Dezvoltarea rurala, are ca scop final ridicarea standardului de viata al locuitorilor satelor, avand ca suport principal modernizarea productiei

agricole prin introducerea in practica a cercetarii stiintifice. Obtinerea unor recolte sporite, de calitate superioara, cu costuri reduse reprezinta indicatorul activitatii exploatatiilor agricole privind profitabilitatea si competitivitatea acestora in economia de piata. In acest caz producatorul are nevoie pe langa mijloacele materiale si financiare si de cunostinte adecvate in vederea unui management tehnologic si economic. Progresul in agricultura se poate realiza numai prin valorificarea rezultatelor cercetarii in beneficiul producatorilor agricoli. Procesul de productie in agricultura se desfasoara in anumite conditii naturale care influenteaza asupra rezultatelor de productie. Intreaga activitate din agricultura are un caracter diferentiat datorita conditiilor pedoclimatice de pe intreg teritoriul tarii. Dezvoltarea continua a productiei de cereale si legumonoase boabe furajere, ca si suprafetele mari de pajisti face ca in Romania sa se creasca aproape toate speciile de animale de ferma. In zootehnie pe langa folosirea de biotehnologii avansate prin folosirea insamantarilor artificiale si transferul de embrioni, sunt necesare schimbari si in ceea ce priveste nutritia animalelor. In acest sens hrana rumegatoarelor trebuie sa se bazeze pe furaje de volum de buna calitate si cu suplimente strict necesare de nutreturi concentrate bine echilibrate. In nutritia animalelor se va tine cont de faptul ca hrana trebuie sa asigure in intregime cerintele fiziologice ale fiecarei categorii de animale cat si cele de sustinere a productiei asteptate. Eficienta maxima si realizarea unei productii de calitate nu se poate realiza fara asigurarea in ferme a unor echipamente, instalatii, masini si aparatura moderna. Asigurarea starii de sanatate a animalelor si de salubritate a produselor trebuie sa fie preocupari importante ale fermierului. In cazul vacilor cu lapte aceste probleme se pun intr-un mod specific. De la nastere si pana la sfarsitul vietii vaca trebuie sa aiba individualitatea ei, sa fie urmarita privind evolutia, comportamentul de reproductie, cantitatea si calitatea laptelui produs, nevoile de hrana, starea de sanatate. Fermierul trebuie sa aiba cunostinte profesionale temeinice si acces la informatie fara de care nu poate realiza o exploatare eficienta a vacilor de lapte. Pentru un succes deplin al functionarii unor exploatatii agricole este necesara organizarea prin libera optiune a producatorilor agricoli in asociatii profesionale pe produs, pe grupe de produse, pe specii si rase de animale. In continuare se poate trece la organizarea unor asociatii integratoare care sa cuprinda: producatori, procesatori si comercianti. Astfel in cadrul acestor formatiuni fiecare desfasoara activitatea pentru care este pregatit. epozitarea si conservarea furajelor de volum prin insilozare Avantajul soiurilor speciale de porumb pentru siloz este ca au masa vegetativa bogata si in momentul cand stiuletele ajunge la umiditatea ridicata pentru insilozare (60-650) % intrega tulpina este verde. Ideal este sa se insamanteza 80.000-60.000 plante/ha pentru ca asa tulpina porumbului este mai subtire. Daca densitatea de semanat este mai mica se obtine un porumb cu o tulpina groasa, care nu este agreata de animale, chiar daca se toaca la dimensiunea de cca. un centimetru.

Recoltarea porumbului pentru siloz trebuie sa se faca in momentul cand bobul este in faza de lapte-ceara iar pe bob este un punct negru. Intervalul optim de recoltare este cuprins intre sfarsitul fazei de lapte cand umiditatea plantei intregi este de 72-73 % (27-28 % SU). Dar si la mijlocul fazei de ceara plina a boabelor cand umiditatea plantei este de 6065% (30-35% SU) iar plantele sunt inca verzi, pasunile au culoare verde galbuie. Pentru a obtine un siloz de foarte buna calitate, este important ca porumbul sa fie tocat (max. 3 cm) cat mai marunt si intr-un timp cat mai scurt, sa fie foarte bine tasat pentru a se realiza evacuarea aerului, asigurandu-se astfel conditiile unei fermentatii lactice in mediul de anaerobioza. De asmenea, silozul trebuie inchis foarte bine ca sa nu ia contact cu aerul – se inchide cu o folie groasa dintr-o bucata care se aseza peste siloz si care se leaga la capete. Se recomanda ca peste folie sa se puna un strat de paie (ca sa o protejeze de factorii interni cat si externi). Pentru obtinerea unui siloz bun, de calitate (gustos, cu miros placut) este recomandata adaugarea de inoculati care este practic o insamantare a silozului cu bacterii lactice care determina inmultirea rapida a acestora astfel incat se obtine fermantatia lactica. In acest fel se evita fermentatia butirica nedorita (aceasta duce la deprecierea silozului). Pe de alta parte, prin introducerea unui inoculat silozul poate fi consumat la o luna si jumatate de cand a fost inchis, in timp ce fara adaugarea de inoculati se poate consuma dupa 2 luni. Silozul de porumb se poate face pe platforma betonata cat si pe alta suprafata de teren (cu o panta de 1-2 %). Un nutret murat de buna calitate nu pastreaza culoarea verde ci capata o nuanta galbuiverzuie-maslinie. Culoare galbena denota prezenta unei aciditati ridicate, aceasta se intampla atunci cand plantele sunt recoltate prea devreme, continutul in apa este de peste 80% - de exemplu, insilozarea porumbului recoltat cand boabele din stiuleti sunt in stadiul de lapte. Folosirea in hrana a unui asemenea nutret necesita adaugarea a 1,5-2 g carbonat de calciu pe un kilogram nutret murat. Alaturi de culoare mirosul este de asemenea un indicator de calitate. Astfel, nutretul murat fermentat la temperaturi de 3035 0 C are un miros placut aromat usor dulce acrisor asemanator celui de fructe uscate. In urma frecarii intre palme a unui nutret de calitate mirosul nu se schimba si nu are efect remanent mai mult de 20-30 minute de la indepartarea probei. Se introduce in hrana treptat incepand cu cantitati mici incat dupa 10-15 zile de obisnuire sa se ajunga la cantitatile indicate in ratii. Intre nutretul fibros si cel murat se va respecta un anumit raport si anume pentru 5-7 kg nutret murat se va administra 1 kg fan. Ordinea de administrare va fi dupa concentrate si fan. In suplimentul mineral se va calcula in plus cate 2 g de carbonat de calciu pentru fiecare kilogram. Se va introduce in grajdul vacilor lactante numai dupa muls, va fi exclus din hrana gestantelor cu 2-3 saptamani inainte de fatare. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati: - la vaci in lactatie 20-30 kg; - la taurine adulte supuse ingrasarii 30-40 kg; - la tineret in functie de varsta 10-20 kg. .

FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICA A TEHNOLOGIILOR DE PRODUCTIE LA CULTURILE DIN STRUCTURA 2. ingrasaminte. .2 ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI PE CULTURI Pe baza devizelor tehnologice pe culturi se vor intocmi bugete de venituri si cheltuieli pentru fiecare luna in parte si pe suprafata totala a exploatatiei. Valoarea productiei este alcatuita din valoarea productiei principale la care se adauga valoarea productiei secundare. cheltuielile cu forta de munca manuala si cheltuielile materiale (samanta. 2. Prin raportarea cheltuielilor totale la productia principala se determina costul de productie. pesticide). In aceste bugete se evidentiaza cheltuielile totale alcatuite din cheltuieli variabile si fixe si valoarea productiei.1 ELABORAREA DEVIZELOR TEHNOLOGICE Pentru fiecare din cele 6 culturi din structura stabilita pentru ferma vegetala de 50 ha se vor elibera devize tehnologice in baza carora se vor stabili cheltuielile cu lucrarile mecanice.

Banat si Bucovina. Acestea sunt rase mixte. Se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea aptitudinilor pentru carne. Se caracterizeaza prin culoare alb sau crem uniforma pe tot corpul. rase care prezinta avantajul schimbarii directiei privind produsul obtinut intr-o etapa data. foarte valoroasa. cresterea animalelor ocupa o pozitie prioritara in strategia de dezvoltare a sectorului zootehnic. Rasa Baltata Romaneasca raspandita in Transilvania. Rasa Aberdeen-Angus este o rasa acornata. FERMA ZOOTEHNICA Tinand seama de nevoile de acoperire a consumului de lapte si carne a populatiei si de crearea unor disponibilitati pentru export. rezistenta. Are culoare rosu deschis sau inchisa. Rase din import: a)Rase specializate pentru lapte Rasa Holstein-Friza prezinta doua tipuri. in partea de sud a Transilvaniei. valorifica foarte bine furajele pentru productia de carne. 1.Diferenta dintre valoarea productiei si cheltuielile totale evidentiaza venituri impozabile la care prin adaugarea subventiilor se obtine produsul brut. Rasa Bruna de Maramures raspandita in zona Subcarpatica. Diferenta dintre produsul brut si cheltuielile totale conduce la obtinerea venitului net plus subventii. respectiv rata venitului plus subventii. cu mare rezistenta si mare capacitate de aclimatizare. existand posibilitatea adaptatii productiilor la cerintele pietei. Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mica de raspandire in zona muntilor Apuseni. prin deplasarea in directia laptelui sau a carnii. Principalele caracteristici ale raselor de taurine din Romania RASA BALTATA ROMANEASCA .1 RASE DE TAURINE CE SE CRESC LA NOI IN TARA: Cele mai raspandite rase care se cresc in prezent in Romania sunt: Rasa Baltata cu Negru Romaneasca raspandita in special in zona de sud si sud-est a tarii. se creste in rasa curata sau se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea productiei de carne. raspandita in toata Europa apreciata pentru carne. b)Rase specializate pentru carne Rasa Charolaise originara din Franta. lapte-carne si carne-lapte. Prin raportarea venitului net plus subventii la cheltuielile totale pentru productia principala rezulta rata venitului impozabil. Are culoare neagra uniforma pe tot corpul. CRESTEREA SI EXPLOATAREA TAURINELOR 1. La noi a participat la formarea rasei Baltata cu Negru Romaneasca. CAP. MADR sustine infiintarea exploatatiilor comerciale de crestere a taurinelor. rustica. prin acordare de fonduri. rustica. rezistenta cu mare capacitate de adaptare utilizata in scopul cresterii pentru productia de carne. Prin Programul de Dezvoltare a Agriculturii. II. Rasa Limousin formata in Franta. european si american cu insusiri morfoproductive deosebite pentru lapte dar si pentru carne fiind cea mai importanta rasa pe plan mondial datorita insusirilor valoroase de productie si a capacitatii apreciabile de adaptare.

se poate creste la altitudine .valorifica furajele din zona de munte .potential genetic ridicat pentru lapte (4.500 – 6.rezistenta la boli .constitutie robusta . Tipuri de adaposturi Constructiile zootehnice trebuie sa raspunda necesitatilor fizice si fiziologice de confort ale animalelor.tip mixt lapte – carne. Aceste constructii trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii potentialului genetic al animalelor.000 litri) .000 l RASA PINZGAU DE TRANSILVANIA .800 l in gospodarii (potential 4.productie de lapte variabila in functie de zona (2.mai robusta.precocitate scazuta (prima fatare la 32-33 luni) .700-2.800 litri in gospodariile populatiei) .capacitate buna de valorificare a furajelor .potential 5.500-4.700 – 2.in gospodarii 3. sa poata fi curatate si dezinfectate riguros.conformatie tipica de lapte . Asigurarea suprafetelor minime are o importanta deosebita pentru obtinerea de performante productive superioare. precoce .randament la taiere 54-55% RASA BALTATA CU NEGRU RAMANEASCA -omologata in 1987 .1CONSTRUCTII ZOOTEHNICE Adapostirea presupune existenta unor constructii realizate pe raza unor proiecte elaborate de specialisti in functie de necesitatile fiziologice ale efectivelor. permitand valorificarea potentialului productiv ale acestora prin dimensiunile elementelor de cazare. animalele obosesc fiind nevoite sa stea mai mult in picioare datorita asternutului necorespunzator si se reduce frontul de furajare.000 – 4. In cazul suprapopularii apare disconfortul prin imposibilitatea pastrarii curateniei. pielea animalelor se mentine murdara.lapte 2.culoare rosie cu dunga alba pe spinare 2. Materialele folosite pentru construirea adaposturilor si in special pentru boxele si echipamentele cu care animalele pot intra in contact nu trebuie sa fie daunatoare pentru animale. compartimentari sau limitatoare.lapte. prin sisteme de legare.000-5.000 lit ..tip mixt lapte – carne . munca .aptitudini deosebite pentru productia de carne foarte buna (randament 54-58%) RASA BRUNA DE MARAMURES . carne.CERINTE PRIVIND AMPLASAREA SI ORGANIZAREA FERMEI 2. Prin adapostirea rationala actiunea negativa a factorilor climatici nefavorabili este redusa sau inlaturata total.precocitate medie – prima fatare la 33 luni . Pe langa asigurarea desfasurarii normale a proceselor tehnologice in conditii .500 l) . talie mai redusa fata de Simmental .

Patul de odihna din caramida pe cant cu panta de 10%. preia dejectiile de pe stand. adapare automata. evacuarea dejectiilor prin rigola. Aleea de plimbare a vacilor dispusa pe perete cu o latime de 130 cm. In ceea ce priveste cazarea si exploatarea taurinelor constructiile zootehnice prezinta cea mai mare complexitate. Adaposturi pentru vaci de lapte in stabulatie libera Pentru crearea conditiilor optime de crestere si exploatare se va avea in vedere ca la calcularea spatiilor de cazare care se vor asigura in sistemul liber de exploatare sa se prevada o suprafata utila in adapost de 6-8 m2/vaca si de 1.5 m2 in functie de varsta pentru tineretul aferent si un front de furajare de 0. nu permite iesirea vacilor pe aleea de furajare. in cazul evacuarii dejectiilor cu racleti. Colectarea din canale se face in fose colectoare amplasate la capatul adapostului. Mulsul se face mecanic la instalatii fixe sau mobile. cu rol de a mentine trenul posterior al vacii curat si de a preveni unele infectii ale aparatului genital.favorabile pentru personalul de deservire constructiile trebuie sa ofere un grad marit de universalitate putand fi adaptate la noi tehnologii. atat zona de odihna a vacilor cat si a tineretului trebuie sa cuprinda cel putin 70% din suprafata totala si aceasta trebuie sa fie prevazuta cu asternut de paie. fara cusete. Zona va fi delimitata cu bordura din beton sau dulapi de lemn. Atat zona de plimbare cat si suprafata padocului vor fi prevazute cu panta de 1% spre un sifon central de colectare a urinei. muls mecanic. Evacuarea dejectiilor din zona de miscare se face cu tractorul cu lama. Compartimentarea pentru 2 locuri montata la inaltimea de 107 cm si o lungime de 120 cm mentine pozitia vacii pe stand si il mentine curat. una pentru doua vaci si se asigura adaparea la discretie. Legarea se va face tip “grabner”.8-3. se foloseste pentru evacuarea animalelor in padoc sau la pasune. In adapostul cu stabulatie libera. Standul va fi ridicat cu 10 cm fata de aleea de plimbare sau cota zero. Fundul ieslei va fi ridicat cu 10 cm fata de stand pentru a oferi o pozitie corespunzatoare animalelor la furajare.80 ml/cap. . Adapatoarea automata se instaleaza la 60-65 cm. Rigola de evacuare a dejectiilor cu o latime de 44 de cm si o adancime de 15 cm. paturi de odihna care au lungimea de 160-180 cm si latimea de 110-115 cm. Mulsul se face pe o platforma special amenajata prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet. In functie de sistemul de intretinere si categoria de varsta acestea pot fi: Adaposturi pentru vaci de lapte in stabulatie legata Intretinerea se face pe standuri. compartimentate pentru doua locuri cu dispunerea cap la cap a animalelor.75-0. Amenajarea interiorului trebuie sa permita asigurarea conditiilor optime de lucru pentru crescator si confort sporit pentru animale. Evacuarea dejectiilor se face cu racleti montati in rigola la suprafata sau in canale acoperite cu gratare metalice. Bara limitatoare instalata la 30 cm intre iesle si la inaltimea de 90 cm.

Dupa 6 luni cresterea taurasilor este asociata cu cele doua perioade de testare astfel: in prima perioada (6-12 luni) se cazeaza legat pe standuri mijlocii sau liber in boxe individuale. Dispunerea cusetelor se face la perete. Furajele sunt introduse in grajd prin aleea de furajare care are o latime de 300 cm. in boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut permanent. Adaposturi pentru ingrasarea tineretului taurin indiferent de sistemul de ingrasare adoptat (intensiv. semiintensiv). Pentru administrarea furajelor grajdul este prevazut cu iesle care are o latime de 70 cm. Profilactoriul se alatura maternitatii si se compartimenteaza corespunzator maternitatii asigurandu-se numarul de boxe individuale pentru fatarile ce au loc in perioada de populare a unui compartiment. Adaposturi pentru tineret mascul de reproductie. iar evacuarea dejectiilor se face intr-un bazin amenajat la capatul adapostului. indicandu-se cazarea tuturor categoriilor de varsta in acelasi adapost pentru echilibrarea bilantului termic in sezonul rece. Dupa fiecare doua standuri se prevede culoar pentru protectia personalului iar pentru miscare se prevad caruseluri simple cu patru brate in cruce de care se leaga inelul nazal al taurilor. urmata de a doua faza in boxe colective pe gratare. iar in a doua perioada(12-15 luni) se prevede intretinerea legata pe standuri lungi sau mijlocii. Maternitatea care se dimensioneaza pentru 6-10% din efectiv. Acest tip de grajd asigura un confort sporit pentru animale prin asigurarea unui microclimat corespunzator. aleea de plimbare si penteu accesul la iesle este dimensionata la 350 cm. Solutiile de cazare adecvate tineretului femel de reproductie sunt: stabulatia libera nediferentiata pe gratare si cea diferentiata cu zona de odihna colectiva. In stabulatie libera: in boxe nediferentiate. Adaposturi pentru tauri reproducatori sunt concepute in stabulatie legata pe standuri lungi prevazute cu belciuge in bordura ieslei pentru legarea bilaterala.O alta varianta de intretinere in stabulatie libera este aceea in care odihna vacilor se face in cusete individuale care au o lungime de 210-220 cm si o latime de 110-115 cm. se asigura principiul popularii si depopularii totale. Click pe atasament pentru a citi articolul in intregime Adaposturi pentru tineret femel de reproductie. Cresa asigura cazarea viteilor de la 15 la 90 de zile. boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut. prezinta caracteristici comune pentru toate fazele: stabulatia libera in colectivitati de 25-40 capete pe gratare in boxe nediferentiate. Prin divizarea in compartimente de 8-10 locuri. in boxe individuale pana la 60 de zile. . Pentru junicile gestante se recomanda stabulatia libera cu cusete individuale de odihna. Intretinerea legata se completeaza cu miscarea libera in padocuri.

Nutreturile nu se vor depozita in podurile adaposturilor. 2. . iar saptamanal se va curata praful.terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila.2 Amplasarea adaposturilor In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de conditiile sanitar-veterinare astfel: . in amestec cu rumegus din lemn. In primul rand asternutul trebuie scos de 23 ori pe zi. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor. Pe platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul murdar. pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins. Asigura spatiul necesar pentru 2% din efectiv si se poate amenaja la un capat al maternitatii servind la izolarea si tratarea animalelor din ferma. pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin aparitia mucegaiului. Adaposturi sau compartimente de izolare. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura. fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale. Vara se vor face reparatii. scaderea rezistentei la boli si sporuri scazute in greutate.sa nu fie situat la baza pantelor. pomicultura. neinundabil. legumicultura. acest amestec se va schimba ori de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi. care sa se situeze cu cel putin 0.sa existe surse suficiente de apa potabila. . Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate. pe vai inguste si neansorite. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile. Ingrijirea adaposturilor Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare pentru animale decat daca este bine intretinut.Adaposturi pentru ingrasarea(reconditionarea) taurinelor adulte se organizeaza pentru intretinerea legata pe standuri scurte completate cu gratare.5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice. care are rolul de a micsora umiditatea in adapost. in apropierea baltilor si a mlastinilor. .

zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum. conducte subterane. Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu acestea pe directia opusa vantului dominant.acces la caile de comunicatie. cai ferate. canalizari.pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta distantele fata de zonele de locuit. 2.amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice . praf. Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia opusa vantului dominant Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului longitudinal dupa meridianul locului. . respectandu-se zonele de protectie sanitara stabilite de catre Ministerul Sanatatii. linii de inalta tensiune.3 Orientarea adaposturilor Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante. gaze. Schimburile de aer . a fermentarii sau uscarii dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. . Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in zona.sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei. Aceasta expunere evita pierderile mari de caldura iarna si supraancalzirea vara.amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele. . pulberi. . pasuni si culturi furajere. .terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie anterioara . . drumuri.. asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului. CERINTE DE MICROCLIMAT Ventilatia adaposturilor Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor.

Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta. Zone cu temperaturi sub: -100 C si cu 00 C si cu stabulatie stabulatie intre 5-7 luni 18-25 12-14 10-12 25-30 14-16 12-14 sub 5 luni 20 C si Specificare stabulatie de peste 7 Vaci in lactatie.5 m. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie. confectionate din doua randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. tauri. bovine adulte la ingrasat Tineret bovin Vitei luni 14-18 10-12 8-10 0 . se exprima in m3/ora/animal. cu dimensiuni de 25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0. Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent in adaposturi. in adaposturi incalzite Volum minim (m3/h/animal) iarna vara 42 125 25 20 100 80 Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si inaltimea la care este amplasat tavanul. tineret in adaposturi inchise neancalzite Vitei pana la 4 luni. Specificare Bovine adulte in adaposturi inchise neancalzite Bovine. cubajul adapostului si coeficientul de schimb.dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie.

iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa iesirea de aburi. Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsa intre 70-75%. duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale. jilav. iar pentru adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%. maxima 24 24 24 24 24 24 24 24 Temp. Normele de temperatura in adaposturile de bovine sunt: Categoria Vaci Maternitate Vitei 0-15 zile Vitei 16-20 zile Vitei 21-90 zile Vitei 91-180 zile Tineret 6-12 luni Junici Temp. la pranz si seara.5 grade. animalele au parul umed.5 grade si 5. in adaposturi neancalzite de 85-90%. Practic orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din adapost peste limitele admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros greu. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca sistemul de aerisire sa functioneze corect.56 litri apa la o temperatura in adapost de 1. Din cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin transpiratie 7.Temperatura in adapost Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost. optima 10-14 20 15-18 12-15 10-15 10-12 8-10 8-10 Umiditatea relativa a aerului in adapost Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. geamurile sunt aburite. Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea de boli.56 litri in cazul unei temperaturi de 4. minima 6 12 12 10 8 8 6 6 Temp. Iluminarea adaposturilor .

De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. evacuarea cu regularitate a dejectiilor. Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se recomanda folosirea asgternutului. cat si o buna ventilatie. Concentratia maxima admisa este de 3%. cresterea incidengtei pododermatitelor. toate activitatile fiind efectuate de fermier si de familia acestuia cu exceptia perioadelor de varf cand va apela la forta de munca suplimentara. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea lampilor incandescente. Compozitia aerului din adaposturi Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care viata animalelor nu ar fi posibila. Depasirea concentratiei de amoniac. este necesara dotarea . INSTALATII. purinului si asternutului. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii cutanate.Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului. actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a cailor respiratorii. Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon – gaz incolor. UTILAJE SI MASINI PENTRU DOTAREA FERMELOR DE VACI Avand in vedere ca ferma familiala este cea mai viabila si eficienta pentru toate speciile de animale.usor acru. provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe ora si la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului. solubil in apa. Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se asigura densitatea optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii animalelor. a bronhopneumoniilor si prin reducerea productiei de lapte. Lipsa luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea excesiva a grasimii. CHIPAMENTE. fluorescente sau mixt.

.constructii auxiliare: pentru conditionarea si depozitarea furajelor (fanare. pentru sacrificari de necesitate. Spatiile si amenajarile anexe salilor de muls se prevad pentru urmatoarele functiuni: camera masinilor pentru instalatia de vid si de frig. Factorii de microclimat se vor asigura in limite normale daca adaposturile au fost dotate din constructie cu sistem corespunzator de ventilatie. transportul. sala de muls. bradulet. pentru valorificarea. masini pentru tocat si incarcat in mijloacele de transport. masina de semanat. . le amesteca si le distribuie).Instalatii pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor (se folosesc adapatori cu cupa.Instalatii pentru muls (la bidon sau conducta. factorii de microclimat vor fi asigurati prin ventilatoare montate in tavan. pentru gospodarirea dejectiilor.tractor si masini agricole pentru lucratul pamantului.pentru stabulatia legata: sala de muls care asigura receptia. data ultimei fatari. silozuri pentru furaje murate.Echipamente pentru evacuarea dejectiilor din adapost: racleti si pluguri racloare. grapa. pentru producerea furajelor de volum si pentru concentrate (tractor. Animalele vor fi individualizate pentru a se putea tine evidenta efectivului pe categorii de varsta si stari fiziologice. data montei. masina de adunat fanul in vrac. sisteme pentru alimentarea cu apa. grebla macanica pentru intoarcerea si formarea brazdei. 3. rotolactor). standuri pentru insamantari si tratamente. sala de asteptare. intretinerea aparaturii de muls. productia zilnica de . Se va tine o evidenta scrisa asupra evenimentelor de reproductie (numarul matricol.pentru stabulatia libera: aleile de acces catre sala de muls. depozite pentru concentrate). racirea si depozitarea laptelui. masina de imprastiat ingrasaminte naturale si chimice). buncare pentru pastrarea materiilor prime). conservarea si prepararea furajelor de volum si concentrate (cositoare pentru taierea plantelor si lasarea in brazda. distrugerea sau neutralizarea cadavrelor si a deseurilor animale.Instalatii pentru asigurarea factorilor de microclimat. constructii social-sanitare si pentru expedierea animalelor.6 CONSTRUCTII ANEXE .cu masini si echipamente care sa asigure efectuarea tuturor lucrarilor din ferma incepand cu producerea furajelor pana la prelucrarea primara a productiei realizate: . depozitarea rezervei de furaje pentru alimentarea posturilor de muls. . dependinte social-sanitare pentru mulgatori. anul nasterii. presa de balotat fanul. 2.masini si utilaje pentru recoltarea. plug. va decide asupra productiei pe care doreste sa o obtina si se va orienta pentru lapte sau carne. constructii sanitar-veterinare. cu nivel constant sau cu membrana). pe platforma amenajata in spatii speciale de tip tandem. specializandu-se pe o anumita productie in functie de piata de desfacere. moara cu ciocanele. racirea si depozitarea laptelui. . . sala de regrupare a loturilor dupa muls. REPRODUCTIA LA TAURINE Crescatorul trebuie sa procure material biologic cu valoare genetica ridicata si certificat de origine.masini si utilaje pentru distribuirea furajelor in hrana animalelor (remorca tehnologica care preia furajele din depozit. In maternitate si cresa pentru vitei. . . depozite pentru radacinoase. .

intretinerea si exploatarea efectivului matca si a tineretului de prasila . varsta. iar la vitele in functie de: rasa. .lapte. porumb siloz si amestec de concentrate) sau hranire din stoc cu amestec unic (fan. intr-un registru special sau pe tablite individuale (tablita tehnologica). iar cele din rase tardive la 20-24 luni.efectuarea montei sau a insamantarilor artificiale . In functie de sistemul de hranire adoptat (diferentiat sezonier: vara-masa verde si amestec de concentrate si iarna – fan de lucerna. Sectorul cresa – are rolul de a prelua viteii intarcati de la maternitate si sa ii creasca pana la varsta de 90 de zile.monta-gestatie. In functie de rasa vitelele vor fi introduse la reproductie astfel: cele din rase precoce la 1518 luni. Se va avea in vedere si faptul ca tineretul este apt pentru monta sau insamantare artificiala atunci cand ralizeaza 65-70% din greutatea de adult a rasei din care face parte.tineret pentru prasila Sectorul de monta-gestatie are sarcina de a asigura conditii optime pentru: . Programarea la reproductie se va face in corelatie cu starea fiziologica.formarea loturilor de vaci gestante si intretinerea lor pana la trecerea in maternitate. carne). . Sectorul crestere tineret – are rolul de a prelua tineretul destinat pentru prasila. porumb siloz. etc) pentru toate femelele. stadiul lactatiei si gestatii. Se va intocmi o ratie de baza care va fi suplimentata in functie de cerintele fiziologice cu amestec de concentrate din care nu trebuie sa lipseasca concentratul proteino-vitaminomineral (PVM). productia la lactatia anterioara la vaci. FLUX TEHNOLOGIC Cuprinde urmatoarele sectoare: . pana la varsta de intarcare. 4.crestere tineret . In cadrul fermelor cu efective mari de vaci este necesar sa se intocmeasca “Planul de monta si fatari” pe baza caruia se va desfasura intreaga activitate de reproductie. de a asigura fatarea si de a intretine in conditii corespunzatoare vacile care alapteaza. impreuna cu viteii. greutate corporala. Monta se va efectua imediat dupa ce caldurile au fost observate si sa se repete la 10-12 ore. Sectorul maternitate – are sarcina de a prelua vacile gestante din sectorul de monta – gestatie. si amestec de concentrate) se stabilesc culturile care vor asigura baza furajera si suprafetele necesare pentru fiecare cultura in parte. Programele de furajare trebuie intocmite tinand cont de greutatea animalelor si potentialul genetic privind productia de lapte (productia de lapte pe care ar putea sa o dea si nu productia pe care o da).organizarea actiunilor tehnice pentru depistarea vacilor in calduri si inducerea caldurilor . Pentru insamantare sau monta se va folosi material seminal sau tauri autorizati din rase performante tinand cont de productia pe care vrem sa o imbunatatim (lapte.maternitate. . ratiile furajere vor fi intocmite separat pe categorii de animale.

. Hormonul principal care declanseaza evacuarea laptelui din uger este ocitocina si durata de secretie a acesteia este de cca. Zona de plimbare si suprafata padocului vor fi prevazute cu o panta de 1% pentru scurgerea urinei spre un sifon central de colectare care face legatura cu fosa de la capatul adapostului. Pentru mentinerea curateniei si pentru evitarea suprasolicitarii utilajelor de evacuare se intocmesc grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori/zi sau periodic. Mulsul se face de doua ori pe zi. In zona de miscare se amplaseaza adapatorile cu nivel constant.Intretinerea vacilor se poate face in adaposturi amenajate pentru cresterea in stabulatie libera fara cusete unde exploatarea animalelor se face pe asternut permanent iar in adapost se creeaza doua zone: zona de odihna si zona de miscare si accesul animalelor la iesle si padoc.45 kgf/cap. Se acorda atentie deosebita intensitatii vacuumului care trebuie sa fie de 0. Mulsul mecanic consta in aplicarea paharelor de muls in urmatoarea ordine: stangposterior. porumbul siloz obtinut din plante recoltate in faza de lapte-ceara. Vara sfarcurile vor fi protejate cu emoliente cu adaos de substante specifice. Zona de odihna va fi delimitata cu o bordura de beton spre zona de miscare si accesul animalelor in padoc. EXPLOATAREA VACILOR DE LAPTE . Mulgatorul trebuie sa stie ca de la spalarea ugerului pana la aplicarea paharelor de muls sa nu treaca mai mult de 7 minute. plimbarea si accesul la iesle se face pe alei interioare. nu se va administra plouata sau cu roua si nici dupa fertilizarea cu azot a acesteia. asigurand frontul de adapare in sistem liber si la pasune.Vara. lucerna masa verde se va introduce treptat in ratie. o adapatoare la doua vaci in sistem legat si prin jgheab. stang-anterior. 7 minute. Intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. Se va recolta in perioada de imbobocire cand continutul in substante nutritive este cel mai mare. Aleea de plimbare si acces la iesle are o latime de 350 cm. Pentru perioada de stabulatie se recomanda fanul de lucerna de buna calitate obtinut din plante recoltate in faza de imbobocire.Intretinerea vacilor in grajduri inchise compartimentate in care odihna vacilor se face in cusete individuale cu lungimea de 210-250 cm si latimea de 110-130 cm. Aleea de furajare are o latime de 300 cm. Evacuarea dejectiilor se face cu tractorul cu lama. 5. Atat vara cat si iarna. exceptie fac vacile cu productii mari (peste 25 litri) care se mulg de 3 ori pe zi. si amestecul de ferma cu (PVM). . drept-posterior. ratia va contine si furaje grosiere. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor in fosa de la capatul adapostului. Mulsul se face pe o platforma prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet. iar mulsul se considera inceput din momentul in care mulgatorul atinge ugerul vacii. drept-anterior. Adaparea vacilor se va face prin adapatori cu nivel constant. iar cele care sunt supuse regimului de intarcare numai o data pe zi. Zona de odihna a vacilor si a tineretului trebuie sa ocupe cel putin 70% din suprafata totala si va fi prevazuta cu asternut de paie. iar numarul de pulsatii pe minut sa fie cuprins intre 40-60. Vacile se mulg intotdeauna in aceeasi ordine.

tineret 6-12 luni. pe care se pune asternt de paie. vitei 0-3 luni. Nu se recomanda ca viteii sa fie lasati sa suga la vaci pentru a se evita crearea reflexului conditionat si refuzul acestora de a se elibera laptele in absenta viteilor.Intretinerea vacilor in sistem legat pe stand (pat de odihna) care poate avea o lungime variabila de 160-260 cm si o latime de 110-130 cm si care este despartit cu bare metalice pentru 2 vaci. lapte. In timpul verii tineretul peste 6 luni se va creste pe pasuni sau liber in boxe comune delimitate. iesirile. CRESTEREA TINERETULUI DE PRASILA Fatarea vacilor trebuie sa aiba loc intr-un compartiment special amenajat. Conditia intarcarii o constituie consumul de furaje fibroase si concentrate care trebuie sa asigure necesarul pentru functiile vitale si un spor zilnic de 500 gr. porumbul pentru boabe si masa verde. vitei 3-6 luni. Baza ratiei va fi asigurata in ferma urmand ca tarata de grau si srotul de floarea soarelui care intra in compozitia amestecului de ferma sa fie cumparate de la alte unitati. a) Optimizarea procesului de crestere a tineretului se realizeaza prin elaborarea planului de crestere: Viteii se vor intarca la varsta de 3 luni la greutatea de 90 kg. consumul zilnic pentru fiecare sortiment de . mulsul se face mecanic folosindu-se instalatii fixe sau mobile. Evacuarea dejectiilor se face prin rigole cu racleti. Se va intocmi planul de monta si fatari si de aici se vor face devizele pentru fiecare categorie: vaci. efectivul la sfarsitul lunii. numarul de zile furajate. zona de odihna cu 20 de cm mai ridicata fata de cota zero. pe care se pune asternut de paie. -tineret peste 18 luni. Alaptarea viteilor se face artificial la biberon sau galeata. Se intocmesc devize pentru fiecare din categoriile mentionatecare vor cuprinde urmatoarele date: efectivul la inceputul lunii. . Se vor intocmi ratii furajere pentru fiecare categorie in parte tinand cont de necesarul pentru intretinerea functiilor vitale si pentru productie. porumbul siloz. efectivul mediu.Acest tip de adapost ofera un grad sporit de confort asigurand un microclimat corespunzator. tineretul va fi intretinut in loturi pe categorii de varsta astfel: -vitei 3-6 luni. adaparea se face cu adapatori automate montate la inaltimea de 65 cm. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor. -vitei 6-12 luni. Tineretul se creste liber in boxe comune delimitate in zona de odihna cu 20 cm mai ridicata fata de cota zero. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor. Planul de cultura se va face in concordanta cu specificul alimentatiei din structura de culturi nelipsind fanul de lucerna. intrarile. -tineret 12-18 luni. Dupa intarcare. CALCULUL ECONOMIC PENTRU FERMA DE VACI DE LAPTE Optimizarea ratiilor furajere si elaborarea planului de furajare presupune stabilirea listei cu furajele existente in ferma. care asigura adaparea la discretie a animalelor. Cresterea viteilor se face in cusete individuale pana la 45 zile dupa care sunt trecuti in boxe comune. liber pe asternut de paie. spor.

la distante mari de ferma comporta dotarea cu tabere de vara menite sa asigure urmatoarele functiuni: adapostirea pe timpul noptii. PBD) pentru fiecare categorie in parte.Cunoscand cantitatea totala de furaje de care este nevoie. necesarul de furaje pentru fiecare categorie in parte pe sortimente. Pe baza ratiilor intocmite se va cunoaste consumul zilnic pe sortimente de furaje pentru fiecare categorie in parte.Cunoscand necesarul de furaje se calculeaza cheltuielile totale cu furajarea pentru un an de zile. planta intreaga sau tocata. Din calculul acestor devize va reesi: efectivul mediu pentru fiecare categorie in parte.furaj. . MASURI SANITAR-VETERINARE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR IN FERMELE DE BOVINE Fiecare unitate trebuie sa dispuna de urmatoarele dotari tehnico-materiale: . Pasunatul nu trebuie facut pe timp prea umed pentru ca prin calcarea terenului se strica stratul de telina si se reduce productia de iarba. . Se vor reduce treptat cantitatile de furaje care trebuie inlocuite si se vor mari in aceiasi masura cantitatile de furaje noi introduse in ratie. furajarea suplimentara. suculente. cheltuielile cu consumul de apa si veniturile. ORGANIZAREA PASUNATULUI Incetarea pasunatului se va face cu doua saptamani inainte de primul inghet pentru ca plantele sa se poata reface.Tinand cont de efectivul mediu si de norma de deservire se calculeaza necesarul de forta de munca si cheltuielile aferente acestora. .Pe baza veniturilor si cheltuielilor din ferma zootehnica se calculeaza bugetul de venituri si cheltuieli pentru zootehnie. In alcatuirea ratiilor se tine cont de cerintele nutritionale pe cap si zi (SU. Intretinerea pe pasune. numarul de zile furajate.Productia de lapte marfa se calculeaza tinand cont de productia totala estimata a se obtine pe lactatie normala de 305 zile.sporul mediu zilnic. Pasunatul nu se va face dimineata. executarea mulsului sub acoperis. Se recomanda amestecarea nutreturilor verzi cu paie pentru a se evita meteorizatiile. .ferma va fi imprejmuita cu gard protector .Se vor calcula cheltuielile cu energia electrica si combustibili. 10. . productiile medii la hectar pe care le putem obtine in functie de zona si conditiile de irigat sau neirigat. In perioadele de tranzitie (de trecere de la hranirea cu nutreturi conservate la hranirea cu nutreturi verzi) se va avea in vedere obisnuirea treptata cu furajul nou introdus. grosiere) pentru fiecare categorie in parte pe o perioada de un an. In lipsa pasunii pe timpul verii se va administra masa verde (lucerna) cosita si administrata la iesle. aflam cantitatea totala de furaje pe sortimente. sporul total in greutate. . aflam suprafata de care avem nevoie pentru asigurarea bazei furajere. pe bruma sau roua pentru a evita tulburarile digestive iar in zilele calduroase nu se va face la amiaza.Cunoscand necesarul de furaje (fibroase. UN. .

. LEB.Dezinfectia adaposturilor obligatorie de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie . hipodermoza.anexa pentru ecarisaj. leucoza enzootica. . vibrioza .Respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare.Supravegherea nutritionala si metabolica a animalelor. depozitare si valorificare a produselor de origine animala. vestiar pentru echipamentul de protectie. .controlul pentru tuberculoza.Controlul medical periodic al personalului de deservire . In cursul anului se executa deratizari de intretinere . bruceloza. grup sanitar cu spalatoare si dusuri.Controlul periodic si de necesitate al calitatii furajelor si a apei .In spatiile destinate fatarii si cresterii tineretului in primele 3-4 saptamani de viata se va respecta principiul “totul plin – totul gol” si dezinfectia dupa fiecare ciclu de fatari . pe toate suprafetele. punct de dezinfectie a incaltamintei de lucru .Spatiul de crestere a tineretului de peste o luna se face trimestrial .Controlul pajistilor naturale pentru biotopi si gasteropode (gazde intermediare pentru Fasciola hepatica). Masuri de depistare a bolilor infecto-contagioase si parazitare . hranirea. paratuberculoza si mastite conform planului tehnic.Dezinfectia se face prin pulverizarea insecticidelor.aplicarea regulilor sanitar-veterinare si de zooigiena privind adaparea.Controlul prin sondaj si de necesitate pentru leptospiroza.Stationarul veterinar se dezinfecteaza lunar sau ori de cate ori va fi nevoie . sifon de scurgere. de catre personalul autorizat. Masuri de profilaxie specifica . leptospiroza) si parazitare cu respectarea perioadei de carantina de minim 60 de zile.Prevenirea introducerii bolilor transmisibile si a difuzarii acestora .Deratizarea este obligatorie si cade in sarcina proprietarilor. dictiocaulozei si hemosporidiozelor in sezoanele de evolutie a acestora .Controlul de necesitate pentru trichomonoza. capuse-vectori ai hemosporidiozelor si excluderea folosirii terenurile respective .filtru sanitar-veterinar cu urmatoarele incaperi: vestiar cu dulapuri individuale pentru haine de strada..Supravegherea clinica si anatomopatologica in directia fasciolozei.punct de insamantare artificiala . Masuri de profilaxie generala: . este o actiune obligatorie si se efectueaza de 2 ori pe an (primavara si toamna) inaintea dezinfectiilor profilactice. carlige pentru scripete si dulap frigorific .va fi dotata cu dezinfector auto la intrarea in ferma destinat mentinerii unor solutii antiseptice pentru rotile vehiculelor . ori de cate ori este nevoie.punct de taiere de necesitate cu instalatie de apa. fascioloza . .Introducerea numai a animalelor din unitati indeme de boli infectocontagioase (TBC. ingrijirea. reproductia si exploatarea rationala a animalelor.

prolaps).Furajarea diferentiata si intretinerea corespunzatoare a vacilor gestante si a junicilor . gratar) si de igiena a adaposturilor .Diagnosticul gestatiei la 2 luni de la ultima insamantare sau monta .Controlul ginecologic la 14-16 luni . asigurarea repausului mamar . carbune emifizematos. tricofitiei si pediculozei. controlul sanatatii ugerului. Profilaxia si combaterea tulburarilor de reproductie .Respectarea greutatii optime pentru insamantare in functie de rasa .Aplicarea unor mijloace imunoprofilactice pentru prevenirea avorturilor.Evitarea schimbarii bruste a sortimentelor de furaje si a sistemului de furajare . retentii placentare.Diagnosticul precoce si tratamentul igieno-dietetic si medicamentos al afectiunilor respiratorii. controlul involutiei uterine . neviabilitatii si a imbolnavirilor la fatare . Masuri de combatere a bolilor parazitare Tratamentul de necesitate al fasciolozei.Furajarea diferentiata in ultimele 2 saptamani inainte de parturitie si asigurarea conditiilor de confort in spatiile de fatare . scabiei.Prin corectarea deficientelor tehnologice (pardoseala.Asigurarea conditiilor optime de zooigiena si microclimat . Prevenirea si tratamentul afectiunilor in perioada folosirii la reproductie -Examenul clinico-ginecologic -Tratamentul diferentiat al afectiunilor genitale si al starilor de infecunditate Prevenirea si tratamentul afectiunilor la viteii nou nascuti si tineret . virozelor.Administrarea de promixuri proteino-vitamino-minerale . septicemiei hemoragice.Rezolvarea la timp a complicatiilor de parturitie (distocii.Aplicarea unui vaccin polibacterian si a unei medicatii antiinfectioase retard pentru prevenirea mamitelor Prevenirea tulburarilor de parturitie si a complicatiilor puerperale . bronho-pneumoniei enzootice.Asistenta la fatare.Individualizarea in vederea depistarii manifestarilor sexuale .Vaccinari contra carbunelui.Furajarea si intretinerea rationala a tineretului pentru realizarea greutatii corporale si a maturitatii sexuale corespunzatoare varstei si rasei.Respectarea igienei alaptarii .Asistenta la fatare si prevenirea infectiilor ombilicale . leptospirozei. dictiocaulozei. trichomonozei.Clasarea pentru taiere a vitelelor cu tulburari de reproductie .Miscarea zilnica. .Tratamentul cazurilor de infecunditate Prevenirea tulburarilor in perioada de gestatie . Prevenirea si combaterea unor afectiuni frecvente Afectiuni podale: ..

Introducerea magnetilor remanenti in retea . . tratamente simptomatice si chirurgicale Reticuloperitonite traumatice: . Lista substantelor permise sa fie utilizate in agricultura ecologica se regaseste in Anexa nr. .12 luni pentru vite pentru carne.acoperirea solului (se asigura astfel protectia impotriva uscarii lui).2 ani pentru culturile de camp anuale. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc..2002 ale ministrului Agriculturii. respectiv cu Ordinele comune nr. Produsele ecologice trebuie sa fie etichetate . . ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii. Utilizarea in agricultura ecologica a ingrasamintelor.6 luni pentru animale de lapte.Aplicarea tratamentelor preventive si curative (trecerea animalelor prin bai antiseptice) Indigestii rumino-reticulare: .09. 110/7. .Corectarea deficientelor nutritionale metabolice .2 ani pentru pajisti si culturi furajere. GRICULTURA ECOLOGICA In cresterea bovinelor trebuie sa fie aplicata cu prioritate in zonele montane unde mai greu se poate dezvolta un alt tip de agricultura. 417/13. boabele de leguminoase) se produc pe cat posibil in ferma proprie si in cazul cand nu ajung sunt procurate din ferme cerealiere care produc in sistem ecologic fiind alaturi de sare singurele intrari din exterior. ingrasaminte verzi si composturi. Practicarea agriculturii ecologice in domeniul cresterii bovinelor reclama folosirea exclusiva a gunoiului de grajd obtinut de la specia bovina.2002 si nr. 917/2001. Furajele concentrate (grauntele de cereale. pentru aprobarea regulilor specifice privind etichetarea produselor agro-alimentare ecologice.Corectarea ratiei. precum si a ingredientelor care nu sunt cuprinse in aceasta lista este interzisa. . pesticidelor. in conformitate cu regulile specifice privind etichetarea. Durata perioadei de conversie in productia vegetala si animaliera este de: .Evitarea ingerarii corpilor straini metalici prin aplicarea magnetilor la utilajele de macinare . .10.fertilizarea solului cu ingrasaminte organice (balegar. Iarna vacile vor avea ca principal furaj fanul obtinut pe pajisti naturale bogate in leguminoase perene sau culturi de leguminoase si amestecuri de leguminoase cu graminee. Metode si tehnici pentru agricultura ecologica: .Curatirea de doua ori pe an a ongloanelor.3 ani pentru culturile perene si plantatii.2 la HG nr. Conform reglementarilor europene sunt admise maxim 2 UVM/ha de teren (echivalentul a doua vaci cu lapte astfel incat sa nu depaseasca 170 kg/ha azot provenit din dejectii). dezinfectii periodice . Alimentatiei si Padurilor si ale presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.Interventii chirurgicale. ingrasamintele chimice solubile fiind interzise). numita “perioada de conversie”.

.  dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii). .  reproductia emblemei (4 exemplare). Dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina:  cerere de inregistrare si autorizare. Codul CAEN 0130 Activitati in ferme mixte (culturi vegetale combinate cu cresterea animalelor).orice produs animalier provenit de la animalele care au fost crescute conform principiilor agriculturii ecologice.folosirea de ingrasaminte minerale naturale (fosfati.  dovada sediului (in copie). Bolile. care sa aiba ca obiect de activitate: “Activitati in ferme mixte” (cod CAEN 0130) sau asociatie familiala care isi desfasoara activitatea conform legii 300/2004. praf de roca.numarul de animale pe hectar sa corespunda incarcaturii maxime echivalente a 170 kg N/ha/an.  dovada disponibilitatilor firmei/emblemei (original). Numarul de animale se stabileste in functie de suprafata disponibila. un asolament corespunzator. . .rotatia culturilor – in cicluri de 6 sau 12 ani (pentru a da sanse solului sa nu se deterioreze – monoculturile fiind interzise). protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile cum ar fi: garduri vii. calciu provenit din var.  certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele.araturi usoare si nu foarte adanci (15-18 cm. ingrasaminte din alge marine). .  declaratia pe propria raspundere – original  autorizatia emisa de primarie conform Decretului Lege 54/1990 (copie).dezburuienare mecanica. arderea cu flacara a buruienilor. a plantelor cu radacini profunde sau folosirea ingrasamantului verde. nu vor fi considerate ca facand parte din productia ecologica.  actul constitutiv (original). procedee mecanice si fizice de combatere. daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea urmatoarelor masuri: alegerea de specii si de varietati tolerante sau rezistente..  expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul subscris. locuri pentru cuibare. daca animalele folosesc in comun aceeasi pasune cu animalele care nu sunt crescute in conformitate cu prevederile agriculturii ecologice. . fara rasturnarea brazdelor). Fertilitatea terenurilor utilizate in agricultura ecologica trebuie mentinuta si imbunatatita prin introducerea in rotatia culturilor a plantelor leguminoase. Pentru pasunat se tine cont de: .pamantul a fost tratat pe o perioada de cel putin 3 ani numai cu produse specifice agriculturii ecologice. PASI PENTRU REALIZAREA UNEI FERME MIXTE In primul rand este necesara infiintarea unei firme in baza Legii 31/90 privind societatile comerciale. . lansare de pradatori. in scopul evitarii pasunatului intensiv si eroziunii solului. Utilizarea ingrasamintelor naturale de la aceste animale nu trebuie sa aiba efecte poluante asupra mediului. manuala sau termica.inlaturarea parazitilor prin mijloace ecologice.

