ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

MASTER AFACERI INTERNATIONALE
AN II

GRUPA: COSTEA VALENTIN KOSTALLARI ILIR NICOLAE MONICA STOICA VLAD TOFAN IRINA

BUCURESTI, 2011
1

economice. umane. deoarece nu putem spune că Rusia a devenit independentă sau că şi-a recăpătat independenţa. deţinător de enorme resurse politice. militare. această destrămare a fost programată în codul genetic al URSS prin valorile pe care le-a promovat. prin relaţiile sociale pe care le impunea şi prin scopurile propuse. Transformări care au afectat toate sferele vieţii sociale pe întreg globul pămîntesc. nu numai de jure. În spaţiul respectiv a apărut un enorm vid de putere şi s-a schimbat radical sistemul geopolitic. începand cu valorile morale şi terminand cu componenta economico-socială. militare. al unor state întregi şi chiar al întregii omeniri. Nimeni nu era pregătit pentru scenariul „ prăbuşirii peste noapte”. Destrămarea statului URSS a fost determinat de multiple cauze. Conducătorii sovietici erau incapabili să răspundă la provocările timpului. În urma dispariţiei URSS. Fostele republici sovietice au obţinut rezultate diverse în calea lor spre acest scop. economice. De fapt. Statele suverane noi au fost puse în faţa unor probleme politice. sociale. sociale. Rezolvarea acestor probleme trebuia să contribuie la obţinerea unei independenţe şi a unei suveranităţi de facto.Rolul Geopolitic al Ucrainei în jocul marilor puteri Dispariţia URSS şi noii actori geopolitici Sfîrşitul secolului al XX-lea a fost unul al transformărilor radicale. umane şi care reprezenta una din cele două supra-puteri mondiale. În perioada finală a acestui proces putem vorbi despre incapacitatea elitelor sovietice să înfrunte problemele de sistem cu care se confrunta statul. Colapsul URSS a avut un efect de şoc în lumea politică. pentru a atinge un randament maxim în rezolvarea problemelor „apărute” este necesar ca statele respective să folosească cat mai eficient resursele lor politice. 2 . adică să transforme întreg sistemul. economice. Acest tandem deţinea rolul de stăpîn al destinelor omeneşti. O dată cu obţinerea independenţei. pe harta lumii au apărut 15 noi state independente.Cauza şi motorul acestor evoluţii care au schimbat lumea a fost destrămarea URSS. Confruntarea dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americei garanta securitatea la toate nivele – de la cel local la cel global şi viceversa. Mai bine zis 14. Cele mai influente centre de cercetare şi de analiză nu au putut prognoza asemenea evoluţii ale evenimentelor. În numai cîţiva ani de pe harta lumii a dispărut cel mai mare stat. naturale. Posibilitatea prăbuşirii statului sovietic era abordată la un nivel pur teoretic.

În plus. Politica dură a Gazprom-ului. reprezintă zone cu importanţă majoră. În prezent se duce o luptă diplomatică între Occident şi Rusia pentru această regiune. constituind o axă de conexiune între Europa continentală şi Asia Centrală şi regiunea caspică. caracterizându-se prin aspecte geopolitice. Evident este faptul că Kremlinul urmăreşte la fel anumite interese comerciale şi energetice. Totodată. Acest lucru este extrem de important deoarece ponderea poziţiei geografice a unui stat determină evoluţiile relaţiilor internaţionale. Un rezultat diferit în folosirea poziţiei geografice este cauzat şi de locul propriu-zis pe care îl deţine un stat pe harta lumii. cât şi asupra Bruxelului. Menţionăm faptul ca via teritoriul ucrainean tranzitează cca 80% de resurse de gaz natural importat din Rusia de către UE. determinând-o să-şi revadă propria poziţia vis-a-vis de aderarea sa la structurile occidentale. Relaţiile bilaterale ruso-ucrainene pe segmentul energetic au cunoscut în ultimul timp mai multe divergenţe în ceea ce priveşte preţul la gaz şi la tranzit. la bază fiind interesele naţionale ale Rusiei în imediata sa proximitate. astfel că disputele energetice ruso-ucrainene reprezintă nu doar o problemă ucraineană sau rusă. ceea ce reprezintă 25% din volumul total importat de statele comunităţii. Santajul energetic faţă de Kiev este doar un prim pas în scopul asigurării securităţii naţionale şi semnalării Occidentului de a se debarasa de politicile sale. Folosirea corectă a poziţiei geografice poate aduce un aport considerabil în rezolvarea problemelor ce ţin de securitatea naţională. în mod tradiţional. La fel. dar şi tehnice. acest spaţiu formează coridorul nord-sud. dacă luăm în consideraţie ruta turcă. care ating interesul naţional sau de stat al Rusiei. în sensul larg al acestui concept. cat şi ca un coridor pentru tranzitul din Asia Centrală. dar obţin un caracter geopolitic. cât şi pentru ucraineni. adică asigură căile de acces la resursele lor energetice. Evident este faptul că există o competiţie între aceste două axe. fapt ce reprezintă nişte semnale evidente atât pentru occidentali. dat fiind faptul ca ea asigură acces spre o zonă bogată cu resurse energetice. o demonstrare în acest sens fiind gazoductul Blue Stream. suma maximă poate rezulta din aprecierea corectă a rolului poziţiei geografice a statului în evoluţiile politice internaţionale plus folosirea eficientă a acestuia. reprezintă şi o atenţionare pentru Ucraina. ce a avut impact negativ atât asupra Kievului. scoate la suprafaţă în mod expres conotaţii politice şi geopolitice. Acestea sunt nişte zone „donatoare” de resurse energetice. De fapt.Un factor extrem de important este amplasarea geografică a unui stat. Respectiv. care uneşte Rusia şi Turcia. Ucraina se poziţionează ca un actor important în ceea ce priveşte securitatea europeană energetică. regiunea ucraineană tranzitează coridorul vest-est. sunt importante regiunile şi statele care permit accesul la aceste zone. în cazul Ucrainei fiind unul vital. Situaţia tensionată ar reprezenta o atenţionare pentru statele UE asupra instabilităţii 3 . Spre exemplu. o asemenea zonă care serveşte depozit de resurse energetice este Orientul Apropiat. Regiunea Caucazului este importantă atat ca o zonă petrolieră. Totodată. Turcia reprezintă o magistrală a tranzitului de resurse energetice şi în acelaşi timp joacă un rol important în asigurarea stabilităţii şi controlului asupra Orientului Apropiat. atunci observăm că ea nu reduce din importanţa Ucrainei în ceea ce priveşte tranzitul hidrocarburilor. Există însă regiuni şi state care.

Moscova şi-a înăsprit pretenţiile în ceea ce priveşte prezenţa sa militară la Marea Neagră.tranzitului de resurse energetice via teritoriului ucrainean. atunci ne convingem o dată în plus că motivul real al conflictului dintre Kiev şi Moscova nu a avut conotaţie financiară. însă gradul acestei importanţe este diferit. De fapt. ci una geopolitică şi geo-energetică. în jurul căreia a început unirea tuturor pămînturilor ruseşti. conflictele energetice dintre Ucraina şi Rusia din 2006 şi din 2009 au avut la bază divergenţe de ordin politic sau mai bine spus lipsa unei colaborări între aceste două state şi lezarea unor interese ale Rusiei în regiune. ca şi o contrapondere celei NATO din regiune. apărute după dispariţia URSS. statalitatea ucraineană are o varstă de numai 13 ani. teritoriul actual al Ucrainei a servit ca temelie pentru primul stat al slavilor de răsărit – Rusia Kieveană. confruntându-se cu grave probleme de ordin economic şi social. Ucraina. dar şi raporturile dintre marile puteri occidentale în special SUA şi Rusia. Ucraina reprezintă un stat cu o suprafaţă de 604 mii kilometri patraţi şi o populaţie de aproximativ 50 mln locuitori. Iniţial. În plus. cât şi din Europa. Pe de o parte. de securitate energetică sau economică. Consecinţele negative de ordin politic. fapt ce ar putea duce la încurajarea UE pentru a participa mai activ în cadrul proiectului North Stream şi South Stream. demonstrează expres interesul de aducere a Ucrainei pe orbita Rusiei. Stabilitatea politică din Ucraina va juca un rol important în evoluţia ulterioară a evenimentelor din această regiune. Cauza oficială a conflictului gazelor între Ucraina şi Rusia a fost neachitarea din partea Kievului a datoriei pentru gaz. o reducere considerată o parte din chiria plătită de Moscova pentru această bază. pentru Ucraina este vital să menţină relaţii de colaborare şi prietenie cu vecinii. UE şi SUA. Ce reprezintă Ucraina? Ţinta noastră este Ucraina care are un rol aparte în determinarea viitorului Republicii Moldova. în evoluţiile din întregul spaţiu post-sovietic şi chiar în structura de securitate a întregii lumi. Toate statele foste sovietice sunt importante în cadrul noii structuri internaţionale. nu poate să-şi permită luxul de a face schimbări radicale în ceea ce priveşte priorităţile sale în materie de politică externă. economic şi energetic atât din Ucraina. social. Pe parcursul istoriei nu a existat un stat cu numele Ucraina. Însă. Noile state. În orice caz. Chiar şi semnarea acordului de către Preşedintele rus Dmitri Medvedev şi omologul său ucrainean Viktor Ianukovici privind menţinerea bazei navale ruse în Ucraina până în anul 2042. 4 . considerăm că schimbări radicale nu se vor produce. precum este Federaţia Rusă. luând în consideraţie criza economică globală. a dus la consolidarea poziţiilor Rusiei în regiune. Dat fiind faptul că fiecare stat îşi promovează propriile interese naţionale. în special cu marele puteri. dacă nu uităm de faptul că datoria Transnistria este cu mult mai mare. în afară de independenţă şi suveranitate au obţinut statutul de subiecţi în sistemul geopolitic al lumii şi al continentului. în schimbul unei reduceri de 30% a preţului pentru gazele naturale ruse livrate Kievului.

împart Rusia în unităţi teritoriale bazate pe principiul naţional. În 1940 Stalin oferă Ucrainei partea de sud a Basarabiei şi Bucovina de Nord cu ţinutul Herţa.) În acelaşi timp în locul Kievului apare un alt centru care doreşte reunificarea tuturor pămanturilor ruseşti –Moscova. au dus lumea în pragul dispariţiei fizice.catolici. Acest proces are loc concomitent cu lupta contra jugului mongol. adică subiect şi obiect pe harta geopolitică a lumii. În 1991 Ucraina îşi proclamă independenţa şi astfel apare un stat cu hotare. Pe parcursul următorilor două sute de ani Imperiul Ţarilor obţine şi redobandeşte toate pămanturile care alcătuiau Rusia Kieveană şi peninsula Crimea. rezultate din împrejurări politice de moment şi din miopia unor lideri sovietici. în care sunt incluse nu numai pămînturile populate de maloroşi (adică ucraineni). Aceste speranţe iluzorii nu au fost îndreptăţite. însă . completate cu succesele bolşevicilor în războiul civil. Pentru aceasta era necesar de a menţine statutul pe care l-a obţinut după terminarea „războiului rece” –singura 5 . Evoluţiile politice şi militare au făcut ca Hoarda de Aur să se retragă din zona kieveană care devine un fel de „regiune-tampon” pe care şi-o disputau Turcia şi Polonia. Statele Unite au hotărat ca secolul XXI să devină unul american. unul din subiecţii confruntării globale. Ucraina a devenit un stat independent. Reunificarea cu pămanturile ruseşti are loc în anul 1564 cand unirea cu „moscalii” reprezintă singura şansă de a supravieţui în războiul cu Polonia. Proiectul german urmărea scopul de a reduce Rusia în zona respectivă. Indiferent de fluxurile politice ale vremii ortodoxia creştină a servit drept catalizator în lupta contra străinilor şi a contribuit la păstrarea unei identităţi aparte. proces care este încheiat la 1480. Prima încercare de a crea statul Ucraina a fost întreprinsă de germani imediat după lovitura de stat bolşevică. nu de puţine ori. Polonia recunoaşte teritoriile de pe malul stang al Niprului ca aparţinand Rusiei. „respectand dreptul popoarelor la autodeterminare”. În 1954 Hruşciov dăruieşte Ucrainei Crimea şi astfel. În mare parte pentru că se aflau în controversă cu viziunea SUA asupra viitorului sistem de relaţii internaţionale. anulează proiectul respectiv. Pax Americana şi rolul pe care trebuie să-l joace Ucraina Cum s-a afirmat mai sus. practic. Bolşevicii. Sistemul de relaţii internaţionale s-a prăbuşit. Prin dispariţia URSS. unele cercuri ştiinţifice şi politice îşi exprimau convingerea că începe era securităţii depline şi a bunăstării totale. (Trebuie să mentionam că turcii sunt islamici. artificiale. În perioada imediat următoare destrămării URSS. apărand necesitatea în o nouă structură a relaţiilor internaţionale. se spera că vor dispare cauzele conflictelor care. iar polonezii sunt slavi. ci şi de velicoroşi (adică ruşi) – în special regiunile estice ale noii unităţi administrative. Pe o perioadă de trei sute de ani majoritatea pămanturilor ruseşti s-au aflat sub dominaţia mongolă. se ajunge la frontierele actuale. Rezultatele războiului. colapsul URSS a avut un efect de şoc.Acest proces firesc a fost întrerupt de invazia mongolă şi de făramiţarea feudală. Una din aceste unităţi (republici) este denumită Ucraina.

Iranul deţine 16% din tot volumul de gaz din lume. Resursele din Marea Caspică sunt de aproximativ zece mlrd. adică petrol şi gaze. În primul rand. Anul trecut SUA a importat 54% din volumul total de petrol consumat. Garantarea accesului la resursele de petrol şi gaze naturale este vitală pentru economia americană şi pentru păstrarea statutului de cea mai puternică economie mondială . să le limiteze accesul către aceste zone. Uzbekistan. Nerezolvarea acestei probleme pe termen scurt poate pune în pericol aprovizionarea cu resurse energetice. Controlul asupra Ucrainei ar permite SUA să-şi asigure o cale spre una din cele mai bogate regiuni energetice din lume – Orientul Mijlociu. există numeroase rezerve de petrol pe teritoriile statelor din regiune. mai ales. Plus la aceasta. Pentru a-şi menţine statutul de supra-putere. formează caracteristicile statutului respectiv. în special al celui lichefiat. în special pe cel militar şi pe cel tehnologic. Ucraina este importantă din simpla necesitate de a avea o alternativă de transport. Potrivit experţilor din energetică. În acelaşi timp va creşte consumul de gaze naturale. despre zăcămintele de hidrocarburi. iar pe termen lung – statutul de supra-putere a SUA. Ucraina reprezintă poziţia-chee. SUA şi-au manifestat interesul pentru această regiune imediat după destrămarea URSS. pentru a-şi păstra acest statut SUA trebuie să elimine concurenţii din regiunile respective sau. De exemplu. Este vorba. în complex. un asemenea caz poate fi escaladarea în jurul conflictului curd din Turcia. Acest fapt nu reduce cu nimic rolul Ucrainei în rezolvarea problemei tranzitului de hidrocarburi. Turkmenistan. Ruta turcească este convenabilă şi eficientă. În SUA gazul va fi transportat în tankuri petrolifere în stare lichefiată. Acest lucru oferă un spaţiu mai larg în eventualitatea unor evoluţii negative în Turcia. Regiunea aceasta deţine enorme zăcăminte de petrol şi gaze naturale. În primul rand. este necesar de a garanta accesul la resursele naturale. iar potrivit Ministerului Energeticii al SUA în 2025 acest indice va fi de 70%. tehnologică şi culturală. barili iar resursele potenţiale sunt estimate în jurul cifrei de 233 mlrd. În ceea ce priveşte tranzitul de gaze naturale. cel puţin. în următorii zece ani gazul natural va lua locul petrolului în lista consumului de hidrocarburi.economie care determină evoluţiile din întregul sistem economic mondial. Capacitatea acestei conducte este de aproximativ de 60 mln tone pe an şi la etapa iniţială de explorare poate să preia cea mai mare parte a exportului din regiune. Toate aceste componente determină una pe alta şi toate. Ucraina este foarte importantă pentru rezolvarea ambelor ecuaţii. barili. SUA trebuie să rezolve două probleme esenţiale. Una din pieţele principale de consum va rămîne Europa şi SUA. militară. Plus la asta. Caracteristicile acestui statut sunt dominaţia economică. În al doilea rand.supra-putere mondială. Pentru SUA. Accesul la resursele naturale implică nu numai controlul regiunilor donatoare de resurse. Zăcăminte enorme sunt deţinute şi de Kazahstan. sectorul economic „hrăneşte” celelalte componente ale dominaţiei asupra lumii. SUA este principalul promotor al conductei Baku-Geihan care leagă Mare Caspică cu ţărmul mediteranean al Turcie. Zona aceasta deţine cele mai mari rezerve de gaze naturale de pe glob. în perspectiva creşterii volumului exportului ruta ucraineană ar putea prelua cu succes o parte din volumul de tranzit. 6 . ci şi căile de acces către acestea. În al doilea rînd. în caz dacă va fi păstrat acelaşi volum de consum.

să amane revenirea la statutul deţinut pană la sfarşitul anilor ’80. Plus la aceasta. Rusia va păstra doar o fîşie îngustă de litoral. Practic. Este necesar să luăm în calcule şi componenta economică în relaţiile dintre două state. includerea Ucrainei în orbita SUA poate reduce la zero toate eforturile de restabilire a influenţei în spaţiul fostei URSS. În cazul in care Ucraina va deveni protectorat occidental. Raportul respectiv ar avea efecte negative şi asupra UE. În prezent. cu raport invers în implicarea sa în chestiunile europene şi orientale. În situaţia în care Rusia scapă Ucraina în sfera de influenţă occidentală. alcătuiau un sistem unic care era legat prin numeroase fire. ar fi afectată Rusia. Kremlinul va fi acceptat la masa de tratative. Occidentul va acţiona 7 . iar politicile comerciale vor fi convenite cu structurile din vest. în special cel european. Fără Ucraina procesele de integrare în cadrul post sovietic sunt inutile. atunci putem constata faptul că Mare Neagră poate deveni un bazin aproape exclusiv occidental. Ucraina ocupă locul doi în şirul statelor foste sovietice ca număr de populaţie. pentru a nu ignora unul din cele mai puternice potenţiale nucleare din lume. Pentru aceasta se vor investi sume enorme în economia ucraineană. În acest sens. includerea Ucrainei în sfera americană (după modelul Gruziei) ar reprezenta un succes enorm pentru SUA.Ucraina pentru Rusia: revenirea imperiului sau garant al securităţii Pentru SUA. dar mai ales. Factorul ucrainean este important pentru Rusia nu numai în perspectiva recăpătării influenţei pe scena politică internaţională. iar eliminarea flotei din Sevastopol este numai o chestiune de timp. a Azerbadjanului şi a Armeniei în aceleaşi structuri. La fel. alături de celelalte foste republici. care le făceau dependente una de alta (o cauză a proporţiilor dezastrului economic a fost ignorarea acestei realităţi). Cel mai dinamic se dezvoltă industria petrolieră. Dacă ne amintim că se doreşte implicarea Gruziei. Este evident că SUA va include Ucraina în schemele structurilor politico-militare occidentale. cel puţin. reintegrarea dintre cele două ţări are la bază restabilirea legăturilor reciproc avantajoase. Ucraina este importantă ca instrument de eliminare a concurenţilor care pretind controlul asupra resurselor energetice din zonă şi a căilor de acces către acestea. concurenţi care pretind şi la statutul de supra-putere. unul din foştii determinanţi ai proceselor politice internaţionale va fi redus la limitele unei puteri regionale de tipul Iranului. Moscova poate. Pînă la sfarşitul anilor ’80 economiile celor două ţări. Ucraina este mult mai importantă pentru Rusia pentru a-şi asigura securitatea naţională. UE şi China. Influenţa Rusiei va fi redusă la limitele regiunii apropiate. cel puţin în direcţia europeană. Cea mai mare parte din economia ucraineană va trebui să fie reorientată spre piaţa occidentală. energetică şi cea aeronautică. atunci se va face tot posibilul ca în termenii cei mai scurţi economia acestei ţări să fie integrată în sistemul economic occidental. Porturile pe care le deţine nu au capacitatea de a servi pentru amplasarea de baze militare navale. Ucraina este vitală şi pentru Rusia. Practic. ca perspective economice şi ca importanţă politică. există proiecte ruso-ucraineşti în diverse domenii ale economiei.este vorba de Rusia. unde se va hotăra rezolvarea problemelor de securitate regională şi mondială numai din respect pentru trecutul Rusiei. În special. La moment. În primul rand. ea va fi „împinsă” în Asia.

Poziţia europeană este diferită. necesar fiind ca să fie exclusă şi orice motivaţie economică şi materială de reintegrare. În ceea ce priveşte relaţiile cu UE. ceea ce ar face ca aceste rute să fie controlate de Moscova. Aici interesele celor doi subiecţi occidentali coincid. mai ales. toate mutările şi acţiunile politice sunt puse în serviciul acestui scop. Situaţia dată îi face pe europeni destul de vulnerabili şi dependenţi de Rusia. În prezent. În perspectiva tranzitului de hidrocarburi poziţiile UE şi SUA sunt foarte asemănătoare. britanice. Alte rute includ teritoriul Rusiei. Indiei. Statele Unite s-au angajat şi doresc angajarea unui şir de aliaţi. alături de Moldova şi statele din Caucaz. În al doilea rand. În varianta americană ideală. Chinei. Ambii actori văd diferit sistemul respectiv şi rolul pe care trebuie să-l aibă fiecare în cadrul acestuia. Ucraina reprezintă veriga cea mai importantă pentru transportul resurselor în Europa. Controversele ţin mai mult de volumul de control pe care îl va exercita fiecare actor în extracţia şi în transportarea hidrocarburilor. italiene. Controversele dintre SUA şi UE ţin mai mult de viziunea asupra sistemului de relaţii internaţionale. Casa Albă doreşte în continuare ca Europa să fie un fel de frate mai mic. Ucraina ar trebui să devină membru al UE. Prin acest fapt SUA ar reduce influenţa Rusiei. prin intermediul cărora să-şi promoveze propriile interese în cadrul UE şi mai departe în zona euroasiatică. UE este interesată într-o măsură mai mare în asigurarea unui tranzit alternativ şi sigur de resurse energetice din zona Asiei Centrale. SUA nu ascunde faptul că doreşte ca secolul al XXI-lea să fie unul „american”. situaţie care nu convine deloc. Procesul de 8 . pentru a depăşi situaţia respectivă se încurajează investiţiile companiilor energetice europene în zona caspică. Unde se indreapta Ucraina? Varianta UE Ceva mai sus am spus că o Ucraină pro-americană nu ar reprezenta interesele UE. Administraţia americană susţine ideea de extindere a Europei pană la hotarele Rusiei. În prezent. pentru garantarea securităţii energetice a continentul. Europa este interesată. mai ales în sistemul securităţii. peste o treime din piaţa de gaze naturale din Europa aparţine gigantului energetic rus GAZPROM. în care principalele probleme internaţionale să fie hotărate prin a ţine seama de interesele principalilor subiecţi internaţionali. în transportarea de gaze naturale. Practic ea este aceeaşi cu cea a Rusiei.în direcţia ruperii majorităţii legăturilor de interdependenţă dintre economiile Ucrainei şi Rusiei. Uniunea va deveni o structură greu de condus şi continuu slăbită de conflicte interne. În acelaşi timp. Acest lucru este important. Fapt ce ar face din UE o structură mai puţin eficientă în ceea ce priveşte politica externă şi cea de securitate. În exploatarea resurselor de gaze din zonă (mai ales din Iran) sunt foarte active companiile franceze. mai ales. Toţi aceşti actori văd sistemul relaţiilor internaţionale ca unul multipolar. în care să fie centru şi deţinătorul tuturor pîrghiilor de dirijare. ar majora numărul membrilor UE la peste 40. calitatea de membru al Ucrainei. În prezent. Situaţia însă este diferită de cea a Rusiei.

politica externă americană se vrea axată a fi cea a călăreţului care călăreşte mârţoaga rusă. 9 . În acest cadru. iar mârţoaga ar fi utilă emenamente ca să îndeplinească servicii pentru America. Principalul succes este aşa-numita Noua Europă. pe langă faptul că ar uni Marea Neagră cu cea Baltică. cat şi faţă de SUA. ruşii cred că America niciodată nu va fi de acord să fie mârţoaga care să se lase călărită de călăreţul rus. Din acest considerent. Abilitate voci ruseşti care îşi revendică acelaşi rol axiologic de putere continentală consideră că Statele Unite nu îşi văd un rost de „mârţoagă”. Rusia-SUA Noul context geopolitic arată că Statele Unite. Trebuie să recunoaşte că restartarea relaţiilor ruso-americane. secretarul de stat.recrutare se desfăşoară din momentul prăbuşirii URSS. Trebuie să menţionăm că la baza formulării perspectivelor ruso-americane se află Hillary Clinton. miza cooperării ruso-americane este evaluată distinct de expertiza rusească. sub administraţia Obama. deţinătoare a unei poziţii geopolitice prioritare. În cadrul acestui grup se evidenţiază Polonia. parităţii şi caracterului indivizibil al securităţii pun o fundaţie solidă pentru cooperarea modernă Rusia-SUA în diverse sfere. alcătuită din foste state socialiste. dar şi absolut inadmisbilă. Prin urmare. Un tandem american Polonia – Ucraina. Semnat în aprilie 2010 de Dmitri Medvedev şi Barack Obama. atat faţă de Rusia. ar exclude orice iniţiativă şi acţiune europeană fără aprobarea Washingtonului. ci pe cel al unui „călăreţ”. UE trebuie să acţioneze pentru susţinerea Ucrainei în vederea unei independenţe cat mai mari. în gestiunea căruia se află politica externă americană şi. ceea ce ar fi contraindicat. În contextul prefigăriii unor noi obiective geopolitice şi geostrategice comune. Pregătirea documentului a durat ceva mai puţin de doi ani – o perioadă de timp destul de scurtă pentru un tratat de un asemenea nivel. ar privi mai îngăduitor spre Moscova şi ar concepe o nouă viziune în relaţiile cu Rusia. este soţia fostului preşedinte american Bill Clinton. dar şi stabilirea princiipilor unei cooperări interstatale de avengură s-a reliefat în ratificarea Tratatului Start. o reducere cu 30% în raport cu nivelul tratatului din 24 mai 2002. Tratatul a fost ratificat de Parlamentele celor două ţări şi aprobat de liderii rus şi american în ianuarie. START prevede un maxim de 1. Scopul respectiv poate fi atins prin stabilirea unor relaţii bilaterale şi implicarea în diverse structuri şi proiecte proeuropene. ceea ce în cultura politică americană se exprimă prin „mitul cowboyului cu pălărie roşie”. Ratificarea noului START va creşte stabilitatea internaţională şi va promova cooperarea Rusia-SUA: Principiile egalităţii. întâmplător sau nu. Noul Tratat START ruso-american de reducere a armelor strategice ofensive a fost ratificat de ambele părţi ale oceanului.550 ogive nucleare desfăşurate pentru fiecare dintre cele două ţări.

Proiectele de securitate europene în Rusia nu stârnesc opinii reacţionare cum că ar exista posibile ameninţări la adresa statului rus. În schimb. o Europă antiamericană şi libertatea de circulaţie pentru ruşi. propune o reaşezare a sferelor de influenţă pe harta europeană. iar iniţierea de „războaie ale gazelor” contra Ucrainei. care sunt mecanismele participative a Rusiei în procesul luării de deciziile legate de operaţiunile desfăşurate sub egida UE. din 30 noiembrie 2009. Dar una din ideile care se conturează în Rusia constă în edificarea unui singur consorţiu european al gazelor în care Rusiei i-ar reveni rolul de primă vioară. Prin urmare. Un exemplu ar fi Partidul Libertăţii din Austria care a sprijinit politica rusească în Georgia şi a adoptat accente dure antiamericane. şi hărţile rutiere. Proiectul rusesc adresat UE şi pentru care a militat Merkel la 18-19 octombrie 2010. Moscova a lansat un proiect de Acord de securitate europeană. construcţia de gazoducte antieuropene în spaţiul UE. în care sunt ilustrate scopurile şi obiectivele de cooperare. Şantajul Europei cu gazele ruseşti. Rusia are o atitudine sceptică faţă de proiectele UE în domeniul securităţii şi a apărării.Rusia-UE O prioritate geopolitică a Rusiei o constituie relaţiile cu Europa Occidentală. Kremlinul consideră că UE încă nu şi-a determinat rolul în arhitectura de securitate europeană. la Deauville (Franţa). Pe de altă parte. În afară de CPC. fiind sceptică că s-ar incadra în tipajul lor. Republicii Moldova. Belorusiei. în care sunt precizaţi paşii de realizare a acestora.Convenţia de parteneriat şi cooperare(CPC). există opinia că cultivarea unei cooperări politico-militare avansate cu UE ar presupune contracararea politicii NATO. Fără îndoială că Rusia îşi pune o oarecare speranţă într-o Europă fexibilă faţă de iniţiativele ruseşti. enunţând teza că nici o organizaţie nu poate să-şi consolideze securitatea în pofida altora. Este adevărat că dialogul dintre Rusia şi UE se bazează pe un act de bază. ruşii nu înţeleg în ce ar consta Identitatea Europeană de Securitate şi Apărare (ESDI) în logica sistemului de securitate comună. care a intrat în vigoare în anul 1997. sabotarea proiectelor energetice europene relevă faptul că Moscova joacă cartea ameninţării statelor Europei prin mijloace neoneste şi negociind la sânge caracterul de lider euroasiatic. unde şi cum ar putea să se exprime statul rus în această structură regională. sunt reconsiderate relaţiile cu partidele radicale de dreapta care s-au solidarizat cu poziţia Rusiei în subiecte sensibile. chiar dacă experţii afirmă că interesulreciproc este scăzut. Pe de-o parte. Războiul pe care l-a instituit asupra Georgiei a format o reacţie negativă din parte UE. chiar dacă au acceptat contribuţia factorului european de-a restabili pacea temporară în regiune. cu efecte spre statele din UE au pus Rusia într-o poziţie de agresor economic. Evident. care i-ar oferi şansa să devină membru de facto al acestui proces. Iar în această privinţă Rusia are o mare dificultate de a înţelege. Rusia consideră inoportună ratarea posibilităţii de cooperare în această direcţie. a fost elaborat modelul celor patru spaţii. 10 . potrivit căruia Occidentul ar trebui să renunţe la pârghiile sale de influenţă din spaţiul postsovietic.

Related Interests