MEDICINA EGIPTEANA

Scriitorii greci Teofast, Dioscoride si Galen citeaza permanent retete pe care le detineau de la medicii egipteni sau, mai exact, pe care le studiasera, dupa cum spune Galen, consultand lucrarile pastrate in biblioteca templului lui Imhotep, de la Memfis, inca accesibila in secolul II e.n. si unde se instruise, cu sapte secole mai inainte, Hipocrat, parintele medicinii. Abia dupa 1875 au putut egiptologii sa-si dea seama, in mod direct, de ceea ce a insemnat medicina egipteana, gratie publicarii a mai mult de jumatate de duzina de suluri de papirus, provenite din Egiptul de Sus. Cele mai importante sunt: Papirusul Ebers (1875), Papirisul de la Kahun (1898), Papirusul de la Berlin (1909), Papirusul Smith1(1930). Aceste documente difera prin continut, metoda de expunere, prin spiritual care le anima. Papirusul Ebers (dinastia a XVIII-a) si Papirusul de la Berlin (dinastia a XIX-a) contin , in special, culegeri de retete medicale, care nu exclude insa descantecele vracilor. Papirusul de la Kahum, relative scurt, este de o precizie si de o sobrietate remarcabila. Papirusul Smith (dinastia a XV-a) se distinge intre toate celelalte prin obiectul sau: expuneri de cazuri chirurgicale, cat si datorita aspectului sau cvasistiintific. INCEPUTURILE MEDICINII. Bolile, cel putin cele interne, au fost considerate mult timp de catre egipteni ca opera a unor factori supranaturali, “un zeu sau o zeita, un mort sau o moarta, un dusman sau o dusmanca”, care reusisera sa se ascunda intr-o fiinta omeneasca, devenita, in adevaratul sens al cuvantului, o fiinta “posedata”. Cum sa le alungi de acolo, daca nu prin procedee tot supranaturale, a caror practica era rezervata vrajitorilor si magicienilor. Acestia cunosteau formulele de natura sa indeparteze orice boala. Desigur in conceptia celui care vindeca, puterea cuvintelor magice era cea care trebuia sa ajute bolnavul. Cu toate acestea, formula era insotita de un tratament. Este posibil ca un medicament sau altul sa se fi dovedit eficace, independent de formula magica, bolnavul uitand cuvintele ce trebuiau rostite sau ezitand cu buna stiinta sa le mai pronunte. Experinta repetandu-se, s-a luat obiceiul sa se foloseasca numai medicamentul, si astfel medical s-a substituit vraciului. Transformarea in practica rationala a medicinii nu afost, de altfel, niciodata completa. Medicii se complaceau in a sublinia valoarea unor remedii carora le atribuiau o origine cereasca. Cutare document a fost gasit, se zicea “printe scrieri vechi sub picioarele lui Anubis, la Letopolis”(E., nr. 856), si cutare remediu contra mancarimilor “fusese descoperit cu ocazia unui inventar in templul lui Onnofris”(E., nr.589). Chiar mai mult, erau boli pe care medicii renuntau sa le ingrijeasca si al caror tratament il lasau in seama vracilor; intepatura de scorpion, de exemplu, pentru care papirusurile medicale nu propun nici un medicament, dar pe care o poate vindeca repetarea unei incantatii a lui Isis sau Thot; sau inghitirea unei ape cu virtuti magice pe care le capatase prin contactul cu figurine si texte gravate pe statui “lecuitoare”. MEDICII. Atat deprinderea medicinii, cat si a celorlalte meserii se transmitea din tata in fiu; la fel cum un preot transmitea secretul formulelor si riturilor aceluia dintre copiii sai care trebuia sa-I urmeze, tot astfel, un medic comunica stiinta sa
1

Prescurtari: B - Papirusul de la Berlin; E - Papirusul Ebers; K - Papirusul de la Kahum; S papirusul Smith.

