ULCER GASTRIC

Ulcerul gastric este situat în partea inferioarå a esofagului çi pe mucoasa stomacului. Apare la maturitate,
între 55-65 de ani, mai frecvent la persoane cu grupa sanguinå A, la fumåtori, consumatori de alcooluri çi la
cei cu rude de gradul întâi care suferå de ulcer la stomac. Afecçiunea se poate maligniza (canceriza).
Printre cauzele declançårii ulcerului gastric pot fi mençionate: gastrita hiperacidå netratatå, alimentaçia
necorespunzåtoare, consumul de alcooluri tari, fumatul excesiv, stresul nervos çi folosirea unor
medicamente de sintezå (ex. cortizon). Ulcerul nu este cauzat doar de infectia bacteriana amintita, ci si de alte cauze,
dintre care cele mai frecvente sunt abuzul de alcool si refluxul sucului intestinal in stomac

ulcerul gasLrlc sau ulcerul sLomacal esLe de Lrel orl mal puLln frecvenL decaL ulcerul duodenalŦ Ll esLe
legaL mal ales de o fraglllLaLe a mucoasel gasLrlceţ de cele mal mulLe orl consecuLlva unor agreslunlţ
lndeosebl medlcamenLoase (anLllnflamaLoare nesLeroldleneţ corLlcosLerolzl)Ŧ
La nlvelul mucoasel ţ facLorll de proLecLle sunL ť 1ŦcomponenLa preeplLellana ƹ barlera de mucus ţ
blcarbonaL ţ sLrŦde mucus e lnLens hldrofob ţ lnLens secreLaL de celŦmucoase ( sLlmŦ de vlÞ ţ nC ţ ÞCL2 ţ
nŦvagţ) Are un sLraL Ŷ solubll ţ sub acLlunea pepslnel Ŵ lnsolubll Ŷ sub forma de gel ţ preeplLellalŦ Mucusul
conLlne pollzaharlde ţ AgŦde grup A8C ţ agŦLewls A s| 8 Ŧ SLraLul de mucus se opune reLrodlfuzlunll
pepslnel ţ s| lonllor de P+Ŧ SLraLul de blcarbonaL Ŷ lnLre pŦlnferloara a sLrŦ de mucus s| pŦaplcala a
celŦeplLellaleŦ 8lcarbonaLul e secreLaL de celŦeplLellale ţ local se reallzeaza un gradlenL pLŦ lonll P+Ŧ
2ŦcomponenLa eplLellana L lmporLanL la acesL nlvel Ŷ lnLegrlLŦ[oncLlunllor lnLercelulareŦ Ŵ fosfollpldelor
mbŦaplcaleŦ La acesL nlvel au efecLe de proLecLle anLloxldanLa ť ÞCL2 ţ 1Cl (Lransform) ţ LCl (eplLellal)ŦSe
reallzeaza ellmlnarea de P+ dln celulele parleLale unde exlsLa pompe de proLonlŦ
Apararea mucoasel Mecanlsmele prln care sLomacul s| duodenul normale rezlsLa acLlunll corozlve a
complexulul acldŴpepslna (mecanlsmele de rezlsLenLa a mucoasel la ln[urll sau apararea mucoasel) nu au
fosL deocamdaLa compleL deflnlLeŦ 1oLuslţ au fosL ldenLlflcaLl o serle de facLorl care fle aslguraţ fle
compromlL apararea mucoasel (ura 284Ŵ2)Ŧ
Mucusul gasLrlc esLe lmporLanL penLru apararea mucoasel s| ln prevenlrea ulcerulul pepLlcŦ Mucusul
gasLrlc esLe secreLaL de celulele mucoase ale eplLellulul mucoasel gasLrlce s| de glandele gasLrlceŦ
SecreLla de mucus esLe sLlmulaLa de lrlLarea mecanlca sau chlmlca s| de sLlmularea collnerglcaŦ SecreLla
de mucus se prezlnLa ln doua fazeť lnLrŴo forma solublla ln sucul gasLrlc s| ca un lnvells lnsolubll
gelaLlnosţ cu o groslme de clrca 0ţ2 mmţ care acopera suprafaLa mucoasa a sLomacululŦ ln mod normalţ
gelul de mucus esLe secreLaL consLanL de celulele eplLellale ale mucoasel gasLrlce s| esLe solublllzaL
consLanL de pepslna secreLaLa ln lumenul gasLrlcŦ ALuncl cand esLe lnLacLţ acesL gel de mucus consLlLule
un lnvells llchld compacLţ care lnceLlnesLe dlfuzlunea lonllor s| esLe lmpermeabll penLru macromolecule
cum esLe pepslna (CM 34Ŧ000)Ŧ Celul lnLacL de mucus lmpledlca relnLrarea moleculelor de pepslna
secreLaLa ln lumenţ proLe[and asLfel mucoasa gasLrlca de lezarea proLeoŴllLlcaŦ

ani
-ar-at÷ testosteron>
estrogenii joaca un rol protector. LsLrogenul ca anLlulceros
8locantele de receptorI hIstamInIcI H2 (CImetIdIna utIlIzata In specIal pentru tratamentul ulceruluI gastrIc) pot stImula
secretIa de prolactIna sI scad secretIa de testosterone Cimetidina- inhibitor de H2 receptori si de pompa
protonica- apartine unei clase de blocanti de receptori histaminici,Iolositi in principal pentru
tratarea ulcerului gastro-intestinal. Blocantii histaminici previn producerea in exces de acid la
nivelul stomacului, permitand organismului sa vindece ulcerul. Cimetidina are, de asemenea, un
eIect puternic anti-androgen; s-a dovedit ca blocheaza legarea dehidrotestosteronului de
receptori. posibile eIecte adverse Ieminizante

MlSCÞ8CS1CLuLŴclLoproLecLleŴ9rostag|and|ne|ed|ngrupa%9%Ŧ lnhlbá secre(la acldá prln scáderea
ablllLá(ll celulelor parleLale de a produce AMÞ clcllcŦ ÞCL sLlmuleazá mecanlsmele de apárare a mucoasel
prln sLlmularea secre(lel de mucus ;l blcarbonaL ;l cre;Lerea fluxulul sangulnŦ ,|soprosto|u|a fosL larg
uLlllzaL in Amerlca de nord penLru prevenlrea ulcerelor prln LraLamenL cu AlnSŦ ltostoqlooJloele au
numeroase funcLll ln organlsmŦ Cu slguranLa au un rol ma[or ln producerea lnflamaLlelţ febrel sl durerllţ
moLlv penLru care medlcamenLeleţ care scad slnLeza de prostag|and|neţ cum sunL anllnflamaLoarele
nesLeroldlene (prln lnhlbarea clclooxlgenazel) sau corLlzonll (prln lnhlbarea fosfollpazel A2) au efecLe
anLllnflamaLorllţ analgezlce sl anLlplreLlceŦ lnLervln ln menLlnerea lnLegrlLaLll mucoasel dlgesLlveţ ceea ce
expllca reacLllle adverse dlgesLlve ale medlcamenLelor de mal susŦ lnLervln
Corticosteroizii inhiba secretia hormonului luteinizant (LH) hipoIizar si concomitent, productia
hormonilor gonadali: estrogeni, progesterona, testosteronul
Tesutul interstitial al testiculelor secreta testosteron (steroid). Acest hormon asigura dezltarea
organelor genitale externe si a caracterelor sexuale secundare. Testosteronul poseda in plus o
puternica actiune meolica, caracterizata printr-o crestere a anabolismului protidic, jucind astIel
un rol in crestere, in dezltarea musculara si in maturizarea scheletului. Testiculul produce si o
anumita cantitate de eslrogeni.
În jurul orei 8 hormonul sexual masculin-testosteronul, atinge nivelul maxim al zilei, el Iiind
necesar cresterii si dezvoltárii masei musculare.


inalt÷ hormon de crestere>
$omatostatina a Iost descoperita de Krulich si colab. (1968), ïn cursul unor cercetari ïn care se
ïncerca izolarea din extractele hipotalamice a hormonului eliberator de somatotropina. Factorul
care inhiba puternic in vitro eliberarea de GH din hipoIizele incubate, a Iost de numit hormonul
inhibitor al eliberarii hormonului de crestere (Growth hormone release inhibitng hormone -
GHRIH) si s-a postulat ca secretia GH hipoIizar este controlata atät de un Iactor stimulator, cät si
de un Iactor inhibitor.
cercetarile preliminare sugereza ca principalele structuri ïn care se gasesc cele mai mari cantitati
de somatostatina (hipotalamusul, tractul digestiv, pancreasul) sintetizeaza hormonul ïn Iunctie de
necesitatile proprii si sub inIluenta unor stimuli diIeriti. AstIel, la cäine, introducerea ïn stomac
de lipide, glucoza, sau hidrolizate de cazeina, provoaca descarcari de somatostatina din pancreas,
iar ultimele doua si din antrul gastric. HC introdus ïn stomac mareste secretia de somatostatina a
pancreasului si a antrului si inhiba secretia Iundului gastric, iar introdus ïn duoden stimuleaza
eliberarea de somatostatina din pancreas, antru si Iundus. Glucoza introdusa ïn stomac
stimuleaza eliberarea de somatostatina mai puternic decät daca este introdusa ïn duoden
ormonu| esLe numlL s| pepLld ellberaLor al facLorulul de crestere sau ghrelln (ln llmba engleza)ŦŦ
ormonu| esLe produs ln mod flzlologlc de celulele eplLellale aflaLe ln porLlunea fundlca a sLomacululŦ Ll
sLlmuleaza apeLlLul s| secreLla hormonulul de crestere (secreLaL de hlpoflza anLerloara)Ŧ ln mod oblsnulL
nlvelul serlc al hormonulul cresLe cand ne e foame s| scade aproape de zero dupa masaŦ

Chiar daca stressul acut stimuleaza secretia hipoIizara a hormonului de crestere, stressul cronic,
prin intermediul CRH, stimuleaza secretia hipoIizara a somatostatinei (inhibitor al cresterii).
Crellna esLe un hormon care provoaca foamea s| esLe secreLaL de sLomac aLuncl cand esLe golŦ
sla-
eIect anabolic asupra tesutului muscular ƹ marirea secretiei de hormo de crestere (GH).÷
cresterea hormonilor anabolizanti÷ rol deosebit in reducerea stratului de grasime÷ eIecte
semniIicative asupra cresterii masei musculare .
În jurul orei 8 hormonul sexual masculin-testosteronul, atinge nivelul maxim al zilei, el Iiind
necesar cresterii si dezvoltárii masei musculare.


grup A II
Caracteristicile grupei A:
O !rimul vegetarian
O Culege ceea ce sádeste
O Tract digestiv sensibil
O $istem imunitar tolerant
O !redispozitie pentru boli cardiace, diabet
O Ráspunde cel mai bine la stres prin actiuni de calmare
O $e adapteazá bine la mediul înconjurátor si la dietá
O ecesitá o dietá vegetarianá pentru a ramâne zvelt si active

reacti a l a st res a cel or cu grupa sangui na AÌÌ: "Persoanel e cu grupa sangui na AÌÌ react i oneaza l a pri mul st adi u al
st resul ui - st adi ul de al arma - i n pl an i nt el ectual . St resul produce anxi et at e, i ri t abi l i t at e si hi peract i vi t at e. Pe masura ce
semnal el e de st res pul seaza i n si st emul i muni t ar persoanel e devi n t ot mai sl abi t e. Sensi bi l i t at ea ampl i fi cat a a
si st emul ui nervos uzeaza i n ti mp anti corpi i prot ect ori . Ei sunt prea epui zat i pent ru a l upt a i mpot ri va i nfecti i l or si
bact eri i l or.
In plan psihic, membrii acestei grupe sunt ambitiosi si impusivi, nerabdatori, zgomotosi, uneori chiar orgoliosi sau Iuriosi.
lsl doresc sa fle pe placul celor dln [urţ fllnd asLfel expusl anxleLaLll sl adesea evlLa sa lsl exLerlorlzeze adevaraLele gandurl sl
emoLllŦ SunL persoane grl[ulllţ desl adesea par calmeţ Llnzand spre lnLroverLle sl romanLlsmŦ SunL persoane de lncredere lnsa
pasLreaza ln el Lenslunlleţ fapL ce le da deasea lnsmonllŦ uesl au callLaLlle unul llderţ adesea refuza asLfel de pozlLll penLru ca
sunL prea sLresanLe penLru el sl nu se adapLeaza usor schlmbarllorŦ
Aceasta predispozitie este explicata de determinismul genetic al compozitiei mucusului gastric, unitatea glucidica terminala a acestuia fiind
influentata de antigenele de grupa sanguina, antigenului H corespunzându-i fucoza
Exista o predispozitie genetica familiala pt. UG la cei cu grupa sangvina AÌÌ
Persoanele de grupa sanguina A (II) fac mai frecvent ulcer gastric
Mucusul conLlne pollzaharlde ţ AgŦde grup A8C ţ agŦLewls A s| 8
Pe hematiile de grup A , Ag H este transformat in Ag A .
Ìntensitatea exprimãrii noleculelor CMH ÌÌ este variabilã -PGE
2
, glucocorticoizii, d-
fetoproteina, LPS din bacteriile Gram negative, diminuã densitatea acestor molecule,
având astfel rol imunosupresor.a om, specificitatea antigenicã a grupuuiA, este
conferita de N-acetil-galactozaminã, galactozã çi L-fucozã
Studiile populaaionale au arãtat cã nesecretorii par a avea o suscepti-ilitate mai mare la
îm-olnãvire comparativ cu secretorii care, având antigenii ABH în umori, mucus etc., sunt
mai protejaai împotriva factorilor am-ientali, în special microorganisme æi lectine.
Nesecretorii sunt mai puain rezistenai la infecaiile cu Helico-ater pylori (-acterie asociatã
cu
ulcerul). CllcoproLelnele mucusulul gasLrlc conLlnţ de asemeneaţ deLermlnanLl anLlgenlcl uLlllzaLl penLru
claslflcarea subsLanLelor slsLemulul de grup sangvln A8(C)Ŧ AproxlmaLlv Lrel sferLurl dln populaLle
secreLa suc gasLrlc care conLlne acesLe subsLanLe A8(C)ţ persoanele respecLlve fllnd denumlLe secreLorlŦ

.382::8.39 .8974 390893..990894890743 08974034.570.¾½¾f€¾f– f °¯ nf ° ½ °½  ° fn  ½°ff¯ °n- 9¾f–f° °  f °¯ f¾ €°n°–f°¾¯ .:9.:37457490. 3.7-.3850.70 /0./.50397: 97..9. 3-947/070.0594789.390  . ..0..23.802030. 80./80.88.0:.5.. 549892:.0:8942. 4.5.0/9.3/74038 .9@D n½ n 9¾f–f° °   °–½f%9% ° m¾ n ffn m½°¾nm  f f mn  ½f f  f½ n .709.08/0.9..7930:30..23.3574/:.070.70. 144893573.9.3989.2039::./0908948907430209/3. :3 010.05947 548-0010..3900/070.07::..07::.30.39/070..23.3/0.:: 50729.. 209/3.3 -.0594789.07801023..90.93./4.70.50397:97.-4.07: 209/3../0/7490894890743::/0 70. . 574943./.0.9nnn 9¾¯ fm¯ nf°¾¯   f½mf f¯nf¾  ½°¾¯f f¾ n   ¯n¾Â nf °fÂn   f€¾f°–° .95:9073.80/0-4..:.897.3/47..947 ¾– °nff°n ¾ 4./0574..709.059478/05425.

7089070 3/09..:04780.2.0:2.709.. 90894890743: %08:9:3907899.8910 :3743.3047039.3:29.9..::574/:.7...70.802:8.90894890743 89074/ . :.8:7.009:: %089..832.7.43.0897403 5740890743.70 907 /0.08947243./09.9089..90/0087403  3:7:47047243:80:..947243/0.47243:::903.9303.084 .:.80..7089070.429039 574/:.7.35:84 5:9073.70.90704780:..9:7.4890743-.39  541.7089070 . 472434743...709.-482::5749/.70.:.00907308.70    3.2.:3/.57397 4.3.399.9.8. 47.49g72../. .080.70 %0894890743:5480/.2:8.¾–f°ff°¯f©°½ n  f°€f¯f  €  ¾    ¯½ °nf ¯ nf¯ °  nf ¾nf ¾° f ½¾f–f° ° n¯¾°f°°€f¯ff   ° ¾   ° %½°° f fnn– °f %¾fn°%½°° f f€¾€½f %f € n  f°°€f¯f f°f– n ¾f°½ n ° °°¯ °°  f° –f¯nf¾  – ¾ n fn  ½nf fn f  ¾  – ¾ f ¯ nf¯ °  ¯f¾¾ ° ° 479.907.7.9:30204.08.8.78.0 013/ 30.3/.:3 90894890743: .

45079.70    7:5 .8.070.47243:31:3.3974/:8./35.47243::/0.089.9497453.541.:-.09.7089070 749472430700.Å30 3974/:...8.2.808.80..8:57.70. 5. 8.8: 839090.7090/04724/0.1489/03:2947243: 3-947.:.9473-947  .70..9303...90/0 30../07:..947/0842.2.:..802:8.9489.80.38942..7080 3.93.1:3/::.743.9489..709.905745788:-31:039.5:9073../3097.7 2.9740-07..70 907 /0.7.:3 90894890743: .90 80231.93.07.541.2.8/3.0:2..747243::/0.9489./0842.$42..73974/:83/:4/03892:0.9489.9::/07.47243::0-07.9:73.93.4.897.070.002.2...8::8.0.1489/08..4.0-07./0.820010.5:9073.07.3.7089072..930 3-947..70...8  .:78::347.93.70.7. 3974/:838942.9489.7..80.. .:9892:0.3.00897:.7.708:070.900549.9489.9.703-..93. .709.947892:.9Å9/0:31.8 ..-   3.9..4724347.3.908:9::2:8.397::83-.5. 5./35.80.9 /0842.:347892:/1079 8910 ..49g72.842.5489:.08903974/:8.3.:.73..7:9200/4:.Å9/.90/0..3.80.7/0842.897.70890.93.7.43974.708907   °f ¾ °¯°nf ½fnf€f¯ f¾ ¾ ¾ n f ¾¯fnf°nnf°  ¾ –  8.709.70.770.0 013/ 30.-4.:/74.8:57.2..541./0842.70...2..9489.38942.0.947: ./0842.. 549.90789.08..7057023.7089070 897088:.  573390720/:# 892:0..4.7089070   . 0-07...2:8: 97.7089080.803-93472430  # 88 ./08.897088:.3974/0480-9370/:..03.709.802:8.07./0/3541003..397:.7080.9.897.7/..9.4. /05/0 :.09.7089070.90 ...- 010.-4.709.9:/089.399..7.0-07.Å98 /0:31.3.3/:4/03 ¯° ¾ °¯¾½ ½   ff€fn n ¾  ¾f– °%°¯ f °– f%  ¯° ¾ ½ ¾°¯ €–n n    ½ f f€f °½° f€° nff¾¯fn  ¾¯ fff½ ¾¾ n f¯° n ¾  %¾ n f ½€ff° ff% °¯  ¾° ° ¾ nf¯°n ¾ nf° °  €f¯ ¾¾nf f½f½    ½f¯f¾f   .4.573.947 . 892:0.70  3:7:47047243:80:.70.70.397:81:3/:8 :. 574..3.07:50 .

.05727340.  1.9  47 8 -. . 05: ..4570/854900309.2-948825:8. 572 : 89 .. 9  430.n¾n°° ½ff  – –½  f–  ¾¾  #4.089:.0..4 .3903::.7.9 . ..:7:5.9 0 ! 02 .72 ./.8.9.3: 3.8..3197 :.897.7..89.  .170..8.  70.02... 202-7.-09 #g85:3/0..9.3 0 0 /0.4254902:./0.48 :0..  :59 ....390300/07:5.4.9/089.009. 3 9 492 .:0470890.13/ 31:039.2 549 7 . 9 .70 $0.39 !70/854x050397:-4.47085:33/: 1:. ! 0784...3./ : /0 .. .79407. 8 89 02 :: 307.7474488.1.07.9 0. 0 47.9  5039 7: .0 /.. 0 .8038- $89022:39.:8::. :39./. . 8 . 9 07  47  35.O O O O O O O O !72:.590..300/07:5.-30.039:.2.570/85490089005.2. 0 0 /0 89 708 5: 80..08g/0 90 %7.- ! :.7 50784.7/. ..3 0 0 .7.. :7:5.4.90.8:7.089g4/09g. 89 708: :  89 .3 09 .. .90723./09g 0.  3 5 .9.20/:L3.897.9 ..0  70.43:7g947 .00.5  390389.2.3:3.59 &.479.9 47  8:39570..9 0 8  507.90.3: 3.x:3/0.  ./ : .3:3.. .:1:748  ¾  ¾n¾f€ ½ ½fnn  °© €° f¾€  ½¾f° f¾f ¾ f f¾f¾    f ff  –f° ¾ ¯ °½ ¾f° –©  ¾f ¾ f½fnf¯ °f° ¾½ °  ¾¯f°¾¯ °½ ¾f°  °n  °¾f ½f¾ ff°  °¾° €f½n   f f¾ f°¾¯°  ¾fnff °  f ¾ f €ff¾€  ½½ °nf ¾°½ f¾ ¾f° ½ ° ¾°¾ f f½ ff¾¾n¯ f  ./0/09072382:0309.  3 8 89 02 :2 :39 . 8. !0784.09 .:.-/.-9 0 $ 038 - 9 .009.947 424948 :3047.7.- 9 . : 7:5..2 5 1.5:694..39.3g50397:. 307.3 39 0 0..358. 0 802 3. 9  .0.  3 92 5 . 475  5749 0.89708573.  310.9 0   79 .08907:508:39.230.3 :00.9.g-30. 9:...3. . 8. 89. 89 708 ... $ 9 708: 574/:.

1.5:3708903.2.2.902.7.930  080.425.3080.84.2-039.57490.907547 -.23 .70. 1094574903.9070. L2-43. .  !$ /3 -.94  1:.90...70 .9.0.94.../0 .4 $9:/0545:.7.0.07: n½ °  ¯n¾–f¾nn°°  f¾ ¯ ° f   ¯°f°f°– °nf½ ° nf¾€nf f¾ ¾f° ¾¾ ¯ –½¾f°–° %% ½¯f ¾€  °½½f  ¾ n f¾n–f¾nnf n°° fn ¾ ¾ ¾f°  %% ½ ¾f°   ¾½ n €°  °¯ ¾ n    .9..:0.3/..90. 7:5::  0890 .0  /23: /0389..9.3903...709475..09 . L3850..8910 74 2:348:570847 .9.4-..709478:392.2 30.9 ..:..:80.08947 240.3820 0.70947.310.059-9.48:8.0.3903L3:247 2:.94747.70.7447.:0  .1.:809.L25497.431079. 42  850.. .9070 7. 8:39 2...: :.79.3/ . ..43.