante inaccesibile oamenilor . Astfel prin atingerea de catre om a carcasei. exploatate. cu o rezistenta electrica Rp mult mai mica decat rezistenta corpului omenesc Rh. dar ale caror izolatii se strapung in mod accidental . incuiate si prevazute cu indicatoare de securitate si avertizare. In afara de atingerile directe . construite. Prin legarea la pamant a carcaselor metalice ale receptoarelor . deoarece in primul caz omul nu se asteapta la aparitia tensiunii in parti considerate izolate din punct de vedere electric .

Locurile de munca din cadrul laboratoarelor de verificare si reparatii a aparatelor electrice vor trebuii sa corespunda urmatoarelor conditii: .indicatoare de corespondenta a fazelor .manusi electroizolante . Punerea sub tensiune a instalatiilor de reglaj si verificare se va face dupa terminarea montajului si avertizarea personalului .cizme electroizolante .indicatoare de tensiune . la partile aflate sub tensiune . avand partile de apucare izolate curespunzator . Este interzisa interventia personalului la aparatele de verificat. instrumentele.benzi pentru imprejmuire . Mijloacele de protectie . papuci sau cleme .panourile metalice ale instalatiilor de reglaj si verificare se vor lega la nul si la pamant Lucrarile de verificare si reparatii in laborator a aparatelor electrice se executa in baza de dispozitii verbale potrivit sarcinilor de serviciu . 16 . atata timp cat instalatia respetiva nu s-a deconectat de la retea .prajini electroizolante .pardoseli pe care se afla instalatii de reglaj si verificare sa fie sub conducatoare de electricitate .Mijloacele de protecte utilizate in instalatiile electrice: Cuprind aparatele . se impart in urmatoarele categorii: a) Mijloace de protectie electroizolante constind din : .ochelari sau viziere de protectie Norme de protectie a muncii specifice la executarea de verificari si reparatii in laborator a aparatelor electrice. Cordoanele folosite pentru racordarea aparatelor vor fi din conductoare de cupru flexibile .indicatoare de securitate c) Mijloace de protectie contra efectelor actiunii arcului electric constind din : . dispozitivele mobile si echipamentele care servesc pentru protejarea personalului impotriva electrocutarii si a efectelor actiunii arcului electric.teci electroizolante .scule cu manere electroizolante b) Mijloace de protectie pentru delimitarea materiala a zonelor de lucru constind din : . utilizate in intslatiile electrice.placi electroizolante . izolate prevazute la capete cu banana .covoare electroizolante .bariere rigide si extensibile .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful