PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA

Data: 18.februarie.2004 Clasa: a VII-a A Obiectul: Matematica opţională Profesor: Ştefan Maria Lăcrămioara Unitatea de învatare: Geometria triunghiului: Relaţii metrice Tema lectiei: „Aplicaţii şi completări la teorema lui Pitagora” Tipul lectiei: Lectie de fixare si consolidare a cunostintelor. Scopul lectiei: Dezvoltarea la elevi a priceperilor si deprinderilor de rezolvarea problemelor cu continut practic. Obiective operationale: La sfârsitul orei elevii sa stie: O1 - să efectueze calcule cu numere reale utilizând proprietăţile operaţiilor şi formule de calcul prescurtat O2 - să utilizeze proprietăţi calitative şi metrice ale figurilor geometrice în rezolvarea unor probleme O3 - să construiască probleme , pornind de la un model O4 - să identifice şi să diferenţieze etapele unui raţionament matematic, prezentat în diverse forme O5 - Să manifeste interes pentru folosirea tehnologiilorinformaţiei în studiul matematicii
Material didactic: planse, manual, culegere, calculator personal
Fiind o oră de matematică opţională la clasa a VII-a s-a recurs la folosirea unor programe de calculator pentru formarea deprindelor de calcul la aplicarea teoremei lui Pitagora îmbinat cu date istorice remarcabile despre viaţa şi activitatea lui Pitagora şi despre şcoala întemeiată de acesta. Material bibliografic folosit: 1. 2. 3. 4. Ioan Dăncilă: Matematica gimnaziului între profesor şi elev, Ed. Aramis, 2001 V. Bobancu: Caleidoscop matematic, Ed. Albatros,1979 Eugen Guran: Matematică recreativă, Ed. Junimea, 1985 Ioan Dăncilă : Matematică aplicată, Ed. Sigma 2000 5. Surse de internet: http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Timelines/index.html;
www.ereferate.ro

6. MATE 2000+3, culegere de probleme pentru clasa a VII-a

Contribuţii în aritmetică . Se verifică dacă au studiat ambele cazuri: M în interiorul triunghilui ABC şi M în exteriorul triunghiului.Şcoala lui Pitagora .Viaţa şi activitatea lui Pitagora . Triunghiurile considerate 3.Demonstraţii ale faimoasei teoreme . Recurgerea la o situaţie problemă 1 2   1.Curiozităţi II. folosind că unghiurile ascuţite într+un triunghi dreptunghic sunt complementare.Desfasurarea lectiei Evenimentele instrutirii Stimularea reactualizarii cunostiintelor Activitati ale lectiei pentru îndeplinirea functiilor I. Demonstraţii interesannte ”fără cuvinte” bazate pe figuri echivalente. Schiţele sunt prezentate în Anexă 3.Contribuţii în geometrie . z = m  2 1 2   şi z =  m + 1 formează triplete pitagoreice. Să se demonstreze că numerele de forma x =  m − 1 . Folosind modelul e demonstraţie a teoremei lui Pitagora dat de Bhaskara să se construiască un pătrat echivalent cu un dreptunghi cu lăţimea 1 şi lungimea 5. Teorema lui Pitagora Verificarea temei pentru acasă: demonstrează relaţia lui Carnot 1. 2. Relaţia rezultă imediat din aplicarea teoremei lui Pitagora şi insumţnd termenii obţinuţi Intensificarea retinerii si asigurarea transferului Elevii care au avut de pregătit documentare suplimentară prezintă date despre: . Teorema catetei 3.Aplicaţii în probleme . Exercitii de antrenament mintal: Recapitularea cunoştinţelor referitoare la ”Relaţii metrice” 1. . adică x2+y2 = z2. Triunghiul dreptunghic 2. Teorema înălţimii 4. 2  Metode Conversatia Problematizare Conversatia Problematizare 2.

numerele amiabile. pitagorienii au conceput numerele figurative. 475 (497) î. a călătorit şi s-a instruit în Egipt şi Chaldeea. au descoperit iraţionalitatea – utilizând teorema ce-i poartă numele. matematician şi filozof grec. emblema lor era pentagonul stelat. au definit numere pare şi impare. tabla înmulţirii. numerele perfecte. în Samos. Elevii care încă au dificultăţi în rezolvare problemelor vor fi ajutaţi de către responsabili.Activitatea independentă Evaluarea rezultatelor Tema pentru acasa Clasa este împărţită în 2 grupe de elevi. s-a stabilit în Cretona unde a înfiinţat o şcoală filozofică ce reunea peste 300 de pitagorieni.aprox. Fiecare elev va face câte o aplicaţie la calculator pentru verifcarea modului cum aplica teorema lui Pitagora şi evaluarea corectitudinii calculelor. Din studiul numerelor. unde a instituit o disiplină severă de viaţă şi de muncă. Să se demonstreze că numerele de forma x=k(p2-q2). cunoşteau cele cinci poliedre regulate.Hr. în Metapont Pitagora. 2. ANEXE Anexa 1 Pythagora din Samos aproxim. Demonstrază că intr-un paralelogram suma pătratelor lungimilor laturilor este egală cu suma pătratelor lungimilor diagonalelor 1. au studiat media aritmetică. geometrică şi armonică. a studiat cu Anaximandru. 569 (584) î. Ionia . şi câte un responsabil care supraveghează modul cum operează la calculator. (se foloseste un program care pune elevul in situatia de a aplica teorema pentru cazuri simple: într-un triunghi dreptunghic se cunosc 2 laturi să se afle a treia latură) Calculatorul afişează numărul greşelilor din setul de 10 aplicaţii. y = 2kpq şi z = k(p2-q2) pot fi lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic.Hr. sistemul zecimal .

legată sub formă de inel şi fixată cu 3 ţăruşi şi obţineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3. Se spune că pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme. 5).În astronomie. Pitagora nu a lăsat nimic scris. de aceea este greu de delimitat concepţiile şi contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi. şi a înălţimii să se numească eventual teorema ipotenuzei. ideea că Pământul se învârte în jurul unui ”foc central” apare pentru prima dată în cadrul şcolii pitagoriene. utilizând astfel reciproca teoremei lui Pitagora. De altfel. mai ales că prima descriere a operei şi a şcolii sale a fost întocmită cu 13 decenii mai târziu. Cu toate că poate ar fi fost mai corect ca alături de teorema catetei. o adevărată erezie pentru cei ce nu acceptau decât numere raţionale pentru descrierea fenomenelor naturii. deci şi a geometriei. Pitagora a rămas cunoscut în mod special datorită teoremei sale. 4. Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcţia unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante. d deoarece într-un pătrat ducea la relaţia l = 2 . teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au înregistrat în decursul timpului recordul demonstraţiilor (se presupune între 350 – 500 de demonstraţii). deşi a fost descoperită cu mult înaintea lui Pitagora şi se presupune că doar a extinso la triunghiuri dreptunghice ale căror laturi sunt exprimate prin orice număr pozitiv (iniţial erau numai numere naturale). ”La început a fost numărul” .

2924) (5020. + n = n( n + 1) 2 Numere pătratice 1 + 3 + 5 + . În rezultat s-a obţinut 42 de perechi de numere prietene: (220.284) (1184. numerele compuse care se scriau ca produs de doi factori numere plane. numerele prime denumind numere liniare (o dimensiune). + ( 3n − 2 ) = n( 3n − 1) 2 Numere prietene sau amiabile au foat numite acele numere la care suma divizorilor unui număr este egală cu suma divizorilor celuilalt număr. (67095.. Considerau că numerele impare sunt nemuritoare... deoarece nu se împart la 2.. Numere triunghiulare 1 + 2 + 3 + . însemnând îndeletniciri zilnice ale oamenilor de rând. numărul 7 este număr medical şi este decisiv pentru bolnavii contagioşi şi cei operaţi. Magia numerelor I-a fascinat pe adeptii lui Pitagora. a studiat numerele pare şi numerele impare. iar numerele compuse din trei factori spaţiale.87633). Universul . Cu ajutorul calculatorului electronic într-o universitate din S. + (2n-1) = n2. Numere pentagonale 1 + 4 + 7 + .6368) Există şi perechi de numere prietene impare: cum ar fi (12285. Ei au considerat că efectuarea calculelor este un lucru nedemn..U.1210) (2620. chibzuinţa. au fost cercetate toate numerele până la milion. gândirea. în schimb s+au ocupat foarte mult de proprietăţile numerelor. 5564) (6232. 14 595). prietenia.Anexa 2 Curiozitati – Pitagora A descoperit tabla înmulţirii.. numerele prime şi numerele compuse. că 8 (octava) semnifică dragostea.A. Pitagorienii au gasit perechea 220 şi 284.

Soarele. Mercur.aria păptratului mare: a2 = 4 ⋅ c ⋅b + (b − c) 2 2 b+c b⋅c a⋅a ⋅ (b + c) = 2 ⋅ + 2 2 2 . Martie. el reprezintă suma cuburilor primelor trei numere (13+23+33). Bhaskara (sec. De aceea au considerat că jurământul cu numărul 36 este cel mai crunt. Venus. Deasemenea cunosteau ca Pământul are formă sferică. Anexa 3 Demonstratii ale teormei lui Pitagora: I. Luna.este analogat cu numărul 10. celor neinitiaţi s-a pierdut în urma unui naufragiu. Iar legenda spune mai departe că un adept al lui Pitagora care a divulgat teorema. O semnificaţie aparte a avut numărul 36.se scrie aria trapezului în două moduri. suportând răzbunarea zeilor. Abraham Garfield (fost preşedinte SUA) a . b c a c b III. Pythagoras avea să adauge celor nouă cercuri (planete cunoscute atunci) (cer. Pentru a demonstra că 10 este perfecţiunea şi că exprimă universul. Jupiter şi Saturn) cel al zecelea – al Anti-Pământului (o invenţie arbitrară).) . Pe de o parte. XII. II. El i-a impresionat pe pythagorieni foarte mult datorită proprietăţilor sale. iar 10 reprezintă perfecţiunea. pe de altă – este suma primelor patru numere pare şi impare: (2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36. Acest ”jurământ” au depus şi pentru a nu divulga secretul teoremei lui Pitagora. Pământ.Din antichitate: patrulaterul din interior se arată că este pătrat Se scrie aria pătratului mare în doau feluri: b c c a b a c b (c+b)2 = a2 + 4 cb 2 .se arată că triunghiul obţinut este dreptunghic isoscel b c .patrulaterul din interior este pătrat .

Aplicaţia practică: Dreptunghiul se poate împărţi în 5 pătrate. Bèzout (1768) A ∆ DAC ≈ ∆ DBA≈ ∆ ABC A ( DBA ) A ( DAC ) A ( ABC ) A ( DBA ) + A ( DAC ) = = = AB 2 AC 2 BC 2 AB 2 + AC 2 B D C Anexa 4 Folosind demonstratia data de Bashkara se efectuează practic următoarea problemă: Se dă un dreptunghi cu lăţimea de 1 cm şi lungimea de 5 cm.IV. Căte 2 pătrate se grupează şi rămâne un pătrat care se decupează. Dreptunghiurile se taie pe diagonale şi obţinem 5 . de unde găsim latura pătratului 5 . deci pătratul va avea aria 5 cm2. . Prin patru taieturi să se decupeze figuri geometrice care să acopere un pătrat. putem construi acest număr folosind teorema lui Pitagora într-un triunghi dreptunghic cu catetele de 1 cm şi 2 cm. care va fi latura pătratului. Henry Perigal (a decupat cu foarfeca dintr-o hârtie) V. Am folosit 2 tăieturi. Soluţie: Pătratul şi dreptunghiul sunt figuri echivalente. Se aşază figurile obţinute ca mai sus şi se formează pătratul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful