ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCURESTI
Facultatea de Comert






Valorificarea potentialului turistic al judetului
Covasna









Student: Radu SteIan, grupa 334, Seria C, An II

















Bucuresti 2011
1


CUPRINS




I.LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI

II. PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI
III. ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI TURISTICE A JUDETULUI

IV.ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI
VIITOARE

V. PROPUNERI DE VALORIFICARE

VI. HARTA TURISTICA A JUDETULUI

VII. BIBLIOGRAFIE

























2
I. LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI

JudetuI Covasna este situat la rascrucea drumurilor care face legatura intre est
si vest, în curbura Carpa[ilor, denumirea lui istoricã fiind Jude[ul Trei Scaune,
format în 1876 din Scaunele Sepsi, Kézdi çi Orbai-reçedin[e administrative
stabilite conform organizãrii administrativ-teritoriale a secuimii. Se învecineazã cu
jude[ele Harghita, Vrancea, Buzãu, Bacãu çi Braçov.
Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul
judetului Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi
migratoare cum ar fi: celtii, slavii, maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea
legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si numele unor vechi localitati
(Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.) Judetul - numit si Trei Scaune -
este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in
zona in secolele XÌÌ-XÌÌÌ d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si avea o
organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care
avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati. De-a lungul
secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara
drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris
pagini glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a
infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor.
Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de
carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul
secolului al XÌX-lea. Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-
Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in
dezvoltarea industriala a zonei.
Covasna este cunoscuta si sub denumirea de 'Statiunea celor 1000 de izvoare
de sanatate", datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a
cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt
valorificate in bazele de tratament active pe intreaga durata a anului. În 1882,
apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.

Limitele administrative actuale ale jude[ului au fost trasate dupã reorganizarea
administrativ-teritorialã a [ãrii din anul 1968. Având o suprafa[ã de 3.705 km
2
çi
222.449 de locuitori. Jude[ul are douã municipii, 3 oraçe çi 40 de comune
Printre acestea amintim: Sfântu Gheorghe - municipiul reçedin[ã de jude[, cu o
dezvoltare dinamicã çi cu cei aproape 61.543 de locuitori municipiul Târgu
Secuiesc - "oraçul breslelor¨; Baraolt - oraç cu poten[ial turistic; Covasna - oraçul
celor "1000 de izvoare", din care marea majoritate au proprietã[i terapeutice, este
un centru de tratament çi turistic atractiv; precum çi Întorsura Buzãului, plaiul
mioritic românesc, situându-se într-o regiune pitoreascã.
3
Pe lângã ramurile industriei tradi[ionale - exploatarea lemnului, agriculturã,
industria textilã, industria alimentarã, construc[ii - au o pondere însemnatã în
economia jude[ului çi acele ramuri noi, moderne ale industriei, cum ar fi industria
turismului.
Potentialul turistic al jude[ului este unul de excep[ie, caracterizându-se prin
elemente naturale çi antropice de mare valoare, care se îmbinã armonios cu
varietatea peisajelor, bogã[ia çi diversitatea izvoarelor de ape minerale, vegeta[ia
çi fauna caracteristicã çi nu în ultimul rând cu elementele hidrografice çi de relief.
CAI DE ACCES
Rutier, pe E 574 (Craiova - Piteçti - Braçov - Sf. Gheorghe - Bacãu), cu
ramifica[ie din oraçul Tg. Secuiesc sau de lângã localitatea Reci, 21 km çi
respectiv 24 km pe DJ 121 (Tg. Secuiesc - Covasna - Reci - Sf. Gheorghe) pânã
în oraçul Covasna; dinspre E 85 se poate accede din oraçul Buzãu, 114 km pe
DN 10, pânã la Întorsura Buzãului, apoi circa 30 km pe DJ 121 E, pânã în oraçul
Covasna. Prin Pasul Oituz (E 574) se face legãtura cu provincia Moldova, iar prin
Pasul Buzãu (DN 10) çi Predeal (E 60) cu Muntenia .
Feroviar, 28 km pe linia secundarã Sf. Gheorghe - Covasna - Bre[cu,
ramifica[ie din magistrala Bucureçti - Braçov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare -
Satu Mare, prin sta[ia CFR Covasna; calea feratã cu ecartament îngust çi plan
înclinat, Covasna - Comandãu, construitã în 1889 pentru transport industrial, nu
mai este în func[iune .
Aerian, cel mai apropiat aeroport fiind cel de la Bacãu, situat la 119 km pe E
574 (Bacãu - Sf. Gheorghe), la care se adaugã 21 km pe DJ 121(Sf. Gheorghe -
Covasna).
În zonã se mai poate accede çi pe drumuri forestiere sau pe traseele
potecilor turistice care coboarã din Mun[ii Întorsurii, Penteleu, Mun[ii Vrancei sau
Bre[cu .
Distan[a fa[ã de Bucureçti este pe cale rutierã de 225 km (pe E 60, E 574 çi
DJ 121, iar fa[ã de Braçov este de 55 km (pe E 574 çi DJ 121). Pe cale feroviarã,
distan[a fa[ã de Bucureçti este de 226 km.

4

II. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI COVASNA

Jude[ul Covasna are un poten[ial turistic valoros, datoritã peisajului sãu
pitoresc, bogã[iilor de ape minerale, mofetelor, precum çi existen[a unor
monumente istorice de artã çi arhitecturã.

RESURSE TURISTICE NATURALE
ReIiefuI este predominat de Muntii Vrancei si Muntii Ìntorsurei(C labucetele) pe
laturile estica si sudica precum si muntii Bodoc si Baraolt in nord si vest. De
asemenea pe teritoriul judetului patrund si muntii Nemira in N-V si grupa muntilor
Buzaului (Siriu, Penteleu)in S-E. Cel mai inalt punct din judet est varful
Lacauti(1777 m) unde se afla si o statie meteorological permanenta. Pe teritoriul
judetului se suprapune si o parte importanta parte a Depresiunii Brasov- mai
exact sub bazinul Targu Secuiesc care are aspect de campie pe alocuri. Ìn
apropiere de Reci se afla si niste dune de nisip fixate de un mestecanis(declarata
rezervatie naturala).Alte bazine depresionare sunt Depresiunea Comandau,
Depresiunea Baraolt si Depresiunea Ìntorsurii.
CIima este temperat continentala moderata cu veri relativ calde si ierni geroase.
Dintre vanturi, cel mai important este Nemira(vant local)care frecvent produce
viscole. Valorile medii anuale ale temperaturii variaza intre 2-9 grade Celsius.
Fauna este foarte bogata, in special in zona Bretcu, cat si in alte zone
impadurite ale judetului, iar vanatoarea de ursi si cerbi carpatini este un sport
practicat in aceasta zona. Pentru pescuit exista numeroase locuri: Reci, Lacul
Negru si multe alte parauri cu ape cristaline. Mlastina de la Ozun si padurea de
florilor se amesteca cu cel al brazilor pe toate pasunile alpine.
FIora, o mare parte din sudul jude[ului este acoperitã de lanuri bogate, vegeta[ia
fiind specificã zonei de stepã. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperitã de pãduri
de stejar care alternau cu tufãriçuri. Ìnfluen[ele climatice çi interven[ia omului au
determinat modificarea înveliçului vegetal. În zona Ciuperceni çi Apele Vii se
întind pãduri de salcâm, iar la Verbi[a, Murgaçi çi Braniçte predominã pãdurile
întinse de stejar.
5
Hidrografia este alcatuita din Oltul cu afluentii sai dintre care cel mai important
este Raul Negru, precum si raurile tributare bazinului Buzau(Basca Mare, Basca
Mica). Lacurile sunt putine si sunt utilizate ca helesteie pentru agreement:
lacurile de la Reci si lacul Padureni. Datorita situarii in aureola mofetica a
Carpatilor sunt prezente o serie de izvoare minerale care sunt urilizate in cure
balneare in statiunile: Covasna peste 1000 de izvoare, Bodoc, Biborteni, Bixad,
Malnas, Valcele.
SoIuI si subsoIuI judetului Covasna sunt foarte bogate in izvoare cu ape
minerale din care o mica parte sunt exploatate - Biborteni, Malnas, Bodoc,
Valcele, Covasna, Poiana. De asemenea zacamanatul de lignit de la Baraolt este
exploatat si 47% din suprafata judetului este acoperita de paduri de foioase si
rasinoase, ceea ce a dus la un potential turistic mare si la dezvoltarea industriei
lemnului.
Judetul Covasna este pamantuI apeIor mineraIe si al statiunilor balneo-
climaterice, amplasat pe cursul mijlociul al raului Olt, in Arcul Carpatilor. Avand o
supratata de aproximativ 4000 kmp, inconjurat de munti acoperiti cu paduri de
brad si fag, judetul Covasna are un climat ozonizat si ionizat. Numai in jurul
orasului Covasna se gasesc peste 1000 de izvoare cu ape minerale, unele
avand un debit de 1000 l/ora. Bogate in acid carbonic, aceste ape sunt foarte
diferite atat la gust cat si la efectele curative.
Aerul ionizat, apele carbogazoase, au determinat faima statiunilor din judetul
Covasna, fiind considerate cele mai complexe statiuni din Europa. O serie de
statiuni cu renume national se mai gasesc in judetul Covasna, dintre care:
BaIvanyos, VaIceIe, Doboseni MaInas Bai, Biborteni, Bodoc, FiIa, MicfaIau,
VaIea ZaIanuIui. Ìn aceste statiuni se trateaza boli dermatologice, reumatice,
ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale.


REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII
Având în vedere importan[a çtiin[ificã cât çi raritatea unor specii de
plante çi forma[iuni geologice, acestea au fost declarate monumente ale naturii çi
rezerva[ii naturale. Dintre ele : Meçtecãniçul de la Reci, Mlaçtina Eutrofã Ozunca
Bãi, Valea Turiei, Muntele Puciosu cu Peçtera de sulf Turia, izvoarele de ape
minerale, precum çi o mlaçtinã de turbã, Complexul de izvoare carbogazoase cu
emana[ii de gaze çi vegeta[ie de mlaçtinã Valea Ìadului - Turia.

6
JudetuI Covasna este supranumit judetul bisericilor fortificate, portilor si stalpilor
din lemn sculptate. Toate acestea se pot vedea in orase ca Ìntorsura Buzaului,
Baraolt, Targu Secuiesc, Covasna, Sfantul Gheorghe, dar si in sate precum:
Filia, Ìlieni, Lemnia, Ozun, Recim, Zabala, Araci, Arcus, Batani Mari, Olteni,
Sanzieni, Valea Crisului, Aita Mare.
Un loc pitoresc sunt CheiIe Varghis, pe Valea Varghis, din Muntii Harghita. Raul
a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km de o frumusete naturala si
salbaticie impresionanta, si care are peste 60 de pesteri. Cea mai mare pestera
este pestera Meresti si este cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali.

ATRACTII TURISTICE
MuzeuI Etnografic Haszmann PaI din Cernat Cea mai cunoscuta atractie al
satului Cernat este Muzeul Zonal, intemeiat in 1974 si care prezinta cele mai
frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune:
mobila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii
in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate,
alaturi de care exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn
sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole.

GheIinta - fresceIe Iegendei Sf. LadisIau
Cladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul
Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost
pastrate frescele executate la inceputul secolului al XÌV-lea. Tavanul cu casete in
stil renascentist a fost pictat in 1628. O bogatie aparte a bisericii o constituie
frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel vestic si cel sudic),
infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 - 1340. Sub
sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din
legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO
parte a mostenirii culturale globale.

Cetatea IIenei Cosanzene
Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se
gaseste cetatea lui Miske (sau a Zanei Ìleana Cosanzeana), ale carei origini nu
sunt atestate documentar. Legendele afirma ca in cetate a locuit Ìleana
Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un
cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie, portile
secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina
intreaga comoara.

BaIta DracuIui
Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon
si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul
7
intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice. Conform traditiei, in anii 1700
acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in
centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, "Mica Balta a Dracului". Balta
Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon: apa
minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej,
colcaind. Ìn secolul al XÌX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864
si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. Ìn prezent, vulcanul Balta Dracului este
complet inofensiv, ultima mare eruptie avand loc in 1984.
ViIa Iui Ceausescu
Vila se afla intr-o portiune izolata, de o deosebita frumusete a Vaii Zanelor.
Cladirea era destinata protocolului de stat, insa dictatorul a petrecut aici o
singura noapte, in luna august a anului 1986, imediat dupa accidentul nuclear de
la Cernobal.

"Mocanita"
O atractie turistica de prima insemnatate a orasului va fi trenul cu ecartament
redus ("mocanita"), alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de
comuna Comandau. Nefolosita in prezent, pentru repunerea in functiune a
"mocanitei" sunt necesare pe de o parte repararea intregii linii, iar pe de alta
parte clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursa pe linia ingusta a avut
loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata chiar si o fundatie pentru salvarea
"mocanitei".

TrenuI cu pIan incIinat
La jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazut un
monument unic al istoriei industriale: linia de cale ferata de plan inclinat,
proiectata si realizata in anul 1892 de catre inginerul Emil Lux. Principiul de
functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de pe deal spre vale
datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un cablu
de otel. Franarea era dirijata din statia de sus a liniei. Nici trenul cu plan inclinat
nu este functional in zilele noastre.


Poteci turistice marcate

- Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de
mers: 2 ore)
- Hotel-centrul de tratamente Montana - Dambul cu Mesteceni - pusta lui Kokorja,
triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore).
- Valea Zanelor - Cetatea Zanelor - Pusta lui Garadics si Szemerke - Ocol -
Calea ferata pe plan inclinat - Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata
de mers: o jumatate de zi). De la pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata
cu punct rosu catre crestetul Korosi-koz, aici fiind cumpana principala a apelor
din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este marcata cu banda rosie
8
(timp de mers: 1 ora).
- Valea Pescarilor - Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici
pe poteca marcata cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta
principala a muntelui (timp de mers: 6 ore).
- Valea Zanelor - Pilis-Covasna - Basca Mare - Varful Lacauti (1777 m.), punct
albastru (timpul de mers: 1 zi).

Cura baIneara
Datorita conditiilor geologice specifice, Covasna beneficiaza din plin de bogatia
factorilor naturali: apa minerala carbogazoasa, mofete naturale (emanatii
naturale de bioxid de carbon), precum si de climatul de crutare, bogat in aeroioni
negativi, existenti datorita padurilor de brazi din imprejurimi. Cercetarile facute
de-a lungul timpului de specialisti, precum si rezultatele curelor balneare au
impus definitiv Covasna în rândul celor mai importante asezaminte de sanatate,
Covasna fiind o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor
cardiovasculare cu factori naturali terapeutici.

III. ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI TURISTICE A JUDETULUI



Judetul Covasna

2005

2006

2007

2008

2009
Unitã[i de cazare
turisticã existente ÷ total
47 52 38
43 47
Hoteluri
16 16 13 13 15
Hanuri si moteluri
4 4 3 3 3
Moteluri
4 4 3 3 4
Vile turistice
2 2 1 2 2
Pensiuni turistice urbane
10 10 10 11 11
Pensiuni turistice rurale
9 14 9 8 8
Campinguri
1 1 - - 1
Tabere de elevi çi
preçcolari
5 5 2
3 3






9

Capacitatea çi activitatea de cazare turisticã
Jude|uI Covasna 2005 2006 2007 2008 2009

Capacitatea de cazare
Existentã (locuri) 3541 3929 4000 3664 3735
În func[iune (mii locuri-zile) 1046,6 1048,3 1030,3 976,9 803,5

Sosiri (mii) 67,8 62,7 61,5 54,0 51,4

Innoptåri (mii) 489,6 519,6 492,7 490,9 457,7

Indicii de utiIizare netå a capacitå|ii în
func|iune (%)
46,8 49,6 47,8 50,3 57,0





InstaIatii si modaIitati de agrement si tratament
Judetul Covasna este renumit pentru apele minerale, care, sunt folosite cu
rezultate excelente atat in cura interna, cat si in cea externa. Se intalnesc aici
ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase,
calcice, magneziene, hipotone si hipertone. Emanatiile carbo-gazoase si
radionice reprezinta factori naturali de o mare valoare terapeutica. Complexul
balnear a devenit cunoscut pentru eficienta tratamentului profilactic, curativ si
recuperator in bolile cardiovasculare, ale tubului digestiv, hepato-biliare,
urologice, de nutritie si de metabolism, ginecologice, precum si in tratamente
geriatrice. Baza proprie de tratament este dotata cu aparatura moderna: pentru
bai calde, cu ape carbogazoase (pentru mofete, pentru masaje si buvete), pentru
cura interna, cu ape minerale.
Ìn zona de agrement Valea Zinelor exista un plan inclinat, unic in Europa,
prin metoda de transport a bustenilor in vagoneti, pe o cale ferata ingusta ce
strabate o zona de padure ca un tunel, care nu foloseste sursa de energie
10
exterioara si care ar putea deveni prin alocarea unor fonduri in vederea
reamenajarii si modernizarii , un punct de atractie important.
Situat in centrul depresiunii Targu Secuiesc, orasul cu acelasi nume se
afla la altitudinea de 570 metri. Dintre serviciile turistice cele mai importante le
mentionam pe cele prestate de hotelurile orasului: "FORTYOGO" si "OÌTUZ".
Potentialul turistic al orasului este valorificat intr-o mica proportie. Cel mai vizitat
complex turistic se afla in centrul orasului. Aici alaturi de cladirile vechi, intalnim
Muzeul Orasenesc, numit "Muzeul Mestesugurilor", cu multe obiecte valoroase si
expozitii - dintre cea mai importanta este expozitia de papusi si port popular.
Culoarul depresionar al vaii Buzaului, situat in zona limitrofa muntilor
Ìntorsurii, poseda un potential turistic ridicat, dar intr-o mica masura valorificat.
Alaturi de centrul localizat la Ìntorsura Buzaului mai multe localitati de aici dispun
de locuri de cazare in cabane, hanuri si case de vanatoare confortabil amenajate
menite sa primeasca turisti. Ìntre formele turismului rural mentionam turismul de
sezon si turismul la sfarsit de saptamana.
Ìn statiunea de odihna si tratament Fortyogo apele carbogazoase sunt
folosite pentru tratamentul bolilor interne, tot aici se afla mai multe terenuri
sportive, dintre care mentionam circuitul de carting, renumit pentru concursurile
nationale si internationale organizate in acest loc.
Situat pe versantul vestic al muntilor Baraolt, in apropierea pasului Hatod,
statiunea Ozunca-Bai este un amplasament turistic relativ tanar. Apele
carbogazoase si feruginoase sunt folosite atat de localnici cat si de vizitatorii
statiunii. Ìn apropierea statiunii, pe malul stang al paraului Ozunca, se afla
rezervatia naturala Mlastina Ozuncai.






11
IV.ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI
VIITOARE

Traseu:plecare Sfantu Gherghe, Ozun, Reci, Covasna, Targu Secuiesc, Cernat,
Sfantu Gherorghe
Pret persoana: 434 ron
Durata: 3 zile
Transport: autocar
Cazare: hotel***
Categorie oferta: generala
Numar turisti-10, numar ghizi- 1, numar soferi-1, numar km parcursi in total 156
Ziua 1-plecare sfantu gheorghe din fata garii, spre ozun-vizitare biserica
reformata(biserica fortificata din localitatea Ozun a fost cosntruita in secolul al
XVÌÌ-lea. Este considerata de specialisti monument istoric), Reci-pranz la un
restaurant, vizita rezervatia naturala de mestecanis, conacul Gazda
Gabor(costruit in sec. XVÌÌÌ), castru militar(sec ÌÌ-ÌÌÌ), Covasna(cazare hotel
Covasna)
Ziua 2-plecare de la hotel dupa micul dejun, ora 09/30, vizita oras si imprejurimi-
Balta Dracului, Valea zanelor, Cetatea Zanelor, Planul Ìnclinat, Calea ferata
forestiera Covasna, pranz la un restaurant cu specific, plecare spre Targu
Secuiesc, cazare hotel Ìncitato
Ziua 3-plecare de la hotel dupa micul dejun , 09/30 vizita oras, vizita Muzeul
Breslelor,vizita Biserica ortodoxa(monument istoric) plecare spre Cernat(vizita
Muzeul Haszmann Pal), sosire Sfantu Gheorghe.





12
Calculatia pretului de vanzare
Nr crt Articole de
calculatie
Elemente de
cheltuieli
Elemente de calcul Valoarea
Pe turist totala
1

Cheltuieli
directe
Cheltuieli cu cazarea 60/noapte*2nopti 120 1200
2 Cheltuieli cu
alimentatia
80/zi*3zile 240 800
3 Cheltuieli cu
transportul
156km*0.75E/km 49 491
4 Cheltuieli culturale Ìntrari muzee, case
culturale
34 340
5 Cheltuieli
organizatorice
Organizare picnic 30 300
6 Cheltuieli cu ghidul 1 ghid*295 29 295
7 Cheltuieli cu soferul 1 sofer*400 40 400
8 Alte cheltuieli 20 200
9 Total CD 562 3306
10 asigurare 2%*CD 11.24 66.12
11 comision 15%*CD 84.30 495.9
12 TVA 19%*comision 17.91 94.22
13 Total costuri 675.45 3961.34
14 Rotunjire(±) -0.45 -0.34
15 Total PV 675 3961
16 Total PV(euro) 160 943
1 euro=4.2


V. PROPUNERI DE VALORIFICARE

Poten[ialul turistic al jude[ului este unul de excep[ie, caracterizându-se
prin elemente naturale çi antropice de mare valoare, care se îmbinã armonios cu
varietatea peisajelor, bogã[ia çi diversitatea izvoarelor de ape minerale, vegeta[ia
çi fauna caracteristicã çi nu în ultimul rând cu elementele hidrografice çi de relief.
Lipsa de atractivitate a jude[ului Covasna se datoreazã infrastructurii de
transport çi utilitã[i foarte slab dezvoltatã (densitate micã a cãilor de comunica[ie,
starea nesatisfãcãtoare a drumurilor publice).
Strategia de dezvoltare a turismului, ar putea aduce un aport important in
dezvoltarea zonei.
13
Astfel zona Lisnau, Lisnau-Vale este un loc pitoresc aparte cu izvoare
curate care ar putea atrage si turisti de peste hotare, singurul obstacol
constituindu-l drumul pietruit in stare avansata de degradare, care ingreuneaza
circulatia si transportul. Acesta ar fi primul pas pentru atragerea investitorilor din
alte parti sau autentici (18 km), repararea drumului.
La Ariusd exista un parc geologic (stancile Ciocasului) de interes national.
Ìn urmatorii ani, comuna va beneficia de unele modificari menite sa ridice pe cat
posibil nivelul de trai al locuitorilor prin valorificarea acestui parc.
Pentru viitor s-ar impune o serie de obiective ca: privatizarea si
reorganizarea societatilor din turism astfel incat turismul sa devina o societate de
profit specializata, puternica care sa faca fata atat pretentiilor pietei actuale, cat
si concurentei de pe piata de consum, precum si corelarea programelor de
dezvoltare regionala si locala cu utilizarea eficienta a resurselor turistice,
incurajarea agro-turismului, valorificarea zonelor cu valoare peisagistica, istorica
si cu resurse hidrominerale, dezvoltarea unor programe turistice care sa
acopere cele mai importante obiective turistice, indentificarea de surse materiale
pentru renovarea conacelor din judet, participarea la targuri si expozitii de turism.
Avand in vedere cele prezentate si tinand cont de resursele financiare
existente si de potentialii investitori, sper intr-o dezvoltare a capacitatilor de
productie, cat si a turismului local.








14
VI. HARTA TURISTICA



VII. BIBLIOGRAFIE
1. Anuarul de statistica al Romaniei, editia 2009
2. Anuarul statistic al judetului Covasna, editia 2009
3. http://www.covasna-online.ro/desprecovasna.html

  &!#$       #$#%##&%&&   !#%#! %%&&%&#$%&%&&  #$%#&%&##$%&#$%&%&&  ' #&%%&#$%$!#'&' &% '% #  ' !# !&#' ##  ' #%%&#$%&%&&  '  #                            .

49.1.xg7/3.94..../7::3.:g:: 5.:94943.9.2482.4-.0:/0x::..3/:897.308 .8./0480-9/0594708.9.0393 43.570039.3/ ..0.:08.9.4::.8.70893.:9/02.0. .393 /0.:2 $0L3.97007.90890.7. '7.:148997.30 .7: $0.7:..88:-/03:270.g: 7.3  $97.0 89./:7.0503970.g .3054.8.49 47..:. 70 0/3x0...5./7:2:747.9.9:7./23897.9:7.903/:897./0.83..:947.07.42:30 !73970.9.9. 2.570.5:70 0/3xg/0:/0x ..90 /.3 ..0.9::-.70.:7-:7.78 5..  $9:./23897..:7. .479.7  8742.9.43.:/.903-.2.:2..:4 /0.84..4047 4.9.089::/09.7-:30 38.:89.:.3.30107.089 50907947: :/09::4./0./0 $9./23897.508. 89:3/: 80L397 470:3059470.701.:9.90.9:9:3:: 3.8.89470.9470/3:39..4.9.4.574./0.. : ...9.47:47./7:2:747.9-70.8..2.3.039.0397:/097..9. #08:78003..930..70.23047/0 .:300$058 F/  7-. .9L3/3$.089 L3.79.70907947.-90..43147247.90/39707.49 -47903 09.904-93:90/03.0.9:.83.9:789...70 .089089:..:2  39478:7.7.5 47. 3 8 .789: 80.8..  47.00.790.3054.3g7.74783 -70.9 0 .0 0890 :3.49.80.83:200:347.9479.3/48:57.39700898..047 /0.:3: 80..83.0.2392$139:0470 2:3.2307.-9.8.97.70./23897. 907947.70.7:.3.9.3970089 8..3/:897090908.%. 3 8.9:7. 8.2.05:9.089::/09 .:947 :/0x:.81.07::5:9073.5..70.9  :3 .70/:5.803. 3139.7 50.4:9. . 073..: 2479. /:5.8.:08.0.9.0.9. 907947.747..0890.3074..9.:8947. 0.:5745709gx907./. 47.70..:2.:.7.742308.4 47.39.97-:7 27.9:30.70/3..7..3...71.3474.75. /7059:708-079... 0:347742.. :/09: 3:298%70$.50 /04.08:39 .70.:30  08904.xg/0  2   /04.-30897:.9.0.:30  1472.09 8.:08.7097.9.%70890   2900.50..83..400 / 7 !45:. :g: ..g. :-708047 .:70.9:37425479...:54903x.0./0.:348...70 /3.8089020/.057457: 80..4.  #$#%##&%&&  :/09:4.9.3: .:9472:3.x47 /03:270.90573.5..047  /0.9:7.9 4.90...0890./23897.75.90/:5g7047.70 /08.2039 9:789.:3..0.: :/0x00.8..50.7.2.747  .970.5:%7: $0..7.8.50:9.83.2039.4.070.747 3 70.0.70/4:g2:3.g13/:/0x:%70$.9.9..380.. 8..:30 ...0.702.8%.:/:8:5908.0.3::  3  .8.9:7..7.9.. .9.9..3.847 #0.9. 0  /0.90. !:3070.8050397:. 4.::7. /.9.9...4.00/097.30.574..471..0.g.g    .7: $0.5.701.:.430  4.

0890L31:3.71.7g$1 0470 4.. /.#4. :% $0.90.07:907g/02 50    .4.:4543/070L38023.:00203900/747.250 % $0.70  $..:/0x:: .909g 3/:897.0 /07001  $ #:907 50 7.1.9:7...009.03/:8970 ....7g  /89.0.4. .8.8: 9:  801.. :4..54...0789..: 7..x0/32.83.:  89...  .0/02.:. !90 9 7.43897:.3x.x0/347.08.70.80.3.7 2503.3..83.713/:897.7g/3:3x 39478:7 !03900: :3x'7.#0.9 4.074547913/..90789..g: $1 0470 .7080.:/03g4. 2  70850..107. 42.:70 9089050.39745.:/0x::0890:3:/00.007..0/0.8::g:   !70/0.4-4.!03g7.2039L3:89 5.4342. 3: 2.9:.83..:9:789..9gL3 0... $1 0470 0 .0/0 50/7:2:71470890708.1.:3.5745. $1 0470 53g L347.:574.0.00g9:7.502307. 1.xg/07.83..g: 89:..x. 4.:g250 $1 0470  4.9.7g ..023:: .70. 250 53gL347.3 ..:70 90890/02     . ::g: 250  53g./.2:703/:897097.54.   343g802.83.2039.83.9g.79.3 L3....3/g: .xg/0:.90. 4.70.:9:7g  3/:897....21.7..7.3. 70x.x.9.0 .:g:: .70 57389. 9:782::  !49039.0 054. : 4. #0..1./x43.9..508..250  .7.709.047 -4gx.2:734 24/0730.x .:08. !73!.xg/0:.724348.90.0890/02 50  !0...83..21...05x0 .:70 9 7.0/0/347./385708054..9. 4.479:789.g 3:L3:92:73/..: . $1 0470 .. 39478:7.: 70x.::3903.:2.01074. 4.:0.70 .:5097.897..x:30  07..:08.4/4.7.90.7047/0.7080L2-3g.43897:9gL350397:97..90.:  7.:3/.3x.  074.g: .3854793/:897..02.9073/: 80573 00203903.4.0 .9.8000 5490.7573 !.

...7:$0.9020904744.802030.0.0 .009.9073. !0397:508.3 90570/423g5g/:70 L39380/0890.8489.9:789.-:...:9 25..709.75..:7 3 ..: .1../:790.70.:282:394/4.530  47.3/.  7.8.7.9/3:/09089. :385.9/0:39'7.03x.:9 2 :3/080.90/0:320890. 903007.903.4393039.:.930890:385479 57.7.493347/8.475094..:3.3039..49805708:30.0890902507.42.-7.::8g: 594708..0.3:7-4...'07-x.02.8:30.1. 0.1..9:7.39:7 .98:--.7.:2 08903x./0:788. !0907947: :/09::808:57.570.7.9..45079g/0.3970 7.789.70.. 7007.:507.0 3907.983.850.40 '.9:7g   #$&#$%&#$%%&# #001:0890570/423.9.70.84. 42.x.905. .38 /0.394.5745070/0#0.790-4..50907947::/09::5.0. .0900 50 ../008:8  ./08073074.39478:7  2..47020/.0 24109047 570.390890027..009.03 500'80 L393/5g/:7/08.790.0770.3:.71: .25050.5072.9..8.9/0.089014.3.4.:.83..7. 90-.95:3.: 07:82:90.3...80  3970..3:%..g430/08905g  3970.:08.  343. :7.5:30845..2:3947 :..80.7  ! %%&%&#$%&%&& '$   ...70.7.89.08:3939478:70 .:.39.708:3905708:30.88:/.:: $7: !03900: 3$  02.9. .90430 25.3 '87:5.90 .:347 243:203908947.924/1.705..30/0570843...45079g/05g/:7 /0890.93.:9:1g7 :7 31:03x00.24/07.43.. 2.: /090723.50.9479g508.790/38:/::/0x::0890.502307../:70.905.42::./0 1474780.79025479.20890.97:3/82:39027.5...7./0.2.. 3850..039574/:.0:/09:: .07-.0 ::.:.25479. -4gx47/0.089 0 ..L3. 13/850...343..3.79g .70.94.:7#0.30 .:  05708:30.    :/0x:4..3:2074.70:354903x.9.9:70089.790.0902507.893.4748 /.9.83890/:30/03851.804.7.2 .:7.70170.9..05708:37.9:7.0/0.:9089.

50890 /0..907.70.73.24109../:7/0144.83.00  $4:88:-84::/09::4.9 :2.1.3:::.2.304 . :/09:4.8 '.7042.:!..950.50 2307.9443.:/09::0890.4.3./0.90 -47903 ..7002039 ..9843.9:9.39 0890#.1.08905..: . !4. .808.83.702307..2.3/4 8:57.70:3.8.3:7: 47.4...:.2..8.9.:...947 .08. .#0. 25 3.9./:7/0 -7.:287.3.0/3.:: 9 37.30.  '.7./747.39:.25479.43:7.9.4...83..70 ..:70 -.8 4/4.9..903.75.490890 054...:.50890 /0.80 .3/:8970 023::  :/09:4.8.0 :300 .:7097-:9...83.8.3/:3/0-9/0 ./:8.02.4.2.45079./:703 .70.:07: 570.9/02:39.802030.9479.1:0398./3 9:.50472307.70 4/4.5.8:3914.70-..:708:395:93088:39:9.00 4..45079.:.:704.834.790-4./81..80.3.9.:3549039.9:347-./0.70389..7908:39054...:5.:78:24. -47903 ..49./  .7.8::4.9./05.89...2.9478:39570039048070/0..70.9:304.708.0.83.00890050397:.5742.:70/0.9:/039/0.3.25.:.00..89:.0 .0890.90.75.502307. .98/38:57.708:39:7...83..9:789.808 7.0.70. 0.903./3970.

x:3044.00 4-4803. 93x1./:: %:7.002.48: ..7-4.438/07.0890.....900..8..-4/072.90.0  479450/. 93g/09:7-g 4250:/0.500.80 .4.0 /03:9790 03/4.47.9:38097.:1489/0.089089.: 02.x/0.0 ..0.730 039.9:347/3:/09: 4.3/ L3 .944.98.808.009.9. 93.9 .7/44.9:7  7007.9. -47903 4/4.1.0/070 25479.4.83..:/090723.4.0    ##'%$ &%%&#     .70 .348 '.80.0 ..9.0. /0 5.03.     . 13/.9:3/3:745.010.3:: 3.4..802.7-4.2.0  07:43. g  '. .91..700 /0 ..390 1472. 93g'. /0 8:1 %:7.7-43...70../.3x.g3 :/0.3:/09:4.7.0 70:2.0890.x0/02..0.:7.0 3970000 90.9:7.  8070/0 89.:  '.:2 42.90..0 570.89.:9741g :3.g .:89..903.90.943.4250089.90243:20390.3.9  7..79.0 . %:70  :3900 !:. . 4.. .9. :347 850.#0.9:3.:703:203... /3970..508:3914.x3.3..50 2307.790 /10790.: !0 907. .83.  ..

4.0890.48.790545:.8.80903 89703.90/4.70508907.7838.78 50'.:: $2-4.:08..:2039.901708. 39020.70..70..   %#%%&#$% :0:9347.90 %4.3.47.7.39:0470 /..43897:9.:573/05479243:2039.70  &34.2:0::0890324..0890.09.0/0.:80 8.9::073.:38./ .7 003/00.9 7039.0..4714791./8.2489037.3 .7.:/09:4.0702038.8:3900'. 38. 0890508907.0397:47.2.704733: 8:39.9073.8:: ..:80.78 /3:39.../0:3 .0.30.2 .9089.39478:7.0 54790 80.80.4...98.938..9:7.90.720483:7..70.-./3.90890:0:43..030.790.:3.1./02/0417:2:80903.3030 !0.' 0.3-0.29.00/050970/397050709.: /.90.9. $1..8 8.9:7 .:1489 5..: .::  .14895.:7.:28405490-4.39.09./7 .0 908.03989.4:. 17:24.70..3.39.90.9.547 /30238. 3970.0 .93  -4.429.3814489.9:7/0.49 %.594708.89.'.0.04-...7.7.3//107908.82.8023 8.0003/0$1 .300.9.8.9 570. .14890938.90../30.908.8. 807.' 0..2./.8.:8 .3390747:.2039 47.5.4::.047$1 .90.90.9::%70 $.838:3090..83./8....80549.508907.-807.. 1708.0/38.0.3:29:/09:-807.0..8:: 80 .08:/.3.97.089..43899:0 1708./:780 .97.380.424..75..9.:.389742.8:5074./4....:59. .30.48.080.3..:59.:9.9.90.002.40..70/35. 4.954.:9:7...0708980890.79.50397:5:-..3.9..70.3//3   $:- 87:1708.:3.9.:30 24-.   ../8..0.:9.0890242039:5497..590.0000.:.:348.39.7038.9389.4.7  903  $.03048.8.9.4.70/343./3073.9./782477089.90/0243:203901:307.8:   ..83.80890.7050890 /0508907 0.7.94.  31.80. .33!.7057039.3/7.0   09.:.0.:20.-807.:089 ./02.4..::0890407:590/034748.  :3 #0.90 547947889..4970.9. %.1.7./02/0.:90.3./70. 8.34 .970&$  5...00003/0$1 .02570843.4. 8.::300549 3.90.9. 03 023...0 4/0..2.0347/./7 5.90570.08908:57..78:: 9.0.7.: .7.9.40   039. .70089.2.709080/08.172.742.0.90  ..90.43930020390/3 003/..9. #.9: 039.:23.7-43 88:1 /08. :./70..07-07 .:2 .897.05:9:80.805080.3..7:$0.-.1489/0.347.070897.3./7.$1 .3..5..4/89. 48.:.0.3:.3//01708. 7.:70.50397:97./0. :3.790.3.303 '.. 7..97.

 !:89.700890825:.: 014489.7013/3.5:89.390   %703:..07.50970.:78.03 5:89.2.30 .0.7480   .3.70..891037...9.397.0397:/097.8970    !490.9748: 925/0 2078470  490 . /020784:2.9.08.8.47..3../3.3.9 .3/38:8..9  5740. .83.:0.7.0.4:.8 .93 .33...04447 402.30034.3047 !:89. 5.9..90 &92.:9 4.3:.7.3.9:347-./0572.7.   4.'./.9 3:08901:3.:0.700.:0890./.3.0./7059:747/05745709.9.8 .9.590 3:3.../0 .9.870..0.7. .9.17:2:8090.3.:54../0572.5047 /3.4  .3/4.2:9...90.9050397:8.4309.9../7.90.-03 925/02078 470  '.9479.2.2:9007:593   8 .:5.750/0.2../0 .7324/032.:5:3.3/.9 '.. 85490.:8..73 .80.9.9.2.3570039 50397:705:3070.. 2307.20390439.503.:.42:3.5:/0 1:3.9..:9.4309..7...2..7..:$020705473089045490.9.54730890/050/0.3/...901.9:789.33.:5.:-.: '.7050/045.3.9703307:2: !73.0890. /04/0480-9.::3..::89.3047 97:3748: /7:23.31:3.13/.2.9/:5.9..:317.708909:4748 4 .47...9 38..2.:574/:82.4..:447.0734-.790705./0893.90..3:: 20/.3.3.0./0.7...790.33.0.9.3/ 380..0.75..397 45479:304.39703 .7/0 .9.3: 3570039 .3  .7841:3/..:25..3/. :92..88$02070  .3:/0.19703:.9.9./..9..9. 24...:78.3./08:8.9.9. .3  './039:3:..9.505.3/..5.42509341038.5..:9 /:7..34.14893139.8570.:2.70.2039 70/:8 24.7..57494.9703:.943.83.9.7.0107.42.::0890 . 0.9.07..39.8..902.79.9.70./70.304.71.7.9 7039. 7.9.  97:3...0 43147297.573.4::/089.842.08902.././90 3.03....9.3047  .8::. .3./05..0891034203.453.3908:3930.90/0/4//0.02.8:3920393:90/0.9748:.3:89.3/3.39.70.9:7/09703:.970. .:3:..3/:89.90  0397: :3900!08:...:: .3.30107..9:30.90/39704.2-:.33.107.:9:3 243:2039:3.3047 09..0.::0890 /:5.4 83:7.790  ..8 5:3.9:707.7-43.0 /.90 97....4.33.894703/:897.947:.:808..90/0 0..3.03.7007:590.:447.38023.943. 0.3: .170.909:789./389.9..:.97.9.-: /0490 7.8570347/ /. 24.:4.9.0397: .1.9..3....7.:5.

. 505490.0 4..3.9.83.70 9:789.. .950.9./90397.0 !038:39:789.907.:7047-.1.9479.70.-.7..:90 /0 .7.4..07443 30.9:7.:97..80.83.0:7-.7:7.2.8./:747/0-7..900.:28/0.50:9.304.3047 !8 4..9:7.07:7.9:7.9 3. .2:390: 925/02078470  '...7-43 570.925/0207847.0 02.83.0.30.!08.9.9.4.4.-.71:.2390/08.747 $90...7-4.0.253:7 %.. 573..:3:925::/0850.897.. 089039/.9.-.9479.43/947044..-0301.:5:3.    #$%#&%&##$%&#$%&%&&     :/09:4.25479.g0890390 949..93.90  4.-070/000.89.0 .7:.89 570.897: 925:/02078   :7. ..:1.9473.L373/:.7/4.   &39gx/0.5.0/0-4//0.9 .8.:9 2 5:3.30 !038:39:789..897:85704.2.30.83.0472.907.70..9 .701.3:782490:7 490:7 '09:789..-447 .:3:29474 -07.9.5..-..  '.13/489.70 '. 925/02078 470 /0.70..9:7.2307.  570 ..390..5.9:/0. 1.0850.7:9...: 25:8/0139.:2870:9.947473.83.8.:...09.7                                                                     ./353/0-4..70 -4. 490:7 .70.0. 2410903..3../32570:72 07.9:30-...2.1.

9gxL3 1:3.9.039.0 ..5.x:30 24.97.0 9:-:: /089.00390 .9.2039 0890 /49. ..0890703:2950397:.9.9 3 .9.70 89039g 4.308.3.50.0.:.  05.44./0.:7 0   $487 2   33459g7 2   3/.4.0 107..0 897.:507..7-4. /0 4 2.0    343.9.7 .: .9.9 :3.80 50397:241090 50397:2.090 50397: . 8 70..-482  30.4309  50 4 ..:348.8.:7  31:3.30.  .50:9.  $0 39. 1.7/4.039 .0. :3 9:30  . /0. ...0  570.x:30                                                                                             389.9..90.70  .70309g.0  .5002307. .702039'. 09073.9.:35.70 8:39144890..90  84/.. 574570 /0 97..: 70:9.0  2.94 -.  .80  .3..08-:.0 7057039...-.. .9 8 3 . 50397: -. .3:745..502307.385479 .80 8 7..39073.:7..9:7. .... .5.2039:: 5741.:..:7.9824/.30030  549430 8 5079430  2.0  107:34.33.7-4.702039897.70 .:7.7-4 .90 .90 0.20390 07.47:7..70 907.4.709:789. /0 5./43.4.:9 50397: 01.  4250: -.5.8.9..9.0  /0 3:9790 8 /0 209../:70 .9./0:9./0.. /0 03070   .9.5. /0 97. 97.2039   :/09:4.  .80  -. 24/073.4.9.70  :744.947 3 -40 .50 2307..83.. -:890347 3 ..90  .g :/0x:4. 3:89..9/0.83.7..0 ..947 3.:2 8 3 97..90.9:7.70 3: 14480890 8:78./0 ...3047089.90.7-43.9. 39073.90 4 43.9./0.:.  573 2094/.

9. 89..203. 9..789/08.:2:904-0.  47. :3.2039 9:789.90. .0/070.8:7.70.:78:70 3.793  703:29 50397: .8..:7/0.9:7/0.7.2039: -447 390730  949 ..471. /0 4/3.:: 7007.80 8:39 144890 50397: 97.. .29:782:/0 804389:782:.00 57089.70 203943. :347 143/:7 3 .9:3  3 .2. 3:29:0:08908::747 .893.7..9 .... ..43...0 9:789... .8::0890. .3:78.9  .70 .9/0.9 3 .94/  89..078.0.4.8:: .4.9.903.9:7/0.08900549.. 8 97.8::  #%   8  %&  !49039.9.3..9 8 /0 .703.0894.59.: .0397:4..-.39478:7.0839073.  80 . 2.9:789 39701472009:782::7:7.7 .1.8:: ./85:3 /04..9.70. 29741.. 70.. 8 .. 5.    $9:.03 573 .9 /0 4.390 0 203943.80 8 107:34.089.7  500 :3..9:30.9025479. /0   2097  3970 807. 80 .9  /.7 5:90.94. /0. 25479.80 8:39 144890 . :.. 7/.00 2.3.9397 42.7824/073..5:885479545:.90 /0 490:70 47.: 89.1.           .42509:789.9:3  50 2.943. 2.7    :4.39    $9:..49  3 .7-4../05.0...99:/30.25479.4.3 .7 :35:3.947 89..808 0549 /3970.2 50 .1.7: $0. 5. :3.047.474..1..9.39: .3.9.47. 39.2.7 397 4 2.431479.09074.57454790 02.0.25..500 .30 .97.0397:47. 2:90 90703:7 85479.0397: /05708:3 %.:08. 70.203943.0  /3970 .3.::  89:.0 .7: /0570843.5720.::2. ...9 50 . 2:3947 .8.5745070.943..90 203908.5745070. .80.7..39. ..7-4.. 2:3947 39478:7  5480/. :3 549039..9 3 43..80308.81.3..203.9. 0890 :3 ..471.3.2039 47944 .2:904.9/0.:.9./70.2 .8 3:20 80 .9:30..7..80/0.9:7.   3 89. 9:789.3.-.:9:789.8: .:9: /0 .32 :0: 7.9.

:783949.3.7 80. 50...3. .80:50.7 .. 073.  4..39:070  :3 #0.490/:5.897:29..43.. ' 0.4897:9380.9.7  3:2.70-807..39:07470 !70950784.48397:9.9047041079.83. 701472.784107  3:2.-47 ..9. -807. #0.89243:20398947..9.385479.70/0.:. 57. :.:3 7089.39:0470/31. ./020890. 50..:08.:7.. 890..' #&%%&#$%$!#'&' &% '% #  %7.9.9.2.380.79:789  3:2.70490 4.438/07. :3.743 :7.7..4:....9. 4. .725..  :.14791.90.83.9.70490  ./.38 .7:$0.39 .3.9:7.1489.9  $1.7081..0 %7./34.:/0:3 47.7007.83..9..70$1. :2. ' .:94./0850.. %.0307.7 85704:3 .9..

94 :... 57. 50.107.4.2.9..90.3.0.3:3.47. .708570%..7.3.882570:72 .0.39.:37089.704903.9..3047 !...9..9 . . 50.70/0. 14708907.:850.7: $0.:7.3047 09.83.9.1.490/:5.:: '.:/0:3  .:08.

9.39:0470         .708570073. 243:20398947.82.9 . 84870$1.8 . .9.:0: 708047 . 50.9..33!.4794/4. :0:.807.47.9..

:.                                                        .: .3. 09:0. 09:0.:.5709::/0.3.:.2039.70....0 09:0.90   020390/0 .9.70 7.79 79.947..:/: 09:0..:9:7.09:0 09:0.40/0 ..:84107: 90. !09:789949...09:0       .9...70.: '.385479: 09:0.0 09:0 47.4.42843     020390/0.90                  09:0 /70.: 97.

590 3459  .34.

 0 2 .

.:9:7.385479 :99gx14.0 .: .430    ../0/0../7:2:7475:-.90789.7047/0.49.x.7.7080L2-3g..!' 0:74  0:74    ' !# !&#' ##  !4903x.981g.547925479.0  $97..0789.508.1. .4.0 7.:00203900/747.0:3.:3.g. /  84107            %49..897:.047 -4gx.70 ./0.:9:789.9..80/.308.49.g94.90..502307.39745.3.-/0.9470.9:7.g317.!' %49...g 3:L3:92:73/.0 /07001  58.g47/0.705.97. 1.7.9:782:: ..489:7 #49:370 ]  %49.4.9073/: 80 57300203903.90.009.8:7.42843 %' %49.0/02..724348.3.05x0 .72:00 ./:.42:3.70.70.:/0x::0890:3:/00.x0  89.9.709.. /.2 397.9:7/0 97.90.7908...49.393 /0.70.:/0x::4.9g /0389..70.70.0 ..90.902.83.75:90.70 .80 .

9478 .907.439/0708:780013.:35.089.:3475747..725:3048070/04-0..49.9:.89..089:789/05089049.7:8/089.0/070.70.70 ..7/.4 ..708:780479:789.3..::9.1.70370:30.70.0 .947...089:5..905.:../0/07.9.. ...0 50397:7034. .3.:.9.70.9.-0301.8:: /03907083.707043..9.039.90893..8 7047.75:90.3/.850397:.09.9 548-3./0..0 3/0391.  !0397:..49.3.70.09.790.5.3...01.:28.7.9 8..897.943.9.9.....9.70...38.: '.484.044.471.70.:7.594708.7203908.. 891043.209:789.....7.            .89103...9.798./7:2::   .95709039475090......: 83.:....70.70 08903908/0549039.2047/0 /0.0:/097.9.70.43047.4..98.70 ...49.. 8947.70.25479.  3:72.90/0 57419850.5.00570039.90 .70.08994747/3 .43899:3/: /7:2:5097:9389.97.9:782::4.3./0.047/3:/09 5.57..9.:70390/0505..0 /0.438:2 570.70.43./..:.708. 2 705..947/0 574/:.7:780549/09:782   .7.45070.70.00890:34.089947 8507397 4/0../08:7802.708. 8.84.5747..:708:780/742307. 89.:7.:9039.:94747573.90.470./0:30024/1.70 83:7:4-89.0  3.3 .84.70.070.97.5.42:3.4.3...79.71572:5.947/39:782. 5:9073.0.1.4.74 9:782:: .7..3904-0.471..70508.385479: .050.9.0.3/3..43..002.04...09:789.70.70.99:782:8.83.

989.. 0/9.   3:..#42.83.:/09::4.30 0/9.' #%%&#$%    '  #  3:...   995.7:/089.989.7:89.

.

4330 74. .4..83.

83./08570.4. 92    ..

Related Interests