 specimenul de semnatura (original).  cambia.  certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei de catre administratori.  acte privind activitatea comerciala anterioara (copii).  avize prealabile prevazute de lege. prevenirea si stingerea incendiilor.  actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii). Un alt pas important este realizarea constructiei necesare. dar constructia trebuie sa inceapa in decurs de un an de la obtinerea concesiunii. au acces la fonduri europene atat firmele cu capital autohton. dovada intabularii bunurilor imobile. al protectiei muncii  diverse taxe si onorarii Deoarece programele de finantare aloca un procent mai mare de 50% din cheltuielile eligibile. acesta se poate obtine de orice persoana interesata printr-o cerere adresata autoritatilor competente. primiti o lista cu avize si acorduri necesare pentru obtinerea autorizatiei de constructie. Sunt acceptate terenurile concesionate. De asemenea.  acte de identitate (cu CNP) in copie. Avizele constructiei se elibereaza in baza Legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor plus modificarile ulterioare publicate in Monitorul Oficial nr. persoana juridica (original). 933/13. acestea se pot face intre 2 persoane fizice. contract de imprumut bancar. cat si cele cu capital strain. Pentru inceput se obtine certificatul de urbanism pentru terenul vizat.10. al protectiei mediului. Taxele de timbru necesare pot fi varsate in conturile aferente usurand astfel procedurile. Certificatul de urbanism nu permite inceperea constructiei.  declaratie cu privire la averea detinuta (original.  acte de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) . sanitar-veterinar. sub semnatura privata). ci doar face cunoscut regimul juridic. tinerilor.  actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere: 1. recomandam ca administratorul sau asociatul majoritar sa fie sub 40 de ani. mentionate la atricolul 4 din lege. contract civil.  contractul de administrare (copii). intre o persoana fizica si una juridica sau intre doua persoane juridice.  certificat de bonitate (original). . 4.2004. economic si tehnic al terenului. Daca nu este posibil. In cazul asocierilor. se va face o cerere de prelungire a termenului pentru a evita pierderea terenului. Prin exprimarea intentiei de realizare a unei ferme de vaci. 5. Actul constitutiv poate fi realizat sub semnatura autentica.  mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului. cu atat mai mult cu cat este necesar actul de proprietate pe care se va construi ferma.  hotararea organului statuar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original). sanitar. 2. 3.

 Cadrul legal: Legea Protectiei Mediului nr. aferente activitatilor cu impact asupra mediului.  Memoriu tehnic conform normativului de continut (anexa II. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.  Dovada platii tarifului initial de avizare conform anexei 5 din Ordinul 860/2002.  Solicitarea autorizatiei de mediu pentru activitati se face la sediul Agentiei de Protectie a Mediului din judetul unde se amplaseaza ferma. prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau pentru punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu. 137/1995 republicata. datele necesare fiind exprimate prin articolul 9 al legii.2) din Ordinul 860/2002 pentru proiectele care se incadreaza in Anexa I. modificata si completata de Ordonanta de Urgenta nr. autorizatii si avize de mediu 1.Acordul de mediu:  Acord de mediu – decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. Acorduri. prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului.2 din Ordinul mentionat mai sus.  Se emite de Agentia de Protectie a Mediului in vederea obtinerii autorizatiei de functionare.  Certificat de urbanism (copie).Se emite in vederea obtinerii autorizatiei de construire . conform Ordin 1430/2005. Avand in vedere specificul activitatii.Dosarul necesar si planul constructiei este realizat de specialisti. Pentru constructie este necesara scoaterea din circuitul agricol al terenului si de asemenea incheierea unui acord cu cei care administreaza drumurile de acces.  Plan de situatie anexa la certificatul de urbanism (copie). privind procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator (Ordin nr. constructia realizata nu poate fi folosita ca locuinta. Ordin nr.Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private de investitii noi ori modificare a celor existente.  Plan de incadrare in zona (copie). modificata si completata de Ordonanta de Urgenta nr. in vederea transportului de materiale. Ordin 876/2004 – Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator.1 sau I.  Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris.  Acte doveditoare ale dreptului de folosinta (copie). . Actele necesare obtinerii avizului/acordului de mediu:  Cerere (solicitare acord). din punct de vedere al protectiei mediului. 91/2002 HG nr. 137/1995 republicata.  Fisa tehnica de mediu. care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. . Autorizatia de mediu  Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului. 876/2004) specifica: . 91/2002. 918/2002. care se elibereaza odata cu certificatul de urbanism de catre comisiile de acorduri unice.Cadrul legal: Legea Protectiei Mediului nr. 2.

 Aviz pentru Protectia Mediului. . ca toate constructiile respecta normele si regulamentele specifice. titularul activitatii este obligat sa depuna la Agentia Teritoriala pentru Protectia Mediului (ATPM) urmatoarele: . iar instalatiile functioneaza la parametrii proiectati. Aceste avize vor fi obtinute de investitor dupa finalizarea tuturor constructiilor si punerea in functie a fermei. Investitorul trebuie sa demonstreze. publicat in M. 139/2005. (2) Nu se primesc solicitari care nu contin documentele prevazute la alin. 1. dupa caz. 2. Avizele necesare functionarii  Aviz de la Directia Sanitara Veterinara. face publica decizia sa de emitere a autorizatiei de mediu prin afisare la sediul propriu si pe pagina proprie de internet.Conform art. gaze. in aceasta etapa. 107 bis/2005. curent electric. 3.Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu intocmit conform Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii. nr.  Aviz de la Comandamentul de Protectie Civila . acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activitatii. (4) Pentru activitati noi pentru care a fost emis acordul de mediu. 1 (3) ATPM verifica amplasamentul.Fisa de prezentare si declaratia avand continutul cuprins in anexa nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de confirmare existent. in conformitate cu Ordinul nr.Planul de situatie si planul de incadrare in zona a obiectivului. ATPM. . . de la autoritatea publica locala.  Aviz de la Inspectoratul pentru Sanatate Publica . Avizele necesare realizarii constructiei:  Aviz de amplasament. stabileste daca sunt necesare informatii. .Cererea pentru eliberarea autorizatiei de mediu. 9 – (1) la solicitarea unei autorizatii de mediu sau cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente. 2 si 3.  Aviz de la Compania de Pompieri.O. dupa parcurgerea etapelor prevazute la alin. analizeaza documentele prezentate la alin.  Avize si acorduri pentru utilitati – apa. Directiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene elibereaza aprobare sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii.Dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una dintre metodele de informare specificate in anexa nr. Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate dupa un program care se afiseaza.  Aviz de la Directia de Sanatate Publica. Actele necesare pentru eliberarea autorizatiei de construire: . Aceste avize sunt inscrise in certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie sa il solicite de la administratia publica locala inainte de a incepe elaborarea proiectului.

planul de situatie al imobilelor. .  Proiectul pentru autorizatia de construire (PAC).piese scrise si piese desenate. . in doua exemplare.planul invelitorii si toate fatadele. . . .  Dovada titlului de proprietate asupra terenului. .  Certificatul de urbanism pentru imobilul in cauza (copie).sectiuni (transversala si orizontala).plan fundatii si planurile tuturor fundatiilor. intocmit de un proiectant autorizat.plan de incadrare in teritoriu. .alte piese scrise si desenate solicitate prin Certificatul de urbanism. Cerere tip completata. care contine: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful