constructii metalice

Pro Lin

g.

DAN

D. MAT

E ESC U

: .:

C:ONSTRUCTII' .METALICE SPECIALE
}

\,
I.

I
\
I

.INSTITUTCL POLITERKfC CLUJ "-_.
'''-'--

,
I

I i

I I

!.
EDITURA TEHNICA
BUCURF~TI 1956

,PREFATA
Aparitia unei carti tehnice in limba rominii a deoenii in anii din urmii uri eoeniment obisnuit. Editurile noasire au reusit sa acopere foarte multe domenii tehnice cu lucriiri bune de specialitate. Un domeniu in care a lips it pina acum 0 carte de nioel superior a fost acel al constructiilor metalice speciale. Lucrarea de fata a proiesorului ing. Dan Mateescu umple acest gol in liieratura romtneasca de specialitate. Autorul s-a angajat sii scrie 0 lucrare care sa cuprindii capitolele despre constructiile metalice speciale, cu subiecte traiaie pirui in prezent mai mult in reoiste si monografii, unele prioiie sub aspectul consideratiilor unilaterale teoretice, allele sub aspectul celor practic-constructive. In lucrarea de falii, autorul a reusit sd imbine in tratarea problemelor latura teoretica cu aceea practic-conslruciiud la un niuel tehnic ridicat, dlnd alaturi de solutiile teoretice matemaLic riguroase $i lndrutruirile necesare practic-constructioe, indispensabile la realizarea constructiilor tratate. Lucrarea prolesorului ing. D. Mateescu traieazii capiiolele: Stllpi metalici pentru linii aeriene de transport de energie electricd; Turnuri si piloni pentru antene de radio; Turnuri de extraciie; Turle de foraj; Rezerooare; Gazometre; Conducte metalice si buncdre metalice. Toate aceste domenii sini .importante pentru inginerii constructori, iar une!e au 0 importanid deosebiui pentru industria din Republica Popularii Romina. Domeniul pe care it cuprinde tiilul ciirtii: .Construciii metalice speciale" esie [carle vast. Autorul, care actioeazd in acest domeniu, si-a dat seama de diiicultatea prezenidrii echilibrate a dileriielor capitole sub diverse aspecte in spaiiul disponibil si in conseciniii a cautat sa expurui materialul tnir-o forma adecuaid, astfel incit sa constituie un iruireptar pentru orieniarea inginerilor in munca de conceptie in proieetare $i executie si un ghid peniru studeniii ingineri in formarea lor prolesionald de specialitate. Asupra detaliilor cititorul trebuie sa se documenteze din literatura de specialitaie. Citind cartea prof. D. Mateescu riimli cu satisjactia cd si-a atins scopul . pe care l-a urmiirit. Prezentarea lucriirii este ingrijitii. $I la uti nioel superior. La tratarea maieriei, in cele opt capitole, autorul a tinut seamii attt de calculele moderne cit $i de realiziirile recente in domeniile respective. La redactarea lucrdrii autorul a aout in vedere standardele si normele rominesti $1 straine. In lipsti de norme oiiciale rominesti $i straine, cum este cazul in materialul tratat la capitolul II .Turnuri si piloni pentru aniene de radio", autorul indica preoederile semiojiciale straine si recomanddrile autorilor din literatura. 3

I

.

Se dau date constructive peniru conceperea [ormei conslructiilor, inciircdrile, se indica calculul ~[orturilor ~i mersul dimensiondrii elemenielor si a [undatiilor precum ~i lndrumdrile peniru montarea si demontarea construe[iilor. Textul este completat ca mulle tabele numerice necesare calculelor slaiice si de rezisterud- si cu nunieroase fig uri deosebit de clare. Uti ajutor peniru ciiitori in special peniru studerui - il conslituie exemplele de calcul judicios alese. Expunerile sint clare, lucrarea se citeste user si poarlii atnprenia unui pedagog erudii, a unui proiectant rutinat si a unui inginer cu 0 vasto. experienii: practicd. Lucrarea 0 recomand tuiuror ace/ora, care prin natura preocupiirii lor au neooie de 0 carte burui de construciii metalice speciale.

Proi. dr. ing. $T. NADA$AN
'membru corespondent al Academiei R.P.R.

PARTEA

TNTII

STi LPI, TURNURI SI PILONI 'I PENTRU DIFERITE SUSTINERI

(

.

.:f
:'

. r.
.
i.

..
~

CAPITOLUL I

STILPI

METALICI

PENTRU LlNII AERIENE DE ENERGIE ELECTRICA
I. 1. GENE~ALITATI

DE TRANSPORT

".' f.
"

Producerea energiei electrice In centrale hidroelectrice, arnplasate de obicei la distante rnari fata de consumatori, sau in centrale terrnoelectrice, care stnt asezate in apropierea minelor, a ridicat problema transportului de energie electrica la distante mari. Aceeasi problema a fost ridicata .sl de dezvoltarea mare industriala, care necesita cantitati mari de energie :;;i pe cit posibil de la mai multe surse, pentru a avea asigurata continuitatea exploatarii. Rezolvarea problemei s-a gasit prin construirea unei retele de Ilnii aeriene de transport de energie electrica, care traverseaza teritoriul national .si in multe cazuri chiar tl depasesc, Prescriptiile din STAS R 1444-50 Impart liniile de transport de energie electrica, dupa importanta lor. in trei categorii. - Liniile de categoria I sint linii de tnalta tensiune, care transports putert mari sau deservesc localitati :;;i industrii importante cu servicii 'Continue .. - Liniile de categoria lJ sint linii de inalta tensiune care transports puteri mici, sau care deservesc localitati si industrii de 0 importanta redusa si liniile de distributie de ina Ita tensiune. - Liniile de catogeria I lJ stnt linii de [oasa tensiune. Elementele unei linii aeriene de transport de energie electrica slot: - conductorii; izolatorii sl armaturile; stilpil si console!e; Iundatiile.
I. 2. CONDUCTO~II

Se deosebesc conductori activi, care servesc la transportul energiei electrice si conductori de protectie destinati a proteja linia aeriana impotriva descarcarilor atmosferice. Materialele ale carer calita]i electriee si mecanice Ie Iac corespunzatoare pentru executarea conductorilor sint: cuprul :;;i aliajelede cupru, aluminiul ~i aliajele de aluminiu, otelul si funii combinate din otel eu unul din mater ialele aratate mai sus, in spec-ial cu aluminiul. 7

sirmele se acopera cu un strat fin de oxid de aluminiu.4)· Introdllcinj relatiile: (1.5. pentru diferitele materiale.104 0. Avem: ( 1. Af 1 Otel A pentru conduct.004 17·10 17.3) lal+Aol '101 If Din condijia ca efortul in conductor lrebuie sa fie egal cu sum a eiorturilor dezvoltale in cele doua maleriale.4 34 30 --- 50 8.104 -- _--- 3.a dimensionarea conductorilor. ojel ~i aluminiu. 8 9 .104 60 0.I. 0. Are 0 rezistenta mecanica sporita.ate ideal al ansamblului. precum ~i greuta]i mari de trans:portat la santier.9. Fabela 1 Caracteristicile Rezistivitatea la +~O°C HOlm: Conduc medii ale conductorilor .104 1 32 56 40 -70 -120 -150 -- \ 11. (1. Elernentele str aine ca: Fe.10-6 1.hlan pentru deschideri mai mari de 70 m.2) (1.00. (1.de alurniniu si sectiunea . Din aceleasi motive ar atate la cupru. Avem: (1..10-3 0. Rezistenta de durata kg Rezistenta la rupere kg mm2 1°C 3 mm: 6 I Cupru 0.01' Eal+rJ.. Aldreyul.6.6.6.3~~ fier.date d_upa STAS R 1531-50. din cauza Iortelor de fr ecare care apar tntre difer itele sirrne prin tnlasurare.-I -_ -0. electric --Ote! C pentru conduct. in special in Europa.6% sillciu.10~ -110 20 19.n l. electric Otel aluminiu 1:6 -- __ --0. Oreutatea specifici kg CllllJ Materialul conductorilo. Greutatea specifics mare cauzeaza Insa stilpi grei.004 1 90 2. care apar in eele doua materiale cind in con.0248 0. fac ca alurniniul. totusi.5 ). greutatea specifica foarte mica si rezistenta mare 'contra coroziunii in aer. Se folosesc conductori din bronz mai ales pentru acoperirea deschideri.10.-12 16 -.101 0te! aluminiu 1:41 0.8)· r.531. se poate influenta r ez isienja mecanica si conducttbihtatea electrica a 3lisamblului. Printr-o combinatie intrc cele doua metale.el. ~I~ 40 -50 -- mm: -_-.ol • EOl n » Eol+Eol (1. putind fi r idicata pina la 150-160 kg/mm2.10-6 11.10-6 1. are fata de aluminiu 0 rezistenta mecanica cu 100% mai mare. pentru a fi protejate contra coroziunii in aero Ofelul-aluminiu.10-6 I~ -=-1 Conductorii pot fi executati in urrnatoarele forme: a) .r m tihilllalea la +20oC m .. sa fie un material de baza pentru executar ea conductorilor.a I sin!.56.8.5%.3.-50 Iac urmatoarele restr ictii privind ITIt:~bU1_ntarea conductorilor unifilari: nu se adrnite folosirea conductorilor uTII.IQ·· 0. Desi cele doua melale au alungirl elastice si alungiri specinee din temperatura diferite. Sirrnele de otel tr ebuie zincate. La 0 eonductibilitate sensibil egala si la aceeasi greutate specifica.4 % magneziu si 0.3.7) !l • <1.e 0.00393 18.3'10~ 1.Iuctorul netncarcat se produce 0 var iatie cle temperatura /j. 10 8.45.72. electric Bronz B pentru conduct.10-3 16.65. electric Bronz C pentru conduct. care protejaz a conductorul contra coroziunii.017681 56 0.6)' ~?eficientlil. Tnsemnind cu n r aportul dinlre sectiunea .104 se obtine greutatea specilica a ansamblului: Af= Alii' 'V= Aal + AOI .10-3 34 1 0. Ca si la aluminiu. car acler isticile medii care iniereseaz. [rnpreuna nu trebuie sa depaseasca 0. obtinem expresia modulului de elasticit. ~u.10-3 62 70 -.7.t.0052 7.ab.85. Prescriptiile S! AS R. Si. C_onductoCi l~. Zn. electric O~e! 0 pentru conduct.96. Oielul are 0 conductibilitate redusa. nu se admit conductori unifiIan executati din aluminiu si aliaje de alurniniu si pentru linii de categoria . Aluminiul trebuie sa fie cit mai curat posibi!. electric Aluminiu A!drey .0036 2. bronzurile se Intrebuinteaza rar ca material pentru condudori.03331 35.1) Cuprul se obtine: (1. lirnita de nupere. prin majorarea procentului de carbon. Bronzul este un aliaj al cuprului cu cositor si siliciu. de dilalare t~rmidi ideal al ansarnblului se slabileste din conditia de egahtate a elorturilor.Qmm' .-30 24 --- 112. in schimb prczinta rezistenta rnccanidi super ioara.10-3 1 23·IO-fi 0. 0 buna conductihilitate. conductorul In ansarnblu se cornporta.:ifila'i care sint Iolosi]i in cazul sectiunilor si deschide:!lor nl~c1..10-6 1.are 0 Ioarte' buna condudibililate si 0 rezislenla mecanica sulicient de mare.92.lor mari la liniile la care In deschiderile normale conductorii slnl exccutati din cupru: Aluminiul.0294 3..0294 0.Coeficientnl de temperatura al rezistentei pentru 1°C Coeflcientul de ditatatie terrnica pE'1I1ru Modulul de elastlcitate kg I . Ca un dezavantaj In plus trebuie subliniata lipsa de cupru.9. Este un alia] de alurniniu cu 0. tnsa 0 condudibilitate mai redusa ca a cuprului. tnctt este un material indicat pentru solicitar! ~i deschidert mai mici.75 .10-3120. ca dinlr-un material omogen. de otel. electric ote! B pentru conduct.3' --104 Bronz A pentru conduct.

1. ca in nici una din urrnatoarele ipoteze de incatcare rezistentele admisibile In conductor sa nu fie depasite: .0 pentru conductorii multifilari ~i cei de protectie. b) Conductori multijilari care sint executati sub forma de funie din slrme dintr-un material bun conducator de electricilate (fig. profilele prinzindu-se unele in altele prin larnba si uluc (fig. iar prin regiunea II. Muntenia. 1. rasucite in sens invers. I ncarcarea cu polei.75 pentru conductorii unifilari.0 pentru conductorii multifilari !?icei de protectie.I pot e z a "a". (restul tarii). luind in consideratie numai greutatea proprie a conductorului.I pot e z a . La temperatura de -5 "C.3.conductor multifilar bimetalie. AsUel de linii necesita un diarnetru mare de conductor (25-30 mm). Conductorii sub forma de fun ie.conductor tubular cu platbaJ!d§ r~sucita. care poate fi 0 platbanda rasucita (fig.n sus. I. restul tarii. . Sageata trebuie sa fie verificata !?i la temperatura maxima din tirnpul verii.format din doua sau mai multe straturi de sirrne sau profile speciale. a) sau din sirme de otel sl dintr-un material bun conducator (fig. c) Sub forma tubularii. 1. Dobrogea si Moldo\'a.2. sectiunea plins devine nerationala !?i neeconorn ica. b). flira element de sus[inere. . au 0 rnai mare flexibi1itat:e. ceea ce este foarte important pentru rnontaj ~i pentru cornportarea conductorului in exploatare . intervenind greutatea proprie a conductorului. incarcarea eu polei si eventual presiunea vintului. considerlndu-se pentru polei 0 greutate speclfica aparenta de 0. Conductorul tubular poate fi executat in doua forme: . .conductor . considerindu-se un coeficient de siguranta minim de: .b". La temperatura de -30°C. c . datorita ornogenitatii si prelucrarii. Prin regiunea I se intelege Oltenia. c) sau o spirals din sirrna (fig. .iraU din strrna: e . Sageata cu care se monteaza conduclorul trebuie astfel determinata. .x". . dupa prescriptiile STAS R i833-50 se considera: + 50 ~C pentru regiunea B (sudul Olteniei. Munteniei ~i Dobrogei).conductor tubular cu 511. I. Ca temperatura maxima.I pot e z a . +40°C pentru regiunea A.anta se majoreaza la: . 1. 1. Calculul conductortlor Rezistenlele adrnisibile se stabilesc in Iunctie de rezistentaIa rupere a materialului.2. monometalici sau birnetalici. e).9 kg/dcm-. tubular din pro· file speciale. Tipuri de conductori: Q conductor multifilar monornetaltc: b .I !?i II executati din otel: nu sint adrnisi conductor! unifilari din cupru sau din aliaje de cupru cu 0 sectiune rnai mare de 16 mrn". Coeficientii de sigur.' bJ Ip) Fig.5 pentru conductorii unifilari: . In Iunctie de categoria liniei !?i de regiune se ia din tabela 2. cind conductorul este executat din alte metale. . Aceasta forma este indicata pentru tensiuni de la 220 kV 1. in cazul conductorilor de aluminiu si de 16 mm-.format dintr-un singur skat de profile speciale. 10 . intervenind !?i in acest caz numai greutatea proprie a conductorulut.3. In aceste cazuri sectiunea minima a conductorului este de 35 mrn". deoarece satisfacerea indicilor electrici ai retelei nu necesita 0 sectiune atit de mare. Acestea alcatuiesc peretele tubuiui si sint rezemate pe un element de sustinere. 2. a .1. pe Ifnga 0 rezistenta sporita. conform prescriptiilor ST AS R 1832-50. in cazul trecerii liniei prin regiuni loouite ~i in deschiderile de traversare a unor cai de cornunicatie irnportante. d).

reprezentfnd greutatea ele.20) 1') ]3 . deci eu tangents la distanta r de aceasta.1. ~ s= ~. transformarea In ([1+ X= V l+u 2) = v : x+C.=H-' de unde: .' sau: 0. .7 1. dirijate dupa tangentele in punctele I si 2.\: x u=-=-(e dx Fig.' 2 dx? = yd ax S = v"V/ 1 ' • dy (dY dx )2 ..1 +u2=e-. rezulta: V2 sau - V.. ( 1..Incarcarea Categoria liniei ell poJei 1 Regiunea Tabela 2 Din triunghiul dreptunghic avem tnsa: dl' dx Grosimea Regiunea stratulu i de polel.=O. de lungime ds. tangenta lrebuie .18) = 0.. O. ea: dx =U. rezulta: H.0 II 1...19) se obtine: (1. Asupr a unui element infinitesimal din conductor."(.Coniorm ST AS R I 833-50.-+C2.. (1.16) adica mentului. 15 kg/m2 pentnu linii de categoriile II si III. ~i 52. ds. y(y.. tatea de sectiune a eonductorului (milimetrul pat'rat).15) Tntegrind se obtine: o· u=O. (I.. (fig. In virlul de axe. ody Pentru Avem: . curbei (1. dy 1 a 2 -e a Teh -7 y·x ) =sh-' '" X • . se obtine: . u +". alegem curbei. incapabil de a prelua mo. Din aceasta situatie vor rezulta In conductor numai eforturi de intindere. ecuatia pentru va fi: x=O.l0) Prin (1. • Pentru simplificarea calculelor se lucreaza eu tncarcari specifice.13) sau lrnpartind la sectiuneaconductorului.) Prin logaritmului se obtine: "j . Din conditia: pentru rezull a C. preeum ~i 0 forta verticala g. x (1. (1. Schema de calcul. y=~eh "( in serie.3 III 1.11 ) dezvoltarea . adica componenta al curbei. 2). pentru presiunea vintului pe conductor se ia: 30 kg/mv pentru linii de categoria I.3 1.7 1. • T. in em II V=H· tgu.7 I' dV _ dx - H d~)' . rezulia: Y= Din conditia de echilibru ~X I' -.:_! • e (1.9) punct Pentru caconstanta -axa x va fi paralela Fa(ii de acest sistern C2 sa se anuleze. 2. .. iar axa conductorului se va aseza dupa 0 curba cunoscuta sub numele de eurba lantisorului (cosinus hiperbolic).-r -si rezolvind dupa u.14) a integra se face substiluir .mente de incovolere (ceea ce este riguros valabil.] 2) 2./_="1' du v l+u' ' dx. vor actiona Iortele de intindere S. incarcarile in kilograme Iiind raportate la unitatea de lungime (metrul) ~i ia uniConductorul se considera ca un fir Ilexibil. ~ Y = 0. rezulta: Y·. daca avem in vedere distanta foarte mare intre punctele de sustinere si sectiunea mica a conductorului) si incarcat uniform pe toata lungimea lui. =dV=g· ds (1. sa fie orizontala. dx2 = g dy)2 VI~I d x ' 1T (1. Din conditia orizontala a tractiunii esle constants pentru orice ( 1..=H2.17) Integrind Inca odata.

. 2 (1. prin Iaptul ca el este aseeat dupa 0 curba a carei lungime rezulta din expresia (1. .. tangents Ia vlrful curbei. torului sint denivelate. sh 1 • x • (l Sub influenta incarcarii ~i a temperaturii se produce 0 deforrnatie a conductorului.:.21 ) la care axa x este (1. Dad se neglijeaza. fadnd sectiunea in mijloc si scriind :E M = fata de reazemul A. (1. cos a. Introducind pentru dy dx rezulta C=O. Asa cum rezulta din figura '3. sl admitind ca lungimea nedeformata a condsctorului este egala eu distanta initiala dintre punciele de sus- 14 15 . I . (1. expresia gasita s =. incarcarea si temperatura. ~ . Introducind: rezulla: !?i iar lungimea p=A· l' G • j . ] (1.32) vedere ca penlru x=D.19. lungimea conductorului pina la un punet oarecare M (x. a !:_ =!!_:___!!_:__!_ • 2 4 8 ( 1.14.. daca presupunem ca greutatea esie uniform repartizata pe deschiderea l si nu pe curba. 8" a. Fig_ :1.29) A~-mu_l-_u __ Lj_~------'--4" n:.[" . se poate integra si rezulta: 0-='\1· g[2 Pentru cazul rnai general. y). -. cos a =p . A . cind cele doua puncte de sustinere ale conduc.l] rarntne: . In cazuldeschiderilor mari. Iactnd aceeasi aproxirnatie. Conductor cu punctele de sustinere denlvelate. Y=f[I+!l/r.26) Daca ne raportam la un sistern de axe de coordonate.32).17) avem: (1. va fi: rnasurata de la originea 0 s sau neglijind =~[l. f .a .25) s= all + 8 J2 ~ ~~S2 &) .27) de arc de parabola. pentru caJculul sagetilor va trebui sa Iolosirn formula exacta 1.28) unei parabole. 4. xa (1.i neglijind terrnenii de ordin superior.. mai Intii.3! s=X+~ --l-- 1~15_!_+ I" 5! se obtine: . ca tncarcarea este uniform repartizata pe coarda curbei. :~ =0.2..f= Aceasta este ecuatia terrnenii de or din superior. asa cum rezulta din fig.•. avind in (1. (1. se obtine: ° s=/( t +~~). vorn avea: Yl2 A. =ga . cos a = A .31 ) ax dy . considerind conduetorul fara efort.2 tal =1+ -:2 • [3 24.2 Q La acelasi rezultat ajungem ~i direct. a2 cos 8 C1 /='. . y ~i a fiind constante.22) XI Dezvoltind Tn serie. se obtine: Y1 =Y.24) curbei intre cele doua puncte de sustinere: Dad lungimea arcului se mascara plecind de la virful curbei. 3. S +C. Acest calcul aproximativ 'este admisibil pentru cazul deschiderilor mid ~i medii. 48.23) ceeace echivaleaz a cu lungimea unei jurnatati (otala a arcului va n: s=2 (2+ sau inlroducind relatia (1.23): [ l~. (1. Lungimea arcului de curba se obtine din ecuatia 1..~8 _ ---Y1{ i S~G·A 2 Fig.::S.2_ '( .. Lungimea (1. de unde: j=-. 1. iar pentru =i- vom avea: (1.!" r" + ('~13_!_ c . Conductor cu punctcle de sustinere de nivel.30) si l=Q . '(:2 .

se poate deduce asa TIumita deschidere critica. din ..01352-0. eu sectiunea nominata de 120 mm? si dia- punctul de sustinere fix.37) t::. Intervine: peratura -30 "C. cos? . 8 se va apropia de celalalt.33) (j Luind in consider atie incarcarea. greutatea proprie a eonductorului si tem- . b) Presiunea uintului este de 30 kg/m2. adrnitind 0 variatie de temperatura t rata de temperatura de rnontaj t«.» ier.34) Tn calculul acestei deplasarii s-a facut aproxirnatia. Din cele doua ipoteze de lncarcare "a" si "b".0214xO._ (_1_0) J + " "0 2 _1_(<1o-<1)+Ot(to-f)=O. punciele nivel. til .. Conductorti sint executati din cupru. [( ~.2 (1.1aj=a-s=--T f2 cos2 '" a 12 . a+ " Daca l Daca f Exemplul I. adrnisibila pentru cazul deschiderilor mid si mijlocii.0160 kg/cm3• Fig.0249 kg/em3.:_Q 2 ".4 In aceasta ecuatie... 0: 2. Supralata batutii de vint.9 1 x_1.formula (1.aj+ I::!. I pot e z a "a"."O~~ (r!r+~/z)2+r/=)'q to-=-50C=tl °o=omax 16 2- V " _ _Q.eu ca unul din punctele de sustinere lungirnea Sa]. se poate calcula . Intervine: greutalea proprie a conduclorului. (1.+ = f:l. rezulta: lq=yO. conductorul se va alungi_ si punctul de sustinere se va deplasa cu: Aa. 00 si to.100x 1. Conform tabelei 2. < fer.35) Deplasarea totals va fi asadar: ( 1. cos2". care produce in conductor efortul de intindere S = 0 • A. pe !Detru liniar: Au=0.a-I::!. b. grosiGr eutatea pocm3. tnsearnna considerat fix. baza pentru ea1cullll conduclndlar: til· cos 24 2 . In sfirsit. Incarcarea specilica totala. 00 si to.lJ.39a) 0. va trebui ca Aa-t::. trecern acurn de la starea yo...38) de suspensie-de rnctrul t:. vorn avea: (1. a (to-t)=O (1. D ate: .a..b".:_" 24 [ !. Greutatea proprie plus polei: Ig+lz =0. a.14 (1.39. . I pot e z a . . a t.4=21.iinere. plecind de la 0 anurnita stare Yo.C""O_S2_. hotarrtoare hotarttoare va fi ipoteza de incarcare va fi ipoteza de incarcare a. se obtine: (1. 1. at ' a ' (to-tm). + ~ . rezulta 0 deplasare: t::. efortul specific in conductor a ~i cu acesta. 1. incarcarea eu polei.at=Ot· a(t-tm). 0.41 ) anurnita situatie de tncarcare cu yo.39) mea Ieiulul rczulta: str atului de polei estc de 2 em ? _'. aflatii in regiunea I.31) sageata corespunzatoare. 24.=E' a=. [to'a (_1l!1)2] + ~(<1o-o)+at "0 a) Incdrcarea cu polei.ao=O de unde se obtine ecuatia de .at Pentru 0 (1.0283 Consu uctll meta lice speciale kg/cm3• 17 .pentru 0 alta ipoteza de incarcare )' ~i i. )2 24 110 ~ )2]- +E(?-oO)+ata(t-to).. Din tabela J rezulta: linie de categoric I.ao=-Dad 16 ' a 24 "0- 3• cos2". to la y. caracteristlca unui anumit material.. de 14 mm.36) 24 de unde: ( 1.02492+0. I. avern: ( 1.054 m2. ca efortul specific este constant si egal cu solicitareadin punctul inferior al curbei..2 -0.2 x 2 x 3. E V= ~ [{d+26)2-d2] =stb (d +b)=3. E =Omax· Inlroduclnd aeeste valori a' .40) sa = f:l. COS2 " in formula 1._054x0 _ 3 _ ~ 'v.013:> kg/cm. incarcarea din vtnt ~i temperatura -5 "C. 5_ l ncarcarea conduclorului eu polei. deschiderea de 250 lIZ. deei: 0. 00.ao= Considerind 03 .!!_ .

Deschiderea

critica

rezulta

din formula

1.41: 75 00 va

Sageata:

""\ /600XI7XI0-ti [c/,=2000 0,02832-0,00892

V

f=
em.
lnterveni ipoteza de incritica,

0,0089 x 25 0002 8x635

1095

em.

Deschiderea

fiind

mai

mare

decit

deschiderea

carcare a.

d•" " Sageata maxima a conductorului se va produce sa~ in ipotez a : mcarc~re. "a sau in ipoteza "cu. Deoarece ne intereseaz a sageata in. Pl~!1U} v~rtI"caJ ~1 ~u dupa directia , va trebui sa calcularn sageata in cazul ipotezei "a , insa fara a tine seama de actiunq~a vintului, deoarece aceastii sageata este mai mare declt comp?nenta verticala '1 sagetii In cazul tncarcaru CU,q' Conform ecuatiei (1.39) se poate sene:

T.ot eu ajutor~1 ecuati.ei (1.42) se va putea calcula siigeata care trebuie data la ~cntaJul .tO~ductonlor. Se m!roduce T =0,0089 kg/cm3 ~i se calculeaza sagetile corespunzatoare dileritelor temperatun de montaj. De exemplu pentru 0 temperatura de t= = + 10·C se va prevedea.o sageata: 121 191200· I 2-0.04520-231,5=0; o ,,=680 kg/em2; 2 1 020 em.

25000
24

2

(L _0,0283 ) 2
2 ,,2 2000 153 X 1012 ,

+

2000-" 1,3 X 106

+

17x

10-6

(-5-f)=0.

f= .

Impar lind cu 17.10-6,

se obtine:

12
,,2

- 0,0452"

- 22I,5-t=0.

(1.42)

I. 1 pot
Tnlocuind se obtine:

e z a "au a I t ern in (1.42) cu:
j

a t i v a far

ii v i n t.

= 0,0249 kg/cm3; -

t= -o°C
0,0452 ,,~216,5=0

1,53 X 1012 xO,02492~ sau:

o

948000000'2-0,0452,,-216,5=0, de un de: Sageata conductorului, conform
[2

I

"

e= I 790 kg/cm2•

(1.31)

unde 2

a=l este: em

f="('
2. A I t ern a ti v a cu Sageaia conductorului:

8"

0,0249X25 000 = 1087 8x 17 90

vi n t. . 2

Observatia 1. Determinarea eiortului uniiar maxim. Efortul specific 0, care a aparut In f~rn~ulel~ ~e mai. sus, asa cum s-a vazut si din deducerea formulelor, reprezinta solicitarea in punetul inferior al curbei. y Comparatia acestui efort specific C;1I rezistenta admistbila este indicata in caz ul deschiderilor mici si mijlocii. In cazul deschiderilor mari va trebui sa se calculeze si efortul specific maxim din incarcarea cea mai deiavorabila care, asa cum se va arata in continuare, apare In sectiunea superloara a conductorului, adica chiar in punctul de sustinere. Dupa cum se vede din fig. 6, in punetul P vom avea efortul S=OI . A, a caruicornponenta orizonta la este H = r;·A; deci: Fig. 6. Schema de ealeul. S· cos a=i H, sau ol·A,cosu=o·A, ( 1.43) de unde, impartind cu A:

0,0089 x 2~ 000 8x680

0,0283 x 25 000 8x2000 iar proiectia vertical a a sagetii:

=

1 105 em,

1.'II) =
3. l p o t e z a "cu. Tnlocuind cu:

11050,0249

0,0283

=972

em

<

. Es.te cur:oscuia proprietatea geometrica a curbei cosinus hiperbolic: proiectia unui punet oarecare P pe axa x, punctul pi, are fata de tangenta in P, distanta constants, (par ametrul curbei).

f

1087 em.

Din triungiul de unde:

dreptunghic

rezulta:
COSa=

" ~.y
-,

'(=0,0089 1,53x 1012xO,00892

kg/em'; 1

t=+50°C; 0-271,5=0,

OI=,'Y

(1.44) si

0,-0,0452.

1 121 1913002-0,0452. o se obtine:

Deci solictarea in conductor creste cu Inaltimea punctului respectiv este maxima pentru punetuJ. de sustinere; in acest caz va rezulta: Omax=cr+y
a reprezentind

,,-271,5=0,

.

f

(1.44a)

0=635 kg/cm2•

solicitarea

specifics in punctul inferior al curbei pentru y=~.

18

]9

La aceeasi r elatie se ajunge por nind de la urrnatorul consi,dere~t: intr-un punct oarecare P (fig. 7), elortul 5 in conductor este rezultanta intre componenla orizonta la H si components vertica la l/. Avem: (1.441;) V=g' s si H=o·A g fiind greutatea 'f (plus incarcarea) pe metru a condudomlui, serniarcului masurat pundul considerat Dar: iar s lungimea din 0 ptna in

·TnsE'l1111ind.Cll '-' modilicarea ~a izclalori, ecuatia (1.39) va deveni:

a

3 •

~:S2"[(:

r- (~r]
m
a."

d esc 1'1" ern, pr m miscarea . III

lantului

de

+;

(oo-a)

+ at· a (to-t)-~a=O.

(1.47)

Pentru

simplificare

se va nola: (J .48)
a3 COS2

V=g'SI P

r~JS'O;'A
I

-H=-v'A

S=V

H2+

\12= V a A2+g2
2

, S2,
( 1.45)

n=T-----z;r~i se obtlne pentru fiecare

"

Deci: Dad! se introduce semi,arcului relatia pentr u lungirnea (1.25) rezulta:
0 2

(I i

)2

+at·a(to-t)

(1.49)

deschidere:
~

a=r

m

»

,,2

I

-y+n.
»

a

0

o
Fig. 7. Schema de calcul.

x

01= ,/2 V
=a,/1+sh21'

a

+ r\-2 .
x=o'
0

S-

h?-r'X

-00

=
(1.46)

V

ch '( .x.

Din ecuajia

(1.19)

avem in.sa: ch '( . x
o =

y. '{ ,
C

de uncle:

<s=r:».
In exernplul studiat, pentru ipoteza de incarcare tin ere al conductorului vom avea solicitarea: Asa cum se vede, sporul de rezislenta norrnale aceasta influenta poale fi neglijata. "a", in punctul kg/cm2. cazurile de susFig. 8. Influenja deplasarii punctelor de sustinerc asupra sagetii.

omClx=2 OO+fq O 'l'q=2 000+ 1 105XO,0283=2031
este mic,

tncit pentru

o b s e r v a t i a 2. InJluenta miscarii laniurilor de izolaiori asupra siigeiii. In cazuldeschiderilor neega Ie, prin schimbarea conditiilor de tncarcare ;;i temperatura, apar in conductorii diferitelor deschideri eforturi diferite. Apar de asemenea eforturi diferile cind nurnai anumile deschideri slnt tncarcate cu polei. Dad prinderea conductori lor lastilp este Iixa, diierenta 'intre cornponentele orizonlale ale celor doua Iractiuni va incarca suplirnentar stilpul. Dad prinder ea se face prin lantur i de izolalori, acestia se vor aseza dupa directia rezultantei celor doua tractiuni si a greutatii lantului modifidnd, prin rniscarea lor deschiderile conductorului. I n fig. 8 este ar atata 0 astlel de siluatie. Verificarea sagetilor, [inind seama de aceste devieri ale punctelor de susiinere, este irnportanta mai ales in cazul lanturilor de Jungimi mari si cind conductorii sint asez ati unul sub altul.
20

T~ acestca lc,1I1 s-a n.eglijat inlluenja [~rcutatii lantului de izolatori, re~up.L1nmdu-se ca I~tr-~n interval ~il1lre doi stilpi de intindere, eforlul un~tar 11l condu~t?r este In ftecare deschidere .acelasi. Dac;a mtre sti~pii de lntindere sint n p anouri, se va scrie pentru Iiecare panou cite 0 ecuatie de forma celei de mai sus:
v

""a,=ml----+n· E ,,2

.\

1

a, .

0

1,

(1.50)

J
~i in plus avern conditia:
/'=n

~~ar=O.
r=1

(1.51) 21

Din acest sistem de sl eiortul specific 0, ObIS e r vat
Deschiderea

n+ 1 ecuatii se va putea calcula cele

-ti

deplasari

~a

Conductorii

sint

din otel-aluminiu

~i au urrnatoarele

caracterlstlce:
e

i a 3.
criiicd fa conduclori bimetalici.

Aa/ =150 mrne, Ao/ =27 mm2, diametrul

I? mm

La determinarea deschiderii critice a conductorilor bimetalici, trebuie sa se alba In vedere ca la 0 variatie a temperaturii, la care acesti conductori au fost Iabricati, apar solicitari suplimentare ~i anume: la 0 scadere a temperaturii apare in materialul bunconducator un efort de lntindere ~i in inima de otel un efort de cornpresiune; - Ia oridicare a temperaturii apare invers, compresiune In materialul conducator ~i intindere in otel, Considerind ca temperatura de conlectionare suplimentare pol fi calculate din formula (1,7), De exemplu, pentru un conductor in aluminiu: in otel: Insemnind cu inca rear i (greutatea

lI=r 0/
Din expresia (1.3) se calculeaza

Aa/

150 __ = 2'7==0,05.
specificg a ansamblului:

greutatea

_5,55x2,7x 10-3+ 7,8x 10-3 If5,55+ I
iar

0,00348 kg/em3,

sectiunea totala:

to= 15 'C, aceste solicilari
Pentru

lncarcarea IZ=

eu polei,

grosimea

stratului va Ii b = 1,7 em,

din alurniniu-otel,
Ea/ Eo/.

avern:
(1.52)

cr~I=(aa/ -o.f) (to-f) cr~l=(aO/ af)(fo-f)

7tb(d +b) 3,14 x 1,7x 3,4 A ·0,0009= 0,0009=0,00923 kg/em3• f 1,77 ' If+lz=0,00348 +0,00923 =0,01271 kg/cm3•

0;/ sl o~; eforturile

(1.53) din
(1.54) (1.55)
Pentru

specifice in cele doua maleriale proprie ~i eventual polei si vint) , "om avea:

incarcarea din vtnt p IJ =30 kg/m2 avem: Au=0,017 +2 0,051x 30
X

0,017=0,051 m2;

I,. = 100x 1,77 = 0,00863 kg/em3;
Iq='I/ 0,012712 + 0,008662=0,01537 kg/em'.
J?in lormule,le" (1.6) ~i (1.8) calcularn cle dilatare terrnica al ansamblului. modulul de elastieitate ~i eoelieientul specific

Rezistenta adrnisibila va Iputea fi atinsa In unul din aceste doua materiale. La determinarea deschiderii critice va trebui sa se scrie di rezistenta adrnislbila este atinsa in cele doua alternative Ide tncarcare a si b. Teoretic, in cazulconductorilor bimetalici, vorn avea asadar patru deschlderi entice. Pentru cele mai rnulte cazuri, atingerea rezistentel admisibile In materialul bun conducator este hotaritoare. Vom avea:
(1.56)

E _5,55 x 5 600+20 000 f5,55+ I

7 800 kg/mm2;

a = 5,55x 23 X 10-6 X 5 600 + I I X 10-6 X 20000 = 18 3 X 10--{; f 5,55x5600+20000 ,. materiale vor fI:
SonsideriI?d coeflcientul de sigurantii egal eu 2 rezistentela

Cu formula compuse o,a sl obtine:

(1.5) se va putea calcula efortuI specific ideal al sectiunii 0 fb pentru cele doua alternative de incarcare. a si b si se

'

admisibile

in cele d

oua

aOl =2=60

120

kg/mm2;

de unde: ( 1.57)

Din relatiile

(1.52)

si (1.53),

calculam

apoi solicitarile 0C);

termiee

sup limen tare:

a) pentru ipoteza de incdr care a (t=-5

a~l=(23-18,3) 10-6(15+5).5600=+0,53 a~I=(Il-18,3) 10-6(15+5).20000=_2,92 b) pentru ipoteza de lncdrcare b (t=-30°C); "~/=(23-18,3) 10-6(15+30).5600_ "~/=(Il-18,3)

kg/mm2; kg/mm'.

Exemplul

I. 2.

D ate: linie de caiegoria I, aflatii in regiunea II; deschiderea de 250 m; punciele de suspenste de nioel, ,

+1,19 kg/mm2;

10-6 (15+30) . 20000= -6,57 kg/mm2,

22

23

Considerind in alternativa a:

hotarttoare

rezistenta

in aluminiu,

avem: kg/mm2•

a~/=amax-::s'a/=S,00-0,53=7,47 in alternativa

b: a~/=8,00-1,19=6,SI
kg/mm2. ideal In conduclorul bimetalic din cele efortul specific

dcua ipoteze

Din

formula (1.5) rezultii de tncarcare:

E{ 7 SOO 2 aja = o~/E- =.7,47 5 600 =10,40 kg/mm;
a/

G{b=6,SI Cu aceste valori
deschiderea

7 SOO

5600

=9,50

• kgjmm2.

i., Va interveni asadar

-V

critica

va ii:
6

600x IS,3.x 10=7400 ern. (0,01537 )2_ ( 0,00348\2 1040 950
de mcarcare
1I,

ipoteza

deschiderea

reala

iiind

mai

mare

ca

deschiderea critica. Sageata in acest caz va Ii: fa=
Pentru exernplul alte ipoteze precedent.

0,01537 x 25 0002 8xl040

i 155

cm. se vor calcula ca ~i irr

de tncarcare,

solicitar ile si sagetile

I. 2.2. Asezarea

conductoriJor

pe stilpi

Condudorii se Iixeaza pe stilpi prin intermediul iz~la~o:i~or. Pentr.u. tensiuni rnai mid, de obicei sub 35 kV, se folosesc izolator i ngizi pe SUp?r\l dreti sau curbi (fig. 9 a). Pel}tr~ ~ens.iuni peste 35 kV s~ Iolosesc lanturi de izolatori de suspensie Iormati dID mal rnulte elemente (~lg. 9 b_) .. In tabela de mai jos se dau numarul iz?la.torilo~ tip s?vlebc, (n 4, 5), lungimile si g;rreutatile lanjurilorde izolaton, inclusiv armatura, ID iunctie de tensiunea liniei.
TabeJa 3 Lungimile ~i greuUitile

lanturilor

de lzolatori
Tensiunea, In kV
154

\
Numarul izolatorilor

35

I

110

..
AI, in m •

4 0,9;'1 30

I

I

I

220j

-- --50 1,45 2,20

7

II

I

14 2;751

I

Lungimea

lantului

Greutatea

lantului,

tn kg

. • • .\

I

--

7:J

-

--

Punclele de lixare ale conductor ilor fata 'de stilp pot ii diierite. Poz ifia lor trebuic aleasa aslf ei, ca sa fie respcctale urrnatoarele conditii: linia sa aibe 0 buna cornportare in exploatare; - greulatea constructiei rnetalice ~i costul fundatiilor sa fie minim; - monlajul si reparatiile liniei sa fie cit mai simplu de executat. In fig. 10 sint aratate solutii de plasare a conductorilor, pentru linii cu o singura faza si cu un singur circuit (fig. 10, a) si cu doua circuite (fig. 10, b ~i 10, c). In fig. 11 slnt indicate patru solutii pentru curertt alternativ cu un singur circuit, iar in fig. 12 sase soiutii, pentru linii cu doua circuite. Solutiile 13 c.are conductor ii sint aseza]i in acelasi plan orizontal sint In general de preferat, deoarece necesitii tnaltirn! mai mid de stilpi, montajul este mai simplu ~1 siguran]a in exploalare este moi mare. Aceste solutii S111t in special recornandate In regiuni unde depunerile de polei sint deosetj bit de mari. a) Pentru doua circuile F!g. 9. Izolalori: solutia ultima "I'" este izola!or rigid; b - lant de izola!ori. cea mai avantajoasa, deoarece avtnd lungimea consolelorcea rnai mica, in cazul unei incarcari uni .. later a le, mornentul de torsiuneestminim. Solutia "d" pr ezinta avantaj la montarea conductorilor, atunci cind aceasta se face direct de pe toba, nef iind necesara r idicareaconductorilor superiori peste consolele inferioare. Penlru Iiniile construite in U.R.S.S. In ultirnul limp, in cazul tensiunilor de 220 kV si de 400 kV, stnt obisnuiti stilpi sistern portal dupa schema "du (fig. 11). Solutia "au din fig. 12 are avantajeie ar atate mai Inainte.Tnsa prezinta dez avantajul unui moment de torsiune mare ~i a unor console puternice. Penlru reducerea momentului de iorsiune, s-a aplicat solutia de a executa consolelecu articulatii, care se rotesc cu 90", in cazul unei tr actiuni unilalerale si punctul de fixare al cablului se apropie prin aceasta foarte mull de stilp, o solutie originals care a adus economii de otel in constr uctia metalica a stilpilor, a fost adoptata la liniile sistemuluielectroenergetic Dneprovsk, la care cei sase conductor! ai celor doua circuite trifazice sint Iixati doi cite doi, pe cite un stilp de tipul "au din fig. 10.
Q -

25·

r :r I . 1ie de 27 .: I ! Conductorir notati cu p servesc pentru prolectia liniei contra lovilurilor directe ale trasnetului. d) de curent Asezarea condudoriJor opestilp trebuie sa se fad respectindu-se anumite clistante minime de la punctul inferior al conductoriJor pina la sol. .. de asernenea anumite distants minims intre conductor! !?i intre conductor) si constructia metalid a stilpului. 1 J. de curent I I alter- c) de plasare a eonductorilor 1a linii nativ cu un singur circuit. Firele de protectie se executa din otel eu 0 rezistenta Ia ruperede 120 kg/rnms sau din otel-alurniniu. de tensiunea liniei sl de alternativa de incarcare in care s-a calculat sageata... Distantels rezulta din rabela 4. Solutii ~. Solutii de plasare alternativ a eonductorilor la linii cu doua circuite. in metri. 1 'I' " p T I I II I ~ I . Firele de protectie trebuie sa formeze un unghi de 30-40' cu condudorii exteriori si sa fie legate electric ell Iirul de punere la .. in funecaracterul regiunii strabalutlla de linie..pamint al stilpulul. C) p )I FiO' ~.I I I I . - 10 PIasa rea conductorilor ~i c - la Iinii cu 0 linie ell douil circuite.I' " :. singura Iaz a: tJ} p T . If.I' T p 'i' T p p p f f I p T ~ I 1 I I I I I Cl) Fig.1} c) llnic eu un slngur circuit: 11 K iI) f). Distanta minima fata de sol "hter" este fixaia de STAS 1890-50. 'i' -r- .• . 12.p P r T i = . e' Fig.

5 7 6..62) I Acesle distante se verifica la tempera lura +50 "C. se adauga sageata ver'ticala maxima.5 I 5 I unde ./. 29 ?R . inaltirnea Se Iixeaza din relati a: (1. La disl anta "tel" Iixata prin acest tablou.5 4.cind linia aeriana de transport de energie electrica tr averseaza 0 ca le de comunicatie.5U+10 I Greu accesibile pentru oarneni.5 U+ 10 Locuite (erase !?i sate) . la -5 sarcina p si la -5"C si 0 suprasarcina 2.. accesibile vehiculelor 5 I 5 6 . kV leaz3 110 kV b Distanta dintre conductori masurata la punctele de suspensie.Tubela 4: Distantele minime de la punctul U<1 Inferior kV al conductorului 1 kV<U~35 a kV b la sol 3. Tabela 6 MaterialuI condnctorutui se calcu- Caracterul regiunii I I <U~ a ~i b I Nelocuite. '. de disiantele TI1111Imedintr e ei precum si cleconductorii de protectie. din formulele date in tabela 6 pentru diferitele materia le. a I 5. in em Conductor din cupru bronz b=8V. ({max) lungirnea iantului de 'izolatori /.0 ale (in- 1. in cm. (p reprezentind polei ccrespunz. la care lantul sc asaza aproximativ dupa curba lantisorului. In acest ultirncaz.nctie de schema de amplasare a celorlal]! conductori. Distanta mlnjm~ in m l este sageata maxima.5 p. 13. 5. inaccesibile pentru vehicule • ·1 4 4 1 4. se stabileste inaltlmea 10iala a stilpului. (Tabela 5). In fu. components ale stilpului (1.50 clectrifi- Tnaltimea de la teren pina in axa traverse! cind de 1" tabela 4.5 I sau otel D Distanta.59) (11 I) se obtine ple- Distanta intre oricc element al liniei care verseaz a ~i supralata superioar a a sinei Calc Ier ata bila Cale Ier ata cala - 7. Tabe!a Dlstante Cale de conrunicatie fi minime la traversarea Distante diilor de cornunlcatll Cale Ierata cata neelectrtIielectr ilica- I I vertlcale I Ira.5 6. Distanta dintre elernenlele tensiune lara liniei care traverseaz a ~i linia de contact clusiv stilpii) a cai lerate Intre elementele de rulare sut tensiune ale liniei ale (in- I I 12.f b=9l/7 +0.5 idem Dist antele dintre eicmentele sub lensiune liniei care traverseaz a si linia de contact clusiv stl lpii) a caii Ierate.65 U.atoare regiunii I). Prescriptiile STAS R 2072·51 Iixeaz a aceasta distants minima atunci . (1. in kY. Schema pentru stabilirea iar r2 distanla de la marginea inlerioara a inaltinu! con solei inferioare.61) ~i calea I idem I La stilpii cu izclatori rigizi. Utensiunea.1 si distants TI din punctul de sustinere al acestuia ptna In axa traverse! (fig.60) inferioare I Autostr azl ~i drumuri nationale Celelalte categorii drumuri de I 3. "C si 0 supraincarcarea eli se admits re- I hiz reprezenlind inaltimea izolatorului rigid. mea iii se Iixeaz a din relatia: iniilti(1. izolatorului pina In axa traversei.58) (J . 13). ca rezistenta adrnisibila in conductor zlstenta de durata a materialului respectiv. Fig.5 6 6.65 U: sub actiuriea vinluiui c=0. Dislanta minima intre conductor! ~i e lernentele {in centimetri) se calculeaz a din relatiile: In stare de repaus c= JO+0.5 1 La sfilpii de intindere.5 6 7 Conductor din otel-aluminiu +0.

luindu-se In consideratie deschiderea normals da ca1cul. de intindere sau de colt. (1. iar c Iiind minimum 0. axa sablonului rarninind mereu ver ticala.. care servesc la sustinerea conductorilor in aliniament.La slabilirea lungimii consolelor. se deterrnina pozitia stilpului urmator ca intersectie intre curba terenului si profilul longitudinal. 14. Stilpt de sustinere. curba lantisorului se inlocuieste prin parabola: y=-'-.65 U.3 krn la liniile cu izolatori rigizi. x2 (1.obstacole ~a.64) a punctu.66) Pe 0 hir lie transparenla se deseneaz a lrei para bole. tinindu-se seama de gabarilul impus liniei. 5. precurn ~i considerente privind 30 . . CLI Gn reactiunea verticals in punctul de sustinere a conductorilor din cele .. cu G[ greutatea lantului de izolatori si cu H" reactiunea din tncarcarea din vint (fig. adrnisa pentru distanta esle curba 1 deplasata in jos cu tnalinferior al conductorului la ieren distantelor: tntre conductori. 15. rezulta: e=X·sinfp. In cazul actiunii vintului. Penlru simplificare.--0n+ TOI Hu (1.5 km la liniile cu lanturi de izolatori. asezati la acelasi nivel se stabilesc usurarea execujiei si a intretinerf liniei. vorn avea: tg q. b) Fig. bile.i cautind ca curb a de gabarit sa fie tangenta la profilul longitudinal.turale. lirnitele sectcarelor slnt stllpii de inlindere sau de colt. 2" Curba 1. Distanta intrc doi silpi de tntindere nu trebuie sa fie' rnai mare ca: . 2 Distantele minirne intre conduclorii la nivelul conductorului.. care se executa si ca stilpi de intindere. Cu ajutorul profilului longitudinal al Iraseului ~i cu cele trei curbe se stabileste. necesari traversarii unor r iuri cu latime mare si care se executa de obicei ca stilpi de sustinere.65 U. trebuie sa se alba in vedere rniscarea lanturilor de izolatori datoritii pr esiunii vintului pe conductori. Deplasarea maxima e. asa cum se arata in fig. Stilpl de colt. care reprezinta puncte rigide in aliniarnent. 4. pentru ca lungimea liniei sa fie cit mai redusa. stilpii pot fi de urrnatoarele : tipuri: 1. 14. diferite instalatii. (1. precum si stilpii de travers are. care se calculeaza din reI atia (1. 14.. Anurnite . Pentru un anumit conductor ales. apropiindu-se unul de altul si Iacind fata depozitia verticals unghiuri de ~ in sensuri opuse (fig.67) 31 Traseul unei linii aeriene de transport de energie electrica trebuie sa se apropie cit mai mult de linia dreapta.. In alara de datele care rezulta din tabela 6. PIasa rea stilpilor se considers definitiva ctnd deschiderea de calcul corespunde cu asa-nurnita deschidere comparata. StiIpi terminali.doLliJ: deschideri alaturate. numita curba de teren. astfel incit curb a de· teren sa treaca prin punclul de intersectie al axei acestui stilp cu terenul . servesc la intinderea eonductorilor si la localizarea solicitarilor provenite din ruperea conduclorilor. Plecind de la stilpul fix. PIasa rea sttlpllor pe tr aseu se iace impartind linia in diferite sectoare.65} Tinind seama de aceasta deplasare. b).!!. Dupa rolul pe care-I lndeplinesc in linie. Insernnind cu tp unghiul de tnclinare maxima a conductorului sub influenta incarcar ilor verticale si orizontale. Prin actiunea vintului conductorii f~c oscilatii asincrone. care reprezinta: in cazul tncarcarilor celor mai defavorade la punctul Curba 2.. = --1. axul sttlpului: b- de asemenea din relatiile date in tabela 6. for.67). . 2.'3. pozitla stilpilor de sustinere. care se monteaza in punctele de schimbare de a liniarnenl si sint de obicei executati ~i ca sttlpi de intindere. provine de asemenea din deplasarea curbei 1 in jos eu inaltimea punctului de suspensie al conductorului inferior fata de teren (hJ). se deseneaz a cur be sablon. (hte. aceste distante TIU trebuie sa fie mai mid ca 0. precurn si de inaltimea punciului de suspensie. asezarninte omenesti.ma conductorului.63). I. Schema penlru stabilirea alntre conductor ~i tirnea ). Iac ca sa apara necesare abater! rl~ 13 tr aseul rectiliniu. care uneste cele doua extremitati ale ei. 3. ( 1.. poz itia cea mai apropiata lui de sustinere fata de axa stilpului se fixeaza la: d=e+c+ a fiind latirnea stilpului . .. privind sageata maxima. In acest tip intra stilpii necesari inversiunii de Iaza. Stilpi speciali. montati la capetele liniei. Stilpl de intindere. nurnita curba de gabarit. a). STlLPI ~I CONSOLE Curba 3. Iixata pentru conductorul inferior.

toarei aceasta si perpendicular directie [Ia cei pe de tntre axa stilpului !?i marginea rnului s! marginea la tensiuni > 35 kV la tensiuni ~ 35 kV -. (conalternative .~- 200 250 IOo---I--l. Pentr n regiuni cu alsub 1 500 m.arii unei cai de cornunicatie.::7~5 I 32 Ccnstr u:tii metaJice speciale 33 .. Pentru simplificare.zontale.71) ~~~l 1 _ I ~ a"-1 . fig.~)o~~~t~lee~c~) de incarcare.. t.-"" Hi. 17. 100 II II ~. J ncarcar i ~i lpoteze de incarcare La calculul a) Greutatea so'e'.:. 3- 3.. (1..deschiderile apare iensiunca Ieasi conditii.5 m colt).". Fabela 7 vor avea 0"0. I.0 m 1. 16) ~i cele doua chideri II si 12 sint identic incarcate. greutatea concludorilor ~i incarcarea ell polei se considera uniform repartizala pe ccarda.68) Alunci clnd incarcarile celor doua deschideri nu sint aceleasi. in de Inaltimea deasupra Drumuri rezionale etc.c~ri: a echipamenlului In diferitele . dir ijata dupa bisedoareiJ unghiului fl.. de sustinere si cei Iinali) .... Distanta ortzontala Calea terata Autostrazi Drumuri nationale I intre axa stilpului apropiata I tntre axa sttlpului mului i__ dru- Distanja e) Viniul pe stilp in directin a liniamentului si perpendicular pe aceasta directie Oa stilpii de iniindere.. I I Se stabileste cu adrninistratia respectiva 5. reactiunea verticala va fi: ( 1.nivel (Y. Distan a pe orrzon t a 1a a constructiei fatll de diferite dii de cornunicatie 0 Cale de comuntcatie I. lX' T u: ~ 2-c:'" . 17).dinL-e rezulta din tabela 7. cele doua componente orizontale ale forjeids intindere din conductor] vor fi diferite ~i in punctul de suspensie in alara de reactiunea verticals va apar ea si 0 reactiune orizontala in sensul.). Pentru presiunea vintului pe 0 supraf'ata plana.0 m 1. Reactiunile V conduc!orilor pe stilp. de exernpILI numai 0 deschidere esle incarca. 16. 1..tanta orizonlalii pc stilpul de coil. . din s. 3.c:: Fig. (1.edor~! maxima. reactiunea conductcntoin punctul de suspensis se calculeaz a ca reactiunen a doua grinzi simplu rezemate cu deschiclerea 1. 15.:.n~ere ~~ ~n car~ acelasi timp ~l In ace Dad! punctele de suspensie ale conductorilor sint de nivel si deschiderile sint egale. Pu· kg/m' ~30 100-200 30-60 1-~b'.I I II II I---~o ~'t' Presiunea vintului conform STAS 1832-50 Tabcia 8 k~'j.nu sintde . (1. sau. calculate I----------~--------~I~'---.ele valori: titudini functie 1. tntre axa sttlpului !?i marginea rnului la tensiuni > 35 kV la tensiuni "" 35 kV dru-I ----~-----------indir.tanteleoori.aliniamentului: Dadiopunctele de suspensie . In de inti. st1lpilor intervin urma. conform prescriptiilor STAS 1832-50 se vor considera urmiitoar.. I" sint diferitele deschideri caz in tcate ...0 m Fig.. Rezu.ta cu polei.1(.0 m solu!ui (11).e proprie a stilpuluiTnclusiv intindere din conductori..i in directia bisecplus !?i sina cea mai Inilltimea stllpului 2. cind deschiderile orizontale sint egale si la fel incarcate axa stilpului In cazul liniei electrice aeriene si elernentelecaii traver. Determinarea pozitiei sttlpilor pe tr aseu.:. care va solicita stilpul (fig.69) des- V= ~ (g+gZ)(ada2)+~(~: ScariJ lungimilor 1:4000 ScariJ ina1timilar 1: 400 Fig. + i.undc II.toarel. perpendiculara pe directiz vintului. d!~.70) ' In cazul componeniele ale tmctiunilor stiJpilor de colt._:-O----j-I'I-->-20-0-ill---_:_. H/:=2Hcos+.

dl~ec\la bisectoarei ung. IUra greulatea polciului. u (continuare] lpoteze de tncarcart peste 1 500 m. Jpoteze de calcul pentru stilpii liniiIor (1. Pentru peretii din spatele peretelui batutde vint. stltpului felul Ipoteze de tncarcar] normale excePtionale \ 1 sme de susiinere I \ \ 34 v.to. c. In cele I ~i II 1poteze de il1dirc5ri de categoria Nr. atit la forte norrnale cit si la ce urrneaza se da un extras din aceste norme. a) Forta b) Ipotez a de la 1. este: p".. echiparnent . acelasi ~il1lp Iorta r~zullanta a tractiunilor rnaxl~le in conductor ii fara poleI. presiunea vintul uiae consider a numai pe suprafata plinurilor. Conductorii de protec\ie nu se considera ruptl \ Elemenlele de construc\ie f care sustin conductorul de \ protectie se verifica la [umatate din forta maxima din' conductorul de protec\ie de tntmdere -I------------~-----------. gur cQ.hllllu!. actioni nd a) Presiunea perpendicular pe alinial11ent. Deci pentru un stilp eudoi pereti.) = Pu ' cos 8. I I considers Forta ruptl ll1axlma produsa de ruperea unui sin.72a) produsa de ruperea unuia a reparntiilor. pe stllp.lductor activ. actiomnd I~ directie perpendiculadi pe bl~ectoar~a unghiului pe stilp. acela~i tirnp presiunea corespunzatoare vtntului pe toatc aceste elemente. pe stilp.----- -- --~~-~ cu unNr. I b) ~resi~nea . in direc\ia perpendiculara pe aliniament a) Porta de intindere ma"lma produsa de ruperea unui singur conductor activ. pe echipant~ntul sau ~i pe jumatale din lungimea conductorilor din Iiecare deschidere alaturata. greutale~ sfilpului.ala pe supraf<lta batuta de vint. morncniul de rasucire rna. cos 8.ate din lungimea co~ductonlor din Iiecare deschidere alaturata. de intindere maxima de ruperea a dol c~Jnduc. luind in acelasi limp presiu-! nca corespunz atoare a vinlului pe toate aceste elernentractiunilor Ie ~i rezultanta maxirne tn conductori Se consider a eli presiunea actioneaz a in direcvintului unghiului [ia bi sectoarei a) Stilp ii de neaz ii . a echipamentului si a conductorilor incarca\i cu poiei. Se considcr a in.. Iuind tr. presiunea vintuf) _ u este vitez a maxima a vlntului in m/sec. greutatea stilpului. \ c) Greutatea proprie a stilpului.iit.3 St1Ip de Intindere a) Ipoteza de la I.t~ tncar can stilpi I de colt se dirucnsioaceleasi ipoteze de exceptionale ca ~i sustinere lui va fi: d) Forja de i-ntindere maxima' (untlaterala) sau a mai multor conductori activi. e) Inca-reari spe~iale in tirnpul montajului si In prescriptii1e STAS R \953·50 sint stabilite ipotezele de calcul. (1. conductorilor . presiunea vintului se reduce cu 0. Se consldera in acelasi timp Iorta rezultantji a tractiunllor rnaxime in conductori lara polei la ternQ perature de -30 C.72) 2 u2. jndiferent de numarul .ntulu. a. In cazui ctnd linia este echipata cu eel muIt patru conductori !?i produsa 35 . Pentru regiuni pe litoralul rnar ii si regiuni eu altitudini presiunea unne: se calculeaza din Iormula: P =0. SHIp de colt I ~) unghiul dintrc directia vintului si norrr. pentru fiecare tip de stilp. Conductorii de protec\ie nu se I I I I c) . La stilpii ell zabrele. actionlnr' In. a echiparnentului s! a con duetorilor fara pol~i _Presi_une~ vintului.I xim. care dii .ri activi. a echipamcntului ~i a conductorilor inclirca\i cu polei. 2. felul s11Jpului lpoteze de Incarcari normale exceptionale Presiunea vintului pe 0 suprafata a carei norrnala esteinclinata ghiul f:J fata de directia vtntului. inclusiv conductorii.088. Se considera ill acelasi limp greutatea acestor elemente [ara greutatea poleiului b) Presiunea vintului aC\ionind tn direc\ia aliniamentului pe sttlp ~i pe echipameni'ul sau Se considera in aceiasi tirnp greutatea acestor elcmente.pe stilp.~I pe JUIll. echiparnent si pe [urnatate din lungimea conductori lor din Iiecare deschidere a laturata. a echipamentului ~I a conductorilor lara polei Greutatea proprie a sttlpulul. care da momentul tncovoietor maxim indi[erent de numarul conductorilor pe st1lp.5. forte ex::eptionale. vintului.

in ipotezele de calcul incarcatl cu polei la tempecu polei I b) pentru deschideri rnai mici dectt deschiderea temperatura de -30°C. aceste elemente: DI~ fl'c!la \:!ntul~1 se considers perpendJ(.conductori activi cind hma est~ cchipata cu sase "cond~cton. a conduct?riloI'.f:~. criticii. Con-I ductoriJ de protectie nu se . netncarca]t la I Ipoteze de calcul pentru stilpii liniilor de categoria III Stilpii Iiniilor de categoria norrnale.ulara pe a liniarnent. a echJ~ame~tu~Ul sau.reutatea. intindere I maxima. in ipotezele de calcul pcntru sHlpii de intindrre cit si in IpotezeJe de calcul pentru stllpii de colt.atl cu pO~1 lei Se consldera In acelasi lin. considerind cil doi con-/ ductori actlvl nu stnt rupt] .ri activl. . terminal Stilp a) Ipoteza a I b) Forta de1.ncovoietor maxim d) Ca mai sus. (cind linia este echipata cu sase conductori) considerindu-se cil actioneaza conductorii actlv] care dau mornen.' a cond~ct~Tllor l_ncarcatl cu polei $1 pre_slUne~ corespunzatoare a VlntUI~l pe toate. intindere ~i colt 4 (continuare) Ipot ez e de inclrc~ri normale ipoteze de tnclrefiTi exceptionale ~~It--S-til-p-d-e~!---------_-----------L----- II Se dil11ensioneazii alit. lulndu-sc in consideratie conductorul de protectie care da momentul d_e _ _ ra_s_u_c_ir_e __ m_a_x_im ~---0) Forta de .to. tip. fara presiunea vintului.lnc~rc. trei nu sint rupti.i .~ii produsa de ruperea_ un~1 singur conductor activ.se in consideratie conductorli care dau momentul de riisucire maxim ". fara presiunea vintului.: ductori. I a) I i Forta de iniindere maxima produsa de conductorii activi.". (cind linia este echipata cu eel mult patru) $i .(continuare) N. Conductorii de protectie nu se considera rupti. exceptionate de ruperea a trei c_onduc. mornentul de rasucire maxim Conductorli activi nu considera fllp!i produsa se I I I n'l i o b s e r vat i i: La dimcnsionarea stilpilor exception ale. luindu:. conductorii se vor considera: ratura a) pentru deschideri mai mari decit de -5 ·C.ntindere m~xi.uctorii de protectls rupt~ afara de unul smgur care da . I~ ca: zul ctnd linia este echlpat~ cu eel rnult patru conductor! ~i de ruperea a dO. b) Ca mai sus.I tul de r asucir« maxim. proprie ~ stflpului.cii.I I '.nu se iau in considerare in calcul 0) Presiunca vintului actioninr] in oircctie perpendicularii pe aliniarnent pe stilp ~i pe jumiitate din lungimea conductorilor din Iiecare deschiderc alaturatii. lulndu-se ." incl~siv cei I cl~ protectrs. deschiderea de orice critica. in cazul ctnd linia este echipata cu sase con. Greutatea conductor ilor nu se ia in consideralie b) Greuta(ea conductorilor incarcatl cu polei 37 .:se ca actioneaz a con ductorii . considerindu-se eli actioneaza conductorul de protectie care da mornentul .ca intindere maxm:ii de conductorii de protec!ie.n consideratie conductorii care dau momentul de rasucire maxim c) Forja de tritindere 1ll~ximii prod usa de ruperea unui con~onductor de protectie. conslderindu-se ca actioneazii conductorli care dau I?omentul incovoietor n:axlm.p g. Greutatea stilpului Stilp de sustinerc III se dimensioneazii ~i a cchipamentului numai la ipotcze de calcul cu ior!e sau. considerj rup]! I de I b) Porta I l --3-a__'--S-ti-lP-u-~-orde tntindere Aceleasl ipoteze $i la stilpi! tindere norrnali de I I -+ de ~alcul .care d au momentul Incovoletor maxim Conductorii de protectie nil se considera rup]l b) Ca mai sus. cOl1siderindu. cOllsiderlnd toti I cond. j Fellll stllp"lui lpoleze de illelre5ri normale I lpoteze de inclrelr. indiferent de nurnarul conductorilor de protectie pe stilp..

tt~p alaturata. If. pot fj executau cu zabrele (fig. Nu conductorilor conductorilor tractiunilor maxirne _ . in cazul ctnd deschiderea es derea critica Stflpii pot fi executan dintr-o singura eoloana. beton arrnat. inc~rcat~ cu P~J~ict~r. u polei ~i Iorta de d intm.n =. 19. r In cazul construciiilor sUdate si in special ctnd barele stllpului se executa din [evi.forma unui trunchi de piramida. Se ia de obicei 0 Hitime de 300-500 rnrn la stllpii de sustinere si 400-1 000 mrn la cei de . (cu brelt·). 19). Jntinclere !?i de colt.2. fiecare picior rezemat pe un bloc de fundatie separat. a critica : t· I . Inclt eforturils In picioars sa nu fie prea marl.din Ju~atat: din lungl~dera in acela~!. Forma si sistemul stilpilor Forma stilpllor esle dictata . a I10lnIa de otel . de natura si ductori '1or. Za- un Fig. 3. " 1 vor fi luate in consideramicfi decit deschiderea crItlca . in cazul chiderile alatur ate. la maxima a Lcind deschiderea este mai 30"C in cazul temperatura de ' . d e f() IU. care au avantajul lunei rigiditati rnai man la torsiune. a . . (continuare} 2 SHip de colt a) Presiunea vintului lui. in timpul montarti or d) Forta de tntindere a do..I stllpului in linie -ce rnarnnea . ')0 . I Stilp de intindere ~i de colt s- . tell!p:ratur~ ~~hiderea crttica.. Stflpii dintr-o singura coloana.sustinere.cu lor doua dilere~ta ?int~e al~tr actiunile maximo in cond~clorl1 ce te mai mare ca deschiturate.or . s i schema de amplasare a con.h conductorilor In cazul ctnd esc 1.d~ nUlmar~I.eon~f{~i ipotezele penlru stilpii de col in In I . a unghiu. sole. cu un singur perete. di t nte mici intre stllpi pot h IoloPentru linii cu tensiune redusa ~I ~u IS ~ di tevi Avind in vedere ecositi sttlpi dintr-un prafil lamin~t ~au execulati d~Pinti~buintarea stilpilor de . fara a necesita bare suplirnentare. prevazuta cu con- c) Diferenja dintre tracjiunile con d uc t or ilor iarii polei din ctnd -30 "C. atit in ipotezele de calcul pentru t _ditt?nednes. pot fi folositi stilpi cu sectiune triunghiulara. Stilp cu singur peretr. . a a tuturor dere maxim derea este mai mare ca deschidere de Intlndere c) Forta nduclorilor fara polei. deschiderilor.d:imensiunile bazei sint rnari. tncastrat in blocul de Iundatis. a conductorilor incarca .n In co a~ela~i tirnp Tot in acest caz si in special stllpii de . .ebuintata In cazul asez ari! conductorilor la un singur nivel ~i in special pentru Iinii cu tensiuni de la 110 kV In sus. sau din doua ('oloane cu 0 traversa superioara sub forma de portal.. 18). '1 I stupli de 4 Stilp terminal 0) lpoteza Greutatea b) 1. la.. pe- I. ~ulUi tatea conductorilor ~I presiunea \ . 1a cei de intindere ~i de colt. pentru acesie IInlI se recoman . Nu se deschiderea este mal mica ca e r iloi ~i presiunea vtntuia in consideratle greutatea conducto lui I t . Pentrudeschideri rnai mari. Se CO~lSle in conductorii fara tractiunHora maxim se ia in considerare de -30 C. a carer lungime esiecondi(ionata de schema de amplasare a' conducto rilor. conduc e Ta in conslrler atie greula temperatura de --:-15 ac: Nu s. relieful terenului. Nu tic greutatea couductorilor !?I pr esiunea vlntului Fig. avind in vedere variatia momentelor din Toriele orizontajs.. Ultima sclutie este Intr. Dimensiunea patratuluide la virf trebuie cOQrdonata cu cre~ierea latimii coloanei..l~ea bisectoarei conductoril. v v.acti~nJJjd i_n diIrec. Cre~terea latirnf se iade obicei 25-30 rnm/m la sHlpii de sustinere si 50-75 mrn/m. .solutia economica 0 prezlnta stflpul eu zabrele cu sectiune patrata (mai rar dreptunghiulara). polei sl ceschideri Greutatea conductorilor tncarca ~. SHip cu un singur rete (din bare rigide). 3 Stilp de intindere a) Ipoteza b) I. sau atunci cind . pe stilp ~i pe fiecare deschidere fort a rezultanta a polei la temperatura greutatea b) Greutatea rezultanta +..\ . sau din bare rigide (fig. seexecuta sub . c~ntrifugatI.

La sti!piicudimensiuni mari sau la cei cu baza I~t~. 23 un stilp eu travers(console) articulate. SllJpii sub forma de porial au de obiceicoloanele cu 0 . aproape totala.se obtin stilpl de . Cind latimea fetei nu esie prea mare si clnd elorturile in diagonale deaseme~ea nu sint mari. Pe.lui au aceleas] lungimi de flarnba]. iar pe de alta parte de inclinatia optima a -diagonalelor. De asemenea.?Isimplilicarea operatiilor de menta].eas~a 2. barele celorlalte doua fete urmlnd a fi asambla te la montaj. care toate au tnsa dezavan!ajul unui nurnar mai mare de bare ~i de nod uri. Fig. In afara de reducerea. Penlru rationaliz. considerat cu 0 fnaltirne de 201m. dimensiunile transversale nu vor trebui sa depa~. d . Evident ca lungimea tronsoanelor este eonditionata. b este aratat In fig. St1lp eu patru fete o solutts mai rationa lg 0 constituie sttlpul eu lmpartire triunghiulara.d~m~nsi~n_ilor colo:nel va trebui sa avem in vedere rationalizar ea executiei -.ra elort) au lungimi reduse. In fig.S. . . de conditia ca lungimea de flambaj a pkioarelor slilpulu! sa fie cit mai midi. In acest caz numai doua fete ale sttlpului vor fi asarnblate in fabnca. Ca 0 alterrrativa a solutiei din fig. Latimea coloanei in :pla. ca 0 alternativg a liniei Bucure~li -RuSClllk.simplificarea moniajului. 21. d) a) iniindere rata de eel Fig. J i 'n:. . pentru lii1iilede 220 kVeu un singur circuit este introdus tipul denumit "pahar cu picior". 20.area executiei. r ezulta din Iorrnulele(-1. Sisternul de fmpartire inlerioarii a Iejelor stilpului se alege in Iunctie de rnarimea panourilor. lntindere. lor. b) sau sistemu] in K (fig. este de d_?rit.nul porlalu~ui este mentinuta de obicei constanta. care variaza inire 45-60' fata de verticala.fig. 20 stilpul ~uo de sustinere normal.s(iipi de sustinerc: e . . asa cum a.ferata c~mpletv asamblat. Pentru reducerea eforturilor din diagon::lle precurn ~i a lungimii de 'flambaj a picioarelor ~i diagonalelor.60 m expedierea se poaie face in pereti . din cauza unel Intretineri mai atente. mentulul de torsiune. Acesta este dezavaniajul stilpilor cu baza larga. In fig. traversarea Dunarf la Giurgiu.l1_~[~]e:n"c~ea ce prive~te montajul.care este determinaUi. cruce (fig. unele modificari In lungimea tronsoanelor urmind a se face tronsonului inferior. . bar. 24 este ar atat un stilp cu baza larga.!laii din ironsoane Identice.rii conductori.careare brusca a poleiului sau 0 ru. iar cealalta creste de la virf spre baza.s~p~ratl. Prin modificarea bronsonului Inferior se pot alcatui stilpi 'de 18 m si de 22 m. Stilpul are sectiune patrata si este asezat cu 0 diagonalii a sectiunii transversale in aliniamentul liniei. pe de 0 parte. Ca dezavantaje ale solutiei . h?ga 0 Importanta re~ucere a g.i ~i anume cu declansars ~i alunecare. . sistemul rombic (fig. In alar a conditiilorde rezistenta.61).ele secundare (dl~tre vcare.60) si (1. In acesI~ sta schema apare -if I inaltimea rnai redusaI-----. 22.S. Soiutii priviud tipizarea stilpilor: de sustinere. In TJ. e reprezinta schen. In fig. Stllpul a Iosl prOicclat.Ia care urrnarim rezernarea independenta a Iiecarui picior. a moin cazul rupe.folosit la linia Svirsk.S. traversa Iunctioneazg ca un amortizor pentru socur ile care apar atunci ctnd se produce 0 des.R. a carui schema se vede in fig: 27. . din U.60 iar pma la 0 laFme de 3.S. prin· adau aa:rea unui tronson in plus . pentru. cele mal multe sint fa.matatl. este format din trei tronsoane. 25.lrebuie tipiza]i ~i fon. 21).s\llp de coll~. Fig. avind conductorii aseza ti la acelasi nivel. .. A. Pentru ca ~n tron~ovn sa poata fi expediat in vagon de cale .se poate Iclosi sisternul cu diagonale In. . din . solutia pr ez inta av. stilpul putind fi livratdin fabric a in doua ]u. sttlpii . La conslructiils ell traverse fixe. 22. din Javbnca. ~&~ a sttlpilor norma Ii deb} c) .. sisternul eel mai simplu este acela numa: cu diagonale (fig. c). In ceea ce prtveste . dina cresleri mai marl spre baza strlpului.--~-~. 20. 26 este arMata schema unui stilp de traversare. deoare::~ picioareie stilpu. 22.sect~une dn:pt~ unghiulara. Sisternul este rornbic. In primul rind. c. ca s~i1p!i sa soseasca la santier dintr-o singura bucala sau dintr-un nurnar Cit mal rrnc de tronsoane asarnblate din atelier. a). pentru reducerea acestor socuri. cu subimpartire.cu traverse articulate se considedi complicatiile de ordin constructiv si dificultiitile in exploatare. cresterea latlmiior tran:vers~le ale coloanei se face discontinuu. pe santier. b.R. se Iolosesc cleme speciale de fixare a conductorilor de izolator. de posibilitatlle de transport. care se asambleaza la santisr prin consola superioara si Ieg alura orizontala de la mijloc.reutatii stilpului. .a unui stilp mai putemic de' 'Yniindere"sau de colt" care are totusi tronsoane identice cu cele I norrnale ale stilpului J de sustinere.pere de conducton. la siabilir~a.26 m. 22.

precum si in apropierea imbinarilor de rnontaj. 43 . j i I 1 Fig. in timpul transportului. de lntindere si de colt. din care este format stilpul. Fig. 26. . Distantele optirne inlre stilpi sint stabilite lntre 400-500 Ill. fiecare aproxirnativ de dimensiuniJe conductorilor de la Iiniile de 220 kV.sustinere. Stllp cu bazii subimpartire. 1 i I j -r I <:5 I i ! §i '" '" I I Or' I I I 25. Astfel de contravintuiri sint deci necesare la nivelul tuturor traverselor de sustinere a izolatorilor.S. 29 ~i 30. Stilp de traversare. Aceasta se obtine prin introducerea la nivelul de actiune al Iortei orizontale .. de stl lpi: csistcm K.. Pentru reducerea deiormatiilor care apar in stilp dintr-o Iorta orizontala unilaterala. Legiituri transversale. este necesar ca sectiunea sttlpului. Fig. Sistem romblc cu p p b) Fig 22 Sisterne a ~i b sisterne rornbice. sisternele fiind ar atate in figurile 28. linia de 400 kV va ave a incarcari de circa trei ori mai mari (in Iucrarea -"Constructii meta lice" de prof. Sli lp cu console articulate_ Fig.:AL~~-~. 23.Penlru liniile de 400 k\-. ale diror constructii sinl in sludiu. sa fie translorrnata intr-un sistem nedeformabil. s-a ajuns Ia stabilirea unor tip uri de portale diferite pentru stilpii de .a unei legaluri transversale in constructia stilpului. patrata sau dreptunghiulara. Aceste contravlntuiri maresc rigiditatea la flambaj a stilpului si de asemenea irnpiedica deformaTea tronsoanelor. 24. largil. Sistem Svirsk Iolosit la linia in UJ{. Pentru riecare Iaz a stnt necesari cite trei condudori. -I I "V . deci fat a de acestea. Streletki sint date detalii constructive ale acestor constructii) .S m §~:.

I Fig. sistern pahar cu picior. Fig.lp pentru linii de 220 kV. 29. 45 .<_. 27.[JOO - . St.a:~ Fig. Stllp de colt._.~ \ I s ---"". 30.'. Stilp de sustinere sistem portal. Fig.~---.7SO'i"mm-r"I zt. sistem portal. 28. sislern portal. --1Z. Stilp de intindere.

31 pentr u 1 0 t?+12' t~+13' tj. ]\\omC'niu.2J' 2+1. Iorta excenFig. 2. Calculul sl dimensionarea stilpilor Fo:iele HI a~ind directii roil eu unghiu I (p: contrarii $i avind in vedere rr=-b-' 2·1l premisa 2 axa x se va ' a) Stilpi cu uri singur perete. t 0 ~. retire q~ se ca lculeaz s din relatia: I{= cu grosimea i. .5-_2E 112 1/ (1.ell!ru. E • fr Eo ix ( h3 . J. Inclinatia picioar elor fata de vertica Iii fiind mica. pot fi calculate cu metoda grafice sau analitice cnnoscute. repr. l~. sintconsiderate articulatii. se obtine: "3. Inlluenja mornentului de torsiune se studiaz a plecind de la prernizele urrnatoare: 1. la care majoritatea incarcarilor actioneaza Jn planul peretelui. care tine seama de forma sectiunil corniere. Iiecare lucrind ca 0 consola.12 pentru 1.In doua rnornente de torsiune Md care vor fi preluate Iiecare de picioarele stilpului. •.99 pentru 1. Peniru sectiunils inchise cu pere]i subtiri. strate in Iundatie. trica H se tnlocuiesie printr-o forta H care ~\:tioneaza centric sicare va produce 0 incovoiere a stilpului dupa axa x si un moment de torsiune Hoe. incovoiere care se va suprapune peste cea produsa de [or] a centrals H. Incarcarile normale pe planul peretelui produc momente de incovoiere si de torsiune (a tunci cind stnt unilatera Ie). E uncle h. care sint preluate numai de sectiunile celor doua picioare sicare vor trebui sa aihe 'geci 0 rigiditate corespunzatoare. Stilp ell un singur perete.ect!une deschisa oarccare. care va produce 0 incovoiere dupa axa x. bare U. Vom scrie deci: Pe de alta parte avern: rr=--· (1. Schema de calcul. . solicitarlle maxirne f iind deci in sectiunea de reaN zern. ne mchlpul. d.~la a conturului inchis. Momentul de iner(ie la torsiune 1/ pentru (l sectiune leaz a din rela]ia: modulul t inelara se calcu- un de D reprezinta diarnetrul exterior si d diametrul interior . Se neglijeaza rigiditatea la torsiunc a barelor secundare ale sisiernului (diagonals ~i orizontale). Se considers ca cele doua profile care alcatuiesc picioarele slilpului sint rigid legate intre ele in planul de ~ctil1ne al mornentului de torsiune.ezi~ta suprafata inchisa de linin rnediana a pereielui ~i du lungirnea mflllIieslmala masurarj pe aceasl a lillie medians.78) HI= Forta HI va produce deplasarea h3 = 0 3 0 M_ H o=HI 46 3. 3. Pentr u preluarea acestor (f momente. si se in: . . Stilpii cu un singur perete sint indicati pentru Iinii usoare si in special ca stilpi de sustinere.75~ H·e 01. Sistornul este deci static deterrninat. .m sectlU~e~ descompusa in dreptunghiuri. Asa cum rezulta din iig. iar eforturile In bare.77) iar GJ .3. se neglijeaza componenta momeniului de torsiune din picior.. . 76) o Oft Md II ' (1. Iorrnata din elemente cu pereti s~btl1l. 0 s. este distanta intre planul momenlului M 5i reazern de rigiditate la torsiuneal profilului.0. inlroducind pentru o expresia gaslia mal sus. J?m .77).74) si: 2 h3 fx ( H 0 e-2 Md) = Q. Iorrnat de Iinia medians.I.!.~de F. unghiul de o Md oh .b2 Eo (1. Iorta HI actionind In cenirul de torsiune al fiecarui profil.. Iz M(/ (1. /II. Penl t= con s " st rezulia: ru Md·h·u Cf!= 40 F2t ' (1.e~alarea expresiilor (1.73)· de unde: H· e-2Md b unde u_ es!e lungimea tol.79) 4T . ).. de inertie rez ulta din: Jt=J.lntr-un cuplu HI b..4F2 J (dU. 31. 31.. C3 $i pl1TI>~tele de prindere ale picioarelor de fundatie.76) ~i (1. dupa directia piciorului ·~i se considera ca acest moment este egal chiar cu componenta orizontala.lmea_l l $1 dimensiunea mica (inaltirnea) t. Nodurile sistemului. . ba re I. Momentul exterior de torsiune sedesoompune: . avind dirnenSILlI1e~ mare \Iung. e~ 2M d- d) 0 (1. pentru incarcari care actioneaza in planul peretelui.'T(IJ 17 este un coeficient . 3. picicarele stilpului se considers IncaJ.

care actioneaza la dislafita "e" de axa stilpului si are 0 inclinatie oar ecare In spatiu. Scheme de calcul c care sirndric~ cu forte inclinale faIN d~r~li~7a~la~~ paraleie cu aliniamentul" b_ • en • c cazut de inc~rcare . 1-2 :.Cei doi pereti paraleli cu axa liniei. care actio- cazu! de Inciirca"e simelri ~ f pere 1. ~ t.epartizarea se f ' (1. cind cele patru sisterne care alcaluiesc cele patru fete ale stilpului sint static determinate si cind Iacem abstractie de contravintuirile transversale. plus nedeterrninarile rezultate din sisternul legatutilor. urnp Cit raportul... . vor prelua componentele Px . Acest moment de torsiun d (1. egale si simetric asoz-ite fata de axa liniei si care Iac unghiurile a. Componentele P x vor ·fi preluate de peretii para!"]. Stilpul este tncarcat cu 0 forta P unilaterala.forte exceptionale. La fortele P2 se mai adau " .i oIorta axiala Pz' care se repartizeaza.85) (1. In mod obisnuit stilpul se considers descornpus 'in cele palru sisterne care-I alcatulesc. introducinc1 ~ =2. y si z.iin unul.. Daca sisternul Iegaturilor transversale este static nedeterminat. Daca tinern seama si de aceste legaturi. 32. La stabilirea eforturilor in picioarele stiipului. 1-4 si 2-3.'i simetric asezate fata de ' 'ul liniei. b"'" . @). " Componenta P. anmea celor patru forte di srunc va fi: In mOl11entul de torP _ Mf 2-W (1. fiecare tip de stilp incadrlndU?I. . Cornponentele Py vor fi preluate de peretii paraleli cu axa y'. Stilpul este lncarcat cu doua forte P.-componentele Pz se repartizeaza in mod egal la cele patru picioare ale stilpului. c)..80) HI 'CaJculfnd eforturile unitare normale a din incfircarea verticals.sistemul spatial este de atitea ori .87) Con~tru:tjj metalice speciale 49 . ea ce este ac1misioiJ atit . in mod egal.!!. Forta P se descornpune in cele trei cornponente dupa directiile axelor x. Fortele P le descornpunem dupa directille celor trei axe x.86) • peretele 2-3 la: Mt 2b + Px 2 2' • (J . actionind in plane verticale (fig. . : t2: t- -sau. atunci sistemul in ansamblu va fi nedeterrninat de atitea ori cite legaturi avem.9 h2 b2 J j: (1. aCe In mod eo-a] ce . Sisternul in spatiu este static determinat. Cele pa Iru picioare . 32. da . D In ConOltla: Q - Fig. • x CUIa prm lr-o forta P t· { ra J $1 care va fj preluata de peretii 1-4' . . e 2+3.'1 3-4. . fj si i' cu axele x.. da un moment de incovolere Pz' e. Pi·a+P2·b=Mt. y ~i z.static nedelerrninat cite legaturi transversale avem. ~ consldennd d r.. fa In uenta fortel centrale P D' " toarele forte: X' cei p'a ru pereji ai stilpului se vor Cal~ul~nlaa~~~i~ M 2. :.ale stilpului se considera prinsede blocul de Iundatie prin articulatii ~i de aserneneaca articulatii slnt considerate toate nodurile sisternului. (1. ~ 15m" . care va trebui sa Iie inlerioara rezistentei adrnisibile. sau mai multe din aceste trei cazuri: . de exernplu cu diagonals si contradiagonala. .'1 un moment de torsiune: Mt=Px' e..82) neaza pe cele patru fete ale stfl-psl~lui~scompune in doua cupluri.81)' . rnenea. . iactnd unghiurrle a. de aseComponenta P .83) f" . adica 1-2 si 3-4.de eel doi . -y un moment de il1cOvoi"r~ . fJ ' lDcarcare unil<IteraJa P . 37. cu axa x.. din H ~i din precum si cele tangentiale din Md. adica 1-4 si 2-3. SttIp. . y si z (fig. .6: Md= H. cal e este preJuat. in mod egal. a .I.. a' Mf _ pereteJe 1-4 la: 2Mt _ Px b ( 1. ®. 32..pereti paraleli eu axa e ~. b. pot fi reduse la urrnatoarele trei cazuri generale de incarcare. 1- 2. y si z (fig. tl)... Componenta P". la cele patru picioare ale stilpului. - PI = f ~i ~- peretii 1-2 si 3-4 la: P _ .84) . se reparlizeaza in mod egal Ja cele patru picioare ale stilpului.poate 'fi inlo '[" Y_. cu 0 Orfa unilaleraia. Hecare sistern Iiind calculat la componentele incarcarilor din peretele respectiv. . fJ ~i . Ipotezele de calcul la Iorje normale ~i .' cu axele x. f CR~J11 de Incar. x' care ac toneaza cen$1 2-3 :.Stilpul este incarcat cu doua forte P. bare care fac parte din doua sisterne. Componentele f'"" a caror rezultanta actioneaza in axa stilpului.. se poate afla rezistenta de comparatie: (JcDm-V(J2+312. a).care se repartizeaza pe cei doi pereti 1-2 si 3-4. iar sistemul lor este static determinat. egale !. influenta incarcar ilor se va aduna aritrnetic. cu patru . . b) Stilpi cu seciiune pdiratii sau drepiunghiularii.

Rotirea din Ms va Ii cleci ([I ' Ms care egalata cu rotirea piciorului (1..rela(1.~l5 unde: Md .pot Ii calc~ilate b 2' P1=-P a cen!ral~ Fig. 34 vom uvea: (1. retiree turii transversale va fi: ell h inaltimea stilpului inlre legapiciorului stilpului la nivelul lega- (loS!}) Daca asupra stllpului. ceea ce esle indicat In cazul cind picicarele au 0 sectiune cu un moment de inerjie mare. 33.. la care se neglijeaza rezistenla sectiunilor picioarelor. a Iortele P va trebuj adaugata infiuenta. La'sislemul din fig.93) ciin. 35. tura transversals si lncaslrare.96) 51 . rotirea poatc ealcula din relatia: n la torsiune respecliva a se CfJl- _~ t '!fn' in E. D n=--.Prin acest calcul aproximativ s-a neglijat rezistenta la torsiune a celor patru picioar e ale stilpului.-G. Forte. en.>1 anums ~intr-lln desen"'ia est~ ara!ata 0 . Inserunind.. IV III reprezentind elortul in bara n din Mt = 1.94) 1+4~ le Iors. a_11~lt~IC.95) Mil'. ~j Iniroclucind in ecuatia (1.'forturilor pentru ealculul in bare._-- A" Px . de fiecare picior.92) M"=P)'a+P2 '.ma efortunlor oentru ealeulLlI in bare Fig.m~toda gral:i'ico-~n!fiL~ calculul eforlurtlor ·recluc1ndu-se la 0 sS. va da: (1.. Eforturi!e NI se obtin considerind ea la nivelul legaturii transversale pe cele patru fete ale stilpului actioneaza perechile de forte ale carer valori slnt -egale cu 'lsa .89).:. 33). (1..i Ihb.. Sehe. Pt. oe orsiun.:.~c~ :..88) 1IJc1 = rezulta: --.88) pe. Schema . ca si in cazul precedent. e 4+-"'!!'_ G']/'Pi (1.E' lavs?aravlu~glmJiE' care intereseaza m Imp a 1ll1partlre. Dad! se tine searna si . aceste forte rezulta din descornpunerea momentului de torsiune Mt = 1.i in cazuj preced II b- ---:.ele aceasta rezistenta. Sti1p cu palm fete cu picioare r+gide la torsiunc. calculul este analog cu eel deseris la stilpul eu un singur 'perele.9 I) Fig. fortei ( 1..lerminarea eforturilor in bar" . ell (1.] Px' e h . A n (1."\ M s esle mornentul de lorsiune preluat mornentul de torsiune preluat de stilp. 34. de exemplu cind sint executate din tevi (fig. actioneaza un moment unitar.90) Suma'se extinde asupra tuturor barelor sislemului.le P din influen(a momentlilui llil de ma: sus ~i ell conditia: Ca :. ' sc. iar In si An lungimea si sectiunea acelei bare.In exemplele din fiO' 34 ' ele slsiem~lul .se poa!e face arafi i.

Din aceasta conditie (1.99) Lungimea perpendicularei din punctul w pe directia diagonalei respective poale fi exprimata analitic In Iunctie de lungimi care apar chiar in sistemul stilpului. c ~i 26. Efortul real se obtine inmultind pe {. ca reac[iuni. 34 avem: (1.peretele este tnclinat. Fortele I neaflindu-se tnsa In planul supraletei Il. nemaifiind necesara deci deterrnmarea punctului w.98) D=+~' 2.100) II (1. se considers di efortul in cele doua diagonale de la acelasi nivel este egal ~i de sernn contrar. 0 forta X sidoua forte S I egale si de semne contrarii. 22. 11 Mil (1. ca actiuni. cu 0 suiicienta aproximatie.105) Sn=21I. Penlru acest sistem se obtine: (1. Consideratia este riguroasa cind forta H este repartizata tn mod egal pe cele doua nod uri superioare. Incarcate fiecare cu jumatate din Iorta H.101) de unde: (1.97) Marimea a ces or componente l rezlllta~ (11'n fig. De exernplu. n - CII (1. avind In vedere ca . ladeterminarea eforturilor trebuie sa se tina seama de crestereadiferita a latimii pe inaltimea stilpului.I ~I . Asa 'cum rezulta din fig.rezulta: La stilpii la care Ietele sinl formate din rnai multe plane.102) I Eforlurile calculate din sisternul proiectat pc un plan vertical.104) In sisternul din fig.<1 exercita pe peretele Il. 35. 36.103) Supraiata fl va fi incarcata cu r eactiunile supraletei I. sub influenta incarcaril X. Aceasta aproxirnatie rezulta din impartlrea sistemului static nedetermina t In doua sisteme static determinate. \. 36: (1. pentru cazul din fig.D"+l=+-C-n-'-J M". 53 . trebuie corectaie. de exemplu cazurile din fig.E'I ezultat din sisternul proiecta! opeplanul verlicalcu raportul: T '7 Lungimea reala a barei Protectia pe verticalli a lungimei barei . avern: Peretele I. care se afla In planul supraletei I si care imptedics rotirea acesteia. (1. va trebui sa le descompunem in componente In planul acestei supralete a2 si in componente orizontale care vor incarca peretii paraleli cu axa y.

1 07) XI ' +X2 • ° 12=011" XI .e. . consolele trebuie calculate . _ Se calculeazil de asemenea in barele sistemullli static determinat. 2. iar sistemeJ. Penlru 0 tncarcare simetrid. se efeclueaza ou metodeie obi~nlJitE. .In afara de .108) In cazul unei [nr arcar i slmetrice. .conform prescrip~iilor. inclusiv scule si oameni.ntru Incardiri Ie care actioneaza in planul cadrului. a all ecua(1.I aceasl a p'lalform3 se considera 0 Iorta eoncentrata de 100 kg la liniile cu izolatori rigizi. de. De exemplu. calculeaza eforturile N° In bare din tncarcarea exterioara.sa superioarii formeaza un cadrn. este un slstern de lrei ori static neeleterminat. sa cum rezulta evident din ecuatiilc (1. (care se calculeaza ca 0 ~fnd)wan. 37 se alegca necunoscute elorturile In talpa inferioara ~. superioad\ a r.iiul esleelementar si se va pulea urruari in acestui capitol. Pentru electuarea calculelor esle d .i C odata static i1edeterminate.i riglei) . facute pe rind egalecu -1.N2.. 38). v sislern static determinat form t di . Calculul static al eonsolelor r-xernplu! numeric dal la sfir. 37.rele stilpilor si talpile elel11e~li. " -.in statica conslructiilor. e I~nu partea l~fe!loa. 37 sinl aratate cele trei scheme mai obi. de 250 kg In stilpii de sustiner e ai Iiniilor cu izolatori suspenclati si de 500 kg la stllpii de intindere ai acestor Iinii. modul de prindere al riglei in sUlpi .ra). u22=o2P' " N~· No· I" EAn -!.elaslice: necunoscutelor X' I ezu It~ C liIn r ezclvar ea sistemului .. Sistclllc portal.nuite.diferitele tncarcar i din conductori. n:lOn~anti) ~i se poate coneSi~~~' e ne111Ja~nf~llenta. 38. Calcu lul pe. pentr u sisteh1l1I a din fig.p _o iectul culculului static. avind ca ~e. 301 carui grad de nedeterminare slatica depinde de 1110dul de princ1ere al .a Efortulelatia: din r inlr-o .107). Y si z .i de sisif.a III sislemului static nedeierrninat se N n" =No-N ·X 1.. iar in cazul unei tncarcari antisimetrice avem XI =X2=0. or .i la greutatea unei platforme de lucru..i in aiarade greutatea proprie. deci rarntne 0 singura necun05cula de calculat.sa 111 afara sumei si se lucre~zv eea c_a. cunoastere care forrneaza cI 1 etl ~~cesdra cunoaslerea sectiunilor Intr-un prim calcul s t e ~.mul fetelor care alcatuiesc picioarele caelrullli si rigla. X cu a In orrnii de . calculeaza ca fiind incastra i in I.ul cadrului p. necare din doua · Slslem~1 plan al ietelor riglei si slil il .. d) Stilpi sub forma de porialc.' ' a 111 C iagonalc sau di agonale si i11onlanti..:oduc 0 incovoiere a ~escll1dere distanta dintre axel~ stilapTm)PIL~ rez. PJ' si P z dupa cele trei axe x.e b . se. r ~ c) Fig. s~tlUnea constanl a poate n sectiune constants ceea ce as' a cu c1efo. care este eea mai [olosita. grac1ul de nedetermiilare se reduce la doi.. astfel cum se vede in fig. Ca1culul se simplifica . 30 c e capr a.pot fi descompuse in cele trei compo:1ente Ps. anurnita b'Ha" . care asa cum s-a ar alat mai inainte. Penlri. rin ~~lJn:lt !aport.a) Fig..i X2.· N2• • 55 .iglei si iorta laietoare \a mijloc (fig. Atunci cind iortele lor de inlindere) picioarele sPe e . Solutia a.sUlpilor in Ifundatii.. e'forturile din necunoscutele XI . prin egalarea necunoscutelor Cll zero. respectiv · !ncarcanle perpendiculare I' . cnlculeaz . intre sectiunile acestor scoa.nco~01ere ~ stilpilor (care orizontale perpendiculare . el11e~ ~.. Aceste eforturi se noteaza cu NI. . cu console.lma\Ille multiplicate cu aceasla nu modifies rezultatul [inal." '. eleoarece in acest caz avem X3=0. 021+X2 . In fig.. Stilpii Impreuna cu [r aver.ta~pl ~Plclo~. I' P or se executa de ohicei ca un rcspecllv orizontale.! 0 l.J\\arimea tiilor 3.€'mata. Schema de calcul alegerea necunoscutclor · 4. I'lglel.'X 2' (1. calculul decurge in rnodul urrnator: 1: __ In sistemul iacut static deierminat.el Pt~r~ahfIlul sint importante (cazul stilpiel l " .0 sectiune constanta sa~ ~~n ru .. zabrelelor (diagonale ..' barelor.

Cind picioarele stilpului slnt executate dintr-o corniera cu aripi ega le. ell filet metric ~i filet in toli 1). ddiametrul gaurii.islen]e adrnisibile s-a luat In consideratie un coeficient de siguranta mai redus. mm --14 -14 14 -17 16 17 5/8" -20 20 21 -_ 7/8" 23 24 25 --- 22 -1" -- 28 1 1/8" -26 -27 -29 -30 -. 000 1500 I II 1 Presiunea Preslunea pe gaudi la ni luri ~i buloane p asuite 5500 II I La stilpii alcatui]i dupa schema din fig. Sistemul dcsiasurat al sttlpulur: facuta cu un singur nit sau a . 10.-. supuse la incovoiere sau la [{)rsiune. In ceea ce priveste lungimea de flambaj a barelor cornpr imale. inversat. .sistem triunghiular identic.sistern triunghiular un singur bulon.-1/2" 13 16 -3/4" 19 cu filet in toll 1/2" -gauri].I 6 __ I 5 Raistenta Rezislcnta Tn buloane in buloane p asuite brule 1280 1750 I ---I 7 8 la forfecare 1 100 . . Buloanele sint date In cele doua al temantiva prevazute de ST AS. sus in jos si cind lungimea panoului superior este mai mare ca acelui inferior. la intrebuintarea buloanelor ~n sistemul metric. 39. Prin tntrebuintarea obligatorie a buloanelor metrice se impune deci 0 modificare a diametrului niturilor. 39.. relor nu sin] admise grosimi sub 4 rnm. mea art pel. In tabela 9 slnt date acesle rez istente pentru otelul normal. 9' adrnisibile._3 2 Rezistenta la intindere in buloane strunjite I I Rezistenta la Intiriderc in buloane brute 1650 2200 -4 ---_ Rezistenta la la Ior lccare Iorlecarc ill nitun -. .-.5/ cu filet metric gauri]. aripei prinsc in nod: Anet={b-d) t. "ti Diametrul nitului Bulonul Diametrul Bulonul Diametrul nominal 31 .. . Diametrele rnaxime ale nlturllor :J Tabela IG I I pe gaura_la - buloanc -------~---~~--~ brut" 2500 3400 I La. La delerminarea efortului unitar de intindere in barele Iorrnale dintr-o corn ieri:i prinsa in nod cu un singur nit sau un singur bulon. atelierul este obligat sa execute gauri diferite pentru elernente de lmbinare care difera foarte putin ea diametru.-12 12 13 - -- -. dupa VDE 0210-51. mm . Pentru sectiunile baexecuta prinderea.. Cind J.pi ale cornierelor. ca lungirne de Ilambaj a picioarelor se va considera 0. dupa cum este cazul.cresc de .-. cind sint prevazute contravintuiri transversale din doua ln doua noduri. Punctelede .-. Dimensionarea se face cu formulele obisnuite pentru bareie supuse la tntindere si compresiune centrica. diarnelrele maxime admisibile ale niturilor si buloanelor care pot fi iolosite.-. corniere CLI 0 aripa. ca lculul coef icientului de subtirirne J..c) Dimensionarea elcmentelor stilpilor. altfel lungimea de flambaj se sporeste cu 10%. 39.I -10 :J I I-1/2" 40 50 60 70 75 80 -. lungimeade flambaj se ia egala cu l numai atunci cind elorturile in 1 piciorul stilpului .-- -- -31 'I 13 I 15 I I 28 ! I) A~a cum rezultii din tabela 10.intersectie ale diagona lelor asezate in cruce se considers ca puncte fixe si in dir ectie perpendiculara pe planul peretelui. se va lua In consider atie raza de.7 I. tn kg/cm2 I Rezistente admisibile Felul inclrcAril - I si lncovoiere IncArclri normale 1 la tntindere I I InclrcAri exceptionale 1600 1 100 1 100 1500 2200 1650 -.~are acoper a toale cornbinatiile posibile si prin Iaptul ca siguranta exploatafll nu este Inlluentata de comportarea constructiei rnetalice In egala masura ca la 0 constructie obisnuita. 56 57 . sub 35 rum ~i otel lat sub 30 mm. mm . ca sectiuneneta a barei se va consider a nurnai sectiunea slab ita prin gaura de nit a. lungimea de flarnbaj rarnlne egala cu I daca 2-<: 80. b. Aceasta lungirne de flambaj se va reduce la 0. b ~i t reprezinta latimea ~i grosimea arlpei prinse In nod.-. Pen~ru stilpii al_:::atuitica in fig. Rezistentele adrnisibile In material ~i in elementele de tmbinare stnt altele decit cele obisnuite In consbructiile rnetalice.-. sint de Iacut 0 serie de observatii. diarnetrul buloanelor in sistemul metric nu corespunde eu diametrul niturilor standardizate. Tabela Rezistentele Nr. chiar atunci dnd ~ N prinderea diagonalelor este Fig.---- -25 La slabilirea acestor rez. sau intindere si compresiune excentrica. Din aceasta cauz a. giratie minima i'1 a profilului. > 80. pe care se In Iabela 10 sint date. b .pentru dHeritele latirni de ari. a.8 l. justificat prin ipotezele de indirca~e . la . --13 -- 13 -.

In cazul sisternului 'in . a). J~. Fig. Cornierele diagonalelor se asaza de pr eler inta Cll aripa norrnala pe iata. Acope. . 44)...sudur a pentru lucr arile care se execula in atelier Eli bulonarea. Picioarele stilpilor mid si mijlocii pot fi executate dinlr-o singuri:i corniera.. pentru cazul stilpilor din [evi. 4?. .i 40.cruce sau rornbic este fnsa indicata asez ar ea diagonalelor alter nativ in interior si exterior. Atunci ctnd din cauza numarului rnai mare cle nitur i prinderea nu se mai peale face direct.)U hulonata.s. fig. prinse Tmbinar:a ~ornierelor piciorului se poate face sau direct· _ punerea c. deoarece eiorturile in diagoriale fiind mid.a ~i fig. Excentricit atea este mull mai midi si ponte fi chiar evilata la constructiile sudate (fig. r sectiunea dintr-o intar ire a cor nieasezaie In cruce a latirnii piciorua se plasa irne- dint sub consola infer ioar a. 40..on2Iere~ tro.upra cu 0 c~rnl:ra ~Ie irnbinare asezats in interior si eelise in exterior 49 sb)u ~I.n:bmarea ~orl11erelor piciorului se plaseaza In nodul de sChimhare <I mclllla~lel.nrea se realizeaza prin corniere indoite si ecIise (fig.sped. I~ Fig 41. evita delorrnarea diagonaielor in timpul transportului si montajului.nsonului superior pe corniera inierioara (fig_P..plath~nde sau la 0 sectiune fermata din doua corniere 1 n. . .~ ..de minimum 5500 kg/ern".lgolllli('ie 40. 41. pentru ca sa nil fie necesara 0 intreruper e a unei corriier e In nodul de intersectie. centrale separal: ell ncelasi d dcscentr ate. . prinderea se poate face ell un singur nil sau bulon. l1l~i mari: .nd Im~)Inarea se . "It~glll a corruer a nemaifiind sulicienta. L~.n . ceea ce la acesle constructii esle adrnis. nodurile nu slnt asezaie de obicei re 0 ~r. se poate merge cu rezistentele admisibile Ia 2400 kg/em> pentru incarcari!e normale si la 3000 kg/ern" pentru incar-cari exceptionale.plaseaza chiar in nod. \\. schimbarea sec[iunii. Prinderea prinse direct a a diagonalclor: nit: b ~l c diagoualcle prindere sudata..al la partea lor inierioara. Prinderea asolutle diagonalelor b. J n acest caz se recornanda 0 midi clecalare a axelor diagonalelor (Y. I. permittnd pririderea diagonalelor (fig... b sint ar atate solutii de prindere a diazonalelor si orrzon a elor intr-un nod. peniru asamblarile cle montaj. 40). sudala S. d). 40. 3. 4. c). spre interior. '(fi. :\:. a ~I 45.011lUe CU gusee: nlluit a: sudara. gusee.a nu avea 0 modifieare brusca lt~t.Ig.lilpi_i de dimen~iuni mari.a. <> 58 59 . se poate trees la 0 ~el cu . pr inderea diagonalelor Cll acelasi nit nu este recornandabila. b). . clorluri de incovoiere in ni t (jig. 52. ace.s~ ultim caz. . Aceasta prindere direcla este posibila la constructiile sudale si de asernenea in cele mai muiie cazuri si la cele niluite. deoarece apar L~ stilpi. 40. b :.i.din motive estetice. dintr-un material cu 0 rezislenta la rupere . diagonalele si orizontalele pr inzindu-se direct pe aripile acestor corniere. X. . 43).H di. pen. Coeficientii de [larnbaj se iau cei cor espunz alori : otelului special OL. l. Se Iolosesie de obicel nituirea ~i mai ales .eap!. 41. se recomanda _.~rll . Aceasta solutie pe llnga di este mai estetica. se folosesc gusee (fig.Pentru slilpii executati din tevi. eclisele se dezvolta ca -. Cind diagonalele se asaz a pe 0 singura parte a fete lor stilpului (fig. Solutii constructive Constructia rnelalica a stilpilor se executa nituil a.

~i_ . a si 46. gnseu: Coniradniuirea iransyersala poate fi executata ~i ca In fig. ----------- 1 ~ L60x80x5 -~. a) sau din doua c1iagonale asez ate in cruce (fig.. pr+ndere dirccill sLlci. Consolele pe care se Iixeaza izolatorii pot fi executaie din bare rigide (Y. 48. fig. Prinderea diagonalelor se poaie face direct pe or izontala perel. cind . c_ prillriere prin gusca. 46. 46. 46.. cu J7 J ' \~ I c) 0) Fig.Contraylntuirile transversale se prind de orizontalele peretelui si pot fi execulale dintr-o singura diagonala (fig. c) sau mai bine de un guseu Iixat de aceste orizontale (exemplut din fig. Console: Fig 46.- \i!.-·. 47. 47. bsistern stsicrn simplu. ~~'"!" l[ \ "7"i'.' L. stsl em rornbic . 46.. b- console conlravlntuire.elui (fig. d.!. b). 46.5fJx5fJxJ -+1+- 1'. . b) san pentru lungimi l?i incarcari mai mari pot fi execulate ca grinzi cu zabr ele (fig. a _ :. a si 47. .lia.!'impla. Conlravinluiri transversale: ddublu. b).. 112 63- .:~lem stmuln.-r-----------. pentru moniarea unei scad necesare intretinerii si exploatarii.se cere In mijlocul stilpului un spatiu liber. a si 48.0). aprindere prin consols sil1!pl~.

dintr-un bloc Ide beton in care stilpul adtncime. pentru ca momentul de stabilitate sa fie cit mai mare.=====:SE*- ~ _::_:::__:__ ! ! . . Fig.In fig. FUNDATIILE ~I PRINDEREA STILPILOR DE FUNDATII Fundatiile stilpilor pot fi executate: la 0 0 . care se tngrcapa. I-I -. -. mare..dintr-un gr atar din traverse de Iemn sau beton rngropate mita adincime fata de nivelul terenului. In feIuI acesta una din placi va exercita 0 presiune pe teren care-nu va trebui sa depaseasca rezistenta adrnisa.'_w'~~~ y£_~--"::.__ <~ -: -'. constructia metalica. a) . Traversele de Jemn. Gratare Fig. trebuie protejata contra ruginii prin vopsirea la cald eu 0 ernulsie de asfalt ~i gudron. I. ====:. 49. trebuie impregnate cu carbolineum sau creozot. Consola eu articulajie. ell dcschidcre mai . De asemenea. sau de care stilpul este prins. 1. I. execulate din lemn de brad sau de stejar. Baza stilpului se prevedecu doua placi de incastrare asezate Ia 0 distanta cit mai mare una de alta. 48.consola executata cu z~brele. Console: Q - din traverse de lemn sau de beton consola scurl a exocututn ell zabrele: b -. 4. 4. iar cealalta placa va an:. Cll ajutorul careia se r ealizeaza incastrarea stilpului. La 0 anumita adincirne se creeaza 0 placa din traverse de lemn sau de beton.=========. este intrcdus pe anu- anumita din blocuri izolate penlru fiecare picior In parle. 49 este ar atata constructia unei console ell articulatie. Construe]! rnetalice speciale 65 .

a carui greutate trebuie sa fie rnai mare ca Iorja ascendenta transrnisa prin aceasta placa (fig. 67 . b. c· i. Incastrarea stilpului prin gratare de traverst tngropale.stituie buna indesare a umpJuturii. 50). 66 0 pentru buna realizare a acestui sistern de tncastrare con. H 1. iar In fig. Tn fig. 51. c. 2. Solutii constructive stnt date in fig. 51.sa leu lat f £Ita de baza stilpului: reactiunea vertical a totala adusa de stllp.109) unde: H (It + t) reprezinta G s dimensiunile: momentul din lortele orizonla 1<. Condijia de stabilitate: n Fig. egala ell i'mill' b . a. R. este Iorta de frecare care s€ nasle pe pe ietele masivului de pamint si care se ia egala cu: (U1l} unde: flt= tg tp. Schema de calcul pentrt. al stilpu- o conditie lui. a este aratata executia placii de ancorare in cazul folosirii traverselor de lemn.. 51. Conditia de rezistenta: (1. b a.trena un masiv de pamint. 50. h ~i t rezultadin figura. (1.3 (O+Re)>undc H(h:t) -+Os.110) G reprezinta greutatea masivului de pamint aliat deasupra placi! de ancorare. Greutatea spedfidi aparenta ~i unghiul de frecare mter ioara se iau din tabela 11.Jternativa cu placi prefabricate din beton arrnat. V'Jr trebui deci respectatecondi{iile: I.

t se poate evalua printr-un ~Snat~~I~~f. actioneaza in planul de simetrie ABCD. Fundatia se considers rigida. "uzne ov.}: Y=O ~i~M=O) ~i neglijind inf luenta elorturilor tangentiale pe Ietele verticale ale blocului. a si b Co~ 1. 2.1.u) (kg/cm3).. La blocurile execuiate cu sectiuni care variaza in trepte. iar peretii gropii in care se toarna betonul nu trebuie sa prezinte surpari.11 unde Eo ~te modulul odedeformatie i l . fiR . £1 J ...h maxima pe Iaja B~ rezulta: 2H'h+3M 3 a"+oh8 " )--~----.)kale ale bloeuJui de fundaPe talpa fundat](c>1rezulta: >5'. deoarece mid deplasari si rotiri ale Iundatiel nu cauzeaza 0 modiIicare a solicitarilor in constructia metalica a stilpului ~i nuderanjeaza bun a Iunctionare a Iiniei.!!__ a·b 6a(2H. Forta verticala fIT cuprinde si greutatea blocului. (I-Q.~. h+3M) b(a8Hh8) 6a(2H.115) Fig.! ~i Prot I) Calculul presiunilor din conditiile de echilibru.11?) Efortul unitar P A trebuis x Ii d buie sa exercite 0 compresiunee sa ie e a~~menea pozitiv. (IX=O. . M sl H. I nsemnind Cz Cx eu: coeiicientul de delormatie al terenului la compresiune uniforms in directie verticals: coeficientul de deforrnatie al ierenului in directie orizontala (numit coeficient la lunecare uniiorma) sipresupunind ca acest coeficient deterrninat la talpa Iundatiei.7 Do = 1 7 . r aportate fata de centrul bazei stilpului (in fig.I. Calculul presiunilor pe teren se face in urrnatoarele ipoteze: . Darko1. Dupa 0 A Sa-Ji'lOV cula]! din. -J In acesie relatu. c. iar ierenul (rnediul inconjurator}.. Variatia aces tor 'p:esiuni e.. 2. + fl) Eo . . a(]ica blocul trePresiunea orizonlala in pu!c~uie~e~a~lf/:n acest punct.. elastic si capabil de a prelua numai compresiuni. tie. m ependente de dirnenPe baza dateior experimental f t _" acestor constante: e au os stabillte expresiile analitice ale £11=1 (m-I). B P =. V e laJe~ e tdetailat in lucrarea: .reiatiile: L. c?e~clentllor Co.!'!_+ a:b ?A=-E!.. . pe fetele de contact intre bloc ~i teren pol aparea nurnai eforturi unitare de cornpresiune proportionale eu deformatiile terenului.h+3M) b(a8+~Jz8) (1. 3. h H 125h -. Blocul Iundatie.: 1. Fundatie bloc La calculul presiunilor pe teren si a stabilltatii se tine seama de electul de incastrare elastica a blocului de Iundatie in teren.. se obtin expresiile .• y=C. peniru realizarea unui contact sigur intre fundatie si terenul natural. constante '.nui de funclatie si care Po .1JA 11 P. A.c?ns. 3 a8+"h3 2 H . s - t Statica construc+iilor t de 69 . 52. Schema privind repartizarea pe teren In cazul blocurilor tncastrate presiunilor elastic.§i f?o. 0 atentie deosebita trebuiedata la executarea blocului. incastr area elastica se ia in considerajie numai pe inaltirnea treptei inferioare. Deci. !'3+ (3= Cz ~x. . Tn acest analilice ale presiuniJor pe tal . coe rcien II de deformatie scop betonul turnat in Iundatie trebuie bine batut eu rnaiul. .preslUnea constanta transmis" d ' . Fundatia are forma prismatica . variaza proportional eu inaltimea Cz=Co(1 unde: P +~111 AlA ai ierellului pot Ii cal- Cx=Do[I+ 2Ia b + )] . Solicitar ile N. 52 punctul E). u UI. 10-3 . A presiunea efectiva transmi v' lal supra] ata aeesteia.. =0. 1951. Moscova. a • b' 4~h(2 H· h+3M) b (3 a8Hh8) • (1.--tI~ I '8 de Fig. V. tr talii Iolosita pentru delermi a e ~1~ lo~ma experimenCo. 53. Po ' P Po ' sint dimensiunile taipii fundatiei . siunile Uilpii fundatiei. eleclrica. f" t . corespunzatoare terenului de fundatie~r { coeficientu] Pentru 0 valoare medie p.112) (1.l.114) Presiunea orizontalg pp_-__ 12p b... lUI POisson.i este tngropata in teren pina la lata ei superioara.t~tla'fae i~tfi~ ~~r. h+3 M "I 2 • (1. Do..tante elastice ale pdmi~frfa. PA=.. Acest mod favorabil de calcul este adrnisibil in cazul sttlpilor pentru linii de transport de energie. (I 1':~210-3 (kg/cm3).5.4 rezulta: Prof.

l~scata (Yvmill) \': J) vprecum noara. Introducind:
b. a -6-2 = WA rnodulul b

~l In

~i ,in stare. saturata (Yvmax). (v. Prof. H. Lehr - "Fundatii", Iunctie de valoarea medie a unghiului de Irecare inte'
Valorile
Felul terenului

de rezistenta

al talpii fun d atiei:

eoefi ere ntll or m .
Ynzin;
Tmax;

Tabela

11

;;3

= jA

momenlul
H

de inerjie al talpii iundatiei;
=

tim'

tim"

<p

mmin

mmax

2M' h+3 ---h-3"""

3+0,75\a)

lP

.
~l

(

1 +3M!if

H

a3 1

~1

=

oi ;

Nisip afinat

.

--1,30 1,82 2,24
--

28°

----Nisip eu pietris indesat • 2,00

-;'-1
22·

l

3,13 6,84

4,38

--

--

relatiile

1.112-1.115

devin:

-N
W A;

-- --

_-3,10 4.01

7,66

PA=T --lP N PB=A+lP
, 2H

M

(1.115)
(1.117)

Lut a1uvionar Loess Lut de loess Argill1 plastiel1

2,10

2,30

M WA;
M h fA . 4"; • 12"
Iz

-1,60 1,85 (1.118)

-2,00 2,15

_- -20·

~3,66

--- --

-24°

_2,48 3,61

-.4,19

PA=-b . ./z+'l/J PF= -lP·w2fA

M

(1.119)

-'. 1,60

-2,00

-20· 35·

-

Insemnind eu 00 diferenta intre presiunea tului, la un anurnit nivel y avem: oo=m·y, unde:

pasiva ~i cea activa a pamin( 1.120) (1.121)
C'U

I

Argill1 uscata, tare

.

-- -- -2,20

_

-_
a2,48
7,52

_- -' 3,10

I

--

Stilpul .metalic poate fi introdus in blocul de fundatie si betonai odata blocul (Jig. 54) sau asezat pe blocul de Juridatie si prins debloc cu bu-

Conditia de stabilitate a blocului va fi ca presiunile efective pe cele doua fete verticale ale Iundatiei sa .fie mai mid, sau la lirnita, egale cu 00 corespunzator nivelului respectiv. Penhu Iata AD rezulta conditia: (1.122) P~ <. m -h, Pentru lata BC va trebuica tnclinat!a tangentei la diagrarna presiunilor In punctul C Isa fie mai mica ca tnclinatia dreptei care reprezinta variatia di,ferentei intre presiunea pasiva si cea activa pe inaltimea blocului, adlca conditia: (1.123) ! tg a 1<' tg (1, unde: t g

a = 2 H + 8 Ii " h (23hH + 3 M)
biz b (3 a

+ ~hS)

b./z+lPh

2H

M

'2

Iz

(1.124)
Fig. 54. Stilp rnetalic tncastrat

l

L._._._._.,_._._. __
:. de Iundatie,

J

I

tg (1=m.
111,

direct ;n blocul

In iabela 11 s-au calculat valorile minirne si maxirne ale coeficientului in Iunctiede greutatea specifica aparenta a diferitelor paminturi in stare

lo_anejde ancoraj ~,!ig. 55). Prima solutie sirnpliiica executarea fundatiilor.

ancorajul

'

complica tnsa
71

70

In fig. 56 esie aratata 0 solutie constructiva, la care pieioarele stilpului se prind de un soclu metal ic, betonat odata eu blocul de iundatie, Aceasti.i solutie face independenta exeeutarea fundatiilor de montarea construe[iei metalice.

H

Fig.

56. Ancorarea stilpului soclu metalie.

prlntr-un

Fig. 57. SHIp eu blocuri datie izolate,

de fun-

Atunci cind bloeul este prevazut eu 0 talpa mai lata, la calculul presiuniior pe teren si la calculul stabilitati! se ia In consideratie si greutatea masivului de pamtnt asez at pe talpa in jurul bloeului. I. 4. 3. Blocuri Izolate Altemativa .de executie cu bloeuri izolate devine avantajoasa atunci cind baza stllpului fiind mare, pieioarele stilpului sint sufieient de departatepentru ea Iiecare sa poata fi rezemat pe un bloc de Iundatis seperat (fig. 57). Dimensiunile blocurilor se stabilesc din urrnatoarele conditii: 1. Presiunea maxima pe talpa blocului, eel mat Incarcat, sa nu depaseasca presiunea adrnisa pe terenul de Iundalie, Presiunea admisibila se stabileste In confor.mitaiecu STAS 3503-52. 2. Raportul dintre mornentul de stabilitats ~i mornentul de rasturnare trebuie sa fie eel putin egal eu 1,3. La calculul momentului de stabilitate, in afara de greutatea bloeului si reactiunea vertlcalj a stilpului pe bloc, se poate lua ~i forta de frecare care apare ea rezultanta a Irecarilor dintre teren si ietele bloeului.

Fig. a-

55. Incastrares
constructtva

sHlpuIui
pentru

in bloeul
usor:

de Iundatie
solutle

cu buloane
pentru

de aneoraj:
un stllp greu.

solutic

un sttlp

b-

constructtva

72

\II-----------------------------------------~·~

Forta de frecare se calculeaz adinir-o relatie identica cu relatia (1.111) cu diierenta ca pentru coelicientul de frecare se iau valorile din tabela 12.
Tabela 12 Coeficient de frecare intre 1eren ~i beton
Fe1ul terenului

I
..
.

sclivislU

Falil

Mil uscat

Argill1 umeda, Nisip uscat umed

.

0,1

I I

bruta

Fall

0,2

I

lut

0.2 0,6

0,3 0,7

. -:rr-I'
~~1 n:
\~":};I
," 'I

"

"

YI

I'
II

I!:n m ~~~.L-...., ~.

"'

T'I
II
I,

Nisip

..

..

I

0,3 0,4

0,5 0,5

:1:

,-r,

I

.

I

Pietris .

I
I

!

r-,

Sec!lun, A-8
I

"7

/
Fig.

58. Fixarea

*
stilpului izolat.

1
1--15...,

_l

-,
in blocul

Daca Iundatia ·se executa ell 0 talpa mai lata, la calculul momentului de stabilitate se ia inconsideratie si greutaiea masivului de parnlnl, asezat pe aceasla talpa. o solutie constructiv a privind ancorarea piciorului stilpului in blocul de f undatie este aratata in fig. 58. . ~ Fundatia unui stilp de dimen.siuni mari la care, din cauza adincirnii mari la care se a·fla stratul rezistent si datorita apei subterane, s-a 1010sit pr ocedeul cu puturi deschise, este aratata in .fig. 59. Ca 0 alterna tiva, in fig. 60 este redata solutia Iundarii cu piloti forati
I. 5. MONTAREA STILPILOR

.Montarea stilpilor se poate face prin urrnatoarele metode.. 1. Sttlpul complei montat orizontal este .ridlcat prin rotirea in jurul unui ax orizontal, doua din picioarele stilpului Iiind fixate prin artlculatu (fig. 61, a si 61, b) de soc1ul metalic betonat sau de blocul de fundatie. 2. Stilpulcornplet montat orizontal este ridicat vertical si apoi asezat

Fig.

60. Fundatie

eu pilo]i

Iorati.

pe Iundatie.
Fig. 59. Fundatie cu putun

3. Montarea 4. Montarea

se executa prin ridiearea tronsoanelor unul dupa a ltul. se executa prin montarea barelor una cite una. 75

74

In Iunctie de conditiile locale pot fi combinate unele din rnetodele ar atale mai sus. Pentru sirnplificarea montajului, este indicat ca stilpl! sa fie livrati in tronsoane complet .asamblate in atelier, Iolosind capaoitatea maxima de transport; tmblnarrle de montaj se fac cu buloane. Pentru imbunatatirea calitatii imbinarilor, sint recomandate buloanele cu striuri, care insa nu se executa inca in R.P.R.

Pe masura ce stilpul este ridicat, cenLrul de greutate se apropie de axul de rotatie si cornponenta V, asa cum rezulta din relatia de maisus, se reduce. Forta care apare la troliu sau la cirligul tractorului se obtine din deseom.punerea Iortei S dupa directia palanului ~1 axul furcii mobile (fig. 62).

,

i

\
;' iI;; ;' //;,'
Iii Ji-,t -~

Iry--'

I\

d)

{-:~t/~~/; »/ / :'HV:// /::
, /~{V//, Y, h)
u~or; b -

l4Sr~¥i
/
If""'~;:-~
Fig.
a-

',----~

_::---:J

61. Articulatie
un stilp

necesara

ridicari]
pentru

stilpului:
mai greu.

pentru

un sttlp

Fig. 62. Fazelc

rnontajului
cu brat

In cazul primei metode de menta], ridicarea stilpului se poate face: .. a) la stilpii usori, eu furci de lemn manipulate fiecare de mai multirnuncitori; b) la stilpii mai grei, cu ,furci mobile, executate din lemn sau metal, ridicarea efecluindu-se cu trolii sau tractoare, In fi.g. 62 este aratata schema de montaj a unui astlel de sttlp. Forja detractiune maxima apare la inceputul ridicarii. Asa cum rezulta din figura. componenta normals pe axa stilpului, a efortului de intlndere dirrcablu . (V) rezulta din egalitatea:

in cazul ridicaril Iornbant.

sliJpuJui

V· b=G· a,
unde G este greutatea 76 slilpului presupusa in cenlrulde greulate.

III pozitia II din Iigurji, cablul de tractiune si palanul sinl in linie -dreapla si deci nu vom avea 0 components dupa directia furcii mobile, care din acesl moment iese din acliune. Dupa ce centrulde greutaLe al stilpului a depaslt verticala ridicata In punctul de rotatie, asezarea stflpului se face de la sine. Sint necesare cabluri de ancorare, care sa impiedice rasturnarea sfilpului, in' special din vint, pina ce Iixarea de fundatie a fost efeciua tao La metoda a doua, ridicarea se poale Iace cu un singur catarg la stilpii mai usori, cu baza Ioarte tngustasi cu doua catarge lacei mai grei, Legarea se face ceva mai sus de centrul de Igreuiate al sttlpului. Cablul de tractiune .actionat de trolii este trecut pe scripeti fixa]i in virful catargelor. Pe masura 77

8--2.la 1-65) ~i "\/ ii 171 Fig. de menta] bulonate Ca So: 'a cons! era pietris cu nrsrp grauntos. Oed: sin ~ = 0... Unghiul tennina din: 'f (v.1 I CI~r:::.52258.0--3. din tabela 3. acestea nu pot fi rnontate si ridicate odata cu stilpul.~. Dimensiuni rczult~~ Distants hI geometrice inferioare a prime: console.45+0.2 x 250 X 100=750 kg. "d 1010 ' cu "r g mrn Sageata 1ll2Xlma. 64.50+ in aceastg 10. Au' 1=30xO.~ •.:. Fazele ridicarii siilpului cu ajutorul catargelor. 6. Ca 0 prima apreciere peniru greuialea constructiei rnelalice.30 111 tntre console s-a luat pe verlicala distanta de 3. .U.054.60) de la teren pin a in axa talpii =/lter+fmaJc+)'1 +rl =5.u~~%~~n~: p.1.~eC\~~m~e ~~~f:~an d~nti~-~~ 1~~b~12~OO:lkwD:r'2d~~~7 d~~_ .."11 /_/f" \ ~ -1:=--t-===~-I~~'=:::::=""_~ Pentru a putca respects distants dintre conduclori. de 3.at cu irnbinarf lr. al zulta b) Distanta din tabela 095+0. :p = 27°35. fmaxdin exemplul numeric tern atlva "c". stilp c) Distanta intre conductor] (dupa Iormt.~~l~~ ~~\ t!l I. 14. uride: H. 78 d=e+c+"2 unde: e=)'I-sin". Fig.20= 18. /'1 constructiv.0 t. Tnainte de asezarea pe blocul de Iundatie.0 405 750 + 25 = 0. 6. se de- fig... baza lui aluneca pe dulapi de lemn care este bine sa se aseze pe teren. clnd din cauz a terenului accidental nu se poate face un montaj jos al stilpulul nici rnacar partial. /I\etoda montarii barelor una cite una este cosllsitoare $i incomoda si nu intervine decit in cazuri cu totulexceptionale.teren de fundatie· df:. Penlru linii cu unul sau doua circuile pe kilometru si conductor: In regiuni deluroase si de cirnpie .95+ 1.=p). ex:cuia s~d. . 1.3 t. e ern s-a obtinut in cazul de inciircare a fara vint.65.5 intre 6: conductori r e- 4.a In regrunea istanta t tilni Id 5 punctele de sustinere sint de nlvel. Sistemul tg . . a). x 110+10=330 em. ' • StJlpu!dse va. tabel a 3). I. 63. r-'" . (formula 1.. j. Tn cazul stilpilor pentru liniide transport de energie clectrica ea poate interveni la montarea tronsouului superior si a traverselor. Aceasta ullirna Iaz a este determinanta pentru dirnensionarea dispozitivelor de ridicare In fig.ce stilpul este ridicat. 405 kg. . 63 slnt aratate schematic Iazele montajului cu aceasta metoda. . se pot considera urrnatoarele dale informative: . Metoda de menta] prin ridicarea tronsoanelor unul dupa alt!l! este puiin Iolosita la montarea stilpilor pentru linii electrice ~i de aceea va fi descrisa la montarea pilonilor de radio. Pentru con'ductori" .0 m. 3.10 m In al llmile iniroduss formula s-au luat: hterdin labela 4... I-I. in regiuni muntoase .:.5--3. Penlru linii cu mai multe circuite aceste greutati pe kilornelru si COI1-ductor se reduc cu circa 10% pentru fiecare circuit in plus. EXEMPLU NUMEIUC Sa SE calculeze un stilp de sustinere t I" dt (liD kV) de categoria I situatj • : pen rIu 0 . 0 uue e • ran sport de energie electrica.re s I pi eS e e 20m . ~=50 kg (v. 2. stilpului de sustinere. 79 .5 t.024 ~ X 1. stilpul este ridicat vertical ~i sustinut numai de catarge. iar din cauza conditiilor gr ele de transport stilpul este Iivrat la santier din bare separate.. cind din cauza conditiilor locale.. a ' q". ..250= Gn=(Ig+I z ) A ·1· 100= ==0. Sec!luneA-8 I)F-----+ ~i c=0. in regiuni tmpadur ite .~ -v b=8Vl ' .463 04.

047 x 30 x 1. unde ex rezulta c) Greuiaiea siilpului: '2. Eiortul de tntindere in cablu.41 kg/m. d Dimensiunile rezuliate din calcule .va _[=042x250= ' pe lanjul de izolatori Total de protectie Pop=O..44 b) va r. (j". polei pe conductori: 100= 1. 105 kg i5 kg 120 kg kg/m.Con sola I.dificarl a tensiunii.65 82. ":0(1 .n punctul de suspensie Ii: (40 X 2.Rezulta: d= 1. kg/m. (Ipotez a Eb).. 64. Stilpul vaIi livrat pe santier in trei lronsoane. =100 ""2 ==4800- 2148 -2=3726 kg. Pv1.5xlOOxO. +20[=2 12+20[=2 de tzolatori: kg: orizontala ..0=0. vintulul.2= 125 kg.. _ de protectie gp=0. kg/_!11.148 consolei x 2.au !ost m~. kg/m.07 x 30 x 1.300 I=O.62 Conductor rupt =Px..35+50)=290 (40 x4. incarcarea cu polei ~i temperatura la _5°(:. sin] tncarcate cu PI. Determinarea 1.20 m2/m: 1. 6.40=9. Solicit aril e se vor calcula la nivelul i ncastrarii stilpului in iundatie precum ~i in dreptul lmbinarii tronsoanelor. Calculul static ~j dimensionarea ozp =u zp . 2 5050 5 xo. kg/m: 1. pentru cazul I> I cr .~. Ipotezele de inciircare sint cele indica te In tabela. Presiunea fad _ polei activi a) Vtnt pe eonductori: 1.62 x250=405 de protectie 1 "0=0054x30x kg.20 x8. ga =A • Ig' a) Greutatea proprie sarcinilor a eonduetorilor: kg. 2148 2 =5874kg.m. P oa -(d+O -. Sarcini _ activi permanente..0=0.05 tm. Pv=I. 1·1.a) iar f ata ad: P2PX1 h<30m.46 de torsiune se calculeaz Mtl tm. Sarcini exceptionale.A=1 iar cea verticals: 790 x 1. Greutate _ _ activi de protectie proprle plus din: COSex= gs = 120 kg/rn.2=2148 - consola 2 Oc~2g.0= 1.=1.0=O.068 kg/m.2 x 0.352=5.0249xl087=1817 Reacjiunea b) Greuiatea .OI4X30x Vint -P P u.01028+0.068 x250=267 Op=gp' 100= 1.. p e consola I.fig. 1.'[1=2.21 x 250=55 poleiului kg. Conductor rnpt la niuelul console. I.008 9 x 100= 1. kg/cm2• (din formula kg. 6. kg.21 Pv=0.45 x 0.5x la Ap =0. 100=1.2=2180 numeric kg..95 gzp=0. Forta de intindere maxima produsa de ruperea u nui conductor activ.20 x 4.0=1.825x250=455 3. P. . ' -S--· max Px gza=A('(g+1z1 Oza=gza • [=2.' -V1nt Ap. P unui perote la 0.30 m2.orbte \~I ':'ie erea . M12=Px2'[2=2. v La niuelul 2. Conform (din formula kglm 1-72. pentru sti lpii de sus[inere In fig. Grosirnea se la de 2 ern (tabela 04)30X ac t·IVl.825 kg.2. Pentru lpotezele de lncarcari exceojiQDale ~b" (fig. =P2= 2al Fetele ab ~i de ale stiIpului Fata be este solicitatii de: =.. pentru a nu Ii nevoie sa se sc irn e 5 I pi . conform STAS R 1953-50 punctul 4. kg.OI028X100=O..300x250=75 j~'I. (Ipotez a Eo) Mtl Pva=d. n t pee 0 n sol e leI ~i 3 P"=cv'P._ /'\ i~1 "i- N-P 0 '/ "mux=o+((g+i)!=1790+0. 2).• M 100 x 0. cl Vint pe console Se aproxirneaza supraf ata plinurilor .41x250=355 b) Vint pe stilp.30=45 80 $- Construclli rnetallce speciale 81 .42 kg/m.5 P". (0.se deterrntna din urrnatoarele sarcini: greutatea proprie. unei eventuale mo. Aproxtrnarn PVQ suprafata kg/m2.. Pvp=O. kg".V. cup - 0 lei..0523) • [=1.12=245 kg oa=sa . in punctul de fixare al conduclorului va fi: Smax=amax·A=1817.consolele totalo a consoielor. tabelei 6 pentru P2+-i-=4800+· plinurilor iar ev=I.5 x 1(0 x 0. Pv= 1.46304+0. 66) mornentcle de torsiune r czulta: . 1= 1.95 X 250=748 kg.40+50) =450 Px=H=". Celelaite dirnensiuni ale stilpului sint date In .292XO.. inclusio Iaruul I ~i 3 ¥l<-'iJ1J"I7 0c=2g. 3. 1.5 x 110+2= 1738 .l= 2 P.< unde amax rezulta din formula L44a si exernplul 1.. Cu aceste rnomente . Iortele PI a si P2 (relatiile 1. 25 =4800 iii kg. kg.. P 11 =c u· pvo' P =I.292 I.0249 x 100=2.84).270 4.cm.2 x 0.. .148x4. 65 slnt indicate schemele de inciircare.

:I II :I I: I' hi --f -i -1 .O kg/Ill ill condudor p. 2.:~~f-l ~ Fig.- + 2 148 -2'? = 8 074 k g. 748 kg: 250 kg. 50 kg. Calculul sarcini exceptionalc b) Consola 2 sa rcini sarcini normals excep\ionale iSO-a = . a -= ~7 =53. cu secund peretele cd ~i cu ter] t~le do. Schemii eforturilor in pentru calculul diagonate Fig. I schema pentru calcu1ul iar in fig. 0) Consoleie J ~i 3 . 250 Kg..!l 'Zfi) =-. La determinarea eforturilor in pieioarele stilpului. -1. pentru calcul Ie descornpunern ). 69. desl asurat s-a iacut in tabela 13. uni- ad cu: P2- =7 000. \<erlicale - a} / potesa de ineiireare conductori cu polei platforma de lucru lan] c1~ izolalori ell sarcini normale. 00 50 kg: I--(:. 6. Sistemut consoJelor.2470 kg : /30_. em. --- sisterne Consolele plane. Dimensionarea barelor sUlpului s-a facut in tabela 14. 1... a con solei g=. --- I .0(1675) P. cu A=9. 3. be cu: P2 .! . 65 Schemele lncarcartlor: ortzontnle norma lc: b .' I. 66. -_. I ' -1--. Calculul consolelor lJl i2~_a=-14098 kg. laterals. Colele in paranleza se refer la consojj.I ..._. e« ~/I. 68. pentru dimensionare luindu-se in conslderare diferen-: tele maxime' ale celor doua elorturi. considerlndu-se ca rezistente admisiblle cele date In labela 9.. 67 este aratata rilor in diagonale.-=675 kg. Dimensionarea. trac\iunea ruaxirna UJ (1.0 P<? -.03 cm'.2 + P2' =.Y~ IJ C .- ~.. . II - Fig. care tncarca fetele: ab ~i de eu : PI 0= 7 000 kg. de tncarcare Calculul solicitarllor fig. (j7.= 82 j_ iy Fig. Sislemul fndir.=-10014 kg: i2~-a-=2435 kg: I. _I I i b 'l.tncarcnn ortzontule desfii$urat pului al sttl- exceutlonale. - or Greulalt-a proprie i z o n t g t j. 2. verticale b) l poieza de lncdrcare eLI sarcini exeepfionolp.:iiri Fig. T 748 "" 3iS kg. 68 schema stilpu! solicitiirilor (fig 69) D t mlnarca efortului maxim in' bilpa' infer'ioa ~ erface sluprapunind eforturi'ie din peretele ve~fic~~ cu ce e din perelele orizonlal al consolei. greutatea platforma lalltul de eonductorilor de lucru izolalori cu polei Con s a I a 2. = I ~5e alege un proHI U 61/. 4. J_. =2 1~8 P.~. s-a [inut searna eli aeeste iac parte din doi perett alatura\i. a) Consolele sarcini I ~i 3 normale . Schema Crt tabelele 13 ~i 14 s-a notal cu indicele pri perelele be.~- 148 =5925 kg.25 I --' 83 . Bind sisteme spatiale cu z abrele.__ -v-.. Sarcini.' t " II I - greutatea proprie a con solei g-40 kg/m nrizontale vint pe conductor P y=405 I(g.5..

48. I :P4.§_ \ i'i (em) rp.230 + 15.420 1 __ 2_1_0_:1 __ i 89_8 667 _ S18-20 I SI8-20 I I SI9'-21' u.1-2 I2 E" I I -123 11.666 1555 1 4"(4 1575 420 1 534 I 1 ---1 8.600 \ I 9R .180 1 - \"+ I S'9'_21' I 185.834 .83 -9.p_Z~(~tl 1 (3_)_~1· (_4) __ __ G 8-j \ A_ -1-4 SO-2 N -25.030 + 72.----1----1-----1593 0.000 1±~'145 +12.000 __ 1__ _j70.~_llntindere') Observatfi giralie 1 '1 G= a=?J.670 ± 1...34 102 -I 0...J20-13 26 -- -2.760 --1-123. 190 1 _jl00·100·10 1 26 ----I SJO_12 I 1 \ S9'_II' . I \ \ -2.9 1+ 3.278 116 380 DIO_II - o DIO. .350 Pentru rezistente admisibiJe vezi tabela 9 84 85 .36 I 109 0.940 + 6.--1-7 -_ ---:I:::-s-I--:-::IP--T-I --2-0 ~-I------I '0 I 1528 26 29. ~295-1--1-1.10 1.730 ! -1_j60·60·10 20 I q. S9_1I \ SI0"'-12'" s.-~i---T---+---7_-~--~~~~~~~-----1 I -1..9 -l----=.83 1.290 ---- -239 _j120.539 1835 362 1925 I I 'l/=1 - I£:"\ c __ I__ I-~ + + 9.8.100 + -~~~~----1239.3 -I 840 571 895 665 1548 ____ \ ~: 1 _j120·120·13 2..000 I .95 -98 ---.700 +16.030 \ +70.1 -1.i5 An mi~~nl J.9.200 +59. 190 1 I-16.100 -' 1---1\ \ 154 .334 -2.. _j70-70-9 \ I .642.barelor Eforturi axtale din momente in barele din coloana Eforlul maxim de: compresintindere 9 10 stllpulul Sectiunea (C~12) Tabela 14 \ Rna Bara ---2 I I SO-2 - In calcul se considera eforlurile din bare Ie : 3 SI'_3' 5.7 26.5 148 5.15 -149 -142 623 237 1258 - D.83 23 826 519 ---1.700 1---'---1--_1_-- SI_3 SI_3 I SO"'_2'" II'-/II-c I I -2.350 + .5 123.295 ____ I----I----I----I72.600 9..6421----1---- _jl00·l00-l0 1 26 u ---I -\ SI8-20.9-20 DI9-20 DI9'-2G' 1) I N\ =+ + 5. +70.61 _j60·60·8 -1-11 20 9.43 I ---1. : S9-11 \ S9_11 SI_3 Som_2'" -2.9! ± 5.000 I---±71.-II DIO'-II' \ \-.161 107 -0.616 i 299 239 1-----'.31 1497 0.320 ±58. A An -1-6 . I I 927 I 520 1 '__ 1 6_9_0_ 1 457 1 237 .7 26.140 1 ±.760 9.36 91 ---1----:I 115 0.500 -:1-21.730 1 .200 -18.900 1 l 237 I 1 --!-.---'" ._-\-II '" I D_ 1.0.5 1 1- _j70-70·9 +36.593 990 102 1 I --.34 I 1 I 299 29..384 \ ±23.600 ' 1_-25.= If rp comilr. 1 I E" -1. 23 11. +23066 +17'1~\ -19..660 + 5. 1 ~_I--_~ I 19.36 176 I I 1 1255 1 Dr_2' Eb + 3.450 \ ±87.760 I + 8.95 19.)0 +86. Fort a axiala din Sectiunea formats din: 12 13 i Efortui unilar efectiv') _~_.350 + 14.5931----1----1 853 S0-2 ' I SI'_3' \ ' : s.6 1.~ 9.21 16. 70· 9 .:.2 I SIO-12 \ S~'_l1' S10-12~ 10. - - =+ 14.6 1.760 ± 6.519 1----1---1 I 1_±_3g_'2_0~+44.500 ± 17.200 -1. 7.l99 0.03.I 1 I_11.670 1.900 1+ SI9-21 S19-21 SI9-21 \ SI8"'_20'" Nc -- 1 SI8"'-20'" ==-===-~=--.170 +11.9 i I 1640 9.---- I 1 1 11.384 +24..

Iv. 6.00 14098 -1980 .00tm.. II rczult a: ~j - A '1j2 de Iundatie. w= 2g 670 22.5.15 -_-----71.33 <.0 Pentru celelalte clemente ale consolelor s-au glem 2' <. 30400 em' 108. 5.700. Fundatia Fundatia se executa l-'t= tg 35°=0. t. For ta maxima ee revine unei traverse de lernn este: P=At'Pe =23X230x 1. fig.Avern: c== ----- 2470 0.1 26 =1315 =.) format i.109) considerind fiecare lungi de 260 em Iiccare. Prinderea traverselor de lemn. ipotez e de tncarcarc. Tor la ascendenta rezulta: 2 dintr-un griltar de traverse H(Iz+t) a _..= 1. 71. '1'=35°. b=2. Pentru terenul 70. traverse! MOlllentul maxim In dreptul prinderii f alice de sti lp (v.= ~i de 26 em si 2435 0. specificat in lema.649 x 11. N c (v.649 x 11.O 124. 8 670 ern30 ern". lngropate (fig.68+1. 87 86 .lx20. 13.1 em". em 400 X 10 150X20 25. 16 400 em' . Ineastrarea sttlpului cu gr atar de traverse.6Xl.24 t/m3..700= 16 000 kg.(l..384=9.03 rezulta de 8 cu A=II.34+0.283.55=89.. Avern: .lXl. cu datele de mai jos rezulta: ales corniere de 35X35X4. Pe baza unei dimensionari prealabile s-au obtinut urrnatoarele dimensiuni: a=3.62x3.82 3503·52) kg/em <4.844 x 9.fig. de sttlp.27 m. Folosind (1. din tabcla lV. /=3.75-30XI7 108. (1. 70). I.00 t/m3. late 2 rezulta in Mmax=H(h+t)=2x44. =0. 2200 ku/r 2 -0 ern . 730 ems 296io em4 unde: ".536 Cu relatia (1. c= 1.J. Coclicientul c= =186-'-13 ' _.36) aratata += 21.0 =340 kg/em k 2 < 1600 kg/em 2 1 5x26x260 dupa STAS =1.62 m..O=tg2 (4fiO-liO) t=2000X2.02+1. se face cu ajutorul a doua grinzi sudate fixate de 0 parte si de alta a stilpului.110).l=26100kg. 38.:=0. O=Ymin' b· c » .max=2. /.649.J. Se alege sectiunea in . din 5 traverse. min =2. corespunzjitoare aceleiasi c= b) Consola 2 Se alege un profillJ 0. .P?3 000.poteza J.3::f =93.62 +2. 70) va Ii: M=12. Sectiunea metalice.844 x 9. Re=0.= 38.6 em".10 = 1310 kg/em2<2200 kgem": Reactiunea verticals asemenea din tabela totala.. Momentul maxim din incarcari le exterioare tm.6 (Rezistenta 2. A 5333 em' 40 ern".1. .3 (0. tabela 13).. se obtine: Pe_ (89 100 9536 ~+2-+2240Y3.82=123QO kg.60 m.1 cm2.3 ern? si i).283X2 000X3Y de Iernn.60) 0. Conditia de rezlstenta. traverser meFig. Conditia de stabilitate.62X2.27 va fi: _953~=22532 2 kg.0s=89100 de 5iguranta 26100+15000 22532 3. em 0s=Pz=4x2. adrnisibila rel atia gratar .10 m.03 10014 =325 kg/e1l12<1600 kg/r1l12 .=1.4X15 Fig.

S. Die Hochspannungs-Freileituugcn.. M.S. a caror lungirne nu trebuie sadepaseasca la emisiunile pe unde scurte 1/.~ b) 0 izolare electrica a pilonului de Iundatie. de aceea. Bucuresti. Mocxaa.! 88 89 .. a. Traducere din limba rusa. iVleTaJlJIH'leCKHe onopu . A. Traducere din lirnba rusa. A. lungimea de unda fiind de ordinul ccntirnetri lor. CAPITOLUL II TURNURI ~I PILONI PENTRU ANTENE DE RADIO 11.emisiuni pe uncle medii. V. 1955. V. Berlin. 1938. Bucuresti. Streletki s. P.masuri. Constructia liniilor de transport de energie electrica. c) dimensiuni transversale cit mai mici. Puxrep. cu lungimi de unda tntre 10-200 m. e) sectiune cit mai mica posibila a pilonului in regiunea reazemului. . Mastc unci Tiirme in Stahl. Retele sisternclor electrice.ngi. Pilonul statiei din Oklahoma City are 0 lnaltime de 480 m si este la ora actua la rea mai ina Jia constructie. Pentru ernisiunile pe unde lungi se folosesc antene fixate pe turnuri sau pc piloni ancorati. Editura Tehnica. Clnd pilonul este autoradiant. Wien. cu lungimi .· In ceeace priveste constructia rnetalica de sustinere a antenei.3T. Penlru televiziune.1 din lungimea de unda minima care se transrnite si Iii la ernisiunile pe un de lungi si medii.de uncia intre 200--3000 m. Verlag Yon Julius Springer. sint indicate. K. Transportu1 encrgtei clectricc. Konigsholer. A. trebuie satisf'acute toate conditiile cerute de 0 perlecta emisiune. j d) sectiuneconstanta pe toata Inaltimea pilonului.1. fixate de stilpi sau piloni. A. in plus urmatoar el. 1953. . 1951. Verlag von Wilhelm Ernst & Sohn. a.medii folosesc antene sau piloni autor adianti ajungindu-se la lnaltim! de 370 m. in prirnul rind. antenele se rnonteaza la inaltimi si mai mari. Emisiunile pe unde scurte se Iac prin antene verticale.aKl(Hei! H. GENERALITATI Ernisiunile de radio pot Ii transmise prin aniene sustinute la inaltim! rnari de stilpi sau de piloni ancorati. Traducere din Iirnba rusa. articol aparut in lucrarea: Bonpocu npHMeHeHHH cransaux KOHCTPYKUHH B cTpOHTeJIbCTBe..:' f) cablurile de ancorare trebuie trnpartite prin izolatori In tronsoane.C. Editia a l-a. 1952. Zaleski. aceste conditii pot fi rezumate la urrnatoarele: a) 0 inaltirne corespunzatoare a stilpilor sau a pilonilor.. valoarea constructiilor meta lice de sustiner e a antenei reprezinta un procenl redus din costul total al unei slatii de radioemisiune.ernisiuni pe uncle scurte. Bucuresti. Edltura Tehnica. lungimea de unda fiind de 3000-]5 noo m. Traduccre din limba rusa.i pe. Bucuresli. .I. Emisiunile pe unde .!WH JIllHHH anetcrponepenan aanpsoxeauev 110. in care caz pilonii se numesc autoradianti. no. E. .Rezulta: BIBLIOGRAFIE N.!I. Girkmann. 11. Editura Tehnica. Constructii meta lice vol. . E. 1951. careajung la tnaltimi de 125 m.emisiuni pe unde ultra-scurte. Guldenbalk s. 220 Ii 400 KB. Spre deosebire de stilpii liniilor aeriene de transport de energie electrica. 1929. Giazunou. C. I'occrpoilH3. recornandata in cazul sus-[inerii antenei de piloni.A. CTpeJleUKOrO. 11. a carer inaltime ajunge la 300 m. Sturzenegger. Dupa lungimile de unda intrebuintate se pot deosebi: ernisiuni pe unde lu. uneori rnasa metalica a pilonului poale servi ca emitator.

F:p.densitalea aerului 12. Stabilirea vitezei rnaxirne a vintului.nu respecta tnsa conditia "g". v. relatia: U1.lUlui.----~. Pilon cu sectiune constanta.1 ) un rle: 9 reprezinta U - A c" densitatea aerului.:.m. ca Iunctiune de loc si inaltime. nurnarul Reynolds..viscozitatea aerului -. --. ancorat 72. 74 Pilon ancor at.8· 1O-6kg.. singur nivel. (! si !~pot fi concentrate intr-o car acteristica fara dirnensiuni: (2. De aici rez ulta un avanlaj In plus pentru sectiunile triunghiulare de pilon.15 "C temperatura. Pilon ancorat la un cu sectiune variabilli.multe nivele. 73.. In rn/s.viteza vintului: _' . '7 1 (2. Sarclni Sarcinile care actioneaz.% dill solicitarile max i111 e. Cercetarile ' mentale au gasit pentru lui . Din acelasi motiv nurnarul nivelelor de ancorare trebuie sa fie cit mai mic. 1.. egala CLl 1. din contra respectind condifia "g" contravineconditiilor "e" si "d".a asupra acestor constructii sint: a) Greutatea proprie a constructiei si a instalatiilor fixate de construelia metalica. Solicitar ile inconstructia metalica a turnului sau a pilo. ancor area fiicindu-se la fiecare nivel CLl cite trei cabluri. Aceasta solutie satislace conditiile trecute la punctele "e" si "d". la mal. viteza. ajung pina la 90. Car acteristicile t.-. ccea ce conlr avins evident conditiilor cerute de dimensiunea transversala a pilonului. 74). 2 .2) denumita Fig... . La pilonii ancora]i apare in plus tracliunea initiala din cablurile de ancorare... (2. Solutia aratata III fig. un coelicient de proporjionalitale care depinde de: / car acterlzata forma corpuiui.=UI°/z unde VI reprezinla viteza vintului exponentul " ----la Inaltimea .. . a caru! eficacitate echivaleaza cu 0 Inaltare a stilpului egala cu de doua or i diarnetrul inelului (iig. Cercelar ile leoretlce au stabilit pentru creslerea vitezei CLl lnaltimea. 0 valoar e medie de 15 experi0 90 91 . b) Inciircarea din oint esle incarcarea cea ma i irnportanta la care luLfeaza aceste constructii. Deierminarea acestuicoeflcient este 0 problema a aerodinamicii experimentale. prevazut eu inel orizontal.g) numarul cablurilor de ancorare tr ebuie sa fie minim. Ietei): . De exernplu: In figura 72 este aratat schematic lin pilon cu sectiunc constants ~j ancorat la mai multe nivele.. II. 73. Coelicientul c o va fi decio Iuncjiune de: (2... .-. supr aiata biituta de vint.h"..'ilii asupra unui perete fix. din incarcarea CLI vint. se face prin observatii tndelungate.For la vintului se considers ca un soc elastic pe care masa de aer 11 exer. prin 1(:". 1.s. dimensiunile corpului caracterizatc prin lungirnea l: ~ starea suprafetei caracteriz ata prin raportul ~" (I? reprezinta adincimea medic a asperitatilor supra. Fig.3) Penlru reducer ea inaltirnii pilonului se poale menta sus un inel orizoninl.4) h= 1 111.. Toale aceste conditii nu pot fi respectale cu rigurozitate..in conditiile de 760 rnrn presiune atmosferica si -I. La deterrninar ea Iortei de tractiune a antenei se ia in consider ajie si iniluenta variatiilor de temperatura.

5 R"I.6 ~i pentru piloni eu sectiunea triunghiular a 1. obtinut experimental iar At .. pe m.0 2. ceea ce Iaceca cu tot pretul urcat al tevilor fata ell' costul malerialelor laminate obisnuite.7) forta Rf)1 va fi: (2.9)- R. coeficientul Cv este inde- Tn cazul cind cei dol pereti }Jcnlru l/J =0. (2.0 .0 90.=Rvl+R. laiimea Ietei masuata la baza turnului. in m.4b.a vintului eu supralata constructiei. Dupa cercelarile facule In U.6)- valoarea: p= -j r 1. in m.5..0 B b La piloni h inaltirnea turnului.8 PI. Acest coeficient clin relatia (2.3 1.c·gv·A 0.9) se obtine Iorta R"I' normals pe supralata AI a prirnului perete batut de vint: R vi = 1. Pentru calculul presiunii 1ura lehnica sovietica: vintului se recomanda -sin a.iii muchii pronuntate. o l!B+/J 2 h ill S. I in 40. in m/s in i~.m-"2 202.0 I I uncle: 45.5) In cazul cind pilonul sau turnul este executat din tevi. in lunette de forma tur nului.2 0.9) rezulia egal cu 0. aceste constructii formula sa devina econornice. recornanda pentru piloni CLI sectiunea palrali:i (I + 1/) = 1. presiunea 0 pe m2 se obtine -dislanta "e" egala. l' un eoeficient care tine seama de lata stilpului lovita indirect de Iorta vintului (Iata opusa). 0 va loare medie de O. !? se ia egai cu unitatea.9a) ile marginite ltatele insa de supraf ete curbe.3 se obtine: se suprapun.9-1.293 = ~).0 din vint.6 Introducind pentru Q ~'V2 -2. cercetarilor Iacute asupra inlluenta sisterne- Rf)2=O. in 111. (2. iar (2.0 50..6 ---2.S. Saoiik. sau aprodin r elatia.. ccoeiicientul aerodi namic si poate fi luat dupa STAS 2867-51 prin valorile dale pentru in tabela 2. A supraiata bat-uta de vint a unci fete a stilpului.8) "2 Pentru diferite viteze rele presiuni pe m2: ale vintului se obtin .foarie rnici.5 250. s-a obtinut pentru 4:1.2=Rvt·k(I-!fif 92 '.0 k_g/m T =a---.supralata lnchisa de conurrnatoarele valor i pentru coeliTabela 14 Cu are valori .0 nnde: g" reprezints presiunea de bazii ~i care se ia dupa STAS 946-50 din tabela I.2= I 1.2. in Iunctie de hlb. in $..5R"i' Forta totala a vintului pe cei doi pere]i Y<1 fi deci: (2.12) I kg/m21 I I 35 0 1 I I 122. ' Pentru intervalul cel rna i mare ~i eel rnai Irecvent.uncle h esle inaltimea 93 .5. in Iunctie de perioada de vibratie proprie a constructiei (To) . (2. coeficientul c.In 111 ancorati: To=O. It unghiul format de direct. din formula (2.=(1 +1') k.8) urmatoa- Deterrninarea aproximativa 'face cu urmaloarele I formule: La turnuri: a perioaclei de vibratie proprie (To) se poate IJ.~ cf) 0-0.11 ) Valorile coeficientului 0. data in litera(2. ralata plinurilor.3-0..sau direct cle 13 'punctul 5. ·0 =0.2-0.5 I 160.0 a este un coeficient variabil.OI .S.10) R .12 a) xirnativ Penlru 'egalacu al doilea latirnea perete. (2.9 1. latimea Ietei masurala in virful iurnului .AI' (2. h.R.S{ ·S ~ 1 (2. in s. k este coelicientul dinamic si poate fi luat dupa STAS 2867-51 clin labela I. I i Presiunile 30.3-0. pilonului. care se afla la stilpulul.

_. d) Iniluenia iasdrii reazeme'or trebuie apreciata _In Iunctie d~ nall~ra terenului de Inndatie si intervins in calcul in cazul sisternelor static neue-terminate.9 kg/dm3. Turn cu trei fete plane. .03 1/8 penlru culrernure 1/4 pentru cutremure 1/2 pentru culremure Ruperea conductorilor unilalerala Turn cu patru fete curbe (muchiile dupa 0 paraboll! sau 0 hiperbola) • . I no pentru culrernure de gradul 9._ .rica .. _.a constructiei. precurn si lacalculul prin. . • • . . 11. Constructia metalica a turnului sau a pilonului se considers acoperita c~ strat cle polei cu grosimea corespunzf toare regiunii ~i cu greu ta tea specilica aparenla de 0..2. Prin vint de intensitate rned. Turn cu trei fete curbe . ' Tot In categor ia cornbinatiilor de \ndi. Ietele lor fiind grinzi cu z abrele (fig. II. In cazul cornbinatiilor -cu inciircari exceptionale. suporta Valorile coeficientului Forma turnului Actiunea Iortelor de iner[ie asupra constructiei se trateaz ii intocmai ca incarcarea din vint. precum ~l slabirea unui cablu de ancorare prin distrugerea unui izolator. deoar ece supraiata expusa vintului este Ioarte mare. fara vint. sirnullan cu Iortcle orizontale de inertie se va considers si 0 tncarcare clin vint ega!a Cl1 [umalate din presiunea maxima.ergie electrica. . Un consum de otel de asemenea ceva mai. iar 1<2 un coeficient de gr adul 7.rd:i excepti?n~le inlra si ye~ifi~ carea cu incarcari de montaj cu vint de presume maxirna. . In m. 3. • . • • • . Latirnea bazei se stabileste pe considerentul ca . Combinatiade incarcare 1 est€.oria 1. In kg/m2.gie elect. unde 01 est€. Fortele impulsive care se iau In consideratie la ca lculul prinderilor ce leaga intre ele portiunile separate ale constructiei. 75).lll: La ca lculul turnurilor si pilonilor in alara de sarcinile permanents $e iau in consideratie urmalcarele cornbinatii de incarcari: 1. • • . 1. exprirnat in ~ecunde: . a cablur ilor de ancorare ~i. Temperatura minima.. Executarea Iurnului sub Iorrna unui tub nu este econornica. derii utilajului: (2. _:_1_ 1 1 ---1 0. 4. • . verificare necesara cind se impune respectarea unui .anurnit gabarit. r idicat. tricazul stilpilor interrnediari.:.e se intelege U11 vint C\.03 0. Combinatiile de incar care 2 si 4 pot sa intervina pentru caz ur ile cle rupere unilaterala a antenei. inlluentele datol:ite !uperii Uili: lalcrale a antenei.Formula (2.=30 kg/m2. greutalea greutate actioneaza FI. Penlru conditiile tarii noastre. arnintite mai sus. necesita turnul executa! din bare rigide (fig. cle cat:=!§. urrnarindu-se ca reactiunile 95 . conslrucliei sau a lronsonului in al carui centru iar kl esle un coeiicient de seisrnicilate egal cu: de 1/40 pentru cutrernure de gradul 7.12 a) da rezultate satislacatoare pentru piloni care nu sarcini concentrate import ante. Fortele seismice se iau Inconsideralie In regiuni cu un gracl de seismicitate m~i mare de 6. cle gradul 9. e) Incdrcarea ell polei a antenei. fara vint. fara dificultati prea rnari. Incarcarca maxima din vint si temperatura +20 "C. Cornbinatia cle Incarcare 3 serveste la deterrninarea sagetii maxime a antenei. se pot Ina ca valahile prescnptiile referitoare la liniile de transporl de eiler. din cauza consumului de otel mai ridicat. de gradul 8.l presiunea dina mica de baz a g. 94 Turnurile de sustiner e a antenelor de radio se executa de obicei sub iorma un or stilpicu sectiune patr ata sau tr iunghiulara. ca solutia CLl zabrele. Forta cle inertie car eactioneazii orizontal . Ipoteze de incarcare Normele STAS.14) " O2 este greulatea egal cu: care creeaz a Iorta de inerlie.__• _. -+-1 5 ___.•.stabilitatea turnului sa poata fi asigurata. temperatura -5'C si vint de intensitate medie.s. . Temperatura maxima. in plus deplasarile orizonta le ale virfului sint import-ante. ..02 0. 2. 2. Tncarcarea cu polei. a dreptunghiului.. 1/20 pentru cutremure de graclul 8. 1n Iunctie de graDulclitremuru lui se [ine searna de: 1. . • • •. in care se poate circumscrie proiectia verticals . 1-~I la sttlpii pentru a anlenei se ia in consideratie. Un calcul mai exact 31 perioadei de oscilatie proprie se poate face cu metoda maselor reduse Sal! Cll metoda aproxirnatiilor succesive. recomancla ca perioada de vibr atie proprie (TQ) sa fie dilerita de intervalul de timp. TURNURJ F1=k1·GI. 76). 2._. saucu polei ~l vint de intensitate medie. e) Sarcini exceplionale: Iortele seismice. cea care deterrnina de obicei dimensiunile constructiei meta lice. care se ia Tum cu patru fete plane .. a c()lls(r~ctiei metalice. •. presiunea dinarnica de baza. intocrnai ca ruperea linii de transport cle cr. b o ~() ' a ~n uncle: •b DU repr ezinta o· 15timea.

="vi. Descresterea poate f i constanta.--. Pentru satisfacerea acestor conditii .111t ~e ? dreapta~ ~implifica.el ca deplasarea oriz?~tala a vir!ulu! sa nu . La stilpii cu secliune palrala.-I I I s. 78..acla~tlndu-se astfel variatiei mornentelor.']' /: I L--l----. Elorturile in bar'ele care Inc parte din doi pere]i . Fig. Fig. aJLIilgmd.de~a. . - vintulul: turn cu secvi III normal turn cu sectlunc palraHi.lui . ·fig. greutatea proprie. 77. polei. b).I In alara de sarcinile permanenle ipotez ele normale ele calcul... nodurile picioarelor fiind asez ate pe 0 curbs (v. calculul stilpi lor penlru linii de transport de energie electrica). presiunca vintului din cele dOlID ipoteze de ca lcnl se va considera In douii alternative: fen'in flirectia ::::: r----t . . Fiecare rata se calculeaz a apoi separ at la aceste componente care-t revin.ipotez a 2cu tncarcare din polei. . Elorturile astfel obtinutc se corecteaza apoi prin inrnultirea cu un-coeli('i. . Dclerrninarea eforlurilor se face cu melodele obisnuito (v. Solutia a doua are oarecare avantaje de ordin estetic. din vpu!lct de ve?~re al dirnensionarii. executia . 78. asllel la. cu subimparjire in partea inferioara ~ turl1lilui. \'in~ pe colt. Ca1culul si dimensionarea tumurtlor -+sooo~ .lungimile de Ilambaj ale picioarelor sa 11\1 fie prea mari. -.vint. 2. trebuie sa satislaca urrnatoarele cerin]e: . a). care Iorrneaz a Teiele turnului. 0 Torma de trunchi ·de pirarnida. 75). c . temperatura la -5'C si vint de inlensilale medie.se obtin prin insurnarea eforturilor obtinuie In cele doua sisleme.. sau la sisteme de diagonale ~i contraeliagonale cu orizonlale (fig. .. vlnt normal pe un perete. I .J 8) I .nlu=f'u"'-. turnului descreste spre vir].. Modul de alcatuire al sistemului grinzilor cu zabrele. .. Turn executa! bare rigide. Incarciirile exlerioare .ent 71 (care tine searna de Iaptul ca peretii sint inclinati ) egal cu raportul dll1lre lungimea reala a barei respective $i lungimea proiectiei acelei bare pe planul vertical. / Latirnea normals pe un perete (fig. La sfilpii Cll secliune tr iunghiulara intervine nurnai alternativn: vint normal pe I1n perete (fig.i se preieaza mal bine la 0 tipizare a lurnului. 75. . pe un perete. I I.1.. inlr-? ·oarecare rnasura. . c) Fig.e. considcrindu-se ca un sistern plan reprezentat prin proiecjia Iejei pe planul vertical.. (fig:. Iatimea bazei se ia de obicei 1/8-1/15 din tnaltirnea turnului. . f~rma lurn~. Ac [iurioa 0.turn cu sectiune triunghiulartl.'poz itive si nega tive sa se alle in limite acceptabjl. 78. Turn eu z abrele Sistemul de impartire interioara. care inla dimensionare. sau poate sa fie mai midi spre virf.. Ir acjiunea din anlcne etc. cu Fig.a eforlurilor din bar ele sistemului sinl: _. b _ tlune palral~. 78. . 7Construct]! metalice speciale 96 97 .. 7/).unghiul pe care-I fac diagonalele cu vertica la trebuie sa fie intre 45-·70'. Soiulia la cafe nodurile picioarelor . I I .se ajunge la sistemul r~rr~bic. 75). 76. : I . 0 Hitime suficienta a bazei este impusa ~I de conditia de rigidiiate. c). astf.se inlocuiesc prin forte concentrate care actioneaz a in nodu~ilf sislemului si care se descornpun dupo direcjiu planelor care Iormeaza Iclcle slllpului.caz ul picioarelor turnului . ipoleza I cu incarcare maxima din vint si temperatura de +20°C. actionind pe coltul stilpulut (fig. +-_-+' I r---+.-l . ca urmare.lungimile de flambaj ale diagonalelor ~i orizonlalelor de asernenea nu trebuie sa fie prea mari.easc~ I/l~O <din Inaltimea turnului. Turn executa! eu z abrclc.-----.

~~ I:=J . (2." pr-ntru acelasi t .vitezelor obisnuite. I r preintinse. penLrd indircur<:a ell zapada ~I polei 1. cu bare intinse. _ sens in acest CAZ. comporta~ea telor doua materials este . D~.a eiemenl elor cornpoIlEllle al: turnului se recomanda S8 se f. gonalelor nurnai la intindere ~i executa rea lor din bare de otel rotund.qiiior de turnuri In fig.LII~.i 3 turnului.lIe . ! de circa 160 mm esle mai pu(in inOmfh carcat de cit tuburile ell diarneirul intr e 40 si 150 mill.10 clnd decLui a.. Dimensionare.Tjna ca . ta directia vintului poate sa fie oarecare.ea unui oJel (k calitatr. n Ig. Directi~ vintului putind fi oarecarc.~ull1tar.. To~ ?in .:. II1S~ ~u sectiuno triunghiulara executat din tevi si ~. Sauiiki.interesanta. de Inslitutul Stalkonstruktia ~i Institutul TAG!. inlocuirea bar elor cornpr imate.e aratat un tronson dintr-un {irl~le . care. efort care sa depaseasca cu 20-30% efortul muxiru de compresiune ·din incarcarea exterioara. eforlurilor allemants. Pn-siunea vintului oe rnetru liPen [ill reducerea Iortei din niar de tub ca Iunctiunc de diarnetrul tubului D vint esie deci indicul ca turnul ski Iir executut !5i in partea lui superioara. r eprez inta incarcarea principala a acestor constructii. preintinss teriaiulur.~ v ~ -. kg/m re. Tronson al unui turn exccutat din [cvi cu diagonal.20.1 . este cea facuta o propunere .-". Reduccrea lor tei de villi.R. in.=-... < :>11 (.'ClrE: incilcati S·lI1t: pentru greutatea proprio. Consldennd actlllnea vlntului pC' colt \'erificarea stabilit'atil' se face Cll forl11ul<1: _. Girt:' intrece cu mult cantil atea de material introdusa In plus in partes superiour. :2. p . lurnuri eu inallirn! de Iii 65 la 125 rn. (de exenl.lul non_nal cu un ot("1 de ealitate superioa~a nu aduce ecOj~~~~~. Sokolou ~i G.. pentru inearc.! de circa 3G% fata de solutia ell diagonale rigide.k si din lipsa contravlntuirilor orizonlale care In acest caz J'U mai sini necesare. 1<1 care ~n~arca_rea din vint este predomiilant1:l.I dupa metoda starilor Hrnita.l cum s-a spus.Ia compresiune.~rea . G. care pot ii executate din '·Ngele.I.barele avmd lungimi mari de flambaj si din acest mor . Greutate i mai l11i.ill barele sisternului vor apaI ~"I elorturi alternanle si deci la dimensicnarea elementelor trebuie sa S': tina sE'<Jm8 si de fenomenul de obosire al maFig. esie posibils dirnensionarea dia-. diagonala!o . 79.ma· Se ri?marco ca. 80. und~ pentru un turn de ~OO III inaljime.lI se::tiune tr-iungi-liulara. Turnu) cu sectiune triunghiular a este mai economic ca turnul eli scctiune patraUL Econornia de material metalic esl e de 20-30%. o reducere de asernenea importunl a a acestei incarcar: se objine pr in execularca picioar elor turnuluidin tevi si prin alegerea acestor [evi r u IJn diainctru optlrn. a. in cazul dimensionarii lacompresiune ~i pe linga simplifdirile . . Solutia ell diagonale elastice preintinse aduce 0 economic de materi . are !5i avanlajul unei reduceri sirntitoare a suprafetei batuie de vint '1 lurnului. de a executa turnuleu diagonale preinlinse. In urrna unor cercetar i stiintifice organizate in U.rebi. tubul eu un diarnelru !' ! I . 30 I I "'--1 Pezultatul acestor cercetari este re25 -I I I i dat in diagr ama d·in fig.S. ca lunctiune de diametrul iubului.i deci inlocuirea ctelului normal cu II~ olel de C'ilil~!e _. Coefir ientii de suprainear. care dinconditii de ridigitate reprezenlau un consum important de material. barele sisternuIu~ 1. <15_. cu sectiun')iitf'ltii ~i exe{uta! (Jill corruerc sint necesare CW'a ')10 l otel si 900 . r. 11. _ -. in special pe portinnea superioara a turnului.S. executate din vergele de ole I rotund.cauza. au proprietati aerodinamice deosebite care due 13 0 reducere importaniii a consLimului de ote! ~i de asemenea a betonului in funchtii. nu este indicala . f' d. de tipul OLXb2. . Esle insa cunoscut cil in eazul executats din vergele de olel rolund. p~u la Vefl!lCarea sLJbilitaW). Fig. lntrebuintarea sectiunilor Lubulure pentru picioarele turnullii.-!-. sirn necesare nurnai 100 t otel turn melon cu picioarele $i orizon- ' SI' 300 3 b~ . OClilrea o... de laureatii premiului Stalin: A .dl~lenslOnate . Cum coelicientu de subtirime sint ~ldp d~ OblCfl.ctul esie favorabil. II .lt al ieyilor fata de materia!ele laminate obi'ifwite. 80 est. pentru inl ervalul vitezelor istudiate. derini di~ precedentul prin adallg-irea unui tronson (sau doua lrorisoane) . atrage dupa sine 0 rcducere imporl<!I1!a a eiorturilor din bare ~i prin aceasia 0 econornie de material.. . 79. La acest tip de construcut.~i. Prin introducerea unui eiort d~ intindere in diagonale. Din aceasla c!iagrc. deci si a presiunii vintului.dm vint 1.15) ..supcrioar a. eu lot c(lsiui mai ridic. Sectiunile'lubulare pe IInga 2\'antajul 'ullui ran"rai11ent mai ridica!.olutia recolllandabila.E preteaz a Ioartc hine In l ipiz aren conslrL. A. din levi cu un diamel r u de 16G 1TI1ll.40. care aduce 0 importanta econornie de materiul. in rcgimul. se vede din figura. 3.~. Tipul de turn superior asa curr.consti-uctive care se evidentiazi:i In special in eazul iurnurilUf C. Aceasla solutio 5.1l~·21.telu.a a turnului cu sectiune triunghiular a provine din lips» unei . iar diagcnaiete preiniinse.TIOUIa nu <It::' i· .cestei incarcar i este defavorabil si 0:9 cind e~e. Avind in vedere cele expuse mai sus si pe baze 1I1l0r cnlculc iehnicoeconornice se pot trage urrnatoarele concluzii care privesc forma si rnodul de a lcatuire al turnurilor: I.aproximativ aceeasi ::.executate dIE tevi. 81 sint nrfliate schematic tipuri d. ~i?O. 111"' neton rn Lin atii . este . s-a stabilit legea variatiei presiunii vintului pe seciiunile tuhulaP. . 1. adica acolo unde de obicei IlU esle necesar. 0'" .

bare din incarcarea exterioar a...~ns~ructia turnului.11!U -r'JOO(}'-' ~I . I- 82.v~<\\. . Contra ridicarii se executa un jug format J I 4. sola . De!aliu central. ! ! I ~OZ50~ I I -J72500L- Fig. b dirnensiunea bazei turnului.f. care impiedica deplasarea laterals. n coeficientul de supraincarcare. . /~. se plaseaza al cincil!!~i~Toti izoIatorii se executa din portelan. 4- a turnului: izolator: 5consola. -17250q- Ca un delaliuconstructiv caracteristic se cia ln fig.unde: MR esie momeniul de rasturnare. 81. Scheme de tipizare a !urnurilor: Deplasarea orizontala a virfului lurnului n se calculeaz a din relatia: f=~ unde: NI esle efortul Np 1 I A in orizontala efortul in lungimea sectiunea barele sisternului. provenit dintr-o Iorta unitara actionind in virful turnului.ixata pe c.. Rezemarea se face printr-un izolator vertical si [rei izolatori orizontali. barelor sislemului.. Fig. 2- privind izolalor izolarea Jateral: 3- electrica jug. izolaior Suma se cx lintle 3S11pr<1tuturor dintr-o travers a si doua buloane ancoraie in Iundatie. l ntre traverse si 0 con. m coeficientul conditiilor de lucru: ~G SU111agreutatilor (turn plus iundatii) . barei respective: barei. 82 asezarea piciorului siilpului in cazul cind constructia metalica se izoleaza electric.

3. este static deterrninat. Calculul cablurilor de ancorare nivel cu cite trei lnsernnind pentru simplificare: ---. La cabluri. Sch(·mii pcntru In cabluri.20) (I pilon ell sectiune palrclta. a): b) actionind pe coltul sl ilpului. ancorati la fiecare directia vtntului se ia In trei alternative: normals pe un perete (fig. (2.. 2. In calculul constructiei ~i al ancorajclor intervin corubinatiile de iildir. cari 1 si 2. c). 3. (2.171 Gt COS cum S-. . II. e .:'. b . pilon cu sectiune trlunghtulara vtnt normal pc 1111 pereie: d . a capetelor (. e). ..ao=k.. iar A sectiunea cablurilor de ancorare.mita de rupere a materialului cu un coeficienl de sigurunia egal eLI 3. 11. rnai rar dreptunghiulara. iar eel cu ancore la mai multe nivele esle static nedeter minat. tolusi 0 forta de \11.22) (2.' a 1= - prima problema este aceea de a delerrnina efortul cablurile de ancorare. 83. rezultatele urrnind a fi apoi corectate pentrt.500.35-0.Lt'1 si ts.coSGt 1 -2' 00 + 1 S E·cos a: . 83. gradul de nedeterrninare statics fiind ·egal cu nurnarul nivelelor de ancorare minus unu. I 0' cablu- I Gt Fig.:7--' 24 . sa ramln3 lntindere.I Mel us' in cap. ancorat la unul sau mai multe nivele. 'Deplasarea pc or izontala ~ t.w= ~.s. Situatia calculul elorturilor in plan. vlnt par alel ell un pereie.1. ipoteze de lncarc are se Y.pilon eLI sectiunea patraU1. Ancorele se monleaza cu 0 lensiune ca in cablul descarcat prin actiunea vintului. vorn avea: (fig. Tensiunca initialli se ia 0. 51 =111·..I consider a in doua alternative: a) normals pe un perete (fig.'s.. presiunea vintului din cele dour. Alungirea relalia: 6.18) YOIll Considerind mai intii ca incarcarea I' si temperatura avea pentru 6. stabilita ca expresie in capilolul precedent (relatia l. l. 83. j. (Z. c _.(fig. 33. . cazurile spatia Ie.. para lela cu un cablu de ancorare (fig. .idem. 83. Actiunea vintului: 1- =_ . Insernnind eu 01 si 01 eforturile unilare care apar in ancore din incarcarea orizontala H si cu 00 eforiul unilar initial din cablu.. b).cosGt de intinder e din initiala 00 astfe!. 83. 73). patrata sau triunghiulara. . La stilpil ell sectiunea patrata... PILONI ANCORATI Sislernul este format dintr-un stilp rigid ell sectiune constanta. Tezistenta care se stabilesle reduc1nd li. (2. o 24 • -? ci + S E.000 kg/em". Fig.1. <i$C1 (2.._il.19) (2.50 din rezistenta adrnisibila in cablu. vinl pe colt.23) . ell suiicienta aproximajie. dupa dircctiu uriei perechi ci2 r ablur: de ancorare (fig..\6) unde S reprez inta eforlurile. Fetele stilpului stnt executaie ca grinzi cu zabrele. vtnt normal pc un perete. para lei a eu un perete . -iJ ). cos Gt 'IT1-k'. a riunciului de ancor are se poate '~orie. S:!=O:1' A-. Problema se tr ateaza rnai intii In plan. d). in iunclie de alungirea lotala a cablului /).&. ar atate la paragraful II. a) b) c) stilpii cu secliune triunghiular a.800.000-1.~. Sislernu) ancorat la un singur nivel (fig. 1 poa!e fi expr imata pr in (2. 84).. Pentru cablurile de ancorare se intrebuin(caza un material ell limita de rupere IT/' = 120-160 kg/mm>. ancora]i lei iiecare niYE'1 cu cite palru cabluri. vtnt para lei ClI un cablu.idem.W2 [deplasarile pe orizontala r ilor 1 ~i 2): Aw -_ 1S COS t rarnin constante. Sn=on' A. avind un rnodul cle elastir ital e E= 1. 8~.cos 24 Gt (1 - crj -- 05 1 ) + --- S E cos CI.21) ·(~.36).

AW) 2.cos or..~tv· ss .b). Vint perpendicular pe un perete (fig.COS 450 = -. P~on ancorat cu patru cabluri. H A.24) (2.W S). 86). deplasata cu valoarea z (fig. 104 45°=H. k. V2 cos or.S2·cos c-cos A I t ern a t i v a 1. Jiw valoarea elorturilor solutie gralica: si 1 W ca ordonata. Se poate de asemenea Iolosi urrnatoarea 1. .. Din conditia ca surna deplasarilor spatiale cablurilor (LlW)l LlW2) sa fie nula. (2.24) rezulta: 1w) =-:lW2' Fig. de ancoraj: curba 6w. se va putea calcula unitare 01 si 02.~.28) (2. trebuie sa fie egal~ cu Iorta H.26) de unde: 1Wl = j!"2. • H .cos a-S2·cos Tn ecuatia (2. cite doua. studiata A =:. rnasurat inlre cele doua curbe LlWI si 1wo.Penlru sisternul plan se vor puiea scrie urrnatoarele . a carui lungime este egala cU:-A·cos or.C03 a·COS 45°-2.b". ancorat cu patru cabluri pentru sistemul spatial.24) si (2..lW2=O. ' (2. 85.. Schema Deci curba LlW2 va fi curba oglindita Ll WI Iatade axa 0. eforturile in . a)..:\LU. Diagrams pentru a- calculul b- eioi turilor diagrama uuitare elorturilor in cablurile unitare.>. Tot diriaceasta constructie gralica rezulta ~i deplasarea orizontala LlW. = _- Sw si cea plana.25) se poate slabili relatia dintre situatia spatiala anterior. Scriind rnai departe ca surna cornponentelor orizontale ale eforturilor din cabluri. • 1w2=lr2. Revenind astlel la situatia plana. b se deterrnina pozitia unui segment paralel cu axa. Din ecuatiile (2.W.25) intrcducind 0)-0"2= a=H. axa 0 se deplaseaza In sus (fig. dup a directia Iortei H. Penlru cazurile spatiale se fac urrnatoarele cor ectii: a) Sttlp cu sectiune ptilraui. 85. 2. se obtine: .lw) .lw) +l. deterrnina pe axa 0 rezisten[ele 01 ~i 02.Sl de unde: =- (2. care este In Iuncell aceasta valoare o 0' Fig.26). egale. 3. AW 2.>. 85. Se reprezinta curba Ll WI In functie de o ca abscisa considerind mai Intii k=O.·().30) f2. pe care 0 notarn cu LlW. Avinduse in vedere simetria sisternului si a lncarcarii.16) avem: (2. rezulta: a celor doua capete ale (2.31) H . Extremitatile acestui segment "a" ~i . cu sectiune patrata. Din ecuatia (2.27) (2.29) relatiils (2. In fig-ura 85.cabluri vor fi doua. Prin introducerea constantei tie de situatia initials. 86. proiectarn In pia nul unei perechi de cabluri. " ecua [ii: (2. Deplasarea spatiala.

= °3-°3.c~.. adica cu ancor a]e la un singur nivel. 2.~ire rn ativ a iriunghiularii.lw· J' • AB=. cornponcnlele orizonlale dupa axele x sl Y (fig.W ~ ~i ~W3 cornponentele or izonta le ale deplasarii .Difel~enta fata de srtuatia in plan provine din Iaptul C~I ecuatiile curbe10r" ~1e' sint inmultit. iar cablul 2 va fi intins. Ecuatia curbei AW2 v a fi cea a curbei 6w oztindlta fata de axa 0 3....32) verde uncle: fI-al' A . .iilern<lli. 2 fa1a. 87 . cos sau: \. ~Illlatia este identica cu cea In plan.!lw.Cos ~ 6. ancoral eLL trei cabluri. iar In cazul <. = AF = cos 30· dWl V:3 • .'i a incarcar ii. deoarece (~WI. I. unde: H _. Atunci cind pilonul este ancorat 13 mai rnulte nivele..= cos'''.-.1 3 vor fl egale. iar segrnentul cafe determina punctelc "a" si . \.FG= -_ 2 1 1'3 aWl 2 - - -.-.Yind in vedere fig. deplasarea spatia la fiind in acest caz 111 planul celor doua cabluri active.-:2 .2.Cabl~ril~ ca!e se _afla Intr-un plan perpendicular pe dircctia virlului nu .3 .. 1'3' .W \ 1. 107- II.".lWI=FO = AO _ AF _ 1'3 .a1-c. deplasarile aWl' vor cauza reac[iuni H x dupd directia x si in acest caz ecuatia (2..lW1-!>. -1.cos 60'=0. = °3- Hx x:cos. (~WI t3 1 - -' .I A~lnd i.--!.W1' 2· 2 \:. AA'=.[I-v.·ei 2 se rnasoara incadranul inferior. lSI =. iar cu su» ~i . A C = A F + -. Deplasarea spaliala 0 proiectam in planul vertical al cablului J si se obtine: .{.1w?)· 2 -' In acesl.e simetria sisternului ..-.1'3 2. (2. AE'\)lwI. Situatia este asernanatoare cu cea din a lternal iva I cu dilerenta di. v a 3.36) se compleleaza cu: -2-- 0.' Fig. 83). .L}W?)· produce 0 ·-------H-.ablllllli 2 avcrn: H (2... / ~w A . (2.-al·· A· cos U' CDS 60'-02' A· c-os a. Deplasarea spa\iala 6w din cauz a nesirnetriei incarcarii fat3 de cea a sisternului. • cos 60· . directia uiniului paralelii Cll Uti cablu de allcorare. 89. Pilon cu secjiune iriunghiular a ancorat cu trci cabluri. Lungirnea segrnentului a=b. Treouie sa se observe ca relujia (2.lw x =.. Vom insemna CLi ..A. se va pulea scric: .36) -.au elorturi din vint (fig.lw 3-'... AO= Deplasarea scurtare a cablului S I .caz de. cos u. trebuie sa fie egala cu Iorta H rezulta: ' .33) iar din conditia: rezulta: 6w1 +.!lw). se va produce dupa 0 directie difer ita de directia Iortei H. ~ AC= -.b este re~us cu.1. dupa direciia unei perechi de cabluri.S2 cos ex = H (~-S2 .39) 2S 1 cos a.~ tel n. 2 _\2 =_-= . . (2. <](. \lint IJI! coli..36) esie valabila numai in cazu! sislemelor static determinate. --'. 88). V b) Sti/p ell seciiune (fig.W = CLI 6. Diagrama curbelor AW ramine aceeasi. Ecuat~a curbei 6.forturilor In eele t_rei ~a bluri dupa directia H.·' .-. (2. suma acestor r eacjiuni Hx lr ebuie sa fie nula.. Schema pentru sisternul spatial. ~IU. = H: (235) c~~b..:_ __ /_/.>..:_C:~~~-j . care deierminii'" eforturi!e 'unitar~ '0 ~i nu sc rnodilica (v.=O .6.:.37) . eforturile In cablurile 1 . Din proiectia pe planul tl-Ga. Directia ointului este paralelii ell un perete. 89). Diierenta. cos U.w 2 se introduce sernnul minus.:_ cu V 2.' cos 300'=0.'\ I t ern a t i Y a 2. vu« P" colt. :~.--.J.>.!lw dupa rlir ecfiile axelor cabturilor 1. dif.+".W2)=!lW 1'3 1 - - y' . cos « : cos 30·+02' A· cos G. la !fel .erenta fata de siiuajia in plan este: I..1w· AD =lw2. ' . de lungimea segmentului in cazul plan. cablurile 1 si 3 vor fi descarcate.. .1wl6.0 . Direciia uiniului . 88. ' AC=. iar din .>1 yeder. fig. esie perpendiculura P" uu pereie I.ul-02= Bineinieles. A I ( e r 11 a lJ.38) X' (2. este ca In cazul alternativei I ~cglTIentul a-b se plaseaz a si se mascara deasllpra axei a. .i 3.34) Scriind ca surna cornponentelor orizontale a e.21'=0 (2.a t I~' ~ 2.W2---.~\ '~ ~-. .i lungirnea segmeniului .:£1 va fi ecuatia curbei d w inrnultita CLI 2. asa cum este aratata In fig.. Din L\ =() se obtine: 113' w.

'2 _?"\ -. Schema pentru ghiulara.w1 .I 1 (2.41 ) sau I .w J' . I ca si pentru I cos" ~s! =1.1:-" )2 3 w. pot fi exprirnate in. I. vint normal pe un perete ~i vint pe colt. 90.. (2. .=O.1W x =V.1WI +. (2. .Iunctie de ~s. Diagr ama pentru determinarea eforturilor In eabluri.w 108 109 .42) iar deplasarea .--"-'--3' 1 2 .!_(~.. Fig. de unde rczulta: (2..40) I' ! I I I· I. in epur a (:. vint para lel eu UI~ perete .6.0. triunghiulara..42).I:va 2 -. cazul Ecuatia curbelor . faeind' aceeasi aproxirnatie plan. triun- .rz--1w+ spati:iIa - 2 Wy -lr~-2 1 __~~T va fi: I--:.:l"w:. lJ Fig. Llw (2. 89. V/A1Uf+AWhAW '6W .i ~w~.43) ·_-_ .. de unde rezulla ca orrlonatele curbei ~w 2 sint ogJindite Iaia de axa fi !7i dublu de mari ca ordonatele curbci I· .44) Fig. A!!err. 88.- 01.Accsle doua curbe. . Diagrama Pilon eu se~tiune pentru deterrninarea eiorturilor uniiarc in ca·bluri..1wd.. Pilon cu sectiune triunghiular a.'. Pilon eu sectiunc vint paralel eu un perete. ~w =. sisternul spatial.1W) se vor conlunda Curba 1w" se ob'Iine din conditia (2.

care in punctul de intersectie ill ei cu axa 0. dupa cum ancor area se face cu patru sau trei cabluri la Iiecare nivel.nie liniar a in int erva lu' care ne AWl' Intereseaz a (a] . de exernpln.lwa.'J hluri.reducerea eio. 1(' • 111 . 93). . asa cum reZI. stahilirea elorlurilor unitare OJ.fio). asa cum S-.31) r espectiv (2. Aceste curbc se supr apun astlel. Un . deIerminarea eior tului unitar initinl. conform relatiei (2. Acest segment este irnpartit in doua printr-o aX3 vertica!a.:_ clJilgrama r ezult.Penlru cazul sisternului static delerrninat. Extremilaj ilc segmentului. ca Iunctic de r eactiunea H. Avind tri veder« rcla[iile (. In fl!n:U2 de rl'zistenta admisibi I a a materia lulu i.-) Ir_1 _c_.? ) uncle a rcprez inta panta dreplei ia r b segmeniul taiat pe t/cm2 1 3 2 axa Sui. Fig. .I-fi~) (2.35). cunoscut. 1<1 nivple!e doi si .. 92.1wz. Dill ecuati a (2.wx si sio.1 wlr-iar pe 0 hirt ie trunsparenla curba .se slabileste ~i ef ortul uni tar initial "". si . sevor puc.I cloi lea ca leu I se face tinindu-se searna de deplasarile elastice ale punctelor de ancorare. - Segmenlul a=b. se alege sectillnea cabillrilor din relaiiile (2.. . 110 Considerlnd pilonul ca 0 grinda continua pe r euzerne elastice. vor r ezulla clortur ile uniiare "I si 02 din cablurile de ancora reo Calculul sistemului se lace cu metodele obisnuile.37) deterrnina lungimea segrnentului a-b. De aSf. ca la nivelul 6.35).lWI si 1w:!. impunind 0 anumitji va loare pentru dilerenta I)I_::_oo1' Sectiunea necesara rezulta din ecuatiile (2.2. Cu aceste valori cunoscute.. pentru Iiecare puncl de ancorare se va putea scrie cite 0 relatie de Iorma: (2.llit cit 0) <aa' Dacii (II rezulla mai mare ca rezistenta adrnisibila. + br' (2.42) avern insa: (: (2. pentru valoarea (O]-'''~) corespunz atoare.rIului unil ar iniiial "0. cu pnnclul "a" pe curba 6. vu lr ehui sa-l deplasarn par alelcu axa 0.~j scr ie: . Pentr u puncte!e de ancorare inIerioare. Pentru punctul de ancor ar e superior se stabileste sectiunea necesar a cablurilor de ancorare.:.46 ) (Gf-G. cure tr ebuiv sa fie mai rnic ca r ezistenta adrnisihila ~i se stahlle~le din diagrrma cieplasarea ori- T c) Cazul de ancorare /a niai rnulie niuele .1 u:. 02 ~i (/3 precum si a deplasar ilor se face direct din diagr arna in modul urmalor: Ecuaiia (2. . deplasar ile orizontale se considera ca variaza lini'lr(fig. 91). punctele "a" ~i "boO deter mina pe axa " elorturile unitare fil si ()~. se obserx a 0 va ri. respectiv (2.3 t/rrn". 91.=G.Hr =a("I--a2) -I-b. va deterrnina efortul unii ar "3.35). Penlru c1iferenta clala G)-a:!. Dad se reprez inta deplasarile ~w in Iunctie de (Ol-OJ. .= 1 -:..-' r r I.Wt" respectiv 6. Directia acestei deplasari esle iix.45) este indeplinila. Intersecua celor douacurbe nc cia va loa rea "0 care este efortul unitar initial cautat. 92. necesar pentru deterrninnrea aproxunutiva sectiunilor. Marim2a Iorlclor exler ioare in punctele de ancor are se determine considerind pilonul ca 0 grind a continua pe reazerne rigide.31). Cu un prim ca lcul. ell aceste date ~E> deseneuz a curbele .I 2.~-tat mai ina inie. pina cind relalia (2. se ver ilica efortul unil ar o.47) de ancorar e SLiper ior. Se nontc c1. Di agr arna dcplasar llor x w.I ar a. Acest calcul aproximativ se fate admitind doua pr cmize simplilicaloare: I. din '. ca Iuncjiune de se ponte exprirna deplasur ea dilercnta inlre elor turi le uni!are. Var iatia deplasar ilor oriz onlale a punctelor de ancor are se consider a liniara.ll. I I =1 .wz ~i LlW3. Pentru cazul <lin fig. se va putea calcu!a marirnea reactiunilor H ~i din acestea.43).i cele [rei componenle din ale deplasar ii spatiale LlW1• 6.48) uncle: [' r-I =/ .45) Penlru k=O se reprez inta curba . Folosind relatia (2. nivelului r. -:are trelmie introuus in cablurile deFig.!.. Pe aceasta verl icala distants de la axa " plna la curba LlW~ V. intre cele doua curbe sa masurarn segrnentul 01-"2 irnpus.wb. UTILI. poale servi urrnatoarea metoda: Reactiunile in punctele de ancorare se culculeaz a considerinrl pilonul CD 0 grinda continua pe reaz eme r igide. 91. a grinzii continue in norlul r: .) prin cele douii componen!e 6.Ilta din diagrama arillala in fig. va Irehui modiiicata sectiunea cablurilor de ancorare.] reprez enla deplasar eu d W3.sau pr in .I ~w=i(r.36).1W. se ponte calcula rnarimcu deplasar ii spatia Ie. lea deci cu lcul a deplasari le . Consiclerincl ea pilonul are mornentul cle inertie constant pe portiunea clintre douji ancoraje (fig-. Pilon allcora! la lIlai lIlul!e nivck.31) respecti\' (2. cunoscind deplasarea Sui.'I:2_enE'..W:i. Daca "I r ezulia ma i mare decit rezistenta adrnisibila se pcate zontalaa punctului action a sau prmmajor area sectiunii cablului A.:2. se fa::l' in modul urmator: .

-6£1 /'+1 [a. in cazul alternative! 3.lw..49) b -.. --_ Fig. Ca in cazul precedent..48) se obtine o noua ecuatie..H~ (l. Asa cum s-a spus mai inainte.1.. reprezinta reac [iunile • .. Sisternul _~"'~ ~<..l' ale grinzii simplu rezemate l. I"":-i sint momentele de inertie ale portiunilor de pilon Inlre coraje. r-t r I ---.In aceste relatii: Reactiunea . fata de primulcalcul.H. si exprirnind pe H. cunoscuta sub nurnele de ecuatiacclor cinci momente: poate fi (2. ~i B.+1' calculate din Iictiva cu c1iagrama de momente.+l. l elastica al pilonului..=H. se pot calcula reactiunile in punctele de ancorare a pilonului cu formula (2.:\.55) 113 de uncle: 0.'H. Introducind 'n ecuatia (2.tb. La calculul pilonilor tr iunghiulari. rx· fJI. 93). (directia vintului este paralclacu unul din pereti) . ~ ~~ .{r-t . care in particular unulclin momentele de inertie 1'+1 .-. in deschiderea iura patratului.. este supraf'ata unei talp.__ ~ 93..+d Ir·I.y.w< + ilw2fJ" rx • ~ (2.50) l. 112 Ir+I'+1 I. problema esle rnai cornplicata. A ·a2 _!_.49) relatia: r a celor doua grinzi .-1) . care se pot scrie este egal cu numarul reazemelor intermediare.+1 Iictive clin sttnga si din dr eapta arti. Aceste momente de inertie sint: pentru piloni Cll sectiune patr ata: H.y ·H fJ'· .~(. Pentru no.. Mr Mr+2 I b'+1 +.w.50).. 93 rezulta: H r =VH2 -t H2 .=a. Dupa aflarea momentelor prin rezolvarea sistemului de ecuatii.. se presupune 0 variatie liniara a componentelor deplasarii. ~ f.=A"a2. in locul ecuatiei (2.54) (2. se stabilesc din nou elorturile unitare din cablurile de ancorare.j. este deplasarea reaz ernelor /. deoarece deplasarile spatiale nu se vor producedupa directia tncarcarii.52) (2. I r+1 ' Ir.l) uncle "a" este latura triunghiu lui. <. de rezemare Nurnarul ecuatiilor de forma (2.:J ~- LI I . incarcar ea incarcarea 0. - a.53) (2. de inertie constant. ancorati la mai mulle nivele. fy /'+1 !lw '.iul r rezulta: Din fig.+'1 t:. in Iunctie de componentele reactiunii. obtinuta din exterioar a: relativa a reazemului central r rata ue linia vecins (fig.y. x ·Hrx +a f. Constructii meta lice speciale x =b r x = +a r.50).x ·H rx +a r. Reactiunile ca de altfel si deplasarile pot Ii tnlocuite prin componentele lor dupa cele doua axe x si y. ... r si "a" la- n + Mr_I-M" I r T (2. prin expresia (2. !lw r = Vfl.?y . Cu aceste reactiuni corectate. uncle A. x._I' c H~_I I. inseamna ca reactiunile in punctele de sustinere de asemenea nu vor coincide cu aceasta directie. .)' br.51 ) Ie este un moment A 1(...Wr +1 !lw r (2.Y +a '.'Ir-. din incarcarea exterioara. ~il. r~zinta surna reactiunilor din reazemul simplu rezemate. 2 un de Hr. adica sulicient pentrudeterrninarea tuturor necunosculelor. peritru piloni cu sectiunea trtunghiulara: 1= . -~lr I Hr+l lNt 1r+2 r+1 _J:_ r~2 ·i.doua 'an- grinzii continue se calculeaza c1in formula: 111'+1-111.+1 a'+I·H~+1 +--/'+1 ] . culatiei r.51). "t.

vor pu lea fi expr i-x de re azerne si de reactiunilc sisternului. "0 = 13.59) stabilite penlru H=40. din rela- rezulta: 40.2 rxx 2 (I' + rr+1 ) + 6£[c [a(r-I)t2 xx + r p. Apreciind sectiunile barelor ~i avirid in vcdere variatia presiunii vi ntului pe inaltirnea pilo- [3(r+1) x). un)' asernanatoar6Elc·arxl' Ir.lr+I" Ir_1 +Ir ~ +arxx• • cu cele ". Pentru fiecare nod intermediar si pentru fiecare axa se obtine cite 0 ecuatie de conditie.:::. lIE . ancor at la Ill! singur niuel.' ~a"'. au expresii .. . •. H caZLII monoaxia l.Cornponentele reactiunii. 94. 1. se pot stabili elorturile unilare "I si 02. De exernplu: 6Elc·ar.::J lm.p r + a(r+l)xx].. Se poate calcula acum efortul unitar 0rx care fixeaza pe segmentul a-b (a carui lungime este egala cu dilerenta ()I-O~) pozitia axei verticale.58) 2.67 em".u Clrxx Coelicientii rJ . set.l_ t. mate In Iunctie de mornenlele static delerminat.. Exemplu numeric II. Pe aceasta axa se masoar a cornponenta deplasarii ~ 'WJ si reprezentind constructia grafica descrisa pentru cazul monoaxial. Siste- :'1' Pentru avern: calculul greulatii - greutatea greu!atea cablului izolatorilor 25 kg/m tjem3. Pen t r u a x a x: Se obtine asadar un sistern de 211 ecuatii. Pilon ancorat la un singur mul geometric. Pen M (r-2) x +M (r+2) x +M (r+I»)' 1 r u a x a y: ·a (r-I)}'x ·a (r+l) a. 12. Se alegc un cablu zincal GO-6X37-160-z/z ST AS 1355-50 cu sectiunea Acab =13. l I "I ..54). E = 1 800 tjem2.707 - . ca reactiune grinzii simplu rezernate.57) componenlele reactiunilor in Iiecare punct de ancorare. cu seciiune piitratii.3 kg/Ill 12."2 =3 i/C1ll2. ca ~l In cazul monoaxia I.--lr = .po(r+I»)')' +M . Rez ulta: "0 == lO'607. iar termenul Incarc ar ii Zrx: _ r+! t2. ca ~l 1D cazul monoaxial.ct (.53 kg/mm~=5.M(r+2) + M(r+l) x• J' • + M(r_l) x • (3rx. Efortul initial III cablur i se ia 20 t.707 em.3(r+1) xx + + ct(r+l) xx + M(r_2) i' • a(r-I) + M(r_I»)' + Mry• Yrxy A I t ern a t i val: oint normal pe lin perete..465 r+1 Z = rx -6 [Af(r-=!. M(r_2) x • air_I) xx +.0000183 o d icilor. I.y' In Iunctie de momentcle de pe reazerrie. Se obtine: nului.i o. J'X la nivelul ancorajului.] (r-'-I) j'x I (r-I»)" • . Pilon Dhnensiunile rezulta din fig.3 .y 160 I t/em2. ~i (2. H ry= Hory+ + M(r+1J y -Mry I r+1 (2. flrxx " t =lr-. prin rezolvarea sislemului de 2n ecuatii se calculeaza din relatiile (2.x + Mrx xy • Yrxx + M(r+1) • (3rxy x • .56} . + Bf(r±1_1 Ir+1 •3. 114 expresie asernanatour e se obtine si pentr u Zr)' prin schirnbarea in- s == 0. se calculeaz a Ior ta concentrata a +M (r-I) x ·8 'rxJ' «tr +M.i . Influenta componenlei dupa axa x (daca incarcar ea se. Iacut -M Ir M(r_l) y -Mr)' I r H =H rx M( O +~x~+ rx M (r+I)x- M rx Ir+1 (2. dupa aflarea rnomentelor .01H 3 kgjem3=O.JryJ' +M rvr)" +M (r-2) y (r+2»). suficient pentru deterrninarea celor 211 necunoscute (rnornente pe reazem) . (r-I) yy +M =Z + • v ryy + (2.-+I»).-x.38).presupune ca actioneaza dupa directia axei y) J npare evidenta din ecuatia (2.== -3 c l mpunind [ia (2. (2. Ca si in cazul precedent.Y' ..0 _ 133- = Ir·lr-i-I -. n fiind numarul reazemelor inlermediare. nec '" 3]'i x 0.+M(r+2»)' • Cl(r+l) xy=Z.55).31) Wr t. _Ic__ I. Rezistenta adrnisibi la in cablu de rez istcnta 15 '-0 .': .7 kg/m Tolal nivcl.6~~~00 6500 =9200 ==0.0 sc stabileste in Iunctie Ia rupere a rnaterialului.= 1.57) Introrlucind aceste relatii in ecuatiile (2. se poate exprirna tasarea relativa brx. [ r A a(r-I)xx· =t.y rx r)'x -LM (r+I). tjem2 • raportate Fig. 94.56) si (2. l arxx ([r+ r+I)2 Ir+lr+!].

0. = -10.7 10.41 34. este apreciata la 0.22). Diagrama - elorturilor pe lin perete: urutare !J - in cabluri: A ==Ap(1+0.m Ai' yin! normal yin! pe colt.9 m2jm A I t ern ~W va fi Alternativa a [i va 2 3 m2jm.5 132.0 1. suprafaja biitutii de vint creste la: Forta orizontala famine aceeasi. in lunette de presiunea dinamica de baz a g v' Suprafetele batute de vint vor Ii: Alternativa J Fig. Dimensiunile rezulta din fig.2 In fig. rezulta: Pentru To=O.70 t/em2. 96.O! 2. se calculeaz a expresia 2 deplasarii tow.51 2.! 2.5 pentru h/b > 50. 9200 HlOOx0707 ' I I. Supr afata unei fete biituta de vint Ap' constants pe toala iniiljimea pilonului.4.9 m~.5x1. 2 mai intii II = 0. 2 .78 t/cm': H A I t ern a t i Y a 2: oint pe col]. 95.71 23. prin Inmultirea cu raportul ~~~=0.3 Ap=0. 96. V 2 x 13.51 4. relatia 2.=oAp eos 300 (1 +0.5.5 Ap=0.. notat cu kJ in tabela 1 din STAS 2867·51.11) in cele trei alternative ~i pentru diferitele tronsoane.51 3. Pilon ancorat la ruai rnult> ni· continua pe trei reazerne rigide cu rnovele.1 i -8.4112.67"2 "I +7.61 ~----~--~----~----~----7---~----~--------- I si ruasurind in diagrams lungimea segmentului a-b egalii cu: 2.0 63.414 A" in schimb presiunea vintului care vintul ataca perctele.0 I 4. 0.= 1!· 11-2 0. ment de iner[ie constant !?i se calculeaz a reactiunile in punciele de ancorare pentru alternativa 1. 95. 1 1.9 1 40. a este reprezentata curba precum si curba care este oglinditf fatii de noua axa o .2135.85· Peniru dilcr ite valori "" rezulta valorile 0.: 1. "I' 116 .23 Se presupune mai intii pilonul ca 0 grinda Fig. din figura 95..Hv=-· 24 -2+ ".: Reprezentlnd _0'_'_0_.21 3.000 018 32 x 9 2003 1 ?4 _ 2"+ al 1800xO.5 Ap =0. ~ fiind unghiul sub Coelicientul k. Pentru cele trei alternative privind directia vlntului sint date mai jos presiunile din vint. .8 /24. Vom avea: _ ~LVl=~lV=- se reduce prin Inmultirea cu sin p.9 i 3.3xgvxA=1.8 !1w.63 t/em2< ".9 ( 29. conform ST AS 946·50.5 x2 xsin 300j== 1.8 ~WI 11i 1.28) si (2.. aw.707 Cu aceasta valoare. presiunea vintului (din relatia 2.0000183 x 92003 1 2.8 1 1. a.D I 1. Cu aceste valori.4_1_°.93 t/em'.OIX200=2 s.00 _ =2. se ia egal cu 1. considertnd constructia in regiunea I va fi: Pv=1. Coelicientul c nota! cu k2 in Iabela 2 din STAS 2867·51. _ 1 iW. !-45. .Din relatia -- (2.0 AW..3 A .71-0 . • cos F = 1. 2.0 l 3.51 17.1j-6.95 g".87.0 ~----~:----~I----~----~----~--~--~- '" i- 0.41 120.5/ 5.6 I 40 ----==415 tjem2 13.2 12-+ "1 10..5 x 1) ==1. 112= 1. A == (2 x sin 300+0.22 Ct.3. Marimca reactiunilor in cazul alternativei 3 se obtine direct din reactiunile calculate pentru allcrnativa I.1 /-17. b curbele 0.707 ' • se obtin eforturile unitare: 4. deoarece Aj =2A.5116.0 1 3.6 m2/m. Pilon cu secliune triunghiularii ancorat la dow! niuele.8 1-24.==-7.707 x 0. a carei pozitie este determinata prin valoarea .cunoscutii "0 = 1.465 t/cm2• Exemplu numeric II.. a rezulta: =3.A.==0.51 4.67 x 0.61 In fig.7128. (l tow" tow. "I "0 =5. Lungimea segmentului ega I cu (v.4! :lw.31): a-b care trebuie masur at intre cele doua curbe 40.67 x 0.707 9200 ~1.5 7. 95.5)= 1. Sisternul geometric.707 x 0.21-0.

=_27168 =-8490trn 320 320" continue pentru alternativelc I ~i 2. 80-100 100-200 ?84.02 em2 2 51' ia un cablu -6. Momentul 97.67XO.02xl00 Pentru Fig.0 1 3.5IXO.075 0. 3 (l/m) Bte= 103.95XO.091 0. dau: Reacjiuniie grinzii Ha=4.20x40 + 2 40 + 60 2 + 3 20 (5.144' 0. Me = Dlagirama simplu rezernate momentclor din prin introducerea 0. He = 14.7x40 2 : ale supr a lejelor de mornente °1 71. a) Ancorajele de la niuelul superior C.60XO.87=IO. este aratata in fig.56 t : 140 -12.099 0.Tronson (m) gv (I/m') Alternativele I §i 2 p.1 I145.toWI rezulta: 24 _1_ +2 2 "I to W 1= 2 t.085 0.707 zincat 43.0 + 5.2 din relatia: O.x8. momentele (At + ·t_c-)· statice A fa ~i B fb 77.=I. AVE:m: 14.2 + I 123.67 An"c= 3xO.512.7 I ?z.175 x 40 = 14.D I ' 1.- Zo=-6 Avind . /lJ = .51279.1.686 +-80-8-0 I H c-' -698 .175 0.. Introduccrn pentru "1-"2 =3 t/crn".9 I 1 '" I + .129 0.114 0.25 x 10+ 530.065 0.75X60x30+ Zb= 2 3. Vom avca: 3.095 0.0 = -140. 40.0 + 99. reactiunilc 51' obtin din reacliunile t. de ruomentc in k=O.0 I 1 1 4.WI=-315.0000214 t/ema• . fiind constant.30 -8.9 +.96 t. Scctiunea necesarji rezulta .. SF alege un cablu de otel cu lirnila (1<.6X greutatea greutatea 19-120-Z/s eablului izolatorilor =6. alternativei I tnruultite Vom avea: Mc12+2Mb iii (II +12) =Zb 2 n.175. (2.149 0.87= 12.31 .31464.87. =3.132 0.00002142X227003XO.. -SO-' 140 Pentru alter nativa cu 0.00 kg/m 1500 ·(0= 7.o 38.0214 kg!em3=O.7"'0=7 "I de incrtie terrnenul Zb sc calculeaza .8 I I 3.35).-!Jow.0 + i 165.95XO.84.7 "1_ °1 .70:<30+6.114 0. Presiunea vintului si diagrama sisternul static ceterrninat.In vedere vor fi: fig.50).62H b-' -5375 ~:~ =3.8x60 2 40+ 103.21 1. _:-::_38361:l+140_x80.76 I incarcarea exterioara in cele doua deschideri. I Afa= ! I 0.45 x70)=215 11 Q tow! r 855.152 Din ecuatia -6 __ 530~296 046 ~~5 = -38 368 trn".60) rezults: M{= .87=3. 97. Rezistenta adrnisibila va fi deci 4 t/cm". 0204060- 20 40 60 80 0.51 5.707 22700 -::1-.8"'0-=-0-x-=0--=. cu formula (2.78X(J.66+-3-78.0 Hb =I2.60 x 50+ 7.9 1176. devenite articulatiilor In nodurile b ~i c. 60 t.10 tm.105 0.060 0. STAS 9 cm-.9Xgv (tim) Alternativa p"=I.70 kg/m kg/m 15.60-\' Cu aceasta relatic construim diagrama +35.in f(1~lia (2.. ecuatia deplasarii =0.167 0.67 t.I 7.5 II - + I1+1 72. 97_ Al t ern a I i v I' 1e 1 ~i 2 din incarcare cu vint.8X20 2 2 66.35x20x70=296046.5x40 2 20 99.51 4.rupere 'd.100 0.9 T -80.81 I I.' 120 kg/rnm".61 0.0 86.5-. 1354-50 cu sectiunea de 7.+0.

Der:i nu mal este necesar a valoarea termenului constant k.707 llw em a-b. t.35 deplasarea segrnentului la niuelul intermediar b.W2.94 0 em".54 tjcrn2<"a' 121 120 . 99. M.76 =« oj 0 1 + 17.-~.21). astfel ca: _ .76 hirtie AWz Se construieste diagrama o-AWI si pe ale caret ordonate rezulta din relatia: _ ALU2= - transparenta se deseneaza curba 2' 1_ t. Diagrama eforlurilor unitare i~ cahluri. 98. Diagr arna elorturllor unitare in cabluri.707 11300 Vi' lWI = -45. cele doua curbe segmentul a=-b. diagr ama masurind 01 = 1.asurind intre cele doua curbe segmentul 14. Vint Punclul Din de intersectie ---- ._ .02 10.0 kg/rn. 02=3.7U7 = 5.43 tjern • de 10 t avem: 7.'''t!cm'---i tjcm2: tjcrn2 < =« . de ancor are. tjcrn2.95 01-02= 5. _(J AWb= 2' 1 AWe=' J.95 tjcm2. reacjiunea Hr. insi' Pentru alternativa 2.60 t/crn2. Fig..00002322 xli 3003 x 0...67 "2=0.02 X 0. 01= 0.60 x 0. In diagrarna se -deseneaz a curba t. a carui VI-02= 12.=107 em. tot din aceeasi cariranul inferior.05 x 0. ancorajul inferior.05 tjcm2. de 6.wl=2Aw=-2 0.lVe=215 ern. ancor ajul superior.-:.05 cm2 v2=0.95 ca la nivelul lungime este 110= 107 em sa. Asa cum rezulta din relatiile (2.707 24 • ' ~r 1 ai' +2 1800xO.2. a c arui lungime =2.! obtine: 01=3. pentru pozitia axei a. Fig.6 kg/m Total 14. ecuatia deplasarii . este o.0 Pentr:.19) si (2.D G Curba se masoare AW2 intre va trebui deplasata pe vertlcala astlel.67 7. normal pe ur. masur arn acelasi segment in cadranul inferior al diagr amei. se obtlne: cu <I> 40 mrn. Sectiunea 3 Se alege un cablu - 12. care rezulta din r elatia (2.AWl va fi: AWl ~Ce1!_~ta valoare 00 deterrnina pozitia axei definitive a stilnd cii cele doua curbe l?1 t.=0.-6.60 --.Considerlnd in cabluri un efort ao= initial de intlndere 2 = 1. 6w= 107 ern.W2 trebuie s~ se intretaie pe axa a. t/crn2. Vtnt normal pe un perete si pe colt.707 =2.20\ pentru al = ao ~I 02= ao.1.! k=O.4 kg/m 8.8 al =3. perete ~i pe colt.WI· Admitind lui b va fi: 0 varia tie liniarji a deplasarilor punctelor 215 2. Se obtine: "2=4. cu cablului izolatorilor secjiune insa segmentul a-b ill greutatea greutatea 5.0 /1) 4nwrajul aproximatie t/crn2=O"a.4 In cazul alternativei 2. deterrnina marirnea dO!'tului unitar a-b determina eiorturile unitare 01 l?1 V2necesara rezulta intr-o prima diagr arna se obtine: 0. fiind aceeasi.WI = AW2 = O.1. iar extrcmitalile r~-·' Uz·J.72 t/cm2<oa: t/crn2 . a-b. deplasarea punctu- -_. a celor doua curbe fata de care se mascara initial "0.

ancorajul superior. a-b rezulta 0]-02= din: (2. '-'3--0. In fig. se alege sistemul continua din fig. I I I l/em2 2.47 Un calcul asemanator x. Calcu!ul' reactiuniior static nedeterruinat.Hc+32. < co. ill sistemul cabluri NegIijind components reactiunii dupa directia ..38) =2.95 deplaslirilor de GI-02• t/em2 ~Fig. Cu ajutorul fig.732 x 7. ~O'S----1 .45) rezulta di ordonalele -duble declt cele ale curbe: :1lV si sint luate cu sernn schimbat.44) rezulia ca ecuatiile -stnt identice cu :1W. Diagrama efor!urilor unil are in cabluri.wb=ab·H.b=5. Tn consecinta $: reactiunile din punctele de sustiner e se vor afla In planul lncarcari).86 HO=6. 1.· Calculul mai exact. la -care se tine searna de tasarlle elastice ale reazemelor.49.11l1.98+0. A l t e rna Ancorajul t i v a 3 de lncarcare superior.+bh=6. este aratat in cele cc urrn ~aza pentru alternativa I de Incarcare cu vint.75 '1.97 02=1. Ca sistem principal.-02-2. ca 101. avind in vederc fig.00 03=2.'Ie ancorare se obtin direct din diagr ama: 0]=3. Lungimea segrnentulul 2 x 12. Vint para lel cu un perete. pe reazerne 102.cu vi nl..10 --- _J 6 . 80 static Ecuatia din care se calculeaza marirnea Mb'lb=Z~ nedeterrninata Mb este: In domeniul scrie ecuatiile care ne intereseazji. se face ~i pentru Pilonul considerat 0 grindii coniinuii pe reazeme elastice. iar din relatia (2. 101 vorn ur de: (2.52) Llw em r Fig. Deplasarea spatiala se va produce in acest caz dupa directia incarcaril.97 ~ ----b-J ~~ ! r-·. 100 este desenata diagr arna 0-.97 axei Ptlonul sp considera ca 0 grinda sin tic deterrninat..73 t. aces tor drepte: variatia fiind liniar a. (2. datele trecute t/cm2• ancorajele ill fig. lI.37 +6.175x40 c 80 100 =15.. 102. 98 $i 99 este reprezentata in f!g.20. 97 avem: H~=4. Cu de la nivelul inferior b. (2.62 t: 140 = 10..Hb+29. clorturi!e t/cm2 t/cm2..02 x 0.707 t/cm~. exprimate ca Iunctiuni de reactiunile H· curbelor :1 IV] sl :1IV3 curbei :1W2 au valori :1wc=ac·Hc+bc= 12.51) ~i S~l1 inlocuind (JI-J2) prin reactiunile He respectiv H Hb ~i anurne din relatiile: 1 ?':l . Diagrama iunctiuni clastice.48 t. unitare in cele trei Fig. 100. deoarece inciircarea actioneaz a dupa 0 axil de sime!rie a sistemului. 101 deplasarca :1W ca Iunctiune de ("I -(2)' pulea H!. Din relajia O'C ob]ln cole doua dcplasari.

pen tru cazu I din fig. Pentru calculul elortu rilor din talpile grinzii (picioarele pilonului}.d.64)- unde coeficientii au expresiile aratate la pag. pentru cazul ancorajului la doua nivele se reduc la: Fortele exterioare precurn ~i r eactiunile din punctele de ancorare ale pilonului Se descompun in componente. eioriurilor .- Mr C08-.89 vor fi: trn. In consecinta ~i elorturile unitare In cablurile de aneorare vor diferi Ioarte putin de cele calculate anterior.1103= -. a carui lungime rezulta din: unde h . = + 140x80-38 6 x2. (-0. care prin relatia (2. ca variatia deplasarilor este Icarte putln dilerita de cea liniarji.. mersul calculului .lntroducind In relatiile de rnai sus toate marirnile.6=613. ~i (2. In tone ~i metri.l. in bare.062 80 x 10.1WI +. 100 se stabileste variatta deplasarilor t.1 249 x 15. inf'erioara. Schema pentru lonului. corisideri ndu-se ca 0 grinda cu zabrele. M = 0 f aia de virf ul piFIg. Se deseneazii diagrama o-i LV ~i se masoar a segmeniul a-b.62-1.1 x 10 xO.1 +32=215. In cazul unui singur nivel de ancorare. Vorn avea: calcului .58) ~i (2. 103. 103.1 x 107 xO.. Sc constata de asemenea. 2. este fixata axei verticalc.52 696 tm2• Intr oductnd in ecuatia (2.pi este egal ~i «re sernn contrar rezulta: r.07 =3.directiile Ietelor care Iormeaza Vilonul.66+32= 183. tlhind seama si de modul . Sistemele de ecuatii (2. pentru diagonale!e din jumalatea superioara $iI. se constata diierente Ioarte mid. pentru . ~(' cauculeaz adin conditia. Rcaz ernul fix este considerat articulatia inlerioara a pilonului.04 [0.0622X4 80 3687 + 0. ests lungimea perpendicularei din nodul r pe talpa.amade rnomente din incarcarea orizontala.. se deseneaza diagr. pe doua sau mai multe reazerne. Calculul elorturllor in barele pilonului Ib=2 (80+80)+6x2.Wz sii fie respectata.29)"2+0.25 528= . (2.32-0.·Ybxx+Mby·Ybxy=Zbx.62): {.65) Mb. Din fig." nod este orizonta la...xlupa .48x2+0.49)~ 14.W3. 'pentru cele astfel ea condrtia: . Pozitia terrnina elortul unitar 03 ~i pe care se mascara IJ. De exernplu./u 107. 114.0 acelasi.-:ele doua UiJ.62(I ~58'-08~ =4.. sistemul este static deterrninat. iar reaz ernul mobil nodul de ancor are Reactiunea in 'a-cest ..38).~4. . Eforturile in diagonal e.1 ern.59).63) se obtine: Mb= Reactiunile In punctele a 52696 613.le- D=~ r __ Me -2.(/Jb=' 6..W" ~i IJ...1z.20X 12.Ie impartire interioara a sistemului.2 em. .73)= Z~ = 11200-38368 . talpa T. iar unghiul al incrinatia Ietei respective fata de verticals. ---\ c= 12. avem: 11. se ia momentul corespunz ator nodului de intersectie <11 diagonalelor $i din conditia ca elortul In . Efortul intr-o anumila talpa se poate expri111<1 in Iunctie de rnomentul de la un anurnit nivel.9] =320+293. Iiecare fata fiind 0 grinda simplu rez ernata cu 0 consola (fig. = -2.3.articulatia din jumaiatea inierioara.66) 125 124 . " }. Prin rezolvarea sistemului de ecualii sc obtin mornentele de pe reazern dupa cele doua axe ~i din acestea reactiunile H rx n Hry.12.62+29=78.. 103). pentru cazul din fig.5. 103.55 t : Deplasari le maxime se obtln din formula (2. dupa cum avem unul sau rnai multe puncte de ancorare. Determinarea elorturilor unitare In cablurile de ancoraj se face cu metoda descrisa rnai tnairite. prernisa cu care a fost electuat primul calcul..6 =-85..2+29= (.M = 0 fata de. Pen tru cazul alternativei 3 privind incarcarea cu vint. Fiecare fata sc calculeaza la incarcarile carevactioneaza in planul ei.6: 80 x z.' (2. de sustinere I H =HO+ ~b_ =4.Wy ca functiuni de (Ol-OZ) respectiv de reactiunile H" sl Hy. Comparind r eactiunile obtinute pentru grinda pe reazeme elastice cu celt: obtinute pentru ~ rinda pe reazeme rigide.

Curr directia vintului poate sa fie oricare. . cu respect area urrnatoarelor condijii de r igiditate: coeiicientul ele subtirime pentru barele cornprimate nu tr ebuie sa depaseasca 150 pen-.r+ I sint eforturile in bara 12 din M =-1..' care ca marirne depinde de cea tr ansversatti. eaal asupra cclor doua diagonale Insemnind eLI Qn fort a taietoar e in [ala r~s-. Dimensionarea se face cu Iorrnulele ohisnuiie pentru barele supuse la elorturi axiale.89) . Mr si Mr'l sint mornentele de pe reazernele r si r+ 1. acest mcdul are. si sub pancul n+ L . vorn avea: c M i Irnportanta este verilicarea stabilitatii generale a pilonului la milucnta foddor longitudina Ie. Dimensionarea Dimensionarea pilonilur ancorati se face inca dupii metoda rezistcntelor admisibile.ferentiala d2y i sub Iorrna: T crPal) E.67) Incar car ilc verl icale axiale dau eforturi nurnai in picioar ele piionului. Sisternul sl atic esle de asernenea mai complical. In cazul unui sistern cu diazonale si contradiagonale se adrnite ca Iorta taietoare Se repartizeaza in m071. 126 a eu Y b' ecua iia dilerentiala a liniei elastice a harei.. In cazul ancor arii la mai .. iar N n. reazernul fix fiind articulatia inlerioar a. rieexistind suficienle date asupra coelicientilor conditiilcr de lunil :?i asupr a incarcar i! din vint care. va fi: (2.i r ezolvar ea sisternului static nedeterrninat. In cazul Iolosirii vergelelor pr eintinse. elortul ~~ diagonale se calculeaza direct din Iorta laietoare. H (1/> 't H ba . 3.iderd conslanta sectiunea si mornentul de inertie al barei intre doua puncte de rezcmarc consecutive. adicji in grind a simplu rezemal a CLi deschiderea I. a carei diagr ama trebuie desenata pe toata lungimea pilonului.mulle nivele. l nsernnlnd ell: cf . N n =No-N n n. < 103.imensi)neaza la cornpre siune.ipli carea Iorrnulei: . esle rezultanta verticals a tr actiunilor din cabiurile de ancor ar e.coeiicientul desigurunta la Ila mbaj: CjoPab lorta longitudina la cr itica in portiunea a-V: Mab ~(Mha mornentele din nodurile a si b. < 84. Ialpi le fiinrl paralele. 3. a d.i in panoul n si cu a inclinatia fata de orizonta la a diagonaleior. dupa Engesser.70) In domeniul plastic. valoarea: T="/. respecliv din M r+l =-1. Verificarea stabiiit5\ii Situatia ddo~lllatil general« a barci a sist nuului. T I' Til fig. asa cum s-a ar atat. cele din inciircarea longitudinala..reactiunile si in rodn-ile a si b: "< (P" ~i ([ib .3) modulu l de elasticitate E se inlocuieste cu rnodn III i de Ilarnbaj T. 121' . se obtine dxi d4y I ecuatia 0 eJi. (2. peniru otelul OL 38 (daca i.rot ir ile nodurilor a si b: l/)ab rotirea axei bar ei a-u din deplasarea ncdului CII Iorta axiala . LInde N~ reprezinta eforiul din incarcar ea exterioar a. este rncarcarea impor lanta a acestor constructii. incarcala considerula erika in situatia de Ilambaj. ioate barele se c.r+1 oMr+I' (268) •.ra oarecare Nn se reduce la . 104 este ar atata portiunea a':"_b din bar a.i pentru otelul OLX52 (daca i. Pe cind solicitarilc in pilon. in sist. Asa cum s-a aratat rnai inainte. conditiile de rigiJitJie nu mai intervin pentru aceste bare. pentru cunoasierea eiorlului din cablurilo (Ie ancor are esle necesara studierea . Iiecare fata se considera ca 0 gTinda continua pe reazerne elastice. b f(J\a de noduT I I.r Fig. pectiva .·'m:i1\ static deler minat. din inca rca rea transversals cr esc proportional cu incarcarea. IO~.. Cunoscind momentelede pe reazern. . in liara 1/. tru talpi.. Ca 0 incarcare vertical a irnportanta. a DtJ= ± -2-. In portiunea a=b. Pi lonul poa te fi consider a t ca 0 bar a rigid a sustinuta olnstic In unul sau mai multe puncte si incarcata cu forte longitudinale.reprez inta mornentul fata de vir lul c al tuturor Iorielor exter ioare care actioneaz a in p lanul Ielei deasupr a panoului uncle avem diagonala DrT iar Afa mornentul tuturor Iortelor exlerioare care actioneaza in pia nul Ielei. calculul elortului intr-o ba.oE. unde % se ia din tabela 17 in Iunc]ie de coelicientul i. 175 pentru diagonale si 200 pentru elernentele ccntr avintuir ilor. in alara de greutatea proprie. De aseinenea se con:.ror marirnc este constants tntre punctele de reazern.69) Inlroducincl: Mx=CjOPaboy-HaboX+Mab ~i derivind de dOlla ori. oMr -N lI. iar pentru sl area limits pr incipiul suprapunerii eiectelor nu mai este valabil.1n cazul pilonilor cu sectiune constunla.r' si N n. Reactiunile reazemelor mobile sint orizontale. variazil dupa 0 lege mai complicata.-co-S-a- 'Qn /(2.Jab dx =0...

.000 OL 381 OLX 52 0.60 0.0461 0. Yb1 tasarea r eazernului b dintr-o forta unitara. V E']ab Yalor ile u.038 1. =" dinconditiile: a. pol fi luale din labela 18.60 1..166 3.003 2.798 8.862 1.207 10.870 2.196 5.60 3..050 2.60 5.3 - +Mab +Mba)=c.436 3.20 5.Pab·Yb ab 80 184.20 2 .059 -3. coeficientului 1 60 1. Tabela 18 Solutia gener al a a ecuatieidilerentiale este: t I I Cele patru constante se deterrnina peniru x=O avem: y=O si :.751 0.399 2.000 2.81 ) (2.282 2.462 3.034 2.467.82) Inlocuind: E=l vom avea: ab . --coeficientul de siguranta.927 2.000 -0.454 74.20 1.647 3..12U 2.80 6. acelasi pentru toate reazemeie.00 4.804 3.979 3.80 1. Yom avea: Valorilv 1.80) (2.665 0.2741 0.909 -3.001 2. 2.625 -6.428 21.052 -4. - Construcjii metalice speciule 129 .323 -1.407 2.1841 0.60 2.540 1.Momeniele in nodurile a si b se obtin din relatiile: cf2y d2y Mab=Mx(x=O)=-E·Jab· Mba=Mx(X=lab)= Expresiile dx2 (x=O) I I i 1 I +E· Jab· dx2 (x=lab)' 0.98j 3.84) 2 (1-cos s)-e.10 0.492 2.00 2.759 12.588 2.191 -0.995 3.8481 0.851 1. De exernplu pentru reazernul b vom avca: H' ab =--[l E']ab lab ~i s·sin a-s2.361 00 2.1041 0.343 2.146 1.Reac\iunea H ab rezulta din ~' M fata de nodul b.007 16.80 3. vom avea: 0.467 I 2.40 5.00 celor doua momente vor fi de forma: Mab=Aab· CPa Bab • ({Jb-(Aab+Bab) + '!flab.173 0.785 5.029 -1.7841 O'95511'~ - I.518 -12.546: I O. Hab= -/.O~91 0.152 2.189 2. 3.794 2.998 2.093 2.947 -45.40 1.070 2.510 0.412 2. !i I I I i ! i .49 4.952 3.005 2..40 3.825 2.233 2.00 1.COss Cl= ab =.sin s s2-e·sin e unde: ~i (3= 2(1-coss)-s.30 0.40 0.914 3.446 2. In Iunctie de Valorile "'.2851 0.5971 0.591 1.022 2. II. ~ si '( f..1551 0.20 0.699 :?.207 3.270 0.968 2.4071 0.105).- 4.980 2.20 2.211 4.20 3. H~b' care sint proportionale cu tasar en reazemelor. (2.584 2.00 5.592 6.20 4.80 2.365 3.00 0.408 -0. Mba = Cab (tfb-1i'ab).600 4..787 4.548 3.791 1.999 3.012 2.691 -6..974 -2.603 3.855 3.6961 \ 0.000 3.Ybl ) (2.992 -11.982 2.467 2. in alara de r eactiunile H ab vor apare $i reactiunile dalorite rez emar ii elastice.982 00 I I I +44.005 2.sins· Yb esle tasarea reazernului b.97611.000 I I I I Mba =Aab• CPb Bab • CPa(Aab + unde: A + Bab) l/-'ab. :.000 I I I I I 3.624 2.00 6.424/ 0.309 3.702 2.40 2.83) r7 si .80 5. In noduri.000 2.259 0.992 2.283 2.833 0.111 -20.!Y_ Ii.7.79) I 20 I~ I 40 I 50 I 70 I 1 90 I In cazul cind unul din noduri esle articulatie.004 3. a barei f1ambale (fig.732 3.516 00 0. I .40 4.000 -0.Pab·\I'ab+ (2.084 .637 -74.000 2. /CrPab (2.I uncle: Mal1=O.833 3.(cj. 128 !.80 4.

Din aceasta conditie. Aceste conditii nu sint respectate in exemplul numeric II-2.'a I~ d'::_-. -C·p ab . j lab. Yb = lab ·"'ab. pozitiva $i rea-lao Penlru cazul ancorarii la doua nivele (fig.87) + lab ·'I'ab -Lbe ·'Vbc' I ntroducind 111 ecuatiile (2.85) CCd (cpr-ll'Cd) lab ·'Vab + f1. Situatia :. pentru (CPb"'ab)=O. '" iJ.2. ancorarea la numai doua nivele nu satisf ace conditiile de rigiditate. Deplasarea maxima a punctelor de ancorare nu trebuie sa depaseasca 1/100 din inaltirnea rata de fundatie a punctului respectiv. fig. Intre cele doua Ilanse se interpune 131 . 3' e = (2. asa cum rezulta . Din radacinile ecuatiei Dk se va lua valoarea cea rnai mica.4. bara b-c sis- la trei nivele (fig. lara. de exernplu.Pentru fiecare nod se vor pu tea scrie cite doua ecuatii de echilibru: b M=O Vom avea de exemplu: ~i ~ H=O.(m rab =0' ' Tasarile reazemelor. a).76).~ _ Fig.86) relatiile (2.I.pc(Abc 133 +Bbe) "'bc+Cab Ca detalii constructive caracteristice acestor constructii sint de remarcat: detalii privind constructia metalica a pilonului. - Abc·CPb+ BbC ·-:. executat din tevi.'1'ab -..- -lab .87). sistemul ecuatiilor va fi: Cab (CPb'Vab)+ - ~tl--a . 3. In fig. presupunind cunoscut coelicientul de siguranta al reazemelor p" care se poate lua egal cu unitatea.t la doua l~ oj stabilitatii bpilon Fig. -H +~=O. (CPb'I'be) Cbe =0. ceea ce arata ca pentru un pilon de 200 m inaltime. Penlru cazul de mai sus vom avea: ya=O. 106. care apare in aceasta conditie ca singura necunoscuta. (2. se obtine un sisternde ecuatii liniare $i omogene pentru necunoscutele q. Jb _ __ --- ~1. se obtine conditia de flambaj. (2.86) din . be deformatii a sistemului. Detalii constructive Lbe·'Pbc+lab·'Vab-f1Ye} iar pentru cazul ancorarii temul ecuatiilor este: [ Cf·Pbe·"'be+ lbe (CPb-'Vbe) ] =0. (Abc + Bbe) (cpe+CPb. Pentru ca necunoscutele tp si tp sa aibe valori finite.Yo =. Condiiii de rigidiiaie.C~ _ -}_! y. I I. (2.85) si (2. poate fi calculat. pentru bara a=-b. 107 este aratat un tronson tipal unui pilon cu sectiune triunghiu. Verilicarea pllon ancorat sistemului: ancorat nivele: la trei nivele. Factorul vC. articulatia inferioara de reazern si ancorajele. De asemenea.79)' $i (2.Vbe). 106. 105. 105. ab {J. sageata orizontala a consolei nu trebuie sa fie rnai mare ca 1/100 din lungimea consolei.75). si tp . b).Ya} H a b.(Abc Pbe ·'I'bc + + be +Bb) 'Vbe='O. pot fi exprimate. c. Yb' etc. in Iunctie de rotirile barei. Cab)] Tb -. Yb} + [Cj• Abe ·cpc+Bbe·:Pb . prin Ilanse sud ate din atelier In capul pieioarelor stilpului. hI (2. va trebui ca determinantul coeficientilor Dk sa fie nul. Rigiditatea pilonului ca si efeclul ancorarii sint conditionate si de prescriptiile referiloare la sagetile maxime.Hb e + --Yb =0. 106. Ya.. Asarnblarea tronsoanelor intre ele se face cu buloane.

se sudeaz a si orizontalele sislemului (. b . Se ontine 0 redu. slnt pr evazute lrei juguri formate Iiecare dintr-o traverse orizontala si cite doua buloane ancorate in Iundatie.. 108. Intre traverse %lV.l~~{~ ~~~_. In cazul folosirii diagonalelor preintinse. de forma unui butoias. Fig. 109 articulatia esle realiz ata prin doua piese executate din otel turnat. 'II J . b). orizonlalele 'executate din tevi .fig. 18 care- / /. In fig. Ca?lur!le de ancorare se prind prin inlermediul stilpului (fig. r) a Sau are un b om b amen· ( 132 . Pentru Inlalurarea deplasarilor laterale stnt dispusi trei izolatori orizontali intre pilon si trei tampoane fixate pe placa de baz a.asezat intr e pilon si placa de baza.delaliu nsamblare . un guseu orizontal (fig.L-. a) I I \. de asernenea din atelier. 110 articulatia esle realiz.:"1 PUr(elan Fig. a). de care sint sudate.300 (one.~. b- al unui dclaliu de pilon executat a din levi: nsarnhlnrc tronsoanelor. sint introdusi izolatori de portelan. Intre pilon si balancierul superior precum si inlre balanclerul inferior si placa de baz. ungere regulata a articulatiei sl er ice sau pr in execut area unei '------8) ar(icLlI~itii de rostogolire. Pilon cu diagonale intinse: del aliul unui nod. _._'_1 prede Fig..-~. De exernplu.~. de izolator. unui guseu de piciorul este egal cu nurnarul . I' \ \ ({W ~. execulate din otel rotund. cere a oscilatiilor reazemului printr-o. 109. Astfel de zdruncinaturi ale reazernului pot fi provocate de osci. Tronson schema. Ar iicul ati a centrals.. latii cu arnplitudini mici ale constructiei meta lice si care sint fara importanta pentru rezistenta constructiei pilonului. a). Iixata pe blocul de Iundatie. b).. Deplasarea or izonlala a punctului de reazem este irnpiedicata printr-un cep cu care balancierul inferior patrunde in eel superior. La dirnensionarea pieselor de portelan lrebuie sa se tina seama de Ienomenul de reducere a limitei de rupere a acesiui material in prezenta unui mic soc sau a unor vibr atii red USe. 112). c::=:J Ore/lurn. 0 .a._. 108. a~ 108.al a pr intr-un izolator de porielan. (I - 107. ~~ II . la nivelul liecarei irnhinari lntre tronsoane.~ !~~ ~~~~~~ r-:!OJ" . .~. sau de gusee sudale de picior si Ilanse in panourile extreme ale tronsonului (fig... Pentru a inlatura 0 eventuala ridicare a pilonului din articulatle. Tn fig._ ironsoanelor..:::::.""'--. sub forma unei articulatii slerice.". / / ~~ Yfi( . In fig. Det aliu unul din balanciej _ l este invers (fig. ~ . -@ . • placa plana (I'l'a ".1 k. care a rez istat ia 0 incarcare statica de 250 -. ill unci rind numarul cablurilor picioarelor stilpului. 109 $i 110 sint ar atate doua soluiii peniru articulatio centr ala.?i care apar In sislernul stilpulul. s-sdistrus la 0 incarcare de 120-150 t. cind asupra piesei s-a produs 0 mica zuruncinatur a. un izolator. prinderea acestora se face de mid gusee sudate de piciorulsfilpului si pe care si consolele Iixul e pe constructia metalica <I pilonului sin! de asernenea plasaf izolalor i de portelan. ~"'. III. 107.

jug de ancorare. 111. Articulatia /_ izolator vertical central.. centrala: eu 0 . Solutii pentru articulatia aartlculatie eu 0 placa de baza plana. Detaliu de fixarea cabluriJor de piciorul pilonului " .Fig. 2izolatori orizontali.I . 110. 3- centra Iii: console. Fig.8 Secjillne C-D-E-F __ I Fig. 112.J rSect/line A .plac~ de articulatie . . IJ baz~ bornbata. 5izolator.

Detaliu de Iixare a cablurilor de 0 grindii In fig. '_~ ..._/ .ata In fig. izolarea electrica realizindu-se printr-o piesade porjelan..care ancor ajul se face printr-o placa de beton arrnat.4.a: b- ~ ~ 115. 114. In locul solutiei clasice arii1. prinde!II . Prin aceasla solutie SE obtine 0 reducere de 30 ori a volumului de belen.S.i' I I ~I '" Ce/iI/1UI © '~ '" h I' ~ E' I I I l':} ~ Fig. Pentru montarea turnurilor cu inaltime redusa.~.~ I~ ~ ~. I\ \ I H>. Cablul de aneoraj. __J I i I r" I ___l_I _ l mpartirea de izolator. 113). ..00 m. Fundatii: penlru Iixarea cablurllor de ancorare.~_. 115. eu ziibrele. Cablurile de ancorare se impart In tronsoane de 0 anurnila lungirne prin izolalori (fig. 115 este aratat blocul de Iundatie central. <. rea se face prin intermediul unor grinzi verticale ~i orizontale. In U. adetaliu . Fig. aIundatie centra..R. Turnul se monteaza culcat si se. Pentru a economisi beton in .. sub 1. iar in fig. 116. --r I I'lf ! I i' l. cablul se prinde prin injermediul a doua platbande. se folosesc rnelodele descrise In capitolul precedent. De blocul de Iundatie.". MONTAJUL TURNURILOR ~I A PILONILOR . 114. se Ioloseste solutia aratata in fig.. 115 b blocul pentru a ncorarea cablurilor. a estedat un detaliu de izolator. ~ I': Cind nurnarul cablurilor de ancor are este mai mare (fig. i!UUQ'---- l . ridica apoi in pozitie verticals. ~. ancorate In blocul de beton. Iundajie i 1'2'7' . 11. 113.. in tronsoane: \ \ I / '-. 114). In fig...r~ : ~. ~ iIII 1\ ·-----------6~O----------a) Fig.blocul de Iundatie. executat din oiel Iurnat.-~lJ I I ':! . la . Ingropata la 0 anurnita adincime. b.S.

117 este aratat schematic mOOuI de functionare aI unei astlel de maearale autorididtoare sovietice.In cazul turnurilor cu inalti. 118. b. pata. dad bineinteles dimensiunile transversale ale figurii rezultante se inscriu In gabaritul de transport.bra] rotativ. ridicarea barelor se poate face eu 0 macara centrala.1 . montajuI se face in pozitie definitiva. 118. a. j J lJ Dl J 2 I I I I 119. b . Pilonii ancorati. 1- montajului brAtara unui pilon macar~ trnversu ~ut?ridicat?a~e: de Iixare a 11Jel. Fazel€. 2- I.J 5 . face asa cum este indicat in fig. . mufa ~i tija sint ridicats pe rind cu un troliu special. sau mai bine ca in fig. asez area tronsoanelor In vagon se poate a) b) Fig. sistem ing. In cazul unui rnontaj mai mecanizat. barele fiind ridicate si montate una dupa alta. Fazele mui1i: . cu 0 Fig. Incarcarea ~n vagoane a tronsoanelor pilonului: a . se face cu cabluri Inclinate si orizontale. Fixarea mufei si a punctului inferior al tijei de constructia rnetalica. din cauza sectiunii transversale red use.ronsoane asamblate In Intregime in fabrici. 117. 2 - tije.tije.montajulu] I- unui 3brat turn cu 0 macara cabluri auloridiclHoare: de Iixare. inctt Ia monta] se executa nurnai ridicarea si asamblarea tronsoanelor unul dupa altul. care se Iixeaza de constructia deja montata si careeste prevazuta eu lin dispozitiv de autoridicare.me mal mare. I J 8. In fig.tndlrcarea a patru tronsoane. macar aua esie formata dintr-o mula prin care trece o tiie Fig. 116. pentru Iixarea cablurilor de an' La capatul superior aI tijei se afIa un corare. . brat rotativ. pot ii livr ati la santier In 1. 4- de Jixare: ..tncArcarea a sa se tronsoane. Pentru'" a reduce cheltuielile de transport. Fig. Placa de beton armat ingrotubulara de 0 Iungime muIt mal mare. rotattv. Gospodarski. Fe masura -ce montajuI avanseaza in inaltime.3 cum rezulta din figura. deja 1110ntat3. . A. muii!. 1 ':Is:! l~a ..

I. prevazuta la r:ivelu] inierior eLi 0 bratafi:i de Iixare. Bclastuugslallcs bei dreiseitig abgcspanntcn Dispoz il ivul de transport poate sa fie executat sub doua forme: sub forma unei colivii. b). consta din doua cadre metalice fixate cu buloane de constructia ruelalica a pilonului. Din acest rnotiv instalatlile cu schip trebuie prevai. astfel ua munca se desiasoara in perlecte conditii de securitate. 120. Pe blocul de Iundati e si sub aceste cadre metali. Bucoraae coopyxcenna rnna M~4T H 6aweH.:1acm'aua este fermata dintr-o mufa (I). MOHr<I)K cransasrx I\OHcrpYKUHlI.. D'ISPOZI'1" pen t ru nidiicarea pi Ionu Iui. GENER. este fixatii In noua poz itie (pozitia III din figura). fiind necesare opriri des€' ale masinii ~i 0 coriducere Ioarte atenta De ascrnenea.ilie si Iixar ea din nou a legatun! . 121. este execul area pri. prcvazuta la nivelul super si interior cu cite 0 bratara (2). m'atat schematic modul de function are al unei maccrale sistern in Kaminski. Schipul are In plus Ilia I ele ava ntaj ca face in tr-o oarecare masurf exploatarea independents de transporu. Der S'talhba1J. dupa ce este ridic ata. cablului eu utilajul.. MOCJ. . Fr. astlel di alunci cind un dispozitiv se afla in fundul minei.structia deja mcntata. pentru incarcare. 1933. 1953. se desf ac iJrlltarile Dupa CAPITOLUL III TURNURI DE EXTRACTIE III. Bleich. BeAUX08.4". 122 este aralata 0 astf el de instalatie. se <Jjunge iaras in pozi[ia I. CO/WIID8. lungirnea legatur}.ideri! tronsonului de cor. #. 'Verlag von Julius Springer. rOCCT~otlIBAar.n~ cind este atins nive!nl platlormei de descarc are (i.ig. Sislemul cu colivii prezinta dezavan!ajul ca manevrarea ascensorul. Penlru eventua le reparatii ale izolatorilor de reazem. precurn si transportul rnuncitoril. Un ascensor este prevazut Cll doua dispoz itive de transport. a) 141 140 . r. numit schip. putea Ii ridieat. Aceasta constructie reprez inta prelungirea putului de min a si Iorrneaz a asa-numitul turn de extr actie. J'/Iccl. in care se introduc vagonrk'i:. f. In procesul tehnologic a l ridicarii rninereului. lura . Pentru ca transportul miner eului S20S Ia supr aiata sa se Iaca cit mai simplu. I n fig. se ajunge la 0 inaltirne de constructie necesar a de 30-60 m deasupra solului. turnul de extr actic indeplinesl e un ro! dubJu: . Tn pozitia I din fig. fl. a) pc carz vagonctele jilin« si nt scoase ~i de pe care vagonelele goale sint introduse in colivie. celalalt esle la supr aiata si este descarcat. zweiter Band. IV Si la 0 distants sulicient de mare de pilon. minereul putind • fi astfel inrnagazinut in buncare prin cadere libera. Se desl ace apoi lega.e pe reazern. La exploatari mari pot fi rnontal e in CO:lslructia turriului dona sau chiar mai multe ascensoare. in care se inc area in mina nuncreul dintr-un buncar iar nescarcarea se face la supr al a la automat (iig. Stahlhoehbauten. laureat al premiului Stalin.. Toate Iroliile de ridicar e slnt plasatc pe sol F·Ig. CaBULjICUli. Argyris. desdire3rea minereului se face la 'oar ecare inaltime fala de sol. Berlin. In fig." .ib~.4". dL mina.ui este mai • d!ficil~. rnnterialelor necesare exploatarii 5·2 Ridicarea minereului din mina BIBLIOGR. 1953.Ba. 119.uie cu un ascensor special pentru oarncni ~i maleriale. pentru a fi ridicalc. OCHOBbJ pacsera panaov axr. 4.ALlTATI care Iixau mula cle construe[ia metalica. iar prin rotirea bratului va fJ aseznt ia loc (poz itia II). un spatiu de siguranta si r aza rotii care conduce cablul la masina de exlractie. care condue cablurile la rnasina de cxlraclie ~i iransmite Iundatiilor reactiuni le acestor roti. 121. A. ir ebuie sa existe pm.re se pot asez a cricurile hidraulice Cll care se executa ridicar ea pilonului. Untersuchung eines besonderen Funkrnasten. . Ridicarea coliviei se continua peste nivelul terennlui l'. .J.. nurnite 11101e1e. CB5!3bI13. y"hAaHlle 2..ir si al face astazi eu ascensoare rapide.sustine rotile.asigura conducerea utilajului de transport prin ghidajele iix ate de constructia turnului. fl. iar lacapatul superior eLI lin brat rota liv. Dup a ridicarea lijei in noua poz.AFIE r . care Iixeaza tija de constructia mel alica.Ridicarea tronsoanelor se face cu 0 macara autoridicato-ire.altirne se adaug» ina ltimea utilajului de transport. Daca la aceasta lr.: rnaterialului la supralata.lil~tea ri9iearii pilollul_ui d. Bunclirul din min a constitute 0 rezervf de depozitare pentru produc'[ic si da posibilitalea unei incarcari mecaniz ate a minereului in sciiip.e. i. 120. Solutia aralaUi In fig. care se poate Iix a de constructia metalica si 0 tije (3). tronsonul urrnator V<. 1940. timpul de incarcare ~i descarcare cste mai mare ca in cazul schipurilor.ar. Sistemul cu colivil are insa avanlajul ca muncitorii si materialele se pol transp(lrt~ cu acela si ulilaj. cu unul sal! mai multe cl aje.) sub forma unui vas.Ba. iar rnuia. cind un nou lronson poate fi ridicat.

. 142 143 .. Turnuri Q) ins. <f..\a\atie en coltvf l: IJ - cu schipuri.~ . realiztndu-se.1: '" c c-i C'I CI:l ee 2 bD f. crnd acesta ajunge la nivelul -le desciircare. prin articulajii. Vasul este suspendat de cablu printr-un jug fixat in partea inferioar a a schipului. r asturnarea schipului. asa cum se vede In figura. in cazul unui efort orizontal suficient de mare.. r-~~~~~-'-~\ h' ..j 'iii- U 121.. Schipul poate fi construit in doua alternative: a) Cu desciircare la partea de sus (fig.-~~-:-~~------.. se afla intr-un plan perpendicular pe cablurilor care deservesc ascensorul cu schipuri. :.. Q) '" 0.j u '" '" o .. Unul din cei doi tache]! de pe fiecare parte este prevazut cu resort ~i poate fi apasat de bara verticala a jugului.'. ... '" c OJ :. 'u 0.s c: 0 -.:. oooz.'. Stabilitatea schipului este asigurata prin cite doi tacheti a~('zatt pe perejii laterali. In fig. \Plalforma de desciif'Cilre J Fig. care Iixeaz a vasul fata de barele verticale ale jugului. Un astfel de efort este exercitat asupra schipului prin coriducerea obligata intre doua sine a unui buton tixa pe vas.l. materiale. cablurile care merg la rnasina de r idica re a asceri-orului special pentru oameni ~i.Asa cum se vede din figura. II - I'L i ~ de extractie: instalatie c: § Q) . ~~~ 0 '" . Descarcarea coliviei se poate face prin scoaterea vagonetelor pe 0 platlorrna de descarcare sau prin rasturnarea coliviei cu vagonetul blocat in ea. 124).L.g0:.' ". 123 este aratat scheletul metalic sudat al unei colivii cu doua eta]e. Tn acest caz este necesar a rasturnarea vasului.i-:'~j'i.

este mentinut in pozitta tnchis d!. . . fixat prin balaruale de uuul din peretii laterali ai schipului. La solutia din fig. asa cum se vede in Iigura.stiner~: o- :1 arricula tle: buton de.j bal ama: fund artlculat: 5bu.sf ne de conducere.-----. Cchip cu descarcare tea de jos (cu use in peretele cere J . schipul este legat de cablu printr-un jug prius de corpul vasului prin articulattt. fundul se departeaz a de con sola care-I mentine Inchls si se deschide.__ -___ ! i I ..1J de sus: cu tachet slne fix. barele verticale ale jugului sin! rigid fixale de corp-il vasului.. care 0 blocheaz a.buton de coudual clichetului. l". 0 consola prin s. 125 ~i 126).~-9-i . conducerc: rcso-r: de bara verticala a jugului. ~I _ tachei de conduce-reo cu descarca re la par lea 6- su. plasate in regiunea superioara.' r- l-L I 2 I I 'fF-' . .-_I _'.i -1 I I . I ~\tJ 3- : I 'I -!--!. 5 . se· face prin conducerea oblig ata a unor 10 _. ."'=-=-'._ Fig. La solutia arata ta in fig.. 126...f1'11 I I 1 I I 1.. sustinerc: 2 .artlculatle: .1 Jjug i ~'.. Tn regiunea uncle urrneazji sa se prOGUc3 descarcarea. Deschiderea usii si a clichetului..jug de de conducere I i 1 .1 6 I I rI I I I I .ton de conducere: 6 . 126. vasul este putin inclinat. 125. 1 I --. 4 125. Fundul.clichet: (j ._j . I la parlateral): Fig. I 1 1 b) Cu desciircare fa partea de jos (fig. Construclii meta lice speciale 144 145 . prin conducerea obligate intre doua sine curbe a unui buton iixat ne peretele scsipului._. Prin aceasta inc1inare. Descarcarea se electueaz a prin deschiderea unei usi in peretele lateral. jug de sustinerc: 2 .sine de conducere. 124. Schip cu descarcare la partea de jos (cu articulatie}: de Fig. Schip de I _.-..buton al usei: 4 .

care prin frictiune anireneaz a cablul. Pe axul rnasinii de ridicat sint Iixa]i doi tamburj -cillndrlci. realizindu-sa dilerenta de adincime. poate fi Iolosita una din urrnatoarele solutii: a) Sistemul cu tambur cilindric. executat sub forma plata. pe care se infii~oara . ' Pentru sistemul de acjionare (ridicarea ~i scoborirea dispoz itivelor de ridlcat) .ita. AI doilea tambur este Iiber pe ax ~i este Ilxal de primul cu buloane. =---:±i-~r'?. Pentru a evita aceasta varlatie a momentului de r asucire. Deoarece la adlnciml marl greutatea cablului intervine ca 0 tncarcare Importa.146 147 . Var iatia mornentului de r asucire se peale anula prin intnbuin\area Iarnburilor conici (fig. 128. 131). marindu-se astfel siguranta Iunctionarii. Sistern de action are cu tambur cilindric. Ma~ina se afla asezata in partea superioarii a lurnului ~i cupleaza direct moleta. fixate de constructia turnului. Ii • ~~~. cin d cele doua molete sint a~ez ate una linga alta.I.-'-- . in schimb bratul faia de axul t. clnd cele doua rnasini de extractie si nt plasate in aceeasi cladire si se adopts solutia de antrenare cu tamburi. care se iixeaza de cele doua dispozitive. distanta Intre turn si maslna de extractie se iixeaz a astlel. deoarece constructia turnului trebuie sa sustina si greutatea rnasinii at" extractie. ca unghiul format Intre cele doua pozttii extreme ale cablului pe tambur (fig. Ca ~i in cazul tamburilor cilindrici pen tn. ·prin introducerea rotii de conducere se rnareste si unghiul de inla~url!re al cablului pe roata de Irlctiune. In locul tambur ilor cste folositii 0 I r- -. care se executa ca 0 roata de Irictiune. mecanic. din cauza lungimii tarn- . roata cu diarnetru mare. '+ I Fig: 127.-- Fig. se lace pe 0 bobina cu pereti lnal]t si cu 0 latirne egala cu la\imea cablului. Distanta dintre cele doua ram uri ale cablului fiind de obicei mai r. 128). Prin deslasura rea cablului. . se introduce un c: blu de echilibr arc. are tnsa dezavantajul ca pentru 0 alta adincime de ridicare trebuie srhimbat cabluJ. 130).:ii dectt diametrul rnolctei. Sisternul are avantajul ca se poate modifica usor adincimea de ridicare. 129).respectiv de pe care se deslasoara cahlul (fig. Sistem de actionare cu tainbur conic. Sisternul prezinta tnsa si un dezavanta]..r:~'. Sistemul estc simplu din punct de vederr. 127) butoni jgheab b) Sistem ell tambur conic. e) Ridicare directii. a) sa fie sub 3°. 0 anurnita distanta minima intervine de asemenea ~i in cazul antrenarii cu roata de Irictiune. Usa deschisa Iorrneaza uupentru scurgerea materialului. c) Sistemul cti roatii de [rictiune (fig.A. br atul se reduce si mornentul poate fi mentinut astf el constant.echiiibr are. Inlasurarea cablului. 132.a: I ~ <. mom=ntul de rasucire al rrrasinii variaz a cu pozitia dispoz itivelor de' ridicat in put. deoarece numat un tr mbur este fixat cu pelle pe axul motor. la ale carui extrernttati sint fixate dispozitivele de ridlcare. Printr-o roata de conducere una din ramurile cablului este adusa. d) Sistem Cll bobine (fig. rata de cealalta rarnura. incH poate sa fie rotit fa\a de acesta. Pe masura ce cab lui se desf asoar a si Iorta in rarnura respectiva creste. greutatea ramurii respective creste. lu distanta irnpusf de pozitia dispozitivelor de ridicare (fig. se ioloseste un cablu special de echilibrare. La lnstalatiile cu doua ascensoare. care la celelalte solutii este plasata pe sol la 0 anurnit a distants de turn La solutiile la care antrenarea se face cu tamburi.tntre doua sine curbe.ubir.pi se reduce si astiel variatiile momenlului de torsiune sint reduse ./ ~ I <.

' /' _. _ . I 11il ~=<)j \ ..cy:-' .' .'-.if' \ - I - f._." "\ -r '" ~ .:'cp.. /il'-~ I --r-T------I --=*- .-.. _II ' '\.~ cc CIl '-' \ - 2N 0.i--_-i.. CJ iI 1 :1 l.-'>i___L_ • ... i i I ::l CJ 148 149 .Jl I _.- \rik.I I __..=..L- i'- . I 1 1 - 1-' i i 1 ::._ .~ r.-_iF .£: ." ..Il '" a ~C -= "''' ..L - -iL-'::: ~ --. / - i"'/ -._-_-- :._ I / '" i... \ o .= \ ~ ~~ \ 6 \ I_1-1T~-------~-J I_\i_ ~ _ . II II --. -'-I - .~i....---_.. I p~~"-'l_.-- - """1I 1.

In cele mai soare. dispozitivelc pentr IJ des. C'orpul tur nului T('prezinia . 0 distanta necesar a intre 220 sl 250 mrn in fiecar e parte. cele patru molete.250) .carcarea automata precum sl dispoz. .. turnului . Dimensiunile transversale ale turnului se stabilesc in iunctie de gabaritul dispozilivului de ridicar e.itivele de siguranta care suporia Fig.rnaxima a elementelor. rnaresc rigidilatea spatial a a ansamblului a) III.mstalatie eu dou~ ascencablului.-250). rezulta: (3.ru elementele care alcatuiesc fete Ie turnului. capul turnului si contrafi~a. 134). 133. Pozijia masinii de extr actie rata de turn: utilajul in cazul ruperii Co instalatie cu doua ascensoare masinlle esezaic In dou5 cUdirl plasate pe aceeasi axa: L . 132). Intr-o parte si alta a turnului (fig. multecazuri. . Considerind pentru ghidaje ~i pentru latimea .2) de trans- unde "m" ~i "n" slnt dimensiunile in plan ale gabaritului port. Inaitimea turnului se stabileste din rela]!a: (3. Schema pentru slabilirea tnaltirnii turnului. L2 = n+a+ 2 (220 --. Peritru a evita complicatiile constructive care apar prin asezarea oblica a moletelor.I ' I I I i 1· t I I I 1 I Fig. corpul iurnului sustine si tr ansmite Iundatiilor reactiunile molelelor. iar "a" distanta tntre axele cablurilor de ridicare. 134. DE:-corpul tur nului sint fixate ghiciaiel. Elementele Turnu I de extractic din corpul turnului.t. utilajului (3. tn cazul asez arli la acelasl nivel. Si tntr-un caz ~i tn al-' tui constructla necesita doua contra lise care. 133. . mai ales la solutia din Ijg. b.3) 151 150 . i.:" dispozitivelor de r idicat. se recornanda a~ezarea masinilor de extractie In cladiri separale ~i care pot fi plasate pe aceeasi ax a. 133. maslnlle asezate to douf c15diri pe axe perpendiculare. este format .prelungirea putului de rnina deasuprn solului.burllor ~i a sp atiului minim dintre masini. a) sau pe noua axe perpendiculare trig. adaugindu-se spatii necesare pentru ghidaje si penl.dimensiunile teo ret ice ale secjiunii transversale (fig. b). nu pot Ii paralele ci trebuie asez ate oblic (fig. . 133. (rnasurata fata de sisternul geometric al turnului).1 ) LI = In + 2 (220--.

tate de put. Tn pIa nul de actiune al reactiunilor moletelor. atunci cind in turn se plaseaza ventil atoare le de absorbtie a aerului viciat.16· G reprez inta greutatea totala a constructiei meta lice. 174. sau cu doua nivele cind rnoletele sint asez ate una sub alta. Tnchiderea errnetica a turnuiui este ceruta de instalatia de ventilatie <1 minei. dispozilivelor de siguranta si de df'scarca. forma acesluia trebuie sa fie ada plata marimii si actiunii incarcarilor. Forrnulele de G. ale carer Iundatii sint depar. Sarcinile care inlervin sint: greutatea proprie. Prima solutie are dez avantajul ca introduce in sisternul turnului bare cu lungimi mari si carein majoritatea cazurilor se dirnensioneaza dupji conditii de rigiditate. h V Smax 153 . produce 0 tncarcare excentrica si deci peretii lurnului ~i ai contralisei vor fi incarcati diferit.0 m pentru ascensoare cu 0 viteza sub 3 m/s.2.c . ~ :: J! . care constituie in acelasi timp un acoperamtnt al turnului. ' I r . __ I _J. perpendicular pe planul cablurilor de ridicare.bare inclinate. inclusiv lungimea legaturii cu cablul de ridicare. mareste 1nsa greutalea conslructiei. . iar coelicientul de subtrrime sa nu depaseasca valorile date la pag. carcarea cu z apada ~i incarcarile care provin din ri dicarea dispozitivului transport. turnul de extraclie poate fi complet metalic sau in constructie mixta.5 m pentru ascensoare cu schip sau cu colivii basculante.. 111..1. Procedeul rnixt reduce evident consumul de otel. De asemen~a: la acest procedeu timpul de executie este mai indelungat ~l inlluenla tasarilor neega Ie este mai importanta si mai greu de tnlaturat. Tn ceea ce priveste materialele folosite. 2. este Inaltimea de la gura putu lui pina la nivelul rampei de descarcare: h2 inaltimea dispozitivului de transport. II I. SARCI N I ~I IPOTEZE DE CALCUI. dincauza reactiunllor diferite ale celor doua molete. S max stabilite lt h V Sma' V S max __ It ySm-. Fixarea ~hi~~j~l~r. din care cauza rezemarea nu se mai poate face direct pe grinzi monlate pe gaura putului de mina ci pe cadre. Capul lurnului poate sa fie executat ell un singur nivel.. . din otel. din cauza lungimii mari. Ca' incarcare importanta... . Turn in constructie mix+a."~' " l. Solutia cu contrafisa evita acestinconvenient. esle presiunea vintului. iar capul turnului si contrafisa. Aceasta lncarcare este irnportanta rnai ales cind turnul este inchis errnetic.J Fig. rraza moletei.unde: h. va trebui sa aibe 0 r igiditate mare fata de axa de inerjie minima. in m. Tot pe constructia capului turnului este asez ata ~i constructia rnetalica a acoperlsului casutei mole leI or.. 135 este ar atata 0 e01:~struc\ie mixta . 152 In fig. fata de iniiltimea turnului. Rosenblit dau r ezultate bune: _ pentru turn uri cu un ascensor G ~ 0.30· pentru lurnuri executate in constructie mixta (turnul din beton armat. care rezulta din Iorrnulele (3. Pe capul turnului .. din otel): . 1z3 inaltirnea spatiului de siguranta care se ia: de 4. iar efortul de rupere al unui cablu.-l. Asez area moletelor una sub alta are avantajul d incarca turnul ~i contr afisa axial. h -inaltimea totala a turnului. capul si contrafisa .22· _ penlru turnuri cu doua ascensoare si 0 centralise: G =0. fiind expusa astlel 0 supraf'ata mare presiunii vintului. 111 t. Penlru preluarea aces lei incarcari din vi nt. L. . de 6. adaptarea se face prin majorarea latlmii'turnulul sau prin introducerea in constructie a unei . atunci cind cele dou a molete ale unui ascensor sint asezate una ltnga alta. Din cauza dimensiunilor transversale relativ red use. G=0.1) si (3. In t.pentru turnuri cu doua ascensoare si doua centralise: G=0. de obicei nu este necesara o rnarire a bazei turnului sau introducerea unor contr alise. atunci cind corpul turnului este executat din beton armat. 135.. Asezarea moletelor una sub alta mareste Insa tnalttrnea turnului.~e automata este !11a1 dificila la constructiile mixte ca in cazul constructiilor cu turn metah. numita contralisa. presiunea vintului. pentru ca sagetile din greutatea proprie si din incarcarea cu vint pe contrafisa sa nu depaseasca sagetile admisibile si penlru ca dimensionarea la compresiune sa fie in limitele economice... Greutatea proprie inde Se apreciaza sau se calculeaza cu Iorrnule ernpirice. Contraiisa. pe cind asezarea una linga alta.2).25· .sint rezemate lagarele moletei.0 m pentru ascensoare cu 0 viteza mai mare si minimum de 2.

arcarile din vint si zapada din vint ~i zapada sint ceie prescrise in STAS 946-50 si HI. 3. tndirC<Hea lItila. unul din dispozitivc fiind incarcat ~i consider-at la orizontul inferior. 138 este ar atata o solutie a aceluiasi sistern.greutalea proprie: . Marimea difer a din cauza Incarcaritor verticale d~ferite.Incarcarea din zapada.3. din cauza ruperii ca blului. la care barele intermediare avind lungimi mai mici. este egal cu: (3. . Incarcar! Aceste incarcar. III. III. consurnul de otel se reduce. denumit eforl de regim normal.5-. 136). SISTEME CONSTRUCTIVE ALE TURNURILOR DE EXTRACTIE ]54 Din punct de vedere constructiv pot Ii deosebite doua sisterne diferite: 1. a glisierelor sau a sinelor de conducere. Indeplinind numai rolulde conducere a dispczitivului de transport. Reactiunile molelelor. c) Ipolezii de calcul cu inciirciiri excepiionale La ipoteza de calcul cu tncarcari norma le se adauga una din lncarcar ile exceptionale. Efortul de tractiune din cablu. separata de turn. Sarcini 286/~f. 136. penlru 0 inslalatie eLl doua ascensoare.4) unde: r epr ezinta greutatea pe l11etl{u si lungimea cablului rnasurata diIll.Aceasta greutate totals se repartizeaza aproxirnativ: 35-40% pecapul turnului. 2.greuiatea proprie.actiunea vinlului: . in cazul caderii unui dispoz i liv de ridicare. aceste bare se dlmensioneaza din conditii de rigiditate. ii1 cazul intepenirii clispozitivului de transport. . In fig. 155 . Corpul turnului este 0 constructie independenta. sma de tracliune au pozitii diierite. SP. 2. De exemplu. cu un elort egal cu 0 treime din eforlul de rupere. 137).25 % pe contrafisa: ~i se Impartapoi uniform asupra nodurilor sistemului III. aproape in majorilatea lor. deoarece cele doua l'~muri ale cablului care merg la maFig. In cablul care urea se considers un elort egal cu elortul de rupere al cablului. Ca incarcare se considera 0 lor(a ega la eu decinci or i efortul de regim normal. 2. care apar la por- Se transmit In categoria incarcarilor exceptionale se consider a: a) Lovitura produsa de dispozitivul de ridicare pe grinda-tarnpon.elorturi de regim normal in toate cabluri!e.i din ridicarea dispozitivului de transport constructiet ca reactiuni ale moleielor (fig. Sustinerea moletelor este Iacuta de 9 constructie alaturata. b) Intepenirea unui dispozitivde ridicare. . Cele doua dispozitive de ridicare vor avea rezultante diierite ca marirne ~i ca directie. cablurile celuilall ascensorcu eforturile de regim . lpoteze de calcul Ca ipoiez€ de caIcul intervin urrnatoarele: a) lpotezd de calcul cu incdrcdri normale . Cele doua efortur i S din rarnura vertica la si din cea fnclinata a cablului.orul ~e 10% .este da! ~entrll rnrea ~l la Irinarea instalatiei. proprie a dispoz itivulu] de r iriicare. acoperirea rezistentelor . cablul pereche. deoarece. b) Ipoiezd de calcul cu inciircdri norm ale si accidellt~ . dau 0 rezultanta care trece prln axul moletei si a caret marimo si directie rezulta din compunerea acestor doua forte.normal. c) Lovitura produsa pe opritorii de siguranta. 0 treirne din acest efort. 30-35% pe corpul turnului. un cablu considerat eu efortul de rupere. ghidaTI¥l d ispozitivulul de transport ~i sustinerea moletelor sint lndeplinite de elemente separate (fig. Aceasta intepenire se poate produce dinlr-o defectare a dispozitivului. iar in eel care coboara. Directia celor doua rezultantdifera.clorturi de regim normal in toate cablurile. La instalatiile cu mai multe ascensoare rnontate in acelasi turn. . nurnai 1111 singur ascensor se consider a in aceasta situatie exceptionala. Sisterne la care cele doua Iunctiuni ale turnului de extractie. se va lua: greutatea proprie. ~xul J?oleiei ptna la nivelul presupus F • al clispozitivului de ridicat: greutatea pe metru ~i lungimea cablului de echilibrare. In afara de greutatea proprie si incarcarea din vint se calculeaza si la 0 sarcina egala '211 de cinci ori efortul de regim normal din cablu. Forta se ia egala ell efortul de rupere al unui cablu si solicita turnul la iniindere.e Timiteaza spatiul de siguranta si care se poate produce din cauza unei neatentii In exploatare.2. 3. pe cind al doilea dispoz itiv fiind gol si Ia supraiata. car.4. greutateG.

a) sau poate sa Iic fixal de centralise. capul iur nului lixat de turn: b . Capul turnului poate sa fie fixat de turn. Turn independent de constructia de susjinere a moletelor. 2. Esle evident ca. Din puncl de vedere statinere a moletelor: lie. chiar Iolosind sisterne static deterrninate. De corpul turnului sint fixate ghidajele dispozitivului de transport si in acela~i timp turnul face parte din sisternul de sustiner e al moletelor. Fig. exploatarea nu poate fi rnentinuta Hira 0 renivelare a intregii instalatii. 139. 139.pnveste montajul. -cauz a deranjarnentelor prod use In str aturile inlerioare prin diferite sapaiur i de puturi si galerii. la care corpul tLlrnului se executa din beton armat. Aceasta solutie este forma cea mai des intrebuintata ~i in cele mai rnulte cazuri reprezinla solutiacea mai econornica.' repartiz area si marimea eforlurilor interioare nu este inflllentaUi de eventualele tasari ale reaz emelor. In fig. deoarece. sisterrru 1 poate sa fie sta(l -. Turn cornbinat eu constructia de sus. in cazul unor tasari rnari.Cilj)1I1 turnuJui Hxat de contr. 138. 157 156 . rezemarea pe turn iacindu-se printr-o . prez inla un inleres deosebit. Fig. b). In cazul construetiilor mixte. Scherncle sisternelor statice. 140 sint ar atate schematic sisternele statice ale turnurilor de ex lractie. 13S. Sisternele static deternunate. din b) Fig. asa cum se ~tie.lri~]i tic deterrninat SClU nedeterrninat.cindu-se printr-o ar ticulajic (fig. Sol utia prima prezinta Clyantaje in ceea c€. pr inderea contrafisei fa. ln regiunile miniere. aparitia unor tasar i importante este obisnuita. 139. Sisleme la care cele doua Iunctiuni sint indeplinite de aceleasi clemente. b. iar capul si contrafisa il) din otel. Fig. 137: Turn independent de constructia tit' sustinerc a moletelor. 140. In cazul turnurilor de extractie..arliculatie (fig. se Ioloseste solutia din fig.

~n . 144 sint aratate dilerite sisteme ale acestor. Elernentele :-Dmponente aleconstructiei: turnul. In regiunea de descarcare a schipului. la un nivel inlerior. 1~2. In interiorul acestei constructii de rezlstenta se afla un al doilea turn.i de prindere al turnului de gratarul de grinzi. este necesar aintroducerea uneicontrav~ntuiri D~~zor:tale: care ~e plaseaza . pentru a creia goluri tie acces in turn.fete.e~:area si sistemul grinzilor transver. af1ate in planul stilpilor. Pe grinzile de margine ale capului turnului se reazema peretii casutei . sale. Asa . 143. La nivelul superior se monteaza 0. 141). fara ccntraf isa . respectiv de doua ori static nedeterrnina te. Sistem format din bare rigide. Ietele lurnului sint sisleme plane stutic determinate sau nedeterrninate. Pe grinzile longitudinale sint fixate lagarele mol~teIDr. pentru ca in alara de eforturile axiale apar ~i mornenle de IIlCDVOIere. respectiv de doua ori static nedeterrninate. mDclu. b~re nglde. trebuie sa se tina searna de pozitia cablurilor \':-rb~ale.asc:el:sDare. asezat pe gura putului. paralele cu planurile cablur ilor de ridicare. nivelul .. Grinz ile longitudinale pot fi executate ca zrinzi cu z abrele sau cu inima plina. iar grinda 2 sub grinzile longituamale. Solutia . grinzi cu zabrele. care are rolul de a sustine ghidajele dispoz itivului de transport in afara putului.r: Fig.. diagonalele VDr trebui sa lipseasca.i: De asemenea. cele doua molete sint asezate la acelasi nivel. moletelor.s" ~i . de asemenea un sislem static deterrninat.elul rampei dedescarcare.. a elernentelor. (Ia as~ensDarele eu CDltVl1). considerat d~ obicei ?ti. Din ~cest punct de vedere constructiile executatedm._ In fig. La solutia "a". In ea~ul constructiilor c~ z abrele.de contrafise si.Ia nivelul talpilor inlerioare ale grinzilor longitudinale. De fermele acoperisului este. 142.transversale se dimensioneaza numai la Incarcari care actioneaza in planul lor. Grin=. capul ~i contrafisa.Deoarecegrinzile. In solutia din fig.blu inca.erea unor utilaje mai mari in mina. lormat de diagonalele fe(ei respective a turnului in planul careia se af1a grinda transversnla. De exernplu astfel de gDluri.tc. cele doua molete sint asezate una vsub alta. iar solutia urr sistern odata static nedeterrnlnat. trei molete fiind asezate la un nivel. In aceste panoun barele ~rebU1e.Solutia "a" reprezinta un siste~ sta'tic deterrninat. pe care se reazerna cele longitudinale.b" reprezinta acelasi caz. supraiata mult mai -rnica ca sistemul turn cu contrafisa: in schimb. special in cazul.sustiner e este Iorrnata din doua cadre cu zabrele. c. de turn este facllla rigid. poate fi aplicata ifl . Un sisiem static deterrninat pentru acest eaz il constitute solutia . d reprezinta cazul unei instalatii cu d?ua . y?r l~ebui ~a existe la ni":. odata. . '" sistemul va trebui astlel ales. pe care ruleaza undispozitiv de ridicare. dupa sistemul de irnpartire interioara. . trrIunctie de modul de prindere al tur!l~luiln reazemul inferior. _. di~ fig. Presiunile I 159 .. deasupra moletelor. Diferenta intre cele doua sisteme consta in. Solutia "e".anumite panDuri.p:ezmta avantajul unei unilormitati mai mari si se preteaza mal bine ·Ia o. sau la nivelul terenului." Solutiile"d" si "e" sint odata. care serveste la montarea ~I repararea moletelor. Rigla orizontala apare canecesara cind rnoletele se asaza una sub alta. La alegerea sisternului contra\'int~1irii ~i grinzilor platforrnei. Sisternul are avantajul ca ocupa 0.strvat.' ale turnului. iarsoultia din fig. contr avintuiri ~i platforrne. In prirnul caz. sint rezernate grinzile cu zabrele care sustin masina de extractie si rnoletele. Iixata. De asemenea sistemul este rnai indicat pentru constructiile sudate (. sint asezale in pla158 nul Ietelor turnului si al contraiisei. sint sistemele . avind ca deschidere distants dintre cele doua fet:. Pe .lor fiind determinat de gabaritul iTIolelelDr. 143.fig. cerute de exploatare. In 'fig. platlorrna de luau. In fig. pot Ii executate cu zabrele sau formate din bare rigide. 141. constructiilor combinate din olel si beton aimat. Constructia de .intar ite. cite o winda I. Capul turnului este Iorrnat dintr-un gratar de o-rinzi lonzitudinale si. ca tn bare!e componente sa existe numai eforturi axiale. 145 este aratata constructia unui turn de extractie pentru doua ascenscare. z ile transversale. nccesara intretinerii ~j reparatiilor moletelor. constructia este mult 'rnai grea. Fig. La un~le . pentru care se VDr lasa gauri in platforrna. . t~ans\'ersale.· Grinzile transversale se executa de obicei cu inirua plina. 143 sint aratale TI/fY/ diferite solutii privirid <l". grinda transversals avind insa urt reazem interrnediar.tipiz are. . pent~u a perrnite i!ltr_od~lc.cu~ se \'ede. Capul turnului. ~ra. la care prinderea capului . In cazul cind aceasia distant a este mare. deschiderea grinzilDr transversaie se poate reduce prin introduce rea unui punct de sprijin interrnediar. panoul translormindu-se intr-un cadru. winzile transversale 1 si 3 PDt fi plasate I? acelasi ~lv~1 cu gr~nzl~e IDngltud~nale.

8 \ Fig 143.sisternul pentru c"2\\1 din iig. 1 fll 160 . 1---8 Fig. b temul pentru cazul din fig.dOU6 molete 12 :lcelrt~j nivel. 143. ~A Sedfune A'. b .dcuh molele la acelast nlvel. (l ~i '143. b . Contravintuiri slstcmuj ~i plalforme de lucru: sis- contravlntuirf pentru cazul de nscz are a moletelor din fig. c . c.doua moicte asez ate una sub alia: d .b) Fig. 143. grindu de reaz ern sustinuta Intermedtar: c . d. Solutii de ascz are a mo1etelor: a . 14-l.solujie pentru patru molete. Instalatie pentru doua ascensoarc. Turn rara contr alisa. 143. 145.

. slg~ranta. La calculul grinzilor longitudinale. Sectiunea cablului se deterrnina plecind de ia eiortul de regim normal ~i lulnd in consideratie un coeficient de siguranta egal cu 6. iar efortul de rupere din relatia: 3. Reactiunea Iotala a moletelor. Reactiunlle gninzflor transversale apar ca forte exterioare. eforturiJe S 'din cele doua ramuri ale unui cablu dau 0 rezultanta R. 10.de:ea ~nui dispozitiv de transport pe opritom ~e. Eiortul de regim normal In cablii se stabileste din formula (3. Pentru indircarile proyeni~e din ridicarea dispozitivului de transport. Aceasta va permite 0 inchidere etanse ulterioara a turnului. ~ovitura. 9 .7. .. :.iiivul de transport eel mai apropiat de Iata respectiva. care se lransmite grinzilor longitudinale prin lagarele moletelor. asupra sistemului 1. 153. in sisternul de rezistenta tur. pere . Jar celelalte doua cabluri cu eforturi de regim normal. produ~a princii.J '" 12. Situatia de mai sus invcrsata. iar Or rezistenta de rupcre a mater ialului din care este confectionat cablul. III. calculul sistemului de rezistenta se face o singura data pentru una din ipotezele de incarcare. unde ACb este secliunea nomlnala a cablului. aceste rezultanLe pot fi obtinute ca reactiuni . reprezentat prin cele doua fete paralele cu planul incarcarilor. se poate neglija inlluenta elasticitatii reaz emelor. Rezultanta acestor r eactiuni este tnsa 0 foria care are aceeasi directieca r ezulta nta reactiunilor pe care rnoletele Ie exercilaasupra grinzilor longitudinale.4). cu UD elort egal cu 1/3 aID efortul ae rupere. Pentru alte ipoieze de 163 . Pentru 0 instalatie cu doua ascensoare. care asa cum s-a spus la pag. pereche.i R2 ale unci perechi de rnolete. Vintul acjionind spre contraiisa. Vintul aclionind perpendicular pe planul turn-contr afisa . ca suprafata tatuta de vint considerindu-se supraf'ata tntreaga a dreptunghiului inchis de conturul exterior al turnului.. tre~ute s~b nU. deoarece grinzile transversale au fata de deschiderea lor 0 tnaltime mare si deci vor avea deforrnatii mid. Cu alte cuvinte.8. Vintul actionind dinspre contralisa. calculul va trebui iniocrnit pcntru urrnaloarele sarcini: .i egal cu 9.ale unei grinzi fictive. male pe trei grinzi transversale. r ncarcarea eu zapada. :: Cablul 1 ~u efortul ~e rupere. 8. Lovitura. atunci cind sint reze. in ceea ce priveste cabluri!e J ~i 2.pe Iundatii stnt mult mai mari si trebuie luate masuri constructive corespunzatoare pentru evitarea tasarilor. se poate obtine direct din repartizarea reactiunilor moletelor proporlional eu distantele ofata de sistemul 2 si invers proportional eu distanta dintre cele doua sisteme. 146).. Pentru greutatea proprie se Iolosesc Iorrnulele date la pag.n-contrafise. 2. egala c~ ef~rtu] de :upere dintr-un cablu. in ceea ce priveste cablurile 3 si 4. 136. Fig. Pentru vint se ia presiunea prescrisa de norme. cablul 3 eu efort de ru~I ca?lul ~ ell un efort egal cu 113 din eiortul de rupere. I. Greutatea proprie. produsa p~ grinda !. cind cu aceste ascensoare se lr ansporta si persoane. al carer efect defavorabil peniru exploatare si rezistenla constructiei poate fi tnlaturat mai greu decit in cazulturnurilor cu con tralise. 4. si R2 si avind ca directie bisectoarea unghiului dintre cele douii forte R 1 ~i R2 (fig.merele 6.. care trece prin axul moletelor. Grinzile transversale vor prelua reactiunile grinzilor longitudinale si se vor calcula ca grinzi simplu rezemate. sau ca grinzi continue pe trei reazeme. cablul 2. Cablurile J si 2 cu eforturi de regim normal.ampon de un dispozitiv de transport. Mar-imea ei.5 pentru ascensoarele de materiale :. Asa cum s-a aratat in fig. 4.jPenlru simplificarea calculelor esteadrriisibil ca cele doua rezultante. egale cu semisurna Iortelor R. R. 6. de exernplu.9 ~I 10.0. in punctele lor de reazem. egala cu de C111CI on efortul de regim normal. sirnplu rezernate. 5. Incarcari din ridiearea dispozitivului de transport: toate cablurile cu efortul de regim normal. au directii si marimi diferite. Situalia de mai sus inversata. Pentru 0 anumita fata a lur nului seconsidera ca lovitura este produsa de dispoz. cind exista un reazern intermediar. 146. CALC\JLUL SISTEMULUI ~I AL ELEMENTELOR CONSTRUCTIEI Calculul incepe cu stabilirea sarcinilor.ata a turnului se considers ca Iovitur a este produsa de dispozitivul eel mal apropiat de rata respectiva. Pentru 0 anUlmi_a [. cind aceasta inchidere nu se executa de la inceput. 154. . 1. sa fie inloeuite prin doua forte R..

sa fie un sistem stabil. pentru 0 incarcare P din ridicarea dispozitivului de transport. Efortul final de dirnensionare pentru 0 bara care face-parte din arnbele sisteme se ob [ine insurnind elorturile pentru bara respectiva din sisternele I II. Se aleg ca necunoscute marimi statice ca: eforturi axiale. . P!anu! Cremon:1 penfro sis/emu!l Fig. 2. pentru cazul sisternelor cu zabrele.al asupra celor doua diagonale din panou. Pentru sistemele I si II inca rea rea se considers. In cazul cind articulatia inlerioara este inlocuiia printr-un patrulater. Se obtin astfel: pentru greutatea proprie: 0lg' o2g.. iar P. iar bratele Iortelor exterioare. 140. in care . Se Iac toate necunosculele egale cu zero si se calculeaza din incarcarile exterioare. ] 64 165 . care rezulta prin anularea necunoscutelor. 147 este ararat calculul grafic al unui sistem static deterrninat exteriorvcu diagonale incrucisate (static nedeterminat interior). se adrnite repartizarea Iortei taietoare in mod eg.. III. "i III. reactiuni.incarcare. Calculul are urrnatoarele etape: I. rezultatele se obtin direct din primul calcul. Calculul grafic a l unui sistern static determinat. pe jumatate. de exemplu cazul sisternelor cu diagonale incrucisate. se calculeaz a din relatia: (3.6) Fig. asa cum s-a ar aial in fig. punctelor undeactioneaz a necunoscutele si dupa direcpile lor. Reactiunile de rezemare au fast deduse. 147. pentru actiunea vintului: 0IV' 02V' •••• pentru incarcarile din ridicarea dispozitivului de transport: o]P' 02P'" o anurnita deplasare. nurnarul lor fiind egal cu gradul de nedeterrninare statica. deplasari le sau rotirile (in cazul cind necunosouta est€' un moment). Sisterne static determinate Sisternele turn-contr afise. static determinate exterior. mornenie etc. 1. unde P6 reprezinta Iorta exterioara corespunzatoare incarcar ii trecuta la numarul 6. reprezinta ipoteza de incarcare penlru care s-a Intocmit calculul. pe rind. 148).a fost descompus sistemul cu diagonale incrucisate. Deterrninarea eforturilor in bare se pcate face graficsau analitic. fata de aceasta articulatie.aratat mai sus. 2. Pentru aceasta se recornanda metoda grafico-analitica. aflarea reactiunilor se poate face grafic cu metoda Culmann de descornpunere a unei forte dupa trei direcl ii (fig. Deterrninarea reactiunilor. cu conditia ca sistemul principal. Calculul grafic se face separatpentru sistemele I si II. asa cum s-a . La sistemele static nedeterminate. Sisteme static nedeterminate Ca metoda de calcul a 'sistemului static nedeterminat se Ioloseste meIoda Iortei. static determinate. 4. printr-o sirnpla 'inmullire cu 'raportul P6/P7.•. 1~8. stnt in general cadre cu trei articulatii. In fig. datorita Impartiri i interioare a zabrelelor. marirnea r eactiunii rezultind dinlr-o ecuatie de mornente fata de ceala lta articulatie de reazem. Se deterrnina mai intii reac[iunile din articulatiile de reazern. 4. rnasurindu-se intr-un desen intocmit la scara.

vor fi fig. Ejoriui de extr actie rezulta din in care intra 4 vagonete se face de-a lungul tuturor 3. Pentru cele n necunoscute se obtine un sistern de n ecuatii liniare de forma: =O)g-L\) XIOIJ+Xi)12+" .5 = 10 > 9.8) I II Transport I Transport de de minereu persoane I-G-r-e-u-ta-te-'a-C-Ol-i\-'iei .012.l -C 202.din. in Iunctie de marimea necunoseutelor. De exemplu.5 6.7=22. 1""'. efort axial. + l:~ N~. exec~-un (3.11 ) Efortul de=regtm S=I.""'32::- + + . momentul de inertie si sectiunea barei respective. 021. =o2g-L\2 (3.77 Sisternul cstc -col1lrafi~iL Calculul t. se calculeaza din relatia: Nn=N~-Nnl. pcrsoane.· c)22. XI ~21 X2022 de material de persoane va fi: 8. a carer forma si intrebuinlare aratate in exemplul urrnator: Exemplul 3. . cu 0 sectiune material cu 0 rezistenta de rupere de 18 t/cm2.1=+-. c.ort axial dintr-o bara cu lungime l ~i sectiunea A. ) o I I EJ I ~ T z: r 0 I J N2 1 EA' dx (3.axlala in aceeasi sectiune din incarcarea unitara vlrtuala care actioneaza in punclul si dupa directia dupa care vrem sa calcularn deplasarea. I. . barelor sistemului. (2i 58 mm.9> cm = -1:-.25 ern".lungimea barei: A . . . se obtine din: (3. (3. axial din presupu- odala static ncdeterminat: ca necunoscuia se alege elortul se va intocmi pentru ridicarea dispozitivului de transport.Jncarcarea XI=-l ..9) Cablu de echihbrare . sau 35 momentul ~i Iorta .1'""'0::':x=OI""'8.~.25 x 18.IOX20.12) unde: Suma se extinde asupra tuturor barelor sistemului. deplasarile elastice ale punctelor unde actioneaza necunoscutele si dupa directia ior.1'"'0:-x-2=-=0"". efortul in bare din incarcarea unitara virtual a.7) Din rezoivarea sisternului de ecualii se objine marimea necunoscutelor X. 4 vagonete a 500 kg Sarcina utilii 4X8oo kg 35 persoane a 75 kg . Semnul + sau . Sistcmul si dimensiunile turnului 1 ransportul se face cu colivii cu doua etaje.1.NIII §i Mill M2 unde: §i N2 reprezinta rnomentul Ml §i NI J si A Jnsumarea si forta axiala -tntr-o anurnita tncarcarea g. . N. In caZLII sisternelor formate din bare rigide. -1 ~i se calculeaza .se ia In Iunctie de sensul Iorjei X.EA Se a1ege un cablu. din marirnii statice respective in. I (3.. Se exprima.5 va fi: t.. I . dacanecunoscuta X reprezinta un ef. 166 167 . 0 anurnlta marime statica din sisternul static nedeterrninat. 5. Se fac pe rind necunoscutele -.Nl 0 I N~ §i M~ reprezinta valoarea ~~. moment etc.XI-Nn2. reactiune. sectiune. in sistemul principal..unde: N~ este eforlul in bare din incarcarea g.10) Coeficientul in cazul in cazul de siguranta transportului tr ansportului normal Smax = 11..sistemul principal din tncarcarea exterioara.5.deplasarea elastica va fi: X·I 6. Usi de siguranta BOO m cablu a 12 kg/m Dispoziuvul de fixare I ---!I .• Calculul se intocmeste in labele. 6.sectiunea barei.20700 1 000 kg . valoarea marimii statice respective din incarcarea sisternului principal cu XI =-1 si Nn2 si MII2 din incarcarea X2=-1.X2 . 149. Felul inclrciirii 011. care actioneaza in punctul ~i dupa directia dupa care vrern 52 calculam deplasarea. Se stabileste sistemul de ecuatiielastice pentru fiecare incarcare in parte. 400 kg 2000kg 3200 kg r 9 600 kg 4 500 kg 4 500 9 600 I 000 400 2620 kg kg kg kg kg I 200 kg kg 18320 kg I 4. deplasarea 0lg= l:~ Mi· n I MI . iar in cazul sistemelor din bare rigide: °11 ~ = ~ r M2 dx z.7"'0:- 202.din incarcarea X2=-1 unde in eazul sisiemelor cu zabrele: egalecu deplasarile: de regim normal ~i ejortul de rupere in cablu.0 = 202. Efortul de rupere este: nominata de 11.

Tabela 19' Calculul I em Ac eforturitor o Bara A N. 149.22 3. 150. in acest caz vom din dispozitivul din dispozitivul din din dispozitivul dispozitivul nr.72 +0. in bare E.0.72 -0.4 3.96 -0.70=41.Asupra peretelui I~ 202. rnolctelor.72 +.3 840 1. Np. 3 nr.72 +. 168 169 ..L· Ac ----Aco'ltrafi~ti .0.0 t.0 594 4.0 t.0 594 5. 446000 1 18G. 'rczulta din epurele Cremona desenate in fig.5 840 1.9 9-11-13 13-15-17 17-19-21 21-23 1. Tot in fig.72 +0.5 840 1.60 t.03 -4.07 -5.0 594 4. ? 2-.72 -0.0 594 5. 150.68 +0.0 1:!40 1. Incarcarca din reactiunile -.7.!{' vor da reactiunea R2 de 80.6 6.77 ~:. Asa cum este aratat in fig.80 t. 477.800 -1170 -1540 -1910 -2280 363 363 261 261 261 261 261 261 261 261 261 5 6 8 --248 248 617 995 -1375 -1755 + 730 +1100 +1485 -f 1865 +2245 365 + 35r + 351 263 + 263 263 + 263 263 + 263 263 + 263 263 --+ + + 10 P'J90f + + + + + x-r +. 1 3.0 840 1.5 .0 594 4.4 4.0.2 44. din incarcarea exterioar a P ~i din incarcarea virtual a X = -1.. Determinarea in sistemul eforturilor principal.0 594 3.72 -0.8-10 10-12-14 14-16-18 18-20 .:~~ = 170. 5.2 2.2 840 1..NJIA Ac N1N1IJf Ac -XN. NJ NJ'I~ A . 70 nr. RI de 312.0' 42. .00 -0.73 +3. vor da 0 rezultanta in peretele I.68 +1.40 t.72 -0.11 -6. Sistem static nedeterrninat. =-X·4400·0.77 +4.0 1.0 594 30 .0000 16700 -4300 8220000 22000 -2580 15850 5880000 -96 96 -2120 77000u 2035 -2845 1032000 2730 -2140 1540 558000 -1710 446000 1230 -1710 446000 1230 -1 710 44600.00 -3.72 ----- 1735.81 -2.0-13 13-14 14-17 17-18 18-21 21-22 510 5. care au reactiunile moletelor in acelas! plan. Eforturile in bare.1I=-X.6 6.20 = 8. notata cu P ~i egala Cll 39.0.594 3:0 I + 257 + 257 + 623 + 993 +1367 +1737 . 149 stnt determinate grafic marimea ~i directia reZllitantei acestor doua forte R.50 "3202.0 1230 -1710 446000 1230 -1285 335000 925 -1285 335000 925 -1285 335000 925 -1285 335000 925 Total 9 9 6 2 8 18 70 70 55 45 35 -365 12 12 2 +2 2 +2 2 +2 + 2 2 2 2f1) 47701000 128453 Fig.-2 3 2.9 9-10 1.. intepenit.0 840 1. 1 peretele avea: care se calculeaz . 149.3 84.15 +1.0 594 3. 77 2.Ac·.~ =3.1=-44G·X..96 +0. 857 220000 582 1845 1 150000 3120 2750 2735000 7510 3170 4340000 11980 4050 7020000 19450 -2520 2016000 5040 -3310 3870000 10020 -4100 632. a.. 1 de linga ca inciircari.0 480 .0 1.515.3 3.nind dispozitivul nr. 2 nr.0 5.0.0t. N Fig.69 +2. dispozitivele 1 si 3.5.50 t.01 GOG X= 128453-440 =365 t.0 594 4.2 840 1. iar dispozitivele 2 ~i . 4 22.

4. 151.. 3. ii / . Sectiunea contralisei poate fi aprcciata.mediare. 151. Grinzile de sub opritori. reazemul inferior. de rezernare pe gura 1 b) Fig. Calculul cadrelor din peretii turnului Din motivele aratate. 4._1 (3. Calculul cadrului de rezemare $i al grinzilor de sub opritort Grinzile care Iorrneaza cadrul de rezemare al turnului se consider a simplu rezernate pe gura putului $i incarcate cu forte concentrate reprezentInd reactiunile turnului in cele ~~(l5epuncte de rezemare (pentru ':'i7. un panou in sus si in jos fata de In partea inlerioara a turnului. 111. Daca panoul liber trebuie sa fie asezat punctul de . 153 sint aratate doua solutii pentru Iixa. 152).rea opritorilor.se folosesc dOLI grinzi A cu pere]i dubli ~i este supusa l a tncovoiere separate. Momentulmaxim va fi: M= c . In ultima coloana a tabelei sint trecule eforturile in barele sistemului static nedeterminat.!$i M= c 1. se dirnensiolleaZa ca grinzi simplu rezemate 'lllcareate cu 0 Iorta concentrata -eRala cu de cinci ori efortul de rcgirn normal. a). Sjsternul putului. iar punctul de moment nul va fi la mijIocul stilpului. HI. I i \ / .lIl din fig. Dacii nu existii astiel de date pentru un prim calcul.In tabela 19 sint apreciate. 2 Fig. Fig.I /" X \.13) Stilpul va trebui dimensionat la efortul Sectiunea astfel obtinuta se prelungeste cu golul creat. iar picioarele turnului se consider a eu 0 sectiune constants. 2 = '[. 2 h. In acestcaz. Cadre in perejii laterali ai turnului: acadru superior. !I J' 1/ \1 . 164. 4. L_!:allvll' _ . In tabela de calcul s-a lucrat cu raportul Intre 0 sectiune constanta ~i sectiunea barei respective. . Calculul se considera definitiv cJnd sectiunile apreciate nu diler a cu mai mult de '20% de cele definitive. In anurnite panouri ale Ietelor turnului diagona1ele trebuie sa lipseasca.moment nul se va afla chiar in ticulatie (fig. Penlru ea sistemul sa rarnlna stabil.14) r·-r-~ . In fig -. 153.un efort egal cu P. 151. ->: Considerind rig-Ia superioara $i cea Inferioara a acestui cadru de rigiditate inlinita si avind in vedere simetria sistemului. b). sectiunile barelor care alcatuiesc sistemul. . 170 171 .!! .. Iorta orizontala T se va repartiza uniform pe cei doi stilpi. in coloana 3. 152. 0) .:i . Aceasta apreciere se face avind in vedere instalajii asernan atoare deja executate. picioarele turnului vor trebui sa formeze cu partea superioara si inferioara un cadru (fig. Pentru alte cornbinatii de Incarcarl. Sisternul de fixare al opritorilor: ~l -- grinda de sub opritori se executa deobicei torsiune: b .h. \. asa cum s-a aratat la pag. iucrTnd fiecare la incovoiere. se po ate neglija inf luenta barelor :inter. care se 'L~~(lZain apropierea platformelor de descarcare. Cele trei grinzi principale se Jeaga prin grinzi secundare. 4 (3.consideral ar. mornenlul maxim va fi: axial precum $i la momentul M.I \ I. /J cadru inferior. din rldicarea dlspozitivului de transport eforturile se obtin direct. Iacind 0 prima dimension are a talpii din sistemul I pentru . .

unde R. deoarece reducerea greutatii proprii simplilica problema rezernarii turnului pe gura puiului de rnina si contribuie la 0 micsorare a lasarilor probabile ale constructiei. stilpu turnului ~I grinzile de rezemare I intindere compresiune tncovoiere forfecare intindere compresiune incovoiere ~u=O.. I presiunea I forfecare I Sectiunea gl!urii i Sectiunea gaurii pe gaura 'jag I-- -- -- Tur nur ile de extractie pot fi executate din otel normal. Verificarea stabilliatii Ia rasturnare Tabela rezlstentelor admisibile pentru cazul tncarcarllor exceptionale Fabela 20 La sistemele la care turnul este separat de constructia de sustinere molelelor. . turnuL se considera ca 0 grinda sirnplu rezemata. Ortnz~~e de su~ molete.35 dad ancorajul se ia in considera tie. In aceasta situatie. grinzile de' sustinere ale turnului. cind nu se ia In consideratieancorajul turnului in grinzile.:. daca nu se tine seama de ancor. tntindere 675 reazem :. tinind searna de fenomenul de obosire. de cxernplu de tipul OLX 52. iar b latimea.l... avind ca deschidere dislanta din-.5.m:!:presiune 1--'1"":5"':'0'::"'0-de ancoraj~! de articulatie Intindere Ciat I I Sectiunea neta I----- I I I I In . Intrebuintarea otelurilor de calitate superioara este deosebit de importanta la ·aceste constructii..-1290 1 or OL 38 52 OL 38 OL 52 (Jilt -.i ale articularncovoiere .. este r ezultanta presiunilor din vint pe Ietele batute ale turnului. inlocuirea otelului 'normal printr-un otel de calitate superioara este recornandabila si duce la importante economii de material..o. se verifica stabilitatea contralisei.. .~ Ciag Oat 'I Buloane buloane . 2' G Iiind greutatea turnului. sau oteluri decalitale superioara. La sisternele la care turnul face parte din srstemul de rezistenta.1. 4.:. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR SI DETALII CONSTRUCTIVE . contrafisa etc. Incarcarea din ridicarea dispozitivului de transport fiind importanta fata de celelalte Incarcan. STAS 763-49) . . R "'a ==0. de ghidare aa I forfecare I forfecare -800 1150 2700 5400 ()L 34 OL 44 OL 34 OL 44 OL 38 OL 5? "'11=0.8 "0 1800 27001 -- ---00 1440 -1000 -- -- 2160 . 5. Irnbinar! brute eu buloane forfecare presiunea pe gaura intindere "0 Sectiunea neta I I OL 38 2060 1290 ----1---- Sectiunea tijei 1.. sa oscileze intre limite destul de apropiate. Exceptie Iac riglele orizontale de care sint prinse dispozitivele de ghidare pentru care chiar in ipoteza incarcarilor exceptionale sint prescrise rezrstente admisibile mai red use (tabela 20). pentru actiunea vintului perpendicular pe planul sistemului turn-contraflse.8(Ja M s = Go!!. eoeficientul de siguranta fiind 1. hg inaltirnea centrului de greutate fata de nivelul grinzilor de rezernare._ __:c:. Coeficientul k trebuie sa fie: mai mare ca 1. plus. : I Material OLX :2 carejse ia 'in consideratie Sectiunea I Elementele in general constructiei intindere compresiune Incovciere forfecare Cia 2400 1920 3600 2880 I I I ~s_. cind se tine searna de aceasta prinderc..aje si 1.----2500 2800 tiiIor compresiune 1 350 1--2-50-0-!--2-8-00-_________ . ire grinzile de reazern si contravintuirea orizontala a capului turnului. accidentele) .). Ca rezistente adrnisibile in constructiile executate din OL 38 si pentru ipolezele de incarcare I (incarcar! normale) si II (inca rca ri normal".III.25.----------. OL 38.grinzile de sustinere ale molelelor.8 (Ja "'a 1 Imbinari nituite 1800 3600 '1 I . verificarea stabilitatii se face deterrninindu-se In primul rind mo mentul de rasturnare: 1_ Elementul SolicHarea Materiah_'I_1 OL 3S MR=Rt°/zg.se iau cele obisnuite la constructiile industriale (Y. '172 'a "a!! 1~440 3600 1290 _2_!6U I 5400 1930 I lmbinari cu buloane pasuite presiune pe gaura tntindere I --.--------- Sectiunea 1 290 OL 38 neta 1930 OL 52 solicitarea la: F~ 15 -OT 50 :--O-L-C-35--: Parti ale aparatelor de. Coef'icientul de siguranta este: k= unde: iar .atie si vintul pe cap si contrafisa. Cu reactiunea super ioara a turnului si luind In consider. 1450 Riglele turnului de care stnt prinse dispozitivele .face ca eforturile In barele principale ale sistemului (picioarele turnului. III.l de sustinere si rnai mare ca 1. .

. Aceasta solutie permite obuna Jixare . X-<:130 j X-<:300. Pen!ru a asigura o cit mai buna functionare a instalatiei. se recomanda: Avind In vedere coroziunea accentua ta care de obicei apare la acesteconstructii. pe cit posibil. Contr afisa poate fi executata dirrdoua talpi ou sectiune I. t.asupra rezistentelor adrnisibile. In fig. iar orizontalele. tiune fermata din doua corniere asez ate In cruce. Pentru cazul incarcarilor exceptionale. Prinderea contralisei deconstructia capului turnului este aratata In fig. De asernenea. 157 iar in fig. astfe! ca sa aibe 0 rigidilate mare la incarcar i orizonta le. ISS este aratata 0 solutie CLI inirna plina in alternativa. 0 solutie mai sirnpla pentru rezemarea inferioar a a contr alisei este ariitata in fig. legate cu : zabrele asezute In doi pereti (fig. b). sedau in tabela 20 date inf malive (dupa DIN 4 118-5 I) . asezate culcat. 158 este data 0 solutie pentru articulatia inferioara a COI}"trafisei. 154. se Ioloseste. Tn fig. sudata.-<:100 . La sa permit a 0 intretinere sirnpla si eficace. 159. este necesara: o constructie cu 0 rig iditate cit mai mare. Diagonalele se executa din corniere asezate in cruce sau una ltnga alta. iar a treia. Grinzi!e de sustinere ale molelelor pol fi executate cu inima plina sau CLI zabrele. a). X-<:200. . de care se prind ghidajele dispoz itivului de transport.In caz ul intrebuinjar ii otelului zistente admisibile se considers: ipolez a de incarcare ipotez a de Incarcare de calilate superioara OLX I Ga=2 100 kg/ern": I I a a = 2400 kg/ern"._ bD::. Ca valor! maxirne ale coeficienlului pentru pentru pentru pentru talpi comprimate talpi intinse diagonale cornprimate diagonale intinse .de subtirime i. aceasta rigiditate referindu-se atit . executate de asemenea cu inima plina. latirnea minima de 45 mrn si grosimea minima de 6 mm. 0 sec. / 175· . Pentru sectiunea picioarelor turnului.L. se recornanda a fi executate din profile' I sau U. u . in axul contrafisei. se recornanda ca elementele constructiei sa nu aibe dimensiuni ale sectiunii transversale sub valorile urrnatoare: la elernenlele derezistenta latirnea minima de 65 mm si grosimea minima de 8 mm: la elementcle constructive. 156 este ar atata grinda de sustinere a moletelor in cu zabrele. 154. 174 I 1--"". dinire care doua sint asez ate in 'Iejele turnului.. stilp CLI zabrele cu patru 'fete avtnd sectiune dreptunghiulara (Jig. deoarece sint supuse intemperiilor atmosferice fara a Ii in mod special protejate. Ca reazcme servesc trei grinzi. se recornanda ca forma scctiunilor sa fie asU0I aleasa. sau poate sa fie executata ca un. la rigiditalea generals asistemului cit si la rigiditatea Iiecarui element: in parte.a celor doi pereti perpendiculari.

Grind5 /t'. "" I Fig. 176 12 . \ \ / Fig. 153). k·-·+·--·. Capul turnulul de susjinerc penlru . Aceste grinzi trebuie sa aibe 0 rigiditate mare in sens orizontal r"1¥. 156. --t-t+ ~ l.~ . I . 160 sint date detalii privind turnului. I /' / I cu inimii plina. Fig._./ . • - ./·-·t·-·~ i .. 155. in sens vertical. Pentru grinzile de sub opritori.-~ I \} . In schirnb. --'-'-' I In fig.Constructii met. lice speciale 177 . \. . . ._. ._. se recomandasolutia eu doua grinzi [v. '<. fig.a face irnposibiia caderea dispozitivului de transport blocat Aeeasta rigiditate se poate realiza.~ I'"". Iixarea ghidajelor de constructia I_r-'_'-"-"_"-'-'-'-r " I i ~- I / . pr in legarea celor doua grinzi verticale eu un sislemde zabr ele sau printr-o grinds continua. Grindii de sustinere eu z abrele.· ~_' .I _.-.. 157.

Andree. Die Statik des Eisenbaues. IF. P03eH6JlUT. Urrneaza apoi montarea ghidajelor si a tuturor dispozitivelor de sigunmta.l(aHHii H coopyssennn yroJlbHoii npO~lbIWJleHHOCTH. TIl. 1928. lice. alit in ceea ce privesle dimensiunile si executia constructiei. Forderturrn. l J a- a) Fig.i introducerea si fixa·rea dispozitivelor de transport. Capul turnului. Craasaue KOHCTPYKUHH 3. Tnainte de darea in exploatare lrebuie facuta 0 receptie riguroasa a inslalatiei. MONTAREA TURNURILOR DE EXTRACTIE _i\\ontarea acestor constructii peale fi descompusa In urrnatoarele faze: Se monteaza mai intii turnul. bsine mel. cit si Iunctionarea. adica asarnblarea turnului 111 intregirne pe teren si apoi ridicarea si asezarea pe gra~arul de grinzi rnontate pe gaura pulului. YrJleTeXH3. 159. in clemente separate. Berlin. dad nu a Iost montat si ridicat odata eu turnul. Oldenburg-Verlag.l(aT. Mocxaa-Jleaaarpan. capatul inferior alunecind pe un pat de dulapi p~na ajunge in pozitie definitiva. Cu acelasi catarg poate fi ridlcala apoi si contrafisa.111.6. rnontarea moletelor precurn . Sine de ghidare: lemn.Ia capatul superior. 1953. Metoda cea mai indicata este metoda trecuta sub numarul I.. 1. Fig. poate fi ridicat ~i rnontat. legata. 178 179 . L. care tr ebuie sa se fad in perfede conditii. BIBLIOGRAFIE T. Morte. prin rotirea turnului In jurul unui ax orizontal. cu ajutorul unui catarg Iixat pe turn. Iolosindu-se una din melodele descrise 1<1 cap. Phenix-Verlag. Berlin. din 160. 1922. Prindere sirnpla a contrafisei de Iundatie.

turla poate fi execll!at21 din lemn sau din otel. b.5' hs asliel ca sa ramina un spatiu de siguranta suficient de mare inlre clrlig ~i geamblac in momentul ridicarii eoloanei de prajini.lurla. un catargdublu. In fig. 162. Catar. printr-un palan mulhpl~ . 162. la constructiile metalice. prin demontare si remontare.. Pe linaa avantajele generale pe care ~onstrueti{le de otel le au f ata de cele din lemn. In U. a) are dezavantajul ea vibr atiile substruclurii. din cauza ulilajului asezat pe ea. 161. Fata de 0 reintrebuintare :1:.turla asezatf nere ~le geamblaculul.S.5 ori a materlalului 1::1 construetiile din lernn. eeea ce face din constructia metalica solutia eea mai aconornica. Insernnind cu hs inaltimea pasului de lucru. De constructia turlei ~i anume de grinzile platformei sup~Fig.subslructura. Tn schimb solutiaar atata in fig.S. se transmit si turlei. Pentru adincimi lntre 500-600 m se Ioloseste turla de 28 HI . 162. b. care perrnite lucrul cu un pas . supraiata expusa vintului mai redusa.gele se executa de obicei din iuburi uzale Cll diarnetrul de 6". dar penlru Incarcari mai mari. In cazul unci bune Intretineri.5 m. este f~x~t pe lunda!ie. Conslructia cu 18 m inaltirne se executa sub fonma unui eatarg ancorat. Turla rnetallca: rioare numite grinzile de sustia _ turla asezata pe substructura: b . Rezernarea turlei pe substructura (fig. 161. Catarge: sirnplu: b- catarg dublu. ~e foraj ~i hurlanele in timpul oper atiilor de Iorare ~1 prajinile de pornpaj 111 timpul expioatarii.I 0 tnaltirne de 18 rn. la care turla este rezernata independent de substructura.2 m. pasul coloanei fiind de 12. Ca avantaje in plus a turlelor metalice se mai adauga cheltuieli de transport mai reduse ~i eeonomii de fortade munca la montarea si demontarea turlei.R. se poate conta pe 0 r~tntrebuintare de circa 20 on. Dupa scopu I de utilizare exista turle de foraj ~i turle de productie. 1. iar pentru adincimi mai mari turla de 41 m ell pasulcoloanei de 25-27 m. este introdusa si tiirla de 53 m. 180 Constructia este Iorrnata din tur la propriu-zisa si din substructura turlei. siguran\a contra incendiului ctc. format din sase prajini asarnblate. Pentru aceeasi inaltime. de asemenea ancorat. ca: greutate mai mica. in cazul turlelor apare in plus avantajul reintrebuintarii materialului.A.luri.. necesita 0 rnaltare a turlei eu circa 2. 181 .CAPITOLUL IV TURLE METALICE IV. 1 .U.de 36 m. Din punct de vedere al rnater ia lului. Ancorajul se executa cu cile patru cab. 161.2-·2. inaltimea turlei se ia egaHi cu 1. asezate 1a doua niveluri. Pentru [oraje de cercelare la adincimi pin a la 300 rn se Ioloseste turla Ci. I . constructia turlei poale sa fie un tripied (fig. capacitate de tncarcare mai mare. GENERALITATI Turla cste o constructie care serveste forajului si exploatarii unei sonde. iar in fig. in regiunea Baku si Grosnii si in S. Inaltimea turleise stabileste in functie de adincimea sondei ~i de nurnarul prajinilor asamblate care se introduc dintr-odata in coloana (asa-numitul pas de lucru). eventual inlarite eu jumata]i de tuburi. a- catarg Fig. ~lrh'ul cu ajutorul caniia pot fi scoborite sau ridicat~ eo~?a~a de praj 1111. a este ar atat un catarg sirnplu..eu pasul coloanei de 18 rn. 163).

notata cu A In fig. Sec!lUne l/-/l S~c!l/Jne llJ-llJ 3podetul podarului. orizonia lele indicate punctat si de care se Iixeaza paravanul. Celelalte trei fete. Toate platformele sint legate cu 0 scara. barele aratate Fig.platlorrna coroanei: 4 . arlica / opusa portii. La acest nivel constructia este prevazuta cu un dispozitiv numit degel. La tnaltirnea ltd f alii de teren. 163. 164 pozitia lroliului este consider ata in f ata B. Fetele turlei nu se executa identke. 0 I ill~. jur lmprejur !?i in exteriorul turlei. Turla cu secjiunc triunghiularji. 164. astiel cum esie aratat in / fig. eu diIerenta ca la lata in care se rnon. de forma unui trunchi de pirarnida. trebuie sa lipseasca din sistem. Tur la rnetalica cu sectiune patrata: 1capra geambl acului: 2 . se lasa in partea inierioara un spatiu liber. Pesle aceasta platiorrna este prevazuta 0 capra care serveste la rnontarea geamblacului.Forma cea mai obisnuita pentru inaltirn! de la 28 IT1 in sus. In virful turlei se ami de aserncnea 0 platlorrna nurnita platform a coroanei sau a geamblacului. fig. 165. C. teaza troliul. C si D au sisterne identice. mai ales atunci cind scara se executa dreapta. aceasta inaltime se ia Intre 23-25 m. / In acest caz. pe care se reazema pachetul de prajini (v.. I naltirnea liber a a portii se ia intre 8-16 m. In partea inferioara spatiul liber din fata A se completeaz a cu bare orizontale ~i verticale. pentru ca introducerea prajinilor In interiorul turlei sa se poata face usor. Fig. cele patru fete fiind executateca grinzi cu z abrele. punctat se monteaza in lata B. Fig. Alte solujli de asezare a troliului: atroliu In Iata 183 . Conlignratia terenului poate Insi Sa ne oblige a plasa troliul in Iata C sau D. 182 liir. este turla cu sectiune patrata. Aceasta asczare este cea mai obisnuita. notate cu B.paravan de protectie. Pe una din fete. b. b troliu In fala D. indicate in figura punctat. In fig. Aceste bare servesc la sustinerea unui paravan din scinduri sau din tabla ondulata. nurnit poarta tur lei.fie prevazuta cu podeste de odihna. a sau 165. Aceasta platlorrna de lucru este protejata cu un paravan executat din scinduri sau din tabla ondulata. care se executa In jurul pI a tforrnel de lucru pe 0 inaltirne de circa 7 rn. La turla de 41 m. A. care seasaza in exteriorul turlei si care trebuie sa . 165. se monteaza 0 platlorrna nurnita podetul podaruJui. lasindu-se 0 lumina Iibera a portii de circa 2 rn. 175). 164.

Incarcar! m fiind numarul ramurilor cablului minus doua (ramura care merge la tro!iu sl ramura care ._88__:__0_. 166. . a solutiei (Iichid si argi. zcnlala a Iorlei Ptr. (4. fara a se lua In consideratie par avanele de protectie montate In jurul platformelo~ de lu~ru. 166. Fixarea capatului mort al cablului: vertical a. In acest caz. 1'. cadrului. 1. iar greutatea utilajelor este data in standardele respective. I I 2. In cazul solu[iei din fig. Incarcarl orizontale !n~arcarea pe gr. ._90_-_0. solutia de fixare a cablului aratata in fig. I) unde: L y Y"01 m=10-2=8. care tine seama de Irecarea tuburilor pe peretii sondei sau de prinderea coloaneide prajini.a}.00 _-- I Coloane de foraj . lungirnea. • asupra constructiel verticale pot fi lmpartite in verti- IV. Valorile m . b) 0 for/a orizontald He' care actioneaza la myel ul b!zel geamblacului si in planul Ieiei considerate a carei rnarime se ia egala . Forta 185 184 . (fig. Sarcina utila se transmite turlei prin grinzile geamblacului.96 0.2) insa maximum 111 1 350 kg. (4. tp.8_7_-_0_. Ca supralata batu ta de vint se considers sup~afetele plinurilor celor doua fete pe care directia vinlului este normals. _ Desi in acest caz inca rca rea este mai mare. SARCINI ~I IPOTEZE DE INCARCARE Incarcarile care actioneaza cale ~i orizontale. cablului~ care cablu. iar 1] . tncarcarea pe grinzile geamblacului se calcu!caza din relatia: QI=Qe +2Ptr+Gm+Ge. in metri.merge la punctul fix). in functie de Ielul coloanei. a) incarcarea pe grtnzrle gearnblacului va fi: unde: a) Presiunea vintului pe iurld. b) Sarcina utila. 2. .3) q reprezinta ogreutatea pe rnetru a coloanei.b).8_5_-_0. se dau in iabela 21 valoFabela ValoTile Felul coloanei Pentru coeficientul rile corespunzatoare. cu diarnetrul grele de tubaj . Actiunea vintului.2.inzile gearnblacului se stabilests.. care umple sonda si care se poate lua egala cu 1. Greutatea proprie se apreciaza dupa constructii asernanatoare.50 I 0. a apare la nivelul grinzilor gearnblacului componenta ori-.7). uniform incarcate. Iorta QI este Fig. sporita cu un coeficient qJ.93 0_.a c?mponenta ?ri~ontal.."f~-- -- IV. a avern: a) Greutatea proprie a turlei si a uiilajelor fixate pe turlii.95-0. grind. a coloanei. Cind capul mort al cablului este fix at de grinda cadrului turlei (fig.. 2. Tot in catezoria tncarcarllor verticale mai intra sarcinile utile pe diferilele platlorrne bale turlei si incarcarea cu z apada pe acesie platforme.9_2_-_0_.cu 1~ QI = Qe+Ptr+Gm+GC1 (4.4) care supraincarca stilpii din Iata troliului si ii descarca pe ceilalti. Aceasta forta re~re. adaugindu-se greutatea macaralei complete Gm si a c1rligului G c' In cazul cind capul mort al cablului este prins de scripetel e troliului. . picioarele turlei fiind a _ la scripete: b _ I.un coeficient care exprirna randarnentul sisternului si care I rezulta din tabela 22. greutatea speciiica.din ~sarcina la cirligQc ~I din modul de prindere a capatului mort al cablului. greutatea specifica a otelului. considerata ca 0 Incarcare concentr ata in ·nodurile sistemului. merge la Iroliu si este deci Iimitata prm Iorta maxima adrnisa Q rezulta din relatia (4. 166. in kg/drn». 166.mea acesiei inca rca ri se determina din greutatea maxima a coloanei de prajini sau tuburi. 2 coeficientului 3 "Ii 4 21 coeficientului <p I pina la 6- Tabela 6 8 22" rp Coloane Coloane usoare de tuba].--_0_.25 IV_ 2. Pentru cazul din fig._8_2 _: 1.10 kg/drn".Ja). 166. Marimea sarcinii la drlig rezulta din relatia: (4. Mari.zin~.9_0_!__0. se ia egala cu 60 kg/J11~ptna 1~ o inaltime de 400 m si de 80 kO"/m2 peste aceasta Inaltime.97-0. b este cea tntrebuintata in mod curent. . 166.8_5---.

8 26.6 -3-6-.Iorta 'con entnata Q" calculata cu relatia (4. Reactlunile pe din stiva de prajini: dege!. I Prescriptiile STAS 1909-54 prevad urrnatoarele in legatu. mea. 187 .--l-.7_1'--2_8_0'---_86_7. 2. sl a' rezultantei R v..3-1 20._0~1 __ 1_1.7~1-4-00-0~--I.7) QI se calculeaza din relatia (4. Aceste sarcini sin] date In tabela 24.rii eu ipotezele de Incarcare: 1.IX~~ I '2 a unde R v reprezinta rezultanta presiunilor din vint pe stiva de prajini.2-X-2-0-. Capra geamblaculuise calculeazs la: 0 forta verticala egala eu 2.-0~1-3-52-0t'-3-6-70~1~2-0--50 1 1: . Grinzile geamblacului se calculeaza la: greutatea pro. 0 forta orizontala egala ou 2· He. 186 6000 375 275 6000 Turle pentru foraj avind Qc = 150-300 t 10000 625 455 5.3 1 --7-35.---l-.3 .2 -3-6-.\. din actiunea vintului pe stiva de prajini.7.!!.81 -. reactiuni or.8 1----1------1--36. IV. Ipoteze de incarcare 1 1 '---24-. ca al unei grinzi simpju rezemate cu Tipul turlei . Picioarele turlei se dimensioneaz a la elortul maxim care rezulta din urrnatoarele incarcar]: . care se asaza de obicei cu 0 inclinatie de 2'30' fata de verticala.0-. 167.lKl- \~\i' .0 23. distanta "c"). d) Impingerea orizontalii pe deget 110. g 0 forta orizontala aplicata la mijlocul riglei sl egala 'cu 2~ Gg• 3000 Tabela 24 Sarcinile pentru calculul cap rei geamblacului Sarcini Tipul lurlei Prescriptiile STAS 1909-54 indica sarcinile la care se calculeaza capra gearnblacului In functie de capacitatea ei nominala. Dcgetul turlel se calculeaza la [or lele Hd si flv' Cele doua Iorte orizontale se considers aplicate la 0.l\II~ ~-5-3.0 2280 2760 1620 1.2-X-2-0-.. 3. care se irnparte In mod egal pe cele patru picioare. .71 -2-2.cfe greutate si care poate fi stabilita pentru diferitele tipuri de turla ell ajutorul tablei 23 si 40. Avern: asa cum se vede din fig.:Hv '~i ~l~ l ~i I Rv IU G fiind g:reutatea stivei de prajini aplicata III centrul ei .1 __47_5 1 I'. I I a1 m G kg kg kg - I H<J~TI~I'~ . I I 820 820 .prie a grinzilor si a geemblaculut: . Suprafata bat uta de vint a stivei rezulta de asemenea din tabela 23.!.-2-"-1-/2. aplicata in pozitia cea mai defavorablla. 4.4· Gs : undz G reprezinta greutatea geamblacului.0 I _ 89.. \\ \ -I 2-0-01-0-'7-3~5~X~I_9-..2). . suva de -.1\ \ 1 '.-6-"-5-/8..1 -.\\ II .9 m de reazemul degetului (In fig. H".0 35.--73-5. toll Tabela 23 Calculul impingerilor PrAjini Suprafata 1 Greuta-I Lungitea.i .. Impingerile I1d ~i Hu se calculeazs. kg/m total bUuU de vlnl hs ". Balustradele pLatformelor .71_1_8.6) 28.greutatea .3-1 20. 3. \ deget J - Fig.gr-eulatea proprie a lurlei.se calculeaza la 0 fort a concentrata de 60 kg.-2-43-0----1--------1 36.-7X--36--TI-36-.. provocata de stiva de prajiryi.'-9. 167.Diametrul.- 915 1 945 1460 1460 1 140 H=R..9 ~ 26.proprie a platformei.2 x 27 27.Iorta maxima verticals .-3-71-5-"-9-/1-6 (4.0 123. Hd._7-~_1_9'___!. dupa cum este mai defavorabil. (4.2). Platlorrna coroanei ~i platforma podetulul podarulul se calculeaza la: 0 sarcina concentcata de 150 kg sau la incarcarea eu zapada a platIorrnei.izontale In reazemul superior deschiderea egalacu al. aplicata la nivelul grinzilor geamblacului ~i dirijata spre lata troliului.-3-6-..0~1-3-2'-8~1~1-4-7.7 x27 27.0. 2. 2 pr~jini. /J V QI .5) 5" 9/16 6" 5/8 6" 5/8 36.3) sau (4. orizontala sau verticala.3) sau (4.7 980 1 1.9' -.a coroanei care se obtine din relatia: (4.c) Impingerea orizontata pe deget Hd.7.

dirnenslonar ea tuturor barelor trebuie fa· .rn". acestea se executa peste doua panouri. respectiv bd. Pentru reducerea lungimii de flambaj norma la pe planul Ietei barei ac. Cind picioarele .\colo unde. redus. b este mentinut acelasi sistern cu diagonale tncrucisate .:ula la compresiune. 168. 7. C si D. iar lungimea panoului poaie sa fie ridica tii pina la 4. -. . (fara cabluri de ancorare) trebuie sa aibe un coeficient de siguranla la rasturnare decel putin 1. Ctnd picioarele Iur lei se executa din corniere (de oblcei doua profile aseza le in cruce}. Acest sistern intrunind tcate avantajele sisternului din fig.8 m. Grinzile prineipale si secundare se dirnens ioneaz a la urrnatoarele sarcini: . 168. 0 0 v v - 188· Inaltimea tur lei este determinal a. iar pentru cele de productie de 24. Conform prescriptiilor STAS 1909-54 veriflcarea stabilitatii se va face si la tractiunea Inclinata a cablului pentru sccaterea burlanului inclinat (care adapostests prajina patrata cu capul hidraulic) sau aite tractiuni Inclinate probabile.presiunea a vintului pe turla: . He care actioneaza la nivelul mei coroanei si care este dirijata spre lata troliului. din cauza lungimii de Ilarnbaj mai mari vor fi mai puternice. Verif~carea stabllitatt]. c. sint necesare anurnite deschideri libere.Ior [a orizontala Hd . Dirnensiunile bazei turlei se iau de 8. Ambele ipoteze de Incarcare sini considerate Iundarnentale. deoarece sisternul ar deveni labil. La sistemele din fig. 168.flambaj. Zabrelels fetelor turlei. asa 'Cum se vedc in ·fig. -0 sarcina verticala in axul turlei egala cu 1. . Iorta maxima Q. 169 este aratat sislernul Ietei A in regiunea portii. .Iorta orizontala Hu . In fig. respectiv bd. inaltirnea Iiecarui ]J<l110U fiind stabilita pe baza un or considerente de dimensionare economics. Ia jurnatate din lungimea ac se prevede 0 conlravintuire orizontala. 170 sint aratate citeva solutli de modificare a sisternului cind ~i 'in celelalte fete ale turlei B. de considerente de explo!llare (Ioraj sau produclie) si de adincirnea sondei. [ diagon. La dimensionarea diagonalelor si orizontalelor se ia u in consideratie eforturile maxime care rezulta din una din urm atoarele ipoteze de tncarcare: a) Jpoteza de incdrcare 1. SISTEMELE TURLELOR METALICE b) 1 poteza 0 forta orizontala Hdactionind 2. iar in ipoleza de incarcars II (Incarcari normale plus accidentale). d.0/10._Dupa STAS 1909·54.0/2.rn" slnt.:· Hd. .greulatea mesei rotative (Rotary) ~i a celorlalte utilaje asezate pe plaUorma turlei: sarcina maxima a mesei Rotary din coloana de burlane. . inf'luenta Iortei 2· H. pe care se reazema paravanul din dreptul pIa tformei de lucru.aielecomprimate nu mai pot fi 'inl-aturate . asa cum s-a ar atat. Sislemul cu diagonale incrucisate (fig. In fig. 8. Podina se dimensioneaza' penlru 0 incarcare de 2000 kg/rn«. Tn fig. in ipoteza de Incarcars I (Incarcari rundamentale) intra: greulatea proprie.0-2. necesari pina jos.greutalea proprie a grinzilor ~i a podinei. care face intrebuintarea otelului special OLX 52 foarte recornandabila. ceea ce. Cum Iortele orizontale pot sa a llerneze. La calcului aces tor clemente se ia in consider atie .2 Q.din sistem. ca directic. se recornanda ca lungimea unui panou sa fie de 2. si a fortei.5. 168. a) are avantajul ca diagonalele pot fi dimensionate numai la tractiune. 500 kg/m>. considerata uniform repartiz ata praf ata de reazem. 189 . inclinatia diagonalelor ar fi prea mica. Evident ca in . 168. In fig. .2 si 30. in plus avantajul unui numar mai mic de bare.3. T~rla vancorata numai cu buloane de a ncoraj. Montantii verticali .0 m pentru inaltimi mai mari. 28.0/8. la sarcinile de mai sus se mai adauga vintul pe turla ~i vintul pe stiva de prajini (Hu)' 6. intreaga for(a laietoare din panoul respectiv. . in acest caz rezulta U:1 coelicient de subtirirne }.se exe cuUi din sectiuni tuhulare. Platforma de lucru ~i substructura turlei.6 m.2 m. a are. Bara ac.0 m. in schimb picioarele. . pe deget si in acelasi sens eu fort a 'He- de lncdrcare . Asigurarea stabilitatii prin cabluri de ancorare se adrnite la turlele captusite ulterior. se folosesc de obicei tuburi vechi de 6". este in cele mai multe cazuri solutia cea mai econornica. Fiecar e rata a lurlei esle impar(ita in panouri egale. a in partea superioara a turlei. - IV.0 m. avind in vedere Iungirnea mare de .inlluenta Iorlelor orizonlale pe degel (Hd si H u).0 rn pentru inaltimt plna la 10.. greutatea stivei de prajini. trebuie sa fie dimensionata si la incovoiere.. e. 0 forti:! orizontala He aplicata in vlrful turlei ~i in planul Ietei considera1e. p<JilOurile mari aduc avantajul reducerii numarului z abrelelor. Penlru a dincirni de foraj mai mari se Iolosesc ~i turle de 53 m tnaltime. sarcina uniform repartlzata de. din cauza latirnii mari. Pentru turlelede rorai inaltimea cea mai obisnuita este de 40.0.si un coelicien] de' impact 'I/J = 1. Pentruca orizontalele care au elorturi de cornpresiune sa aibe lungimi de Ilarnbaj in planul Ietei mai reduse. sarcina concentrata de 5600 kg in pozitia cea mai delavorabila. se pot introduce montantii . Dimensiunile [urlci la nivelul coroanei se iau la tcate turlele de 2.actiunea presiunii vintului pe fete Ie turlei.Aceasta Iorta Q se Impar le de asernenca in mod egal pe cele patru cioare ale turlei: _. aceeasi figura in partea lnler ioara a sistemului). 168 sint aratate c1iferite sisteme de trnpartire interioara a Ietelor turlei. . Sectiunile elemenlelor interrnediare (diagonale ~i orizontale) trebuie verificate si in a lternativa incarcarilor la montaj.3. iar in panourile Cll latime mai mare se pot inlroduce cite doua cruci (v. in acest caz. influenta Iortei orizontale 2 .8 m inclusiv si de 10.acest caz diagonala comprlmata se considers elirninata din sistem si diagonala intinsa trebuie sa preia impreuna ClI talpile.

g 4·cos'l' (4. se considers ca se repartizeaza in mod egal asupra celor patru picioare ale turlei.cull1 si sistemul Sisternul contravlnluirii orizonlale. 175. DIMENSIONA~EA TU~LELO~ METALICE figura se In mod obisnuit calculul unei turle se face descornpunind sistemul spatial in sislcmele plane care-I compun.fic. la nivelul podetului podarului. C sa_u D.8) unde G reprezinta greutat. Fig.. 174).4. vom urrnari influenta diferitelor tncarcari care actioneaz a asupra lurlei. I. In aceasta caprei pentru mont a rea geamblacului. 172). asa cum se va ar ala lacapitolul privind montajul turlelor. Calculul eforturilor in barele Ietelor active se poate face analitic sau gra. J 73).ea totala a turlei. Prin grinzile geamblacului si ale coroanei. Incarcarea din greutatea proprie. data de relatia (4.10) 191 efortul in orizontala 190 superioara . 2. 171 estearatat vede si pozttia picioarelor IV. 170. Iiecare sistem plan fiind calculat ~i dirnensionat la tncarcarile care actioneaza In planul sisternului respectiv. Forta Q. acestei platlorrne este ar atal in fig. In fig.. in cazul turlei ridicate. In cazul cind turla se monteaza or izontal ~i apoi se ridica vertical. se considera ca actioneaz a in centrul platformei coroanei si este 0 fori a verlicala. in primele faze ale ridicarii greutalea proprie actioneaz a perpendicular pe axa turlei (fig. Plecind de la acesl principiu. CALCULUL ~I sistemul platformei coroanei. Aceasta tncarcare. Eforlul maxim care apare in panoul inferior va fi: p =_0_.7)..9) tg 'l·cos 45· (4. In acest caz greutatea turlei se repartizeaz a in nodurile turlei ca forte concentrate. I ncarcarea din torta concentrata Q. cos r 0Q=_~ (4. Descompunind Iorta ~ dupa directia P Q= piciorului si a celor doua ori- zonta]e prinse in nod se obtine: efortul in picior 4· Q. iar )' unghiul pe care piciorul tl face cu normals In punctul de reazem (fig. aceasta forta se repartizeaz a in mod egal in cele patru colturi ale turlei (fig. Deschideri libere in Ietele B. sistemele active la preluarea acestei tncarcari fiind cele doua fete verticale. pre- 1---_ .

carca~ii ~in vint vor fi active cele doua fete ale tur lei paralele cu directia vintului. p~ vanul rnontat in jurul platlorrnei de lucru. Siste mul ~i de!alii la platlorrna coroanei. Fig. Dimensionarea se face cu iele obisnuite.4. Incarcarea din Iorta orizontala He. 173. Fortele H actio.i la incovciere.rm. Calculul eforlorile coeficientului de flambaj pentru otelul special OLX 52. lncarcarlle Hd ~i H o pe deget. . greutii\ii Repartizarea proprii.2. Dimensionarea barelor.. e !?i c).Oir. Eforturile obtinu.omentul de torsiune presupunem ca se imparte In doua cupluri egale p.. Intr-un exernplu numeric se aratii modul de conducere al ca1culului stalic.a pe Ietele pereche. fl I Fig. care actioneaz. neaz a Ja distanta c de.. w utile Iaja turlei. Actiunea vintului pe turla. b . Pentru pr.r de lucru si 'care trebuiedimensionate . proprii In cazul montaril turlei 5.. IV. vi. In STAS 1909-54 stnt date rezistentele admisibile si vale coelicientului de Ilambaj pentru otelul special OLX 52. 4. Ii!. 2.M.el_uare. subcap. l = H 3bl-2c 4bl 6. se recoSectiuoe . Fig. Fiecare din acesle doua fete vor fi incarcate in nodurile respective si In planul _ Jor cu 0 serie de forte concentrate.5 Tncarcarlle lurlei... 169).. Exceptie fae acele hare de care se Iixeaza paravanele de protectie a plat". Iortele conc~ntrate in nod.ntului.~ri. Fig. F 192 = H !i_ + p 2 lj_ 2 + 2b ~!. Eforturile In bare se pot determina analitic sau grafic. Ccnrtructli metalice snccialc lQ:I . Repartizarea sarcinii Q. Se calculeaza. P:ntru ~l st~bil! in~luenta Icrtei H. Conform prescr ip[iilor .12) si cu aceasta forta se vor inrnulti eforturile calculate pentru incarcarea unitara. I i4. 175). aceasta Iorta or izontal a actioneaza la nivelul bazei geamblacului ~i in planul fetei considerate.).. Fig. Actiuneaacestor tncarcari pe lata cea mai solicitata = va fi deci: . I i2. pentru incarcarea din prvesiunea. incarcarea din vint actionind nurnai in paI ae (fig. fig. 176). Repartizarea gre\lrlitii culcate. de care degetul este prins (fig. . aceleasi pe fiecare parte. • tX Asadar pentru Iiecare forta H se va determina Iorta F corespunziitoare formula (4. din tmpingerile pe deget al stivei de prjijini Mt=H(~l-C) . Deoarece aceste tncarcari trebuie tra-· tate separat.8 manda ca sa se intocmeasca calculul pentru 0 forta unitara ..3.a in. Barele care compun fetele turlei slnt sup use eforturi axiale de intindere sau compresiune.' lor H. Forta centra Ia H se repartlzeaza in mod egal pe cele doua fete cu care esie paralela . te din aceasta incarcare unitara se coreeteaz a apoi proportional cu influenta forte. 1. lucreaza ca grmz: continui Irei reazerne (a. actionind in planul Ietei si la nivelul de-' getului. asa cum s-a aratat (v. descompunern Iorta excentrica H tntr-o Iorta egala actionind In centrul turlei si un moment de torsiune. De exemplu e ac si bd (v..

. acestor bare se face a = ____!:!_A cp' br .: <J ". dar mai ales. la capele se aplatiseaza ~i se pr ind cu buloane de guseul Iixat de piciorul turlei. .._..14) )--- pe reazem In cimp M =_i_ q.. c -<:: 0 CI. 194 • y ------------------------------------------~ I' . In panourile superioar«. asa cum se stie.. Prin aceasta se reduce greutatea constructiei meta lice. costul transportului si al montajului.J2. ceasta sectiune este deosebit ae Iavorabila. Sistemul ~i tncarcarea barei a-c din actiuniere asez ate in cruce."/ Pentru acest sistern momentele e de incovoiere 16 ' sint: (4. situatie in care. intrebuintar ea otelurilor de ca litate superioara nu este indicata.' ) Z + MW J:::.5. I "" . 177 este aratata solutionarea bazei piciorului In alternativa exe-' culiei din [evi.. J-"" E aL DETALII CONSTRUCTIVE ~ Constructia unclalica a turlei poatefi. din care cauza coelicientii de. diagonale si orizontale.. inlocuirea otelului normal nu are sens. c -0 -. . Deasupra placii de baza este fixat un guseu orizontal care permite r idi-i carea turlei cu ajutorul unui eric.1 formula cunoscuta: Laa .-0 '> La turlele de capacitate mare este indicate intrebuintarea otelurilor de calitatesuperioara pentru executarea picioarelor turlei. _ '" u OJ :> '" ><~ see f-< co r-- 5 .. 176. Prinderea diagonalelor si orizontalelor se face Cll buloane de un guse fixat de pidoarele turlei prin interrnediul unui manson.executa til din tevi. subtirirne a i acestor bare sint in general mai mari ca 100. '1I111JIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII prin introducerea unui otel ' de ca litate superioar a.i executate din otel rotund. sistemul diagonalelor fiind cu diagonale incrucisate. Pentru: barele intermediare. In fig. In fig. q fiind tncarcarea Dirnensionarea pe rnetru linear. Anea vi ntului pe paravanul de protectle.. /I. ceea ce inlluenteaza in mod favorabiI . 178 este aratat un nod intermecLiar al aceleiasi turle. acestea pot f. rnansonul fiind in acest si eclisa. sau din profile laminate.. Tevile care alcatniesc sectiunea diagonalelor si orizontalelor. I mbinarile picioarelor se plaseaza In nod.. ". :> . este posibil ca picioarele turlei sa fie executats din sectiuni formate din doua corFig.-<:: . Iolosindu-se burlanc vcchi.. dirnensionarea iactndu-se in acest caz I intindere. deoarece perrnite executa rea identica a nodurilor in cele patru Iete ale turlei. IV. Aceste bare In majoritatea cazurilor au lungimi de flambaj rnari si sectiuni reduse....1 (4.

179. 197 . Fig.. In fig. . C sau D). iar fig. b in pla nul unei fete norrnale (B. Nodul de baz a.In fig. servind astlel si ca element de rigidizare. interrncdiar si det aliu de . 196 Secticne A-lJ L120x 120xl3 Fig. Turla executa iii. precurn sl nodul F). din profile norrnalc. 181 sint aratate cileva nod uri caracteristice ale Ietei A in regiunea portii: (nodul E. 179. detaliiale contr avintuirii orizontale si ale prinderii degetului de orizontala din Iata turlei. profilul U fiind asezat sirnetric fata de pla nul guseului. irnbinarea se dirnensioneaza pentru jurnatate din efortul in piciorul iurlei. asUel ca sa fie asigurat contactul dintre cele doua profile si deci transrniterea directs a fortei de compresiune de la 0 bars la alta. 182 si 183.J11binare a cornierelor picioarelor. Tn fig. dintre care una prinde cealalta cornier a. 179 este ariltaia baza piciorului turlei In caz ul tntrebuintarii profilelor laminate obisnuile. I~O.nodul inferior in planul Iejii A. 180 este aratata si prinderea barelor in nod. Turlii cxecuta ia din profile normale. 180 este aratata imbinarea cornierelor care alcatuiesc sectiunea piciorului. In fig. In fig. Capetele cornierelor picioarelor se Irezeaza la dimensiuni exacle. In acest caz. a reprezlnta . Irnbinareacelor doua corniere este 'plasata deasupra si dedesubtul nodului. Nod. Imbinarea este asigurata printr-o corniera de irnbinare si doua eclise. Diagona lele inferioare care incadreaza poarta si care sustin paravanele de protectie din jurul platformei de lucru se executa din profile U: Prinderea de guseu se face prin corniere. Citeva detalii ale platforrnei podarului si ale degetului sint date in fig. a este aratata platforma podarului. I I I +120x120x_1}_ L70x70x7 Fig. 179. neimbinata. legatura orizontala C-D. 182.

' Nodul @ F r50x65x 7 Fig.- - . Fig. . .60x6 Q _ 182.. Poarta din rata A. Podetul bdetalii de podarului: prindere a dct ali! 1(1 platforma: grinzilor ptattcrmet. 199 198 .I~ ------.... Detaliul deg etului turlei. . Detalii de noduri. .-/--- UI8 .t 'I . 183. \ \ Fig._-------. ~ . Nodul0 -I60. 181. _. .

demontarii dispozitivului). asa cum se vede in figura. Dupa indicatiile litera turii sovietice rnontajul unei turle de 41 rn. Detalii de scari sint date in fig. prin ridicarea barelor una dupa alta. scarilor verticale. cu ajutorul unui dispozitiv special este ridicat si sub el se monteaza transonul urrnator.. In fig. 185. In schimb dispozitivul de ridicare este greu..iadica de la virf spre baza.e independent de executarea Iunda[iilor. Metoda are dezavanlajul cii limpul necesar rnontarii sau dernontarii este indelungat si ca opera[iile se executa la inaltime. adica mai intii se culca turla pe teren si apoi urmeaza desmembrarea. la aceasta metoda rnonlajul se face In tronsoane. Scar]. Pe masura ce tronsonul superior este mcntat. Ridicarea seexecuta cu un Iroliu.:eaza pe constructia deja rnontata. o a treia metoda este urrnatoarea: doua fete paralele sint rnontate orizontal. intr-o parte si alta a Iundatiei si apoi sint ridicate cu ajutorul unor catarge in pozitia definitiva. deci mareste cheltuielile de transport si -rnontarea si demon1. 182. Elementele care compun celelalte Iete sint ridicate unul dupa altul ca ~i la prima metoda descrisa. sau cu ajutorul unei rnacara cu brat. prinderea acestora . Detalii constructive in cazul scarilor inclinate. In fig. tncepind montajul de la baza.avantajul ca toate lucrar. este ancorat In plan vertical cu bare din otel rotund de orizontalele . care se afla in capatul .. b csle aditala solutia prinderii grinzilor platformei de piciorul lurlei. ole.a mica inaltime. culcate pe tercn. IV. cele doua fete care se monteaza in pozitie verticals putind fi atacate in mai multe niveluri. metoda are avantajul reduccrii Iorjei de munca si a terrnenului de montaj.superioare si inferioare ale Ietei. Turla poateIl montata In pozitie verticala. aplicarea unei anurnile rnetode depinzrnd de posibilitatile santierului si de gradul de mecaniz are a operatiilor de rnontaj. Degetul. degetul este I idicat vertical.PIel_ rolund Fig. iar dupa metoda Chersenbaurn 156+96=252 om-ore (96 ore reprezinla timpul necesar montarii ~i.. incepind de sus.. Dcmonlarea . <>~\JL Po<:/ 200 ~ BIBLIOTECA~ ..1---··--. MONTA~EA ~I DEMONTA~EA TU~LELO~ METALICE f-ig. Din cauz a inclinatiei piciorului si pentruca grinz ile platformei sa fie verticale. Iixata pe baza turlei. De asemeneaare avantajul cii demontarea turlei de Ior aj se ·poate face in timpul exploatarii sondei. Pentru rnontarea si dernonlarea lurlelor metalice sint Iolosile mai multe metcde. 6. 184: Scari. In pozitie orizontala revine usor sl este rnentinut printr-un resort puternic. turla orizontal culcata pe leren si apoi a 0 ridica In pozitie verticala. AceaSUI metoda are . ~ 201 . 183 este aratata detaliat constructia degetului. t) ~ ~ .se executa invers. Detalii constructive in cazul : Secrnme J-J _. care se fi. o alta metoda este cea preconizata de Chersenbaum. necesita 270 om-ore. cablul de ridicare fiind trecut peste 0 rola. A patra metoda consta in a monta in intregime.se realizeaza cu fururi pana.ile de rnontare sau de dernontare se executa pe teren si ca montajul turlei es1. dupa prima metoda. cu ajulorul unui catarg. In momentul introducerii In coloana a unei noi pr ajini. Demon[area incepe in sens invers. Metoda are avantajul ca toate operatiile de montaj se fac la nivelul terenului sau ].area dispozitivului necesita ore de lucru care adaug ate la cele necesare montajului turlei egaleaza orele riecesare rnontajului dupa metoda descrisa mai Inainte. In schimb uti lajul de montaj este simplu si poate sa fie chiar irnproviz at In parte la santier.. Fata de aceasta. 184 si 185.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful