Resursele naturale ale Romaniei

Vasilescu Maria Clasa a XII-a E

Cuprins
Resurse naturale generalitati Harta resursele naturale ale Romaniei Resurse energetice
1.

Gaze naturale Petrol Carbuni

2.

3.

Minereuri feroase Minereuri neferoase Roci de constructie

a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară. a  terenurilor cultivabile.dupa capacitatea de refacere: resurse regenerabile si resurse neregenerabile . Clasificare 1.Resurse naturale generalitati Definitie Resursele naturale reprezintă totalitatea  zăcămintelor de minerale și de minereuri.

Resursele naturale ale Click to edit Master text styles Romaniei level Second ● Third level ● Fourth level ● Fifth level .

3.cărbune și cocs 16.gaze naturale 25. Consumul de energie al României în anul 2005  a fost de 40.hidro și altele 2. 4.Resurse energetice Consumul de energie este în general exprimat în tep (tone echivalent petrol).5 milioane tep. .1% .țiței și derivați petrolieri 22.4% . 36. din care: 1.1% .4% .

Gazele associate se gasesc impreuna cu zacamintele de petrol la partea superioara a acestora de unde si denumirea de “Cap de Gaz”. Gazul metan se exploateaza la noi in tara din DCT de la . Gazul metan se afla singur in zacamant.1.Gaze naturale Gazele naturale asigură aproximativ 40% din consumul de energie al României Gazele naturale – cuprind: gazele associate si gazul metan. el poate fi utilizat direct in consum fara o prelucrare in prealabil. este un gaz pur.

amoniacului. maselor sintetice etc.) . fara sa degaje fum sau sa lase cenusa) .Gaze naturale – utilizari .ca meterie prima pentru industria chimica (utilizare pentru obtinerea metanului. maselor plastice.drept combustibil (sursa energetica cu ardere complete.ca materie prima in industria electrica .

Platforma Continentala a Marii Negre. multa vreme. inscriindu-se. Zacaminte mari de de titei se gasesc in judetele :Bacau. Petrol Titeiul sau petrolul brut constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii noastre. In acelasi context. De altfel. in elita producatorilor si exportatorilor mondiali de titei si utilaje petroliere.Prahova.2. Arges si Gorj. . sa nu uitam ca Timisoara a fost primul oras european care s-a bucurat de iluminatul cu gaz natural In Romania se exploateaza petrol din Campia Romana. Campia de V. trebuie sa amintim ca Romania este o tara cu o traditie de netagaduit in domeniul petrolului si al gazelor.

ca lubrifianti si ca materie prima în chimie. cresterea pretului petrolului constituind unul dintre factorii importanti ai declansarii si accentuarii crizei energetice mondiale. Aceste calitati explica folosirea petrolului în cea mai mare parte în scopuri energetice. La acestea se adauga avantajul arderii fara produse reziduale care ar putea prejudicia mediul înconjurator.utilizari Utilizarile principale ale petrolului sunt pentru combustie. în plus putând fi transportat la distante mari si distribuit prin conducte.Petrol . .

.

De asemenea. din Paleogen • • • . din Neogen. formându-se și astăzi Turba uscată și brichetată se folosește drept combustibil casnic. ea se poate folosi ca material filtrant sau Carbune brun ca îngrășământ cărbune mai vechi.Turba • cel mai tânăr cărbune.3.Carbuni În România cărbunii se clasifică 1.

3. valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. datând din Cretacic  și Jurasic Este cel mai prețios cărbune. • • 4. ca urmare este folosită la producerea cocsului. Huilele cu flacără lungă și de gaz nu cocsifică. Huila • este un cărbune vechi. Antracit . ca urmare se folosesc în scopuri energetice Huila de cocs și parțial cea grasă cocsifică.

Carbune .utilizari Drept combustibil. In anul 2003 24.  dioxid de sulf și vapori de apă.4 % din energia primară produsă pe glob și 40.1 % din energia electrică era produsă pe bază de cărbune. cu ponderea însemnată a huilei și lignitului. Ca materie primă în industria chimică și în  . Prin ardere cărbunele eliberează căldură și produce gaze de ardere ca dioxid de carbon. cât și în producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale. Termocentralele moderne au redus substanțial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea cărbunilor. atât casnic.

Bazinul Petrosani  Principalele exploatari din bazinul Petrosani sint in parte de est: Lonea cu mai multe mine cucarbune brun spre huila. din categoria lignitilor. dar care se cocsifica in mare parte.  Bazinul Baraolt  Exploatarile se fac in minele Capeni si Virghis . de la valea Luncavatului pina la cea a Motrului. Lupeni avind cele mai bune huile de gaz si Uricani de calitate mai slaba. Pe valea Jiului. majoritatea din dacian. Vulcan și Lupeni.  Bazinul Rovinari-Motru din Oltenia de nord cuprinde carbuni mult mai noi. Uricani și Paroșeni. se insiruie exploatarile cu huile de la Vulcan. Petrila si Dilja cu huile necocsificabile. Livezeni. la vest. și la Lonea. care urmează a fi închise. Zacamintulprezinta o mare extensiune intre marginea de nord a Podisului Getic. In partea central-nordica este exploatarea de la Aninoasa.Exploatarea carbunelui: În Valea Jiului există șapte mine de huilă la Petrila. cu o putere calorica mica.

Harta resurselor subsolului Click to edit Master text styles Second level ● Third level ● Fourth level ● Fifth level .

la Lueta (Muntii Harghitei) si la Baisoara (Cluj) -mare parte din minereu se importa Utilizari: -se folosesc la fabricarea fontelor: manganul.Minereuri feroase Industria extractiva a minereurilor feroase si siderurgia. -materiile prime de baza sunt minereurile de fier. vanadiul. -cele mai mari cantitati se extrag din minele Ghelari  si Teliuc (M-tii Poiana Rusca) -cantitaþi mai mici la Ocna de Fier (Muntii Dognecei). cromul etc -exploatari de mangan langa Vatra Dornei (Iacobeni. Saru Dornei) -combustibili: cocsul metalurgic – din huia de la Petrosani – insuficenta de aceea se importa .

dar si din import -Calan – se produce fonta de turnatorie – semicocs din huila din E depresiunii Petroºani -Resita – fonta. Hunedoara. Resita. . laminate de calitate. Calan. oþeluri. Vlahita -Galati – cel mai mare centru siderurgic din þara – materie prima de import aduse pe Dunare. -Hunedoare – minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc).Minereuri feroase industrie Centre siderurgice cu furnale: Galati.

Minereuri neferoase Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa. In Romania se exploateaza din M-tii Apuseni si din zona Baia Mare. Utilizari: -produce metale cu intrebuinþari industriale diferite: aluminiu. cupru . Bauxita se exploateaza din M-tii Apuseni se prelucreaza in alumina la Oradea si in alumina la Slatina.

Nistru. Suceava). Hunedoare) si la Mina Altan- . Cavnic. Fundu Moldovei (jud. Baiuþ. zincul -minereuri complexe la poalele munþilor Gutai. in depresiunea Maramures -zacaminte cuprifere se exploateaza la: Toroiaga (jud. Harghita). in imprejurimile orasului Baia Mare -se extrag in minele de la Baia Sprie.Metalele colorate cuprul. plumbul. Balan (jud. Baia Borsa. Maramures). Baita si Deva (jud. Crucea. Lesu Ursului.

in tipografie -este o industrie foarte nociva -aluminiul – mare raspandire pe glob -industrie aeronautica. conductori electrici .-zacaminte de plumb – munþii Gutai -metalul se obtine prin topire la Baia Mare -alte centre de extractie: Ruschita (m-tii Poiana Rusca) si Muncelu Mic -folosit la fabiricarea camerelor de plumb. aliaje usoare. tevi pentru apa potabila.

Metalele auro-argentifere -Aurul – exploatat de daci dinaintea stapanirii romane – exploatari dezvoltate inca din periaoda antica -1. Baita -2. Bucium. Rosia Montana. Baia Mare –aurul+argint alaturi de alte minereuri neferoase – Gutai -obtinerea si rafinarea se face la Baia Mare si Zlatna . Baia de Aries. Sacaramb. Muntii Metaliferi – Valea Ariesului – Valea Muresului centre: Criscior-Brad.

Harta activitatilor Click to edit Master text styles industrialelevel Second ● Third level ● Fourth level ● Fifth level .

industria sticlei rocile magmatice: se utilizeaza pt pocara . var. Bicaz. ipsos). Calcarele se exploateaza din : Sandulesti (jud. tigle ). Nisipul este utilizat ca materi prima pt. Cj ).Roci de constructie rocile sedimentare: calcarul constituie materi prima pt industria liantilor ( ciment. Argila este utilizata ca materie prima in industria ceramicii – ceramica fina si bruta ( caramizi.

colorantilor.Sarea În România zăcăminte de sare se află în localități care poartă des denumirea de ocnă (mină de sare) ca de exemplu: Ocna Sibiului. pentru o perioada de 400 de ani. Salina Iasi . a lacurilor. Romania ar putea da sare la toata planeta pentru ca dispune de zacaminte bogate: numai cel de la Slanic-Prahova ar fi capabil sa asigure nevoia de sare a intregii planete.  Ocna Mureș. Ocnele Mari. Sarea naturala. industria maselor plastice. a uleiurilor nealimentare. are si efecte benefice pentru organismul nostru. Târgu Ocna etc. Ocna Dejului. in pielarie. Click to edit Master text styles Second level ● ● Third level Fourth level ● Fifth level Utilizari: Soda are o larga intrebuintare in industria hartiei. sapunurilor. sub forma de cristale mari. in industria sticlei si a geamurilor. vopselelor.

ziare.com/articole/rezerve+carbune+ro http://www.Bibliografie Internet: http://www.scritube." Romania-natura.Editura Stiintifica.wikipedia. om. economie".com/geografie/EXPLOATAREA-C Carti: Victor Tufescu . 1974. http://ro.org/wiki/C%C4%83rbune#Reze . Bucuresti.