. dar in unele institutii. si asa se face ca ea vorbeste in vasele fiecarui membru”(E. ar fi. pe care.. in ansamblu. cat despre inima. Astfel.”medici sefi” si “medici inspector”. Sa punem deci pe seama egiptenilor observatia ca inima se manifesta “vorbind”. Cei mai favorizati erau atasati personal faraonului in calitate de “medici ai Curtii”.n. “fiecare medic trata o singura boala. orice preot al lui Sekhemet. In ce priveste acelea pe care orice medic. fie pe ambele brate. K . egiptenii nu puteau decat sa dibuie cand puneau un diagnostic si cand hotarau tratamentul in bolile care afectau diverse viscere. fara ca sa le precizeze vreodata natura. 92). toata lumea era ingrijita absolute gratuiti. Un simptom comun tuturor acestor boli este tusea care face “sa apara si sa se formeze o hernie”.864).fiului care. care se aflau in fruntea atelierelor (scriptoria). ii prelua functiile. In expeditiile militare. Exista in ea vase care duc la fiecare membru. orice vraci pune degetele(fie) pe cap. fie pe maini. Orice organizare administrativa presupune o ierarhie: existau deci “sefi ai medicilor”. fara sa mai vorbim de chirurgic. caci vasele acesteia duc la fiecare din membre. si in calatorii.care in mod obisnuit se traduce prin “plaman”. In ce constau aceste notiuni si ce stiau egiptenii despre structura corpului omenesc? Trebuie sa recunoastem ca omul a ramas in mare parte pentru ei o fiinta “necunoscuta”. Papirusul Ebers ne-a pastrat un tratat Despre inima. 84). fie pe ambele picioare. a masurat pulsul numarand pulsatiile cu ajutorul unui orologiu cu apa. insotit de explicatii care lamuresc unele expresii tehnice si servesc drept comentariu la acest text..CAILE RESPIRATORII. nr. numite “Case ale vietii”. explica Diodor din Sicilia (I.Stim insa cu certitudine ca au existat in toate epocile. toate organelle aparatului respirator. S papirusul Smith. se pare. unde scribii se ocupau cu intocmirea sau recopierea documentelor consecrate medicinii.e. simte ceva venind de la inima. cu exceptia afectiunilor plamanului propriu-zis. nr. un “medic sef al faraonului”. adica batând intr-un ritm marcat prin pulsatii. fie (pe o parte) oarecare.Papirusul de la Berlin. cunoscut.Papirusul de la Kahum. pare-se. Data fiind nesiguranta lor in materie de anatomie si idea pe care ei si-o faceau despre “mersul inimii” si despre rolul “vaselor”. un “medic inspector al Curtii”. o clepsidra de dimensiuni mici. Bolile la care ei fac aluzie. Medicii egipteni erau functionari de stat. fara sa ne expunem ridicolului sa le reproşăm ca nu au descoperit circulatia sangeleui inainte de Harvey. E .ei intelegeau. nu mai multe”. BOLILE INTERNE. un grec originar din Egipt. dupa moarte. dupa o justa observatie a Papirusului Ebers (E. medicii fiind intretinuti pe cheltuiala societatii. ramanem totusi surprinsi de explicatiile pe care ei le dau referitor la rolul muschiului cardiac si a ceea ce ei numesc “vase”. Abia in secolul al III-lea î. La drept vorbiind. Iată cum incepe: “Punct de plecare al Secretului medicului: cunoasterea mersului inimii (=fiziologia) si cunoasterea inimii (=anatomia). notiunile lor despre organelle interne au fost intotdeauna foarte vagi. prin termenul sema. In ciuda cunostintelor pe care ar fi trebuit sa le furnizeze practica mumificarii. daca nu putem. nu s-au gandit niciodata sa le numere. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA: INIMA. titlul de “medic sef al Sudului si al Nordului” ne este de asemenea. fie pe inima. Herofil din Alexandria. . nu exista o scoala de medicina. 1 Prescurtari: B . Dupa cele relatate de Herodot(II. in fruntea lor gasim un “decan al medicilor Curtii”.Papirusul Ebers. tanarul practician putea sa-si completeze cunostintele dobandite de la tatal sau in anturajul invatatilor medici. dentişti si oculişti limitati la specialitatea lor.854). laringete si bronsite. Se pare ca ei nu stiau de existenta rinichilor. fie pe ceafa.

astfel ca merge anevoie. ulei sis are. nepunticioase pentru a vindeca o boala. partea dreapta fiind calda. despre care se spune in Papirusul Ebers ca era “cauzata de un zeu sau de un mort. răşină de teberint. “Dca examinezi un bolnav care are o jena la stomac si se simte prea ingreuiat pentru a putea manca ceva. consta dintr-un medicament care continea: tamâie..” Acest prim examen.. dupa Papirusul Ebers. Sa se dea bolnavului timp de patru zile”(B. nr. o caldura insotita de vanturi numeroase. gasim. . Un loc deosebit este rezervat mierei. S papirusul Smith. care va fi asezat la foc. TUBUL DIGESTIV. Orificiul rectului facea. numit “paznicul anusului”. dupa care ii palpezi din nou pantecul. iar inima ii bate repede. atunci iti vei spune despre acest caz: Boala se intinde si mistuie. destinata “sa faca sa dispara o durere violent in timpul mictiunii”(B. motivul e ca ei isi dadeau seama ca remediile lor erau prea slabe. Daca gasesti ca are fierbinteala in corp si o jena la stomac.chimen muiat in miere. folosind in mod obisnuit de medici (in acest caz): planta-pakhreset si samburi de curmale.188). De pus intr-un vas. In papirusurile medicale mai sunt semnalate si alte afectiuni ale vezicii sau uretrei. miere in parti egale. de origine foarte veche (si a carui interpretare este in multe privinte dificila). mentionata de 12 ori. precum si pansamente. aproximativ douazeci de remedii.. iti vei spune: ficatul nu mai este astupat si este spalat. bere dulce. fara ca bolnavul sa-si dea seama: planta. Astfel: “Remediu pentru a face sa dispara o senzatie de arsura la vazica. smantana este recomandata de 9 ori. Bolnavul a admis medicamentul”(E. dupa toate aparentele. sare. In ce priveste Papirusul de la Berlin.Papirusul de la Berlin. In Papirusul Ebers se gaseste un mic tratat. fara indoiala. Medicamentele se administrau in moduri diferite. telina. obiectul preocuparilor unui specialist. intitulat: Instructiuni pentru a ingriji pe cineva care sufera de stomac.265).143). dintr-un tratat magic: urina de baiat care nu a ajuns la pubertate. apoi un al treilea examen. va fi urmat. Medicina egipteana ne face. Alt remediu: Lapte de vaca. Cand fiertura va fi gata. Acestia sunt doua “vase” care . roşcove. actionand in pantecele unui individ”. ca si un om suferind de o inflamatie a anusului. duc urina direct la vezica. O alta reteta. constand mai ales din potiuni si electuarii. de un al doilea examen. ca sic and s-ar fiebe boabe. lichide lasate in intestine toata noaptea. facand apoi un supozitor care va fi pus in anus”(E. punrea diagnosticului. care are pantecul constipat. atunci va trebui sa-l examinezi in pozitia culcat.31).139).ibu. Plamadeala filtrate cu apa se va da apoi bolnavului ca s-o bea patru dimineti la rand. ulei de ben. Daca medicii au adoptat acest medicament. 1 Prescurtari: B . Este vorba. coriandru. In Papirusul Ebers sunt propuse “pentru disparitia hematuriei parazitare (numita aâa) din pantece si din inima”. cel putin in Papirusul Ebers. E . dupa cum am spus. de o cistita acuta. cu diagnostic si cu indicarea tratamentului. Se beau sau se mestecau folosindu-se Berea pentru a usura ingurcitarea. De asemenea se foloseau supozitoare. intre altele.. De framantat laolalta. nici o aluzie la rinichi. nr. daca-I gasesti tot corpul fara fierbinteala. atunci cand bolnavul simte dureri la urinat: sare de nord si smantana. dupa acelasi papirus. care va permite sa se constate eventual reusita: “Dupa aceasta daca gasesti doi curenti in corpul bolnavului. necesitand din nou diagnostic. tampoane din tesut vegetal. miere. alegerea tratamentului.Va trebui sa-l vezi din nou si. CAIE URINARE.. nr. iar partea stanga rece. un medicament curios. pacientul va mesteca aceste roscove si le va inghiti cu acel lapte timp de patru zile”(E. atunci iti vei spune: ficatul este de vina. Un tampon care se introducea in anus pentru a vindeca hemoroizii. pepene verde..314). –Si vei recurge la tratamentul secret cu plante. căprişor parfumat. Astfel: “Remediul pentru a face sa dispara tusea: smantana. ar putea sa se refere la o uretrita acuta. Iata acum. plecand de la inima. nr. El precizeaza. patru zile mai tarziu.. nr. compozitia unui supozitor: “Remediu pentru a face sa dispara caldura la anus si la vezica. reprodus. nr.Papirusul de la Kahum. el indica 18 medicamente.remenet.In lipsa de informatii clinice. De injectat in anus(E. 21 de medicamente contra tusei. Ele sunt in numar de douazeci si se adreseaza practicienilor carora trebuia sa le serveasca drept ghid la examinarea bolnavului. K .Papirusul Ebers. iar laptele de 7 ori. se pare.

sarcinile repetate. se pare ca afectiunile uterului erau foarte frecvente. Medicamentele se compuneau mai ales din tămâie. ineficiente. Tratatul Despre ochi. caracterizat printr-un miros pe care il aseamana cu acela al carnii fripte. FARMACOPEEA. tin de magie o intreaga serie de medicamente de-a dreptul “excrementiale”. in mare parte. si cele redactate de medici. Putem adauga ca medicamentul 1 Prescurtari: B . probabil. se va naste un baiat. daca graul germineaza primul.. praful.199). Subiect deosebit de important in vechiul Egipt. Respectful traditiei. lumina. contine aproape o suta de retete. Remediu pentru a face sa dispara trahomul ochilor: fiere de broasca testoasa. unde casatoriile precoce. in fiecare zi. in oarecare masura. cornea si cristalinul. atunci ea trebuie afumata cu tot soiul de carne arsa.miros raspandesti? (spune medical bolnavei). se vor pune curmale si nisip in cei doi saci. laudanum de pus in ochi. contemporani cu chirurgii atat de evoluati au putut sa recomande medicamente izvorate din imaginatia unor criere primitive. de asemenea. deci cataracta. faina de colochinta. dintre care unele se regasesc in medicina greceasca si chiar in credintele populare ale unor tari in occident. care adesea nu prezinta mare interes. fie cu ajutorul unor colire lichide. In aprecierile asupra farmacopeei egiptene distingem doua categorii de medicamente: cele extrase din tratatele de magie. probabil. lipsa de igiena. dar care ne permit sa ne dam seama. Papirusirule medicale ne-au pastrat o serie de pronosticuri ciudate. in asemeanea cazuri. Printre bolile care afecteaza mediile transparente ale ochiului. magia se asocia cu tratamentul medical pentru a face sa dispara “cresterea apei in ochi”. la farmece. Blefarita era tratata fie cu ajutorul pomezilor. era combatut printr-un tratament care ne face sa intrevedem homeopatia: “ Ce . crisocol.OCHII. vecine inca cu barbaria. Numai un vrajitor putea recomanda “apele murdare rezultate de la spalatul rufelor” pentru vindecarea durerilor de ceafa si de ochi. Este inutil sa mai spunem ca aceasta medicatie era. Este vestit acel pronostic facut prin cercetarea urinei: “Mijloc de a recunoaste daca o femeie va ramane insarcinata sau nu: (vei pune) orz si grau (in doi saci de panza) pe care femeia ii va uda cu urina sa. Daca (orzul si graul) germineaza amandoua. caldura.Papirusul de la Berlin. se va naste o fata. Metritele sunt indicate prin simptomele cele mai caracteristice: senzatia de arsura in uter si hipertrofia colului uterin. Cum se explica faptul ca unii medici. ea va avea copil. vom retine aici leucomul si cataracta. nr. De asemenea. Daca nu va germina nici unul nici altul femeia nu va avea copil (B. dupa ideile lor proprii si din propria lor experienta. E . galena. Daca orzul germineaza primul. De exemplu: gainat de pelican sau excremente de crocodil intrebuintate pentru vindecarea pterigionului. fara efect. argile colorate). Tot astfel. aceste procedee. expuneau femeia la accidente serioase. sa cunoasca. precum si obiceiurile clientelei explica. S papirusul Smith. frunze de salcam. munca istivitoare inainte de nastere. . asa ca se recurgea. pastrat in Papirusul Ebers. mustele sunt cauza lor principala. din cauza ca drogurile furnizate de retetar se dovedeau. Femeile se preocupau.Papirusul de la Kahum. In realitate. inainte de nastere sexul copilului pe care il vor adduce pe lume. “Vălul alb” care acoperea cornea se trata cu unguenti sau prafuri preparate de obicei pe baza de minerale(granit. de cunostintele pe care le aveau oculistii. tot asa. care nu puteau da rezultate prea bune. K . Daca ea raspunde: raspandesc un miros de carne arsa…. pana se ajunge la mirosul pe care-l exala”. Se indica un singur tratament: injectii vaginale. Grecii au fost aceeia care au tratat primii cataracta cu mijloace chirurgicale.Papirusul Ebers. si pentru tratarea cataractei. GINECOLOGIA. Oftalmiile au figurat intotdeauna printre plagile Egiptului. Oculistii erau numerosi in epoca stapanirii faraonilor: ei se bucurau de o reputatie care trecea peste granitele tarii. Cancerul uterului.

multe medicamente nu erau eficace. dupa publicarea Papirusului Ebers a facut sa mareasca stima medicilor din vechiul Egipt. acesta. de capra. Iar daca medicii din zilele noastre prescriu ca remediu. ficat de bou si de magar. curmal. de fapt. de liliac. iar chimistii prepara acum pe cale sintetica cortizonul. sange de magar. fierea de bou. galena sau colir negru. de pisica.Papirusul de la Berlin. de porc. au proprietati curative. deci in stare pura. Multe dintre preparatele mentionate sunt si astazi in uz. de oaie. granit. medicii faraonilor recurgeau la inhalatii placut mirositoare in tratamentul tusei si recomandau bolnavilor o supraalimentare cu ajutorul unor substante grase. grauntele. dura. dar complexe si associate eventual cu substante toxice. ricin. fructele. petrol. in caz de hemeralopie. Orice fiere contine acid colalic. cat si pentru a inlesnii evacuarea intestinului. rodie. de porc. alac. carne proaspata (in special in chirurgie). de gasca. care se da femeilor suferinde de o boala a uterului asociata cu tulburari de vedere. lapte de femeie. alabastru. si diversele substante avand aceeasi eficacitate. arama. Tot asa stau lucrurile si cu medicatia de fiere de pasare.cu puteri magice era asociat cu vreun produs natural. in totalitatea lor. sicomor. smochin. in multe cazuri. orz. ceapa. ale carui proprietati binefacatoare ei le constatasera. asigurand eficacitatea leacului. pesti din Nil si diverse vietuitoare din balti. de vaca. K . semintele si coaja de ricin folosite pentru intretinerea si regenerarea parului. Totusi. vegetale sau animale. prezenta calitatii asemanatoare. Din regnul vegetal avem: toti arborii si arbustii care cresc la tara si prin gradini salcam. 1 Prescurtari: B . Regnul mineral este de asemenea prezent in colectia de medicamente: arsenic. in stare natural. de capra. care se recomanda atat de des in bolile de ochi. . ienupar. si trebuie sa recunoastem ca retele egiptene. putinul pe care il stiau egiptenii avea poate meritul de a fi descoperit cu aproape treizeci de secole inaintea erei noastre. fara indoiala.. S papirusul Smith. caprisor. proprietati pe care le datorau prezentei. sucul lor. cleiul. usturoi. persea. spre exemplu. Cei vechi nu aveau ca noi posibilitatea de a alege intre o vitamina preparata pe cale chimica . ficat crud sau extract de ficat. Sa vedem acum acum care era valoarea retetelor prescrise de medici. totalitatea plantelor si ierburilor comestibile sau placut mirositoare: castravete.Papirusul Ebers. plecand de la acest acid. nebanuite de ei. de porc sau de broasca testoasa. cereal cultivate de egipteni: grau. Egiptenii ignorau sau nu stiau acest lucru si totusi recomandau in hemeralopie ficat de bou. Probabil ca ficatul crud de magar.Papirusul de la Kahum. natron. de ţap de munte.produse din regnul vegetal. Din regnul animal: carne grasa. de bou. ei om fac fiindca stiu ca aceast organ este bogat in vitamine. era superioara drogurilor de origine magica. Ceea ce am aflat cand Maspero a formulat aceasta opinie in 1876. miere si ceara. in plus. roscov. pepene galben. de sarpe. animal si mineral. In retete pare sa predomine in compozitia medicamentelor diferite substante. pepene verde. Desigur. nu corespund exigentelor si conceptiilor modern si. de hipopotam. coclochina. E . Acestea sunt coincidente care constituie exceptii. a unor substante pe care noi le utilizam nemijlocit. experienta le aratase egiptenilor ca anumite substante. grasime de leu. Fie ca e vorba de farmacie fie ca e vorba de medicina. Cu mii de ani in urma. de broasca testoasa. vinul de strugure si vinul de palmier. teleina.toate aceste vegetale cu frunzele. de caiine.

Papirusul de la Kahum. E .Bibliografie: 1 Prescurtari: B .Papirusul de la Berlin. . K . S papirusul Smith.Papirusul Ebers.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful