,,EVALUAREA”-COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A ÎNVĂŢĂRII

I.

ÎNTRE TRADIŢIONALISM ŞI MODERNISM

Trăim într-o societate pe care fluxul informaţional o invadează. În contextul social actual, statutul educaţiei este altul: învăţământul pregăteşte copilul pentru a face faţă provocărilor de ultimă oră. Noile abordări educaţionale aduc în faţa cadrelor didactice noi cerinţe metodologice şi le invită să folosească cele mai eficiente căi şi metode pentru obţinerea de bune performanţe. Activitatea instructiv –educativă, bazată pe ideile înnoitoare ale teoriei pedagogice, aduce inovaţii şi în domeniul evaluării. Modelul tradiţional de evaluare s-a dovedit a fi depăşit, inducând acţiuni rutiniere şi şablonism. În acord cu prevederile Noului Curriculum Naţional, strategiile de evaluare a rezultatelor pe care le obţin copiii în învăţare sunt mult mai obiective. Ele propun modalităţi mult mai flexibile de apreciere a performanţelor în învăţare ale copiilor care tind să adauge vechilor practici evaluative o paletă largă de noi posibilităţi, mult mai atrăgătoare şi stimulative. Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar este gândit în spiritul planificării pe teme. Activitatea didactică se structurează pe teme variate ,alese (pornind de la interesul pe care copilul îl manifestă faţă de un anumit subiect),ori pe care educatoarea doreşte să le aducă în atenţia copiilor. Temele sunt apropiate de mediul în care se dezvoltă copilul, de nivelul de cunoaştere al acestuia. Pentru nivelul I (3-5 ani), educatoarea organizează activităţi din perspectiva facilitării procesului de socializare a copilului, iar pentru nivelul II(5-7 ani) ,din perspectiva pregătirii acestuia pentru integrarea în mediul şi procesul şcolar. Propunem, astfel o strategie de evaluare ce se poate utiliza , cu deosebire la nivelul II(5-7ani), constând în diferite tipuri de itemi, ce vizează cu precădere activităţi de cunoaşterea mediului, dezvoltarea vorbirii, activităţi matematice. Probele prezentate pot fi folosite în evaluările sumative de la sfârşitul semestrelor sau anului, ori în activităţile de rutină privind “evaluarea performanţelor », când se măsoară şi se apreciază rezultatele copiilor în raport cu obiectivele operaţionale stabilite în prealabil. Pornim în demersul nostru de la premisa că educatoarele din grădiniţe sunt interesate de modalităţile cele mai adecvate de evaluare a performanţelor preşcolarilor şi le adresăm , cu această ocazie, o provocare în sensul comparării şi optimizării strategiilor evaluative utilizate în învăţământul preşcolar.

1

Reforma sistemului educaţional influenţează. Conţinuturile de învăţat. schimbări care introduc. conferă stabilitate proceselor educaţionale care duc la dezvoltarea armonioasă a individualităţii umane. de asemenea. 2. perioadă în care volumul cunoştinţelor şi gradul de perisabilitate al acestora a crescut întro măsură greu de stăpânit. care îmbinate cu măiestrie. 5. operaţionale. dar şi cu obiective cognitive. Trăim într-o perioadă a exploziei informaţionale. au fost regândite de o manieră care să permită grădiniţei să-şi îndeplinească scopurile privind socializarea şi pregătirea copiilor pentru şcoala. Strategiile didactice utilizate în grădiniţă. astfel. fireşte. tehnica operaţională a obiectivelor îi va permite educatoarei o abordare complexă a conţinuturilor de învăţat. Programa activităţilor instructiv-educative ce îmbină ideile învăţământului tradiţional cu cele moderne. a calculatoarelor şi internetului. rezultate din noile evoluţii sociale şi din domeniul cercetărilor cu caracter psihopedagogic. Idealul educaţional. aşa cum este formulat în Legea învăţământului.II.. o nouă viziune asupra activităţilor de predare –învăţare. conduc la atingerea obiectivelor operaţionale propuse. la formarea acelui tip de personalitate care corespunde aspiraţiilor sociale ale momentului actual. cu obiective cadru şi de referinţă. Educatoarea . O NOUĂ ABORDARE EDUCAŢIONALĂ Reforma curriculară declanşată în învăţământul românesc vizează schimbări de amploare privind organizarea şi structura procesului didactic. respectiv: 1. 3. include acum module de instruire opţională). Planul de învăţământ (care pe lângă celelalte categorii de acţiuni didactice. mai precis în prima instituţie care îşi aduce un aport sistematic în realizarea acestui proces: grădiniţa. intermediare. Modalităţile de evaluare a performanţelor obţinute de către copii/elevi 2 . Curricumulul Naţional aduce. conform actualei viziuni curriculare. 4.operează” in noul context educaţional cu: obiective generale. Bine stăpânită. o serie de componente aflate într-o relaţie intrinsecă cu proiectul promovării unor noi conţinuturi de învăţat. chiar la nivelul învăţământului preşcolar se conturează necesitatea recursului la noi abordări educaţionale. în practica pedagogică. Omul este. ce conferă educatoarei o paletă largă de metode de lucru. De aceea. Acest proces de pregătire pentru a rezista într-o lume dinamică şi în permanentă schimbare începe din copilărie. afective şi psiho-motorii. parte integrantă a acestui sistem informaţional ceea ce creează necesitatea ca el să se adapteze acestui ritm al schimbărilor şi solicitărilor diverse care îi sunt adresate. noutăţi privind tipologia obiectivelor educaţionale.

cu ce evaluăm? Sistemul de evaluare creează. particularităţile lui din punct de vedere cognitiv. cunoaşterea obiectivelor generale şi specifice ale învăţământului preşcolar. pe capacităţile de exprimare liberă a copilului. la baza proiectării actului educaţional. Scopul fundamental al aplicării unor strategii de evaluare pe toate palierele şcolarităţii îl constituie implementarea unei viziuni complet revizuite privind valoarea achiziţiilor pe care le dobândesc copiii/elevii prin procesele de învăţare de tip şcolar. afectiv şi psihomotor. formele de evaluare rămân în esenţă. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea performanţelor de învăţare ale preşcolarului se realizează în modalităţi specifice acestui nivel de instruire. aceleaşi. indiferent de nivelul de şcolarizare vizat. cunoaşterea inventarului de performanţe vizate prin curriculum-ul oficial. stăpânirea unor competenţe în domeniul utilizării noilor tehnici evaluative. deci a nivelului cu care cei mici pornesc în experienţa educativă sistematică organizată de grădiniţă. Cunoaşterea nivelului general de dezvoltare al proceselor psihice de reflectare a realităţii.În condiţiile actualului sistem de evaluare. stau câteva idei fundamentale: . coordonate de bază ale proiectării şi realizării efective ale procesului didactic. în acest sens.ce evaluăm? .cum evaluăm? . astfel. Educatoarea poate aplica cu profesionalism noile strategii şi metodologii evaluative dacă ia în considerare câteva premise esenţiale: cunoaşterea particularităţilor de dezvoltare şi manifestare a copiilor. III. la începutul fiecărui an. pe manifestările de originalitate şi pe iniţiativă. Toate aceste informaţii sunt subordonate unei strategii care fac obiectul unei evaluări iniţiale. respectiv: • evaluare iniţială • evaluare sumativă • evaluare formativă. a proceselor afective şi motivaţionale. Considerând momentul în care intervin. 3 . în primele doua săptămâni se culeg date esenţiale privind dezvoltarea generală a copilului. Accentul se pune. Din punct de vedere practic. constituie o condiţie esenţială şi hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. pentru aplicarea acestora educatoarea urmează să ia o serie de decizii de-a lungul desfăşurării procesului didactic. Astfel.

lacunele şi insuficienţele care îl împiedică să dobândească şi. Programul zilnic al grădiniţei oferă o serie de prilejuri în acest sens.. prin folosirea dibace a celor trei forme de evaluare se creează o relaţie trainica între evaluator şi evaluat. EDP. pe care ea îl va şlefui. R. Evaluarea formativă are un caracter continuu. se recurge la evaluarea sumativă. Evaluarea formativă. suportivă.La începutul unui ciclu de învăţământ sau chiar la început de an.Ausubel. Ea însoţeşte activitatea de predare-învăţare şi dă educatoarei posibilitatea să cunoască dificultăţile cu care se confruntă copilul în activitatea de cunoaştere.materialul” cu care va lucra.) ştie la plecare.Ausubel (1981)1 făcea. Învăţarea în şcoală. 1 D. a unor estimari de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi. La sfârşitul ciclului preşcolar este necesar să se recurgă le modalităţi de evaluare mult mai rafinate care să releve nivelul dezvoltării psihofizice a copilului şi aptitudinea sa pentru şcolaritate. 1981 4 . Atitudinea pe care ea o adoptă trebuie să fie una de sprijin. următoarea apreciere: . mai ales. El nu mai este un simplu spectator ci un adevărat actor care întreprinde o serie de acţiuni din proprie iniţiativă. F. Bucureşti.). Educatoarea va observa continuu copiii şi va semnala progresele sau insuccesele pe care ei le obţin. sau . Ea se realizeaza printr-o varietate de forme la sfârşitul semestrelor. o relaţie care poate aduce satisfacţii deopotrivă educatoarei şi copilului. (trad. noile orientări ale învăţământului românesc modifică rolul ce revine copilului în cadrul interacţiunii didactice. n.dacă aş vrea să reduc toată psihopedagogia la un singur principiu eu spun: ceea ce influenţează cel mai mult învăţarea este ceea ce elevul (copilul. se regăseşte în derularea tuturor acţiunilor curente ale grădiniţei. Dacă evaluarea tradiţională determina o atitudine de pasivitate din partea copilului. Evaluarea sumativa poate evidenţia o serie de aspecte definitorii din acest punct de vedere.Robinson. Pentru obţinerea unor verificări parţale.la sfârşitul anului pe o durată de cel puţin două săptămâni. Evaluarea sumativă ajută la întregirea tabloului informaţilor despre particularităţile de dezvoltare ale copiilor. educatoarea trebuie să cunoască .aşa cum preconizează programa învăţământului preşcolar . Acest tip de evaluare informează deopotrivă copilul şi cadrul didactic asupra a ceea ce se ştie sau asupra a ceea ce mai trebuie făcut.n. pe de altă parte. Concluzionând. permanent.. în acest sens. aşadar. furnizează oportunităţi de feed-back pentru găsirea unor soluţii de ameliorare a intervenţiei educative. neproducându-se în perioade prestabilite legate de structura anului şcolar. Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă”.

TEHNICI. Din acest punct de vedere. principalele metode de evaluate utilizate în grădiniţă sunt: 1. Fişa psiho-pedagogică conţine. indicatori comportamentali care pun în evidenţă particularităţile dezvoltării psiho-fizice a copilului şi unele trăsături de personalitate. fireşte. 2.pot fi orale sau scrise. Testele standardizate sunt instrumente de evaluare a performantelor realizate în special pentru domeniul cognitiv. ce implică îndosarierea şi păstrarea diferitelor lucrări rezultate din munca copiilor. Metoda consemnării grafice a progreselor copiilor este o metodă comparativă. . de altfel) au fost elaboraţi descriptori de performanţă care au rolul de a preciza acele comportamente pe care copiii urmează să le achiziţioneze prin procesul de predareînvăţare. Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex.acoperă o anumită arie de conţinut.implică remarcarea situaţiilor care evidenţiază aspecte evolutive sau involutive ale dezvoltării copiilor. Metoda observaţiei . ce evidenţiază anumite manifestări ale copilului la începutul unei secvenţe educative şi valorile înregistrate ulterior. 5 . şi deosebiri care derivă din specificitatea activităţilor organizate cu preşcolarii. METODE. PRACTICI DE EVALUARE Din anumite puncte de vedere strategiile evaluative utilizate în învăţământul preşcolar sunt asemănătoare cu cele utilizate pe primele trepte ale şcolarităţii. .IV. Acestea au câteva caracteristici fundamentale: . preferinţele. Pentru învăţământul preşcolar (ca şi pentru învăţământul primar. Există însă.sunt utilizate mai mult pentru verificări periodice. Gradul de asemănare se datorează scopurilor urmărite prin activităţile de măsurare şi apreciere cu care se operează în acest proces şi semnificaţiilor pe care acestea le au asupra activităţilor educative viitoare. dar şi domeniile pentru care copilul manifestă un interes scăzut. de asemenea. 5. considerate adevărate „ipostaze ale dezvoltării". Metoda consemnărilor grafice a preferinţelor pune în evidenţă zonele de interes. Portofoliul este un dosar progresiv ce conţine produsele activităţilor realizate de către preşcolari.sunt formate dintr-un grupaj de întrebări sau din sarcini ce se pot rezolva în scris (fişe matematice). 3. . 4. Acest gen de informare atrage atenţia asupra necesităţii de a se întreprinde intervenţii de urgenţă pentru rezolvarea unor probleme sau pentru ameliorarea altora.

B. 2. 1. Itemi tip pereche . într-o manieră picturală sau grafică. pe structura: adevărat/ fals sau corect/ incorect Ex. de obicei. redate. Activitate matematică Spune câte pătrate sunt în căsuţă? Trasează o linie de la căsuţa cu pătrate spre căsuţa care arată câte obiecte sunt in căsuţa cea mare. câteva tipuri de itemi (sarcini) care se pot utiliza cu un anumit succes în activităţile cu preşcolarii de la grupa pregătitoare: I. Ex. Prezentăm. Cunoaşterea mediului Trasează o linie către mâncarea preferată de vulpe şi apoi o linie către mâncarea preferata de găina .: Veveriţa este un animal domestic? C.:Vestitorul primăverii este…. când copilul urmează să completeze lacuna.Pentru că preşcolarul grupei pregătitoare trebuie familiarizat cu modalităţi de învăţare ordonate şi organizate. 5 4 3 Ex.solicita copiii sa stabilească unele corespondenţe şi asociaţii între diferitele categorii de elemente dispuse pe două coloane. ITEMI OBIECTIVI A. Itemi lacunari. Itemi cu alegere duală – îl solicită pe copil să selecteze unul din două răspunsuri posibile. în continuare. Ex. Vulpe pâine găina miel Boabe de porumb Găină şoarece lapte 6 . se considera că introducerea unor sarcini elaborate pe structura testelor standardizate va ajuta la familiarizarea celor mici cu strategii evaluative specifice clasei I.

. Aspecte de toamnă şi iarna..alcătuirea corpului.adăpost.hrană. .constau in formularea unor sarcini pentru care copiii emit aprecieri proprii. . Înfăţişarea omului.. ITEMI SEMIOBIECTIVI .. Itemi de completare . 4. Itemi cu alegere multiplă . 1. Itemii semiobiectivi sunt de mai multe feluri: A.. 3. perele.au câteva caracteristici fundamentale: răspunsul copiilor trebuie limitat prin structura întrebării. obiectul procesului de evaluare: 1. III. răspunsul trebuie elaborat. 5. cu uşurinţă. ţara. strugurii sunt. 2.. caiet. Reguli de comportament.. Răspunsurile nu pot fi valorizate cu ajutorul unor criterii standard. c) 6 şi 8. carte.. sugerăm câteva teme care pot face. 6. libertatea de a formula răspunsul în forma dorită este redusă.: Cum ai putea descrie.. Activitatea din familie.propun o cerinţa redată printr-o întrebare directă şi pretind formularea răspunsului sub forma unei propoziţii. Itemi cu răspuns scurt . Ex. II. Ex.. Ex. 8.D.solicită de obicei un răspuns format din unul sau două cuvinte. CUNOAŞTEREA MEDIULUI Din sfera largă a tematicii cunoaşterii mediului înconjurător. Elemente de mobilier. Activitatea matematică Vecinii lui 7 sunt: a) 5 şi 6.(fructe)... anotimpul toamna? B. in cuvintele tale. Animale şi păsări . Pomi fructiferi şi legume. grădiniţa şi şcoala.: Merele. scurt şi clar.constau in formularea mai multor soluţii credibile pentru aceeaşi sarcină dintre care copilul trebuie să o aleagă pe cea corectă. b) 8 şi 9. Localitatea natala. Cunoaşterea mediului Rechizitele şcolare sunt: a) stilou. ITEMI SUBIECTIVI . Cerinţa prezentată copiilor este sub forma unei informaţii incomplete. b) bancă... pe scurt.. 2. 7. 7 . Să povestim după imagini V. tablă. cretă.

un feed-back imediat şi necesar despre dificultăţile pe care copiii le întâmpină în achiziţionarea unor cunoştinţe diverse.În cadrul acestor tematici pot fi elaborate structuri evaluative diverse. -să găsească soluţii simple pentru rezolvarea unor probleme. Din acest obiectiv derivă o serie de obiective de referinţa de genul: copilul să recunoască. „-”.dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii adecvate..tot atâtea obiecte". Prin formularea sarcinilor de învăţare în maniera prezentată anterior. Pot fi elaborate seturi de itemi. DEZVOLTAREA VORBIRII Aşa cum ne-am obişnuit.=”. copilul trebuie să fie capabil: -să numere de la 1 la 10 (sau la cererea copilului se poate depăşi acest nivel). gândirea copilului preşcolar este mult mai bine stimulată şi orientată.se analizează finalităţile urmărite prin obiectivul cadru. la nivelul II (5-7 ani). concepute astfel încât să permită evaluarea unor conţinuturi ce vizează: -construirea de mulţimi. -să efectueze corespondenţe între elemente diferite. -sesizarea relaţiei de . VI. construire şi utilizare a formelor geometrice. -numeraţia de la 1 la 10 sau peste limita. descrescător. -asocierea numerelor la cantitate şi a cantităţii la număr. la elaborarea itemilor care fac obiectul activităţilor de evaluare se va respecta următorul demers: . VII. în formula itemilor prezentaţi anterior. Educatoarea obţine. denumire. -să efectueze operaţii de adunare/ scădere cu 1-2 unităţi. în acelaşi timp. ACTIVITĂŢI MATEMATICE Unul din obiectivele cadre prevăzute de programa instructiv-educativa pentru activităţi matematice este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere. -ordonarea in şir crescător. să construiască şi să folosească in situaţii concrete diverse forme geometrice.mai multe".dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele.. 8 . . să denumească. or „mai puţine obiecte". Alte obiective cadru pentru grupa mare/ pregătitoare sunt: a. b. . -semnificatia simbolurilor „+”.. In elaborarea itemilor cu ajutorul cărora vor fi verificate aceste capacităţi se va avea in vedere că.

cadru de genul: educarea unei exprimări verbale corecte din punct. e. Astfel. mijlocite de limbajul scris . la activităţile de dezvoltare a vorbirii la un obiectiv .relevant pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare in scris .. doar bazele pentru dezvoltarea acestor capacităţi.să poată asocia sunetul cu litera. „Definiţi. o problemă importantă în relaţia copil-educatoare este aceea a limbajului pe care cea din urmă îl foloseşte atunci când formulează sarcinile. propoziţii. educatoarea trebuie să se asigure ca preşcolarii ştiu ce au de făcut atunci când li se cere: "Identificaţi. să utilizeze cuvinte noi în contexte noi. Pe de altă parte. c. Dacă astfel de formulări creează confuzie.pot fi luate ca referinţă următoarele obiective operaţionale: .. Abilităţile de comunicare în scris urmează să se dezvolte după ce copilul intra în mediul şcolar. lexical şi sintactic vizat pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare orală. de vedere fonetic.se elaborează itemii care vor pune in evidenţă capacităţile operaţionale ale copilului preşcolar.". . Din acest punct de vedere este absolut necesar ca termenii folosiţi să fie bine cunoscuţi de către copii.". cuvinte. să distingă sunetele ce compun cuvinte simple.să compună cuvinte scurte după model sau independent.... Evaluarea individuală a gradului de dezvoltare a vorbirii şi a capacităţilor de comunicare a copiilor trebuie să ţină seama de obiectivele formative specifice vârstei. d... „Descoperiţi.. să alcătuiască propoziţii (simple. . educatoarea le prezintă copiilor un model de rezolvare a itemului. vor fi preferate următoarele verbe: „Alegeţi.".. De asemenea. În continuare. pot fi luate in calcul următoarele obiective operaţionale: Copilul preşcolar să fie în stare: a. Categoriile de itemi ce vor fi utilizaţi in cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii vor fi aceleaşi ca cele din cadrul activităţilor de Cunoaştere a mediului sau cele Matematice.se detaliază obiectivele de referinţă. să facă distincţie clară între silabe. . semnificaţii. gânduri. „Spuneţi... atunci când sarcinile sunt prea dificile.. pentru un obiectiv cadru de genul: dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii.."... De aceea. Răspunsurile pe care le dau copiii sunt supuse întotdeauna unei proceduri de interpretare pentru a se vedea în ce măsură acestea pun în evidenţă anumite lacune sau 9 .să cunoască literele alfabetului. vom face unele precizări metodologice privind aplicarea formelor de evaluare care presupun utilizarea itemilor în învăţământul preşcolar. dezvoltate). Astfel.". La nivelul grupei pregătitoare se pun.".".. însă. b. „Recunoaşteţi. „Găsiţi. să recunoască şi să denumească sunetul iniţial sau final din cuvântul pronunţat oral.

dialogul profesional este de mare ajutor tuturor celor ce îl promovează. In concluzie. e. itemi lacunari (1). la rândul nostru. itemi cu răspuns scurt (5). În general. c. Inst. Nr. La unele teste fiecare item va avea trecut în paranteză un număr care aduce lămuriri privind tipurile de itemi folosite: a. mai mare sau mai mic. TOMA Georgeta. b. din acest punct de vedere. itemi tip pereche (3). în funcţie de gradul de dificultate al sarcinii. copiii vor răspunde cu DA sau NU). f. 0 probă prea încărcată devine obositoare şi plictisitoare.Grăd. Apreciem că. itemi de completare (6). în efortul de adaptare a strategiilor didactice la actualele cerinţe ale procesului de reformă ce se desfăşoară astăzi în sistemul educaţional românesc. dorim să specificăm faptul că multe dintre aspectele prezentate în acest material ar putea să nu constituie elemente de noutate pentru multe dintre educatoarele din reţeaua sistemului de învăţământ preşcolar. d. Noi încercăm doar sa facem cunoscute unele observaţii şi dificultăţi pe care le-am întâmpinat.dificultăţi de înţelegere.1 Bascov 10 . itemi cu alegere multiplă (4) (la aceasta probă. itemi cu alegere duală (2). este bine ca fiecărui răspuns să i se atribuie un punctaj. In elaborarea unei probe de evaluare o atenţie deosebită trebuie să se acorde numărului de itemi folosiţi.

Evaluarea şcolara . Editura Fundaţia Culturală „D. . Mihaela Paişi Lăzărescu. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii. Editura V&I Integral Bucureşti. Î nvăţământul Preşcolar".2001 4. Învăţământul Primar.ghid metodologic. Editura Discipol 2001. 2002 3. Editura V8sI Integral Bucureşti.Un contract pedagogic. 2000 11 . 2000 5 . Marin Manolescu. R e v i s t a . 2002 Bucureşti 2. Liliana Ezechil. Bolintineanu"..Laborator preşcolar" .BIBLIOGRAFIE 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful