You are on page 1of 11

Acum doi ani, prin luna august, Iucram vopsitorta 1, aris ~i anume la Iieeul Saint-Louis, imensa cazarma

d
~t1

-

va ta t carte

t

Santler mare : vreo cincizecl de Iucratori, dintre cal. reo zece specialisti, j!,ar restul, jumatate mediocri, [umatate adunatura din toate meseriile si din toate natiile, males derbedei furnizati de sfarimaturile armatei lu.i Wran hel, Intre acestia din urma si citiva comunisti francezi s ncingeau adesea discutii violente, cind pensulele dev neau simple maclucl amenintatoara, nContrometrul", un om bun sl capabil, trecea printr beligerarr[i, Ii calma cu un cuvint blind ~i le- reamintea ct' certucile in santier sunt in dauna ruuncii, de care el er -esponsabll. Aveam multa stirna pentru dinsul. Mai tirzi m devenit chiar prieteni, I~i detesta rolul de ,,-?ef", pen ru care nu se simtea chemat, Era un visator ~ vesnir nelancollc, picta ell talent si pasiune peisagii singuratic ' tie prin Irnprejurimile Parisului, eitea mult ~i nu ave a ·elatii.. Ridea rar .. Vorbea putin, Cinta .insa eu duiosie, , cind se stia izolat in vreo aripa pierduta a -cladirtl unde de obicei, executa 0 Iucrare delicata, Nu supraveghea deci cu mare diseretie .~i nieiodata prin surpriza, dar sti ell exaetitate cine e constiincios la lucru , si cine se las pe tinjala, Cind se eonvingea ca un lucrator nu-si "ci~tig'" 'UpH'· cauta sa afle daca 0 face din neputinta ori din iretcnie. In cazul intIi, era tolerant ; in al doilea, ~
t

DIn lmprlC!na ului : ~~ a aces '€l S:1pi, d-ta vei fi remerciat' i. Concedierlle astea neplacute se Iaceau Intotdeauna fat,ll. ori, ca sa fie menajata susceptibilitateu celui interet. Mi se intimpla, totusi, ~~a uneori martor Involuntor lil~ neooservat. Atunci il vedeam indreptindu-se spre 0 tra; care da in gradina ori 111 bulevard ; sta nemistt Iuma tacut si privea tinta in lata lui. Apol disparea asuri intregi, unea,
J

"Con.trometru.r~ Bouvet iubea ell patima preparatul pselelor, adica tocrnai ceea ce e mai neplacut In, vopsirie, mal ales at unci cind trebuie sa prepari doua sutc IIU.~....-n.ilograme in, fie care zi, Ceruza, care forrneaza baza turor nuantelor, e 0 otrava violenta. (Carbonat de lurnb.) In Franta, put in. numerosi sunt lucratorii care sa u-i fi simtlt conseclntele luneste, caci, orieit te-at fert, patrunde in C01~p chiar prin porli pielei daea nu direct · , rful' a, Iumind orl mincind cu miinile murdare de sea. Din cauza asta, marile santiere sunt dotate en un ,freciito\' de vcpsele" : broyeur, rnuncitor necalificat, care ~bla toata ziua dintr-o bina intr-alta, adunind materia!o frccind culori sub ordlnclc scfulul de santier, core praveghcaza operatia, BOU\TCL n-avca broy:.:tll·, Butoiasole de ceruzii, grelc de · cizeci de kilograme, crau mlnuite de el singur, vopaua preparata, pensulale si oalele curatate, totul '~inut ordine. Dependinta din curte, care serves .de atelier de garderoba lucratorilor, in lac sa fie ca de obicei un rajd Im.. utit, era asemanatoare unui laborator sever. p utinile ell vopsele, ulcelele proaspat scoase dill baia de tv:s;J.,pensulele cu aramuri stralucitoare, toate erau alieate ca intr-o farmacie, gata sa fie intrebuintate de vies1 mestosugarllor. In mijlocul acestei drogheril, Bouvet, eu poalele bluzei umecate la briu, curat ca un chimist, robotea cu rniscari conoame, evolua ca 0 pasare sigura de elernentul ei. A · petrecea el trei sferturi din orele de lTIUnc3 ale zilei

Sa dea alar it.)

I

/\diC3 :' eoneedlat.
(n. a.)

(Politeta francezt! muljumeste,
..

cind vre

... ontrometrul''. din atelier, urmarca in gJ.nd progresiuC nca lucrului pe care roiul de vopsttori pierduti III Iabirln~ Iiceulur, n ducea Ia bun sfirsit, conformindu-se ul ordinelor sale. Cine! vreu n ul ~ ntre noi venea sa-i spuna ca; di ~~tcrrninat portis de 111U11C;J. ce i se incredintase, 01 stia daea accasta port io ·8 fost executata in timpul poi rivit, mai ascunzlndu-se apoi prin umblatort SHU prin poduri, CD. sH.-$l trcaca vrcmea fumind, Bouvet nu le f[u~~eaiei un fel de n observatie, ei se multumea ~fi-i incadreze lntre lucratorii corecti, destoinici, N u l-am vazut niciodata se puna in Iruntea unei echipe ~i sa fuca pe grozavul, muncind ca un turbat limp de-o ora, asa cum fac mai toti ~efii de echipe, De asemenea, Insotind pe patron in inspectarea santierului, nu era slugarnic si nu Iesea dill verba-l dornoala. Patronul nostru era un tina!' dornnisor care mostenis . . de curInd una din cele -mai vaste intreprinderi de vopsi.. torle ale P arisul 11i. N u. curios tea deloc la rneserie, dati arnbi tiona sa devie cit mai putcrnic, sa acapareze cit mai multe Iucrari. Imbraeat dupa ultima moda, Ierches en un dfl'nd1J~ autornobil ist snob" el voia s,a. para Iucratorilor u , nm umubil ~i cu vederl lnaintate, dar in fond ne dispretuia eu futtlrnh.:iem Lua lucrari mari -In majcrit.atea lor ordinare - tntrebuinta cit D1Si pu tin.i lucratnrl de cate-l o.ria in tii ~i cit mai ",111ulti ~~in m~s~ celor _silit'i sa facij, O!·lCC pcntru 0 bucata de pnne, Vizitele sale aveau Ioc, aproape rcgulat, in momentcle de slabieiune a muncii zece minu te dupa ora fixata pentru intrarea in lucru, U sfert de ceas inalnte de iesire, adica atunci cind unii lucri tori VJn cu irrtlrziere sau se griibesc sa-~i spele miinil~1

repede sau mai lncet dec-it se cuvenea, 1\1 1 n (Tedpau ca-l prlcalese~ d ind ] u crul peste cap si u

sa

".

I

I

prea de vrerne -

meschiniirh nedemne pentru un lucra Ol" de-a -Ie practica si nedemne pentru un patron de-a lei ua in seama, Ele otraveau pe Bouvet, care Iubea exacti tea, dispretuia micimile profesionale, f?i se vedea zilni ~ amponat xntre doua antagorrisme deopotrlva de absurde
I

cream to dar dorin ta lmi Iu satisfacuta

mai mult decit m

1 uno! mari can.tit.ati de vopsea~ Profitai
si -1 0 bservai cu discretie,
Era lU1.

in dupa amiaza-aceea,

sa~i ajut la p.reptt.
d.e irnprej u

pe care 0 sfirsise, apoi :' . - Uite colo chitul preparat pentru sala de matematiei lafonul e cnscovit, Sa raz! bine ~i sa chi tuosti la ni vel. Omul plcca. Altul venea ; - Trebuie umplute cu ghips gaurile din refectoar uzi, Sa nu intrebuintezi ghips - 11101'l". Unui al treilca : .............. Ia vopseaua asta ~i f.ii nurnai perctele pe care I-a parat acum trei zile in dorrnitor. S~ :~tla~ gl'Of.;·". Sa n. · b oeO.url~ " l ~l"
I_TIUfiCa
Y

treba ... cum a iesit'

om de patruzeei de ani, bine fa,cut sta t u rill 111i,11ocfC!', b Iond mcolor Capul sau rotund c pep en e, se ti nea drept sl se misca ell rncetmeala, ai f : eu un Iel de oboseala, Tr,asatu'rile fete! erau muncite entuate, ea la toti oamcnii de simtire, dar fara mul bil'itatc : 0 furta. launtrica parea sa le domine. Fruntea prelungita de un i110CCPUt de chelle, se tinea.. merec ina, desi cutreier ata de zbir'ei turi. Sin,guri ochii, gris rzul, tradau, prin expresiunea lor vioale, intellgents tiva a acestui om tacut si cu infati~are molatica, MYl'" e erau bine In tretinute, ca ale unui fun,c~iol1 ar ~iar bluz lucru, cu toatc ca era. expusa la ccle mai murdare tre ri, se afla sirnbata aproapc ]n aceeasi stare de curaten· lunca, cind 0 imbraca proaspat venita de Ia spalatorle, Nu rna putcam siitura de a-i admira siguranta cu car nducca Iucrar ile santicrului. Niei 0 sovairc. Totul er di l, cunoscut ell amanuntune ~i dec is de mal inainte a in rcbam dHl'8 nu curnva se gindestc si noaptca Ia c a de Iacut in ziua urmatoare, Un lucrator intru. depunea uneltele ~i astepta ordinul, vet ii dadea timp sa rasufle, S,~l Iumeze 0 ligare,
a. j

Bouvet

~r;;

vitate :
-

- Uf ~am :-,i'mping~~dravan acolo L, z Voia. sa fie admirat, Bouvet Il privea in ochi
Cind ai Inceput ?

ite un te eleu Intra vljellos~

ell

gra

-.-. La zece ? Mi. se pare c-al inceput la noua, in 01' ce caz, ai fi putut sii termini plna acum, fara sa "llnpingi~"' Eu nu tl-am cerut sa te sfirsesti, ell lucratorii serlosi, el era plin de recunostinta, - Gata deja ?~U lntreba el pe cite unul, care sose vtldit obosit, Ha l Bucata aia, Intr-adevar, era grea d ,tfacut"~ : pozitie incomoda ...Acum am sa-ti dau ceva sa t compenseze, sa. mearga ,.~cauntul", Bun, crezator cu bletii oameni care nu erau de mesene ~i, pe cafe ii stiaprost pla titi : - Cauta sa intinzi vopseaua mai blne ; earn curg pe-alocurea, Nu-i nevoie sa te grabesti, D-tale nu -p-se poate eel e, ce se pretinde unui lucrator de categoria intii~

Bouvet nu tutuia pe nimeni. N-ave'a obicciul acosta, aproape universal al lucratorului, care te tutuieste de Ia prima verba, crezind ca astfel iti dovedeste cine ~tie ce mare isprava. Ne -ana-In la strccuratul culorflor, cind orologtile bat urn trel, Era ora de "raccord~' 1, Echipele' parasira lucrul. Grunatiunl,
puri de lucratori
,tCOI1 trometrul"

se Indreptau

reuniti

- Mergi sa bern ceva ? Nu rna ducoam decit rareorl, cind mi-era sete sau cind vreun prieten insista, Raspunsei : - Nu mi-e sete., $i, ca sa-l atit la vorba, adaugal : .n$i-apoi! dr~pt sa... spun, sfer~ul aeesta de ce~as d: la ti 'Il'accord ~" rna cam umileste, mal ales de se intlmpla ~~
,~rllccord 1\ in afara de cele doua deflni ... tii, pe care i Ie da. dlctionarul Larouss€, mal are 0 a treta, neinre .... gistrat§. de dornntl aeademicieni, care 0 !gnoreaz5.: e sfertul de ceas, cuortns intre ora 3- 3 ~i un sfert, etnd Jtlucratorii de bin!llef'... care .. dejuneaaa fntre 11:-- 12, lasa l~crul ~i se due la ctr~ emma ca sa bea un pahar cu van, 0 bere, on 0 cafea (n.. a
J

imi ziso :

pe catogorii, pe simpatii, ori pe in graba spre eirciumile din cartier.

Cuvintul Irantuzese

.

I

r).

110 .......

on ochii cu patronul, uma, - Ai perfecta dreptate [ facu, Bouvet" Pacat numai c~ t asa de rart lueratoril care simt ca d-ta Sfertul d; de Ia )~racC'~rd~'e un obicei de pe vr7mea, rind ziua d dura douasprezece ore. Pe-atunci, opream muncs luam 0 gustare Ia opt dtmineaja si la trei dupa-prinz, insa ziua de lucru s-a coborit la zeee ore, gustarea dlmineata a Iost suprimata, Unele "case" 1 au suprit chiar si .,raccordul··, platind, in schirnb, ceva mai bine a de lucru. Ma afIam tocmai intr-o asemenea casa l?I multumit ; pe linga jena pe care am simttt-o intot ... una de-a gusta la ora cind patronul putea sa fie de ~ faptul de-a rna opri din lucru, uneori, la al ein .... etaj, de-a coborl si 'urea 0 suta de trepte, de a-mi rniinile, de-a cauta 0 circluma prin imprejurimi, te acestea facute intr-un sfert de ceas, nu-mi con .... au deloc, Inconvenientele erau mai mari dectt avan .... ele ; 9i multi lucratori, din Iegiunea adevarafllor mesei de a1tadata, j udecau la fel ca mine, ~ Mai infii, riu totdeauna poti trinti pensula ~i pleca, asa, Ca a batu t ora trei : se Intimpla sa ai in rninA un u care trebuie musai ispravit : un panou, 0 [umatate u~a,. un fragment de perete, ccva care iti cere Inea einci nute de -Iucru, Cind C verba de prinz ori de sfirsitul ei, ei blne ~ e permis ~a te ~,.ara.njezi", sa, nu incepi 0 cata prea mare, 8-0 Iasi mai dornol, dupa cum uneori · obligat sa dai mal iute, Dar sa al grija asta ~lipentru ul de cess de Ia ",raccord~', mai mare daraua decit ,...-...-...ua. In 81 doilea rind, e cunoseut ca patronul, 'in genere, e om avid de cl~tig~ gata sa.-ti scoata oehii pentru cea mica concesie pe care p.-o face, $ill. Ia sa fim drepti ! u stie care patronul ca sfertul de ceas de la "raccord" e sfert, ci jumatate ? caei Iucratorul mai pierde un sfert eparindu-se pentru "raccord," fi t~ttrind piciorul" la luarea lucrului dupa "raccord". De asemenea, nu ~tie
w
"'- ..

care executa lucrarea, denumi til eurent ~1\1t.. a X" (numele pa'tr'O.nului) (n,. ,e~J.
:I

Intreprmderea

,eon~tii:ncios. Bestul nu rna intereseaza ; restul e 0 .cohcrta siilbaticii, inumana, tralnd in chip parazitar. ~i nu stiu pe" cine sa dispretuiesc mal mult : P€' patronul care S~ trnbogateste pe spin area Iucratorului cinstit, ori pe cama radul lipsit de con~tiinta, care compromite Ca1.1Zacelui rept .. Die ireizeci de ani rna aflu cu miinile in vopscle, La virsta de paisprezece ani, la Lyon, aduceam tatalul meu, b5.trin paralitie, eel ·citiva gologani, un franc ~1 zece een ... time pe care .1.i cl~tigam curatlnd oale, frceind culori .ransporfind unelte, de la sase dimineata Ia sapte seara \-poi, pe la douazeci de ani, am devenit Iucriitor bun; era o ambitie pe vrcmca accea, 0 chcstiune de demnitatc, de amor propriu, sa fii l'ltC1",atOf' lnLn, altfel, cei dill tii care te dispretuiau erau camarazii tai.~Patronii filnd mai puti 'bQgati erau ~i ei mai omenosl, recunostcau pe omul merituos ~i-]rasplateau~ De-atune! ~i pin a, azi, nu stiu daca, in ,afara de dumi lei si sarbatori, am pierdut mai mult de douazcci d zile pe an ... I\foI-am in sur at, m-am inharnat Ia carutA si-am tr.us din. 'rasputeri" Am mai mdraznit sa vlsez la Iucruri rurnoasc .. Rezultatul a fost ca ~;lucrurlle frumoase rn-a rlvat de Iucrurile strict necesare ; nu e permis 8~ visezi, Lin d es tl sarac.
'If

nare pa ronul ca aiOllnea a ~i seara, Ta i.ntrare ~l la le~irl' se mai pierd alte doua sferturi _..! Or; un ceas dill Z(~C(·~ pierdut de Iiecare lucrator, Insemneaza pentru patroi sit piaeda u.n om Ia fiecar€ echtpa de zece, l\-li se va spune ca, judecind astfel, apar Ioarte bin: interesele patronului, Stiu sa le apar ~,i pe-ale lucratorului Bouvet iSji rasucl pe ·in(lelete 0 tjgare~ taeind tot ti mpul o aprinse ?i relua C,U un Iel de an1.araci'une tn. grai ,: - Da, ~t]U sa le apar ~i pe ale Iucratorului. Pc Iucra torul acesta luminat, care vede in mine en contrometru, a. "rca 8a'" 1 intreb daca interesul lui e sa tl,ciupeasca""' p( 'patron, ori sa-,f reclame un drept sfint : dreptul muncii sale '1 Dar rnai inainte de once reclamatie : exista oare u drept sfint 301 muncil, un ,d1'ept u,nive1'sal ? Eu nu cunos decit un d·rept individ,ual, care e s.fint .~ ace.Za al 0111-1£I.U ~

.........

apar amen €, ncnurn ret e de ceruza si de ulei au trecut prin acoste dOL;~ i. Ei. bine, ~tii ell ce Ina l'ii.spl~1.tc~te soeletatea ? C cl st cinei de centime pe ora mai rnult de cit a , Iucrator de categoria in.tlt Si dear, de cinclsprezec eu port in acest cap grija conducerii, de care n1a achi nu se poate mai bine. Eu sunt aici Inginer, nu lucra . Conducind 0 uzina, ,al? cistiga ell 0 suta Ia suta rna. ult dectt un muncitor de sub ordinele mele ; conducin santier de vopsitorie - care are tot atita raspunder' cere tot atita competinta - nu cistig decit eu zece 1 ta mai mult decit camaradul meu,
"' ... .r..... .......

"C,amarsd.ul 'meu

H•

rea comuna pe eare
ibe1"€Ze

Ce camarader ie poate sa existe intre omul constilncio eel far a con~ti..intii ? Camarade1"ia ade'var'ata esse siorde sclavia
O'f'J

din experien~a mea) pot sa afi11T1 cu pl·€' .... ca trei sjerturi, din lun~c'a exp!oatata nu aspiru .sa. se bereze p1·in muncci $i con.1-tiincio~itate, ci prin ~i1~etlicJ act C1Jm fac patrenti ; In orice santier, maioritatea cratorilof' sun t gata Sa devie pa troni, nepu tind-o face bat joe de munca, C'u cJ~ir~ul (lcesta se suboteazd pfart'ul libel~{lr'e al ideal·iqtilor. I dca list e numai om u l capo bit ~i cinstit. EI e ~i relutionar. Dreptatea pe pamint se va infa,ptui cirid Iumea rnunitoare va deveni, in majoritate, capabiia si cinstita. Sinre munca $i cmstea pot darima exploatarea, 11l.tl~eg ef;nodajul de silnicie al ttttUf01" ,8ocietcltilor de pl1td azi a [ost e 'bazat pe incapa!citatea €xploatatilor~ Acest esatodaj t: it de eel capabi,li si de cei ~ireti, $'i1'eti.i ,~i ciLl'{t= lii furti con~tiintu fi~au dat rnina .ea sil s·t{il:nneasca htrneo. I'60Il'' ' ' ' .......,..1le serveste de plrghie . celor dintii ; capacitatea neestii, celor din urma, ea. sa-i diirim5m~ noi, lumen exploati,. trebuie sa fim capabili ~,i drepti. P'1oleta..riat.ul - care pe zl. ce trece devine 0 prada --.~ : usa a exploatarii sl a masacrelor - trebuie ..... .fic di1~tii patuTa sociald i1~ istDTW omenirii, cu?"e sa 1)01'easeii in. l1ttmele t~n,€i 11l:orale .p1fbNce., Noi trebuie sa protr€.
;I

parte din ome~~ire ca sa se mil.,e1tara a exploatdrii o1nttlui de
0

face

0

01n"

sa

ca 0 rusine publica supravegherea omului catre om. Atita timp cit ernul va avea Insa nevoie sa suprsvegheat, dreptate sociala nu poate exista.
C

amam

nici 8upf"avegheatL Din ceilalti patruzeci sl patru, ca111 vreo [umatate sunt oamenl de treaba, aproape cinstiti, dar au nevoie sa fie condtt~i~ Restul e 0 turma salbatica, ineapabila, lenesa, sireata. Aces tora nu le lipseste decit banul, pentru a deveni patroni Ieroci Ce 'In:'ei ti-ta sa jaca, 0' mIna de ideali~ti, cu 0 hoardd condusa de instil1~cte ba7~'bare ? Omenirea nu e de-o calitate egala.. Unii oameni sunt mai lnapoiati decit 0 vita., Majoritatea nici nu stie ce inseamna fii. bun, drept, pr iceput. Cum ne-am putea, deci, astepta ea 0 astfel de lume: sa-~i i:leaga conducatori, cind ea nu .... in stare sa-~ i rccunoascd? Conducere, in sens revolutionar, trebuie 581 insemneze ~ dragoste, dreptate, capacitate .. Or" lumen se la~a cucerita de fraze ~i de interese personale, nu de idealis1n. Azi l se inch ina lui Robespierre, miine lui NapoIcon, poimiine celui care darima pe Napoleon. Omenrrea a Iost Intotdeauna ~i este, nu C011dusd~ cl sta,pinita; totul e barbarie ~i haos .. Chiar si libertatile de care ne bucuram sunt haotice ; unele dintre ele se iritorc impotriva vietii ~i 0 distrug, Nu Iibertate absoluta ii trebuie omenirii ci co-ndu-cere~ adica : dragoste ~i prlcepe',~e in fun.etie pltblica,. Aceste cali-

Priveste acest santier : din cincizeci de lucratori, am exact ssse oamenl care n-au nevoie sa fie nici condu_,i,

s,a

sunt astazi Inecate Intr-un ocean de barbarie, Pentru cu sa ne impunern Iumi i, lupta trebuie dusa 11..U utit ca sa dU1~illtii1n ceea Cia esie, ci ea sa con,struim ce v'a fi. Doua forte se opun astazi Ia aceasts donstruire : avitiitatea sOC'tetatii capitaliste i'i i1tertia lu.mii muncitoare. Cea dintii, ca sa dalnuiasca, are nevoie de haos si-l creeaza r in toate rnijloacele pe care le are 19.Indemina. Cea de-a doua, ca s.a se 111i~te sa iasa din haas, are nevoie de tirnp. si Intr-o ameliorare a viejii prin evolufi€} nu se mal poate spera; cae! fortele obscurantiste sunt mai puterice decit vointa putirrilor ideali~ti," Se vor scurge multe ecole plna in ziua cind idealistii vor deveni majorltate,

tati

mai refraeta.r progresului uman sa Iasa induplecat in a unei simtitoare pledoarii ce vine de Ia inima, Arta putut sa ridice monuments pe care toate armatele barale veacurilor n-au putut sa Ie da rim e " Tot ea are atoria sa inalte singurul monument binefacator, p,e care-I teapta umanitatea : ,DeZTobirea omului de sub jugtt

sarcina mal grea decit aceea de-a sa r'idicarn cite 0 piramida egipteana in :fiecare an Si nimeni nu ne vine i'n ajutor, , Un ajutor eficace am avea dreptul sa-l asteptam - in ele civilizatlei de miine ~ de la breasla artisticeasca. stul e .omut care se bucura de' cea mat durabila notate, cacl el face sa vibreze eel mal delicat motor al tli : emotia, ~ aceasta pirghie care poate sa se masoan puterea Banului, Usa care se inchide arogantei Banuse deschide larga majestatii Frumosului, ~i,~creieru
0

ie for1ei. Asia e

."a{~aCU1nTtccinsteCt §i incapacitatea

(oI1l:Lne

ea

C1.1ts

ea ~~ capacitatea sa

,guverneaza

te'

l1np~~se pri

a~tdz·

~i economlile ca sa le ltam spusele ; in afara de foarte rare exceptii, spu1.'<.I.:lI,",--_Le lor, ingsnios ticlui te, n u Iac (clnd 0 lac) decit sa ne streze. Or, adevarata arta trebuie sa fie revol utlonara, ica : pe linga distractie, ea mai trebuie sa. ne vi instruiascli, sa ne civilizeze, sa, ne desehida ochii asupra metehnelor unei lumi care bijblie orbeste, Iume mal mult proasta decit rea, ~i_ care-si vatama existenta, i~i suprima propriile ei valori, rna! mult din nestiinta decit din rautate .. Artistul, daea nu stie sa fie un factor de progres, un e cer ne saerificam timpul

pe care 0 aduc eu, in. special carne ... Ilor de Iitere, arta cea mai pe intelesul tuturor, Literatii

u.luil Aiei

sta invlnuirea

sa

preot voluptuos al bucurfilcr de miine, se reduce e] singur 1a rolul de zbirntitoare sentlmentala. . Omenirea se va. dezrobi mtr-o zi, eu sau fara concursul artlstllor, caci fortele vietii sunt mai puternlee decit ale mortii, In ziua aeeea, insat istorta va spune contemporanilor : :nIn vremurile de urgie umana, eind omul tortura " umilea pe om, nimeni, nu vow sa vie in aju~ Jorul idea li$tilor ~ care ere deaa i1t dezTobiTe i nici chiar

ai U.. 'nei· orte care p'u.. ea sii tu t m4soare cu insd.$i puterea Banului Atu'nci" seoborftorllor din parin'ti artisti au sa le fie ru~me de strimQ9ii lor care nu ~i-a,utnteles timpul,
· T,i)

uce~~a posesorr

ifl

"

nControlnetrul'" Bouvet sa uita Ia ceasornic : - Haide acum sa ne faeem datoria cijire omul care e exploateaza, dar caruia nu trebuie sa-i darn dreptul de-a ne mai . i umill,