UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ȘTIINŢE ECONOMICE DOMENIUL FINANȚE PROGRAMUL DE STUDIU FINANȚE, BĂNCI, ASIGURĂRI FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ZI

Cycles, Trends and Financial Crisis Understanding the Impacts of Monetary Policies

COORDONATOR Conf. Univ. Dr. Daniela Zăpodeanu STUDENȚI Botici Florian-Nicolae Derecichei Flaviu Daniel FBA, grupa I, anul I

ORADEA 2010 CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................3
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................31

INTRODUCERE Abstract ,,Un mediu în care rata dobânzii este scăzută încurajează împrumutul. În timpul inevitabilelor decline care apar în cadrul ciclurilor de afaceri, marile împrumuturile favorizează apariția crizei financiare. Mediile în care rata dobânzii este scăzută sunt prielnice investițiilor fixe caracterizate printr-un cost ridicat, dar care au costuri variabile mici și prin urmare, un cost de oportunitate mai mare decât investițiile cu costuri fixe mici. Într-o economie largă și în curs de dezvoltare, investițiile cu costuri fixe mari aduc o rată a profitului mai mare decât investițiile cu costuri fixe mici. Pe parcursul ultimelor secole, alimentată de abundența de resurse neregenerabile ieftine, economia globală s-a dezvoltat într-un ritm mai mult sau mai puțin neîntrerupt. În cazul unei asemenea creșteri economice, politica ratei dobânzii care favorizează investițiile cu costuri fixe mari, a fost benefică pentru majoritatea activităților economice, în ciuda faptului că din când în când poate să inducă spre apariția unor situații de criză financiară. Cu toate acestea, multe 2

semne indică faptul că trendul ascendent al creșterii economice se va termina curând. În noul mediu, ratele dobânzii mai mari și mai stabile vor micșora diferența dintre costul de împrumut și rata așteptată a inflației, fapt ce va duce la reducerea imboldului speculațiilor. Mediul în care rata dobânzii este mare va spori competitivitatea firmelor mici ca entități cu costuri fixe mici. Firmele mici se axează mai mult pe exploatarea forței de muncă și mai puțin pe exploatarea resurselor, ceea ce este util într-o lume cu o creștere a rarității resurselor și rate crescute ale șomajului.” 1 Actualitatea temei eseului Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să apară în interiorul său şi, de aceea, se studiază cauzele, modul de apariţie şi manifestare a acestora, precum și consecinţele lor. Crizele sunt astfel de disfuncţionalităţi. Economiştii analizează criza după criterii specifice, atribuindu-i caracteristicile unor fenomene cu urmări nefaste asupra organizaţiilor, instituţiilor şi grupurilor sociale afectate: inflaţia, şomajul, stagnarea, recesiunea etc. O veritabilă criză financiară are drept caracteristică faptul că acesta se poate extinde cu rapiditate și în exterior. Astfel, ca și în cazul unui accident care nu este bine localizat, și criza are tendința și capacitatea de a se propaga la nivelul întregului sistem financiar. În situația în care problemele ce apar într-o ţară nu sunt soluţionate la timp, acestea pot căpăta tendința de a afecta şi economia altor ţări, iar atunci, efectele crizei respective vor fi cu mult mai grave. De aceea, importanţa temei acestui eseu implică și analiza influenţelor crizei financiare internaţionale asupra economiei României, una dintre țările cu o economie emergentă. Prin urmare gestionarea corectă a crizelor financiare presupune nu numai politici şi strategii de prevenire a acesteia, dar şi metode de management adecvate tipului de criză. Cuvinte cheie: recesie și depresie economiă, rata dobanzii, cicluri, criză financiară, efecte, măsuri și propuneri.

CAPITOLUL I. CRIZELE ECONOMICE ȘI CICLICITATEA LOR a.1 Definiții și clasificare O criză economică este o etapă firească din cadrul oricărui ciclu economic. De aceea, nu trebuie să fim surprinși când auzim cuvântul ,,criză economică”, puternic vehiculat în ziua de azi, deoarece nu este prima criză de acest gen și nici ultima. Istoria ne-a dovedit în deosebite rânduri ciclicitatea acestei legi economice care din când în când se confirmă și care se va mai confirma și pe viitor.
1

Jing Chen, ,,Cycles, Trends and Financial Crisis - Understanding the Impacts of Monetary Policies”, School of Business, University of Northern British Columbia, septembrie 2009

3

volumul producţiei industriale precum şi volumul vânzărilor din comerţul cu amânuntul. nu se poate face o demarcaţie prea clară. se consider că se intră din nou într-o perioadă de expansiune economică. 4 . teamă sau chiar panică. scăderea veniturilor individuale. Pornind de la această idee putem concluziona faptul că aceste crize economice nu reprezintă altceva decât o tulburare în echilibrul economic al unei ţări sau în condiţiile actuale. Cât de mare să fie inflaţia. Problema cu definiţia acestor crize constă în a spune cât de mare să fie volatilitatea sau căderea pieţelor pentru a încadra o evoluţie de acest gen în categoria unei crize. „depresie” – este atunci când tu ţi-ai pierdut locul de muncă. Convenţional. Naţional Bureau of Economic Research (NBER) defineşte criza ca fiind “o scădere semnificativă a activităţii economice pentru câteva luni reflectată în scăderea PIB. (creată în 1920). ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă legată de viitor. Definiţia dată de Business Cycle Dating Committee.” Când activitatea economică începe să crească din nou. pe plan mondial. s-a stabilit că recesiune este atunci când după două trimestre succesive avem de-a face cu scăderea PIB-ului unei ţări sau regiuni. care este în directă legătură şi îşi desfăşoară activitatea sub egida National Bureau of Economic Research (NBER). orice formă ar îmbrăca ea. Totuși unii specialițti susțin faptul că depresia economică. începe să scadă până la nivelul în care se reduce complet. defineşte recesia ca fiind „timpul în care activitatea economică după ce a ajuns la un vârf. Massacusetts şi are oficii în Palo Alto. diminuarea producţiei industriale şi a consumului”.2 arată că în analiza acestui fenomen economic trebuie urmăriţi mai mulţi factori printre care: şomajul. are loc atunci când recesia este însoţită de o cădere a sistemului financiar. Instinctul nostru de apărare şi de conservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori iraţional şi să accentuăm şi mai mult această volatilitate deoarece fiecare dintre noi. California şi New York City. Instituţie particulară de cercetări în domeniul economic. Regan a spus: „recesie” – este atunci când vecinul tău şi-a pierdut locul de muncă. sunt deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere. Legat de acestea există o veche glumă în Statele Unite pe care a amintit-o Ronald Regan în campania sa electorală pentru preşedenţia Statelor Unite şi care are alături de sensul ei umoristic şi un profund sâmbure de adevăr. iar cererea continuă să fie într-o puternică scădere pentru mai mulţi ani. Când vorbim despre o criză economică trebuie avute în vedere conceptele de recesie și depresie economică.În evoluţia noastră crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate pronunţată. specializată în primul rînd pe economia americană. reducerea nivelului ocupării forței de muncă. filtrăm informaţia şi înţelegem fenomenul în felul nostru transpunându-l apoi într-un anumit comportament legat de piaţă. Pînă în prezent nu există un punct de vedere universal valabil care să elucideze sensul aceastei diferenţe. şomajul sau scăderea PIB-ului unei ţări pentru a aprecia intrarea ei într-o criză. 2 The National Bureau of Economic Research (NBER). Are sediul de bază în Cambridge. cu capacitatea cognitivă pe care o avem. De fapt între cele două aspecte sau faze ale aceluiaş fenomen economic de criză economică. În situaţii de criză . Pe baza acestor indicatori economici NBER.

Socialism. o scădere semnificativă a volumului tranzacţiilor la bursă. cărora le sunt specifice volatilitatea accentuată de pe pieţele de capital. 3 4 Joseph A Schumpeter .. adică cu o dublă cădere şi cu o modestă revenire între cele două căderi. Este dificil să facem aprecieri când o criză financiară devine una economică sau dacă o criză economică generează o criză financiară sau invers. Din păcate vorbim de o criză doar atunci când efectele acesteia afectează un număr foarte mare de oameni/companii. în preţul activelor financiare (acţiuni sau obligaţiuni) care depind direct de aşteptările investitorilor. căderea burselor şi revenirea lor spectaculoasă. În principiu vorbim întotdeauna de o criză economică generată fie de cauze financiare. “Double-Dip”. redactorul publicaţiei Sovereign Strategist. Criza financiară este o formă de manifestare a crizei economice şi reflectă o neîncredere în sistemul financiar. evoluţia crizei economice capătă alura unui W. susțin faptul că în momentul în care recuperarea este rapidă are aspectul unui V. c) . Mark Rostenko menționa într-unul dintre celebrele sale articole faptul că „rolul unei recesii este de a curăţa „grăsimea” din cadrul sistemului. în lucrarea: .Capitalism. deteriorând încetul cu încetul existenţa noastră.3 Această ideie emisă în urmă cu circa 70 de ani.Referindu-se la rolul recesiei în evoluţia unei economii J. sărăcie.economist şi analist politic.crize financiare. şomaj.4 Din punctul de vedere al unei recuperări de pe urma unei recesii economice. Democraţie”. f) . pe când economiştii mai pesimişti. alţi economişti fac predicţii din care rezultă o evoluţie mai lentă în momentul recesiei şi consideră refacerea ca un U. piaţa petrolului. este încă de mare actualitate. există diferite opinii: unii economişti. caraterizate printr-o inflaţie în creştere. b) . în care refacerea este mai lentă înainte de a se revenii la înviorare şi avînt. mai optimişti. implicit. piaţa muncii) suferă dereglări sau corecţii importante ele se vor reflecta în profitabilitatea afacerilor listate la bursă şi. în editorialul „The Dips Don’t See a Double-Dip” 5 . d) . În momentul în care piaţa acestor afaceri (piaţa imobiliară. Schumpeter. politice sau sociale. Crizele pot exista însă într-o stare latentă şi să nu fie atât de vizibile.crize sociale.crize cauzate de dezastre naturale. Panica legată de economie nu face altceva decât să accentueze amplitudinea acestor corecţii şi să inducă noi incertitudini în economie. o dereglare a mecanismelor de piaţă. afirma că: „recesiile sunt ca un râu necesar în societatea capitalistă”. 396 Mark Rostenko. Există unii specialişti care clasifică aceste crize în: a) .A. De aici şi până la reducerea apetitului pentru economisiri şi investiţii şi apoi la creşterea dobânzilor pe piaţă nu este decât un pas. din recesie se trece rapid în starea de înviorare şi avînt economic.crize locale sau internaţionale. Bursa este barometrul economiei şi tranzacţionează afaceri de diferite dimensiuni şi din diferite sectoare. pag.crize politice. care pot degenera în războaie. consideră că datorită situaţiei actuale de pe piaţa creditelor. de a spăla excesul şi de a pava drumul spre următoarea expansiune economică”.crize economice generalizate. e) .

Este vorba de factorul uman.A. înviorarea şi avântul economic. Un punct de vedere similar îl foloseşte şi P. dar el consideră existenţa numai a două faze principale ale crizei: recesia şi expansiunea. Starea de panică provocată de riscul declanşării crizei îi afectează pe investitorii mari şi mici. Poate este pentru prima dată după foarte mulţi ani (Marea criză interbelică începută în 1929 şi continuată pe mai mulţi ani sau Căderea Sistemului de la Bretton Woods în 1971) când avem de-a face cu o criză localizată la nivelul ţărilor dezvoltate . în timpul şi după terminarea unei crize economice. John Galbraith explică care este cauza acesteia. care trebuie să-şi modifica substanţial activitatea. Actuala criză economică este rezultatul unor dereglări economico-financiare şi tocmai acest lucru devine mai periculos şi poate determina o mai lungă durată a restabilirii de pe urma acestui şoc economic. Cei care au făcut împrumuturi de la bănci pot ajunge în situaţia de a nu putea restitui sumele împrumutate şi ca atare ajung într-o situaţie de faliment. O asemenea situaţie este cu atât mai gravă cu cât în continuare se încearcă aplicarea unor măsuri financiare de tipul stimulentelor financiare. şi ca 6 . În momentul în care banca acordă împrumuturi riscante. care au o mare potenţă de a nu fi restituite la termenele fixat. care să presupunem este implicată în acordarea de împrumuturi cu rate ridicate de dobândă.nu doar la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare. este expusă la riscul unor mari pierderi. pe întreprinzătorii manufacturieri şi pe cei din sectorul distribuţiei. Cei ce au investit în stocurile unor companii falimentare. Ei își susțin acest punct de vedere dând ca și exemplu situația cu care ne confruntăm în prezent.Nu este prima dată când economia mondială se confruntă cu perioade de recesiune. Aceasta se petrece în special cînd competitorii din sectorul bancar și nu numai acordă o atenţie mai mare. pentru a-şi asigura un profit cât mai mare. cu tot cortegiul său de mari efecte economice negative. Salariaţii întreprinderilor falimentare îşi pierd locurile de muncă. ajung să nu îşi mai poată recupera banii investiţi.10 ani. să examinăm activitatea unei bănci. a căror ciclicitate se manifestă la fiecare 7 . nu l-au luat în considerare. şi nici cu contradicţia dintre valoarea şi plusvaloarea creată de muncitori şi nici cu alte contradicţii din cadrul sistemului de producţie capitalist. verificându-i mai în amănunţime pe solicitanţii de împrumuturi. nu ar avea nici o legătura cu contradicţia dintre cererea şi oferta de bunuri. Referindu-se la criza financiară. de psihologia omului. li se reduce sau le scad într-o mare măsură veniturilor lunare sigure. ci din contră determină creşterea substanţială a deficitului bugetar naţional. criza propriu-zisă. Unii specialiști sunt de părere că aceste crize economice şi ciclicitatea lor. nu ajută la refacerea economică. dar care este important şi pe care nici Marx şi nici alţi adepţi ai teoriei marxiste.2 Ciclicitatea crizelor Referindu-se la evoluţia crizelor economice şi la periodicitatea lor. La toate acestea se mai adaugă un factor noneconomic. Samuelson. care cel puţin pentru moment. a. spune el. Karl Marx a descris crizele prin patru stagii esenţiale: depresia. Pentru a înţelege aceasta. înainte.

crizele economice referindu-ne la totalitatea fazelor ei. a ratei dobânzilor. Aşa cum aminteam mai înainte.atare se găsesc în faţa limitării unora dintre cheltuielile destinate vieţii de zi cu zi. a ajuns la concluzia ciclului de 7-10 ani. . chiar din perioada de început a secolului al XIX. asemenea cicluri nu îşi mai dovedesc de foarte mult timp valabilitatea. ciclicitatea lor. 2010. cum ar fi: profunzimea. Chiar dacă Marx. pe baza unor observaţii empirice şi specifice perioadei de început a evoluţiei capitalismului. Referindu-ne numai la ultimile două secole putem remarca cu uşurinţă existenţa unor intervale destul de regulate în care se produc asemnea evenimente economice şi care în medie pot fi socotite ca fiind între 7 şi 10 ani. Dintre aceştia se pot remarca: . Căutarea şi explicarea cauzelor evoluţiei anotimpurilor prin acţiunea unor forţe supranaturale nu a rezistat în faţa explicaţiilor ştiinţifice.5 Asemenea situaţii constituie factori esenţiali. Crizele economice și ciclicitatea lor.lea ciclicitatea crizelor economice depăşea de multe ori aceste „limite” apreciate de Marx şi ajungeau la 10 sau 12 ani. influenţând într-o mare măsură balanţa factorilor conjuncturali. din care primii 5 sau 6 ani sunt anii unei manifestări ascendente. Trebuie ţinut seama de faptul că ciclicitatea crizelor este determinată de ciclicitatea unor factori legaţi direct sau indirect de fenomenul crizei cum ar fi de exemplu: evoluţia preţurilor.abundenţei de numerar la bănci şi instituţii de credit ce favorizează acordarea de credite. crizele economice au ajuns să se repete la intervale de numai câţiva ani. timpul şi aria de manifestare şi ceea ce este mai important. După cum se vede şi din tabelul alăturat. 5 Alexandru Berca. Acest fapt trebuie înţeles şi explicat în acelaşi sens în care se înţelege manifestarea cu regularitate a anotimpurilor. a salariilor.68 7 .creşterea preţurilor.creşterea profiturilor întreprinzătorilor manufacturieri. Acelaşi lucru trebuie avut în vedere şi atunci când se discută desprte ciclicitatea crizelor economice. Crizele economice Intervalul în ani 1815-1827 12 1827-1836 9 1836-1847 11 1847-1857 10 1890-1900 10 1900-1907 7 1919-1929 10 Problema care trebuie înţeleasă este legată în primul rând de cauzalitatea ciclicităţii şi apoi de existenţa ei. în special în domeniul industriei construcţiilor.creşterea preţului unor acţiuni precum şi urcarea valorilor imobiliare. . se deosebesc între ele printr-o serie de elemente specifice. precum şi unii factori politici interni sau internaţionali... p. creşterea inflaţiei. În ultimul secolul. Editura on-line Semanătorul. Unii factori încep să-şi manifeste prezenţa înainte de declanşarea crizei şi ca atare pot fi socotiţi ca semnale ale apariţiei ei. al industriei bancare. a ….

Samuelson7 în lucrarea „Economics” . cele două faze ale unei crize economice.. Ceea ce este semnificativ este faptul că asemenea factori „prevestitori” ai unei crize economice. unul dintre primii economişti care au aplicat metodele matematice în studiul termodinamicii pentru economie.Economics”. Treptat comerţul ajunge în situaţia de a rămâne cu un enorm inventar de produse nevândute. scăderea profiturilor. încearcă să vândă stocurile în dorinţa de a recupera sumele investite. Acesta este momentul în care începe să se manifeste fenomenul depresiei economice şi ulterior a recesiei economice. venituri şi gradul de utilizare a forţei de muncă”.ciclul afacerilor. capitolul – Business Cicles and Unemployment.creşterea volumului vânzărilor cu amănuntul. pot dura între 2 şi 10 ani. şi cu ridicata. reducerea numărului de ore de lucru. Tot ceea ce a constituit iniţial o ascensiune economică ajunge la un declin până la cele mai de jos limite şi chiar la lichidare. P. ajung să-şi manifeste o schimbare de 180 de grade şi încep să acţioneze treptat dar sigur. “The Theory of Political Economy”. În foarte multe cazuri. îngheţarea sau scăderea salariilor. Din această perspectivă. creşterea numărului forţei de muncă active. confirmând astfel repetarea ciclică a crizelor economice. Investitorii mari sau mici. Creşterea iniţială a unora dintre cotele diverselor acţiuni începe să cunoască o scădere masivă. scăderea volumului vânzărilor cu amănuntul sau cu ridicata. este o oscilaţie între producţia naţională totală. etc. o mare parte a sumelor investite. Marea majoritate a mass-mediei s-a raliat acestui punct de vedere când a 6 William S. după opinia sa are o durată variabilă ca timp. reducerea beneficiilor) şi în final intrarea în stare de faliment a multor întreprinderi.creşterea salariilor.8 Aşa cum am mai amintit. p.Economist american adept al concepţiei keynesiene. care la rândul lor. nu mai pot fi solvabile şi ajung în situaţia de faliment.Jevons. reducerea personalului. în primul rând sunt lovite micile întreprinderi şi apoi şi cele mari..A. a bunei stări generale a societăţii. Jevons şi alţi economişti ce au analizat evoluţia crizelor economice au ajuns la aceleaşi concluzii..A. Reducerea drastică a activităţii unor întreprinderi comerciale determină eliminarea forţei de muncă.. apoi prin reduceri drastice şi chiar lichidări (pierderea de contracte. recesia sau faza descendentă şi expansiunea sau faza ascendentă. se ajunge la o imposibilitate a vânzării stocurilor şi investitorii îşi pierd dacă nu total.553 7 8 . afirmă că . William Stanley Jevons6 a fost printre primii care au remarcat acest fenomen al ciclicităţii.37 Paul Anthony Samuelson . Samuelson. Samuelson. iar expansiunea. reducerea volumului livrărilor şi deci restrângerea producţiei. Pierderea locurilor de muncă se reflectă în imposibilitatea rambursării creditelor către băncile sau instituţii de credit. 8 P. depinzând de gradul de manifestare în cadrul diferitelor sectroare economice. Referindu-se la ciclicitatea crizelor economice. dar nu au împărtăşit aceleaşi idei referitoare la cauzele crizelor economice.1871. . . Creşterea economică începe să se restrângă la început la nivelul diverselor sectoare ale unei întreprinderi. la un anumit moment dat. definea recesia ca pe o perioadă în care Produsul Naţional Brut (PNB ) îşi manifestă scăderea pe o perioadă de două trimestre consecutive. privind ciclicitatea. Ediţia 1955 p. care la prima vedere oferă imaginea unei adevărate opulenţe. într-o direcţie contrară.

apare influenţa negativă a pieţei titlurilor de valoare.Ciclicitatea în afaceri”. şi reducerea investiţiilor. capitolul – Business Cicles and Unemployment.declinul în achiziţiile cumpărătorilor şi în cererea agregată.ciclurile scurte între 1-10 ani.reducerea profiturilor şi a volumului afacerilor din principalele sectoare economice.Economics”. . .scăderea cererii datorită unei inflaţii. d) . preluat după P.. După opinia lui Samuelson manifestările ciclicităţii recesiilor sunt următoarele9: .regulă diminuarea ratei dobânzilor. Aurel Burciu.de bază...Samulson.. c) .unele cicluri de 180 de ani... scăderea producţiei din ramurile ….A.cicluri seculare de 100 sau 120 de ani. conform teoriei lui Samuelson: Sursa: Prelucrat după. 9 . . cicluri de 50 de ani. . . e) .Aurel Burciu.cele decenale: 10-20 de ani. face de asemeni referire la diversele tipuri ale ciclicităţii economice invocând 6 tipuri de ciclicităţi: a) . Prof. În lucrarea Ciclicitatea în afaceri.ciclurile tip Kondratieff. scăderea veniturilor reale. Dr. Samuelson. scăderea cererii pentru credite şi de …. .Economics”.. scăderea PNB. Ediţia 1955 pp.prezentat criza economică în care intrase SUA în 2007 şi ulterior întreaga lume în anul 2008.553-554 9 .Dr. Iată cum se prezintă evoluţia ciclului unei crize. b) .

. Schumpeter explică existenţa ciclurilor economice prin două categorii de cauze: externe şi interne. Tot el. ea crează profituri şi astfel se continuă manifestarea fenomenului de expansiune economică. Din categoria cauzelor externe el consideră că fac parte cauzele politice şi tehnologice. prin iniţierea unor programe mari de lucrări publice. Schumpeter consideră că întreaga dezvoltare economică şi deci şi existenţa crizelor economice se bazează şi se dezvoltă prin ciclurile comerciale. instituţiile. care în loc să creeze un echilibru şi un ajutor general. Keynes pentru ieşirea din criza economică se bazau pe unele dintre concepţiile lui mai vechi privitoare la intervenţia masivă a statului în domeniul economic. cel mai cunoscut este modelul acceleratorului. Fabricarea unor noi produse determină necesitatea alocării de fonduri mai mari destinate unor noi investiţi. Ciclurile Kondratieff. Atâta timp cât noile produse îşi găsesc cumpărători pe pieţele naţionale sau internaţionale producţia lor continuă şi se măreşte.SUA. după alegerea sa. se materializează în noi tehnologii. J. Aplicarea acestor măsuri economice şi rezultatele obţinute au confirmat valabilitatea teoriilor lui Keynes. Wheelerde la University of Kansas . când printr-un suport financiar din exterior sau pe baza obligaţiei de refacere economică din partea agresorilor are loc un fenomen de înviorare economică. aplicarea acestor soluţii economice a scos Germania din marea criză economică în care se găsea în 1933 şi a asigurat de lucru la milioane de şomeri. cu toate răcirile ei. El a dezvoltat un punct de vedere care se referă la fluctuaţia activităţii economice. iar din cele interne. un alt economist. care în general se obţin după ani de zile de studii. John Maynard Keynes. aceste programe urmau să genereze nevoia de forţă de muncă. noi utilaje.Capitalism.A. a fost şi creatorul conceptului de „distrugere creativă”. în contextul crizelor economice. După opinia lui Keynes. a clasificat ciclurile economice după durata lor în trei tipuri: lungi.Schumpeter. văzând în aceasta tot odată elementul dinamicii sistemului capitalist. bazate pe rezultatele unor cercetări şi descoperiri ştiinţifice.M. şi suprastructura ce au fost distruse. au susţinut teoria competiţiei bazată pe preţuri. Socialism şi Democraţie”. în care prezintă relaţia dintre inovaţie şi progresul economic şi implicaţiile lor. Cu toate că scopurile planurilor lui Hitler erau cu totul altele decât cele de refacere a economiei.cicluri foarte lungi de 500 de ani. de materii prime şi materiale necesare pentru realizarea unor mari proiecte. prin falimentul multor întreprinderi şi creşterea considerabilă a şomajului. medii şi scurte. Propunerile lui J. se refac întreprinderile. se reface arsenalul distrus. După cel de-al doilea Război Mondial. în raport cu creşterea cererii. determină supraproducţia din sistemul capitalist. Alţi economişti clasici. care la rândul lor depind de natura sistemului capitalist. identificate de către Profesor Raymond P. În lucrarea . extinderii producţiei şi angajării unui număr mai mare de forţă de muncă. economist şi cercetător în domeniul politicii născut în Moravia. Acesta susţinea că numai prin reducerea supraproducţiei în perioadele de 10 . O situaţie similară are loc şi după terminarea unor războaie. noi materiale şi în final noi produse.f) . a prezentat Guvernului englez unele puncte de vedere referitoare la modul de abordare şi soluţionare a perioadei de recesie care se manifesta cu putere în Anglia. Pe asemenea concepţii economice se bazase şi Hitler.

ciclurile de 10-12 luni specifice anumitor bunuri de consum. cu altele netradiţionale. este în plină derulare. pentru a relansa economia.1.recesie se poate ajunge la posibilitatea unui nou început al unui nou proces de expansiune. Cauzele crizei financiare și desfășurarea evenimentelor Criza financiară și economică actuala pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol. b) . cât şi factorii inflaţionişti trebuie corectaţi şi acest lucru este posibil numai prin aplicarea unor măsuri ce nu sunt întotdeauna dintre cele mai populare. d) . Actuala criză financiară pe care o traversează economia mondială relevă împletirea unor cauze comune. variază între 40 şi 50 de luni. 11 .perioada de boom a creşterii creditării în proporţii foarte mari. Mai recent unii economişti printre care şi Martin J. remarcă existenţa următoarelor cicluri: a) . atît excesul cererii pentru diverse produse de folosinţă curentă sau îndelungată. după opinia lui Pring. reducând astfel procentul şomajului. în general. prin fonduri alocate de guvern. În preajma alegerilor administraţia guvernamentală practică metoda „suportului investiţiilor”. Acest ciclu s-a manifestat pe piaţa acţiunilor din SUA şi Marea Britanie între 1868 şi 1945. cât și la nivelul consumatorilor. de exemplu la fiecare 4 ani.ciclurile prezidenţiale care sunt influenţate de alegerile prezidenţiale şi se manifestă într-un mod mai direct pe piaţa stocurilor. în vederea asigurării voturilor din partea suporterilor care sunt bucuroşi că au locuri de muncă şi îşi pot asigura un standard de viaţă corespunzător. Ea determină un exces temporar al cererii de produse şi chiar unele tensiuni inflaţioniste În urma alegerilor. Printre principalele cauze tradiţionale ale crizelor economico-financiare menţionăm: . tradiţionale ale fenomenelor de criză economico-financiară.creşterea puternică a preţurilor activelor. O masivă scădere a încrederii atât la nivelul sectorului de afaceri.ciclurile de 4 ani (numite şi Kitchen Wave). Lungimea acestui ciclu. Realitatea acestui ciclu este temporară şi nu are o bază economică certă. Japonia și se conturează a fi mult mai dureroasă decât căderea economică din 1929-1933 sau din 1981-1982. Europa. preţul acţiunilor vor scădea şi numai la jumătatea mandatului său vor cunoaşte din nou o creştere. Pring. şi asigurarea ocupării forţei de muncă. ambele răspunzând prin restrângerea cheltuielilor. În ipoteza în care noul preşedinte ales ia unele măsuri ce sunt considerate ca fiind nepopulare. în lucrarea „Techincal Analysis Explained”. care favorizează în timp un nou fenomen de supraproducţie şi acumularea unui nou capital de rezervă. ACTUALA CRIZĂ FINANCIARĂ INTERNAȚIONALĂ 2.ciclurilor de 28 de zile. specifice. . mai ales pe piaţa imobiliară. CAPITOLUL II. Recesiunea economică se extinde în SUA. c) . specifice bursei acţiunilor.

• creșterea excesivă a volumului creditului – în scopul creșterii profiturilor băncilor sau a bonusurilor primite de bancheri. c) .guvernarea neadecvată a corporaţiilor şi stimulente manageriale necorespunzătoare în instituţiile financiare. desigur în proporţii mai scăzute. dar mai ales în SUA cât şi în ţările cu economii emergente. • randamentele ridicate obținute de operatorii de pe piețele financiare. de la 6% la 9% în total. Hardouvelis. Prinicipalele probleme identificate de mai mulți analiști (Cerna. - 10 FED – Banca Federală sau Banca Centrală Americană 12 . • creșterea ratei dobânzii în perioada 2001-2006 (de la 1% la 5.rolul factorilor de reglementare şi al agenţiilor de rating. bazate pe ipotecă.ignoranţa şi incertitudinea privind caracteristicile riscului hârtiilor de valoare. 2008.25%) și expirarea perioadelor pentru care au fost acordate garanțiile. au determinat creșterea explozivă a volumului creditelor nerambursate la scadență. în timp ce sistemul financiar American vehiculează fonduri de 57 miliarde dolari). În ceea ce priveşte cauzele netradiţionale particulare ale crizei financiare declanşate în octombrie 2008 menţionăm. în primul rând. • corecția creșterii speculative a prețurilor locuințelor s-a adaugat la căderea pieței creditelor ipotecare. Aceste cauze specifice se întâlnesc în măsuri diferite atât în ţările dezvoltate. Actuala criză financiară își are rădăcinile în scăderea dramatică a prețului locuințelor în SUA sau în căderea pieței creditului pentru locuințe. • criza pieței creditelor ipotecare s-a transformat într-o criză a întregului sistem financiar (în perioada iunie 2006 – iunie 2007. e) . • inovațiile financiare și puternica dezvoltare a pieței produselor derivate.extinderea necontrolată a unui model sui generis de origine şi distribuire a riscului transferabil (origine-and-distribute model). amploarea şi profunzimea crizei subprime care vizează: a) . Gerea. • nivelul scăzut al ratei dobânzii practicate de FED 10 în perioada 2001-2004 (1%-2. • puternica dereglementare a piețelor financiare din SUA.un apetit exagerat pentru profit care a alimentat creşterea cererii pentru active cu grad ridicat de risc. 2008) la nivelul Statelor Unite sunt urmatoarele: • limitele modelului american de creștere economică bazat pe credit și pe cerere de consum. creșterea creditelor ipotecare restante a fost de 34 miliarde de dolari.25%) ceea ce a dus la rate înalte de creștere a volumului creditului și la creșterea cursurilor activelor financiare (assets’ bubble). d) . b) . legate de derivative şi operaţii credit-default swaps. 2008.creditarea în proporţii necontrolate a agenţilor economici mai puţin sau deloc solvabili (este vorba de debitorii ipotecari subprime).

în numai o zi. presa dezvăluie că Northern Rock. iar în iulie 2007 banca de investiţii Bear Stearns anuntă investitorii că vor primi mai puţini bani decât au investit în cadrul a două fonduri de hedging administrate de către bancă. Paul Vocker şi alţii. competiţia internaţională crescută pentru dereglementări. mai cu seama. adesea din greșeli”. volatilitatea redusă de pe piaţă a creat tendinţa de subestimare a riscului şi o adevărată lipsă de vigilenţă a investitorilor. Aceste avertismente priveau. BNP Paris Bas anunţă îngheţarea retragerilor de lichidităţi din cadrul a doua fonduri de investiţii ale băncii. nu s-a ţinut cont de avertismente severe adresate de nume prestigioase în lumea finanţelor. un anume tip de inovaţii financiare pe fondul securitizării împrumuturilor. Împreună. în aprilie 2007. companie americană specializată în acordarea de credite subprime. în situaţia în care banca franceză întâmpina dificultăţi în a evalua corect activele acestora şi invocând „turbulenţe pe piata creditelor subprime în SUA”.Daniel Dăianu afirma că la originea crizei s-a numărat și constatarea că nu s-a învățat suficient din episoadele de criză din ultimele două decenii: . FED reduce dobânda de politică monetara cu 0. un creditor ipotecar britanic. pâna la 4. ori au potentiale financiare slabe din punctul de vedere al bancilor clasice. in special in Statele Unite si Europa Occidentala. aceste consecinţe au condus la creşterea apetitului pentru active cu câstiguri mari.5%. băncile centrale injectează miliarde de euro în 11 12 Dăianu Daniel. Turbulenţele se intensifică şi în august 2007.11De asemenea. “De ce nu se învață.. Pe acest fundal au operat şi o serie de cauze microeconomice: securitizarea frenetică. şeful băncii de investiţii Merill Lynch demisionează după ce firma a anunţat o expunere de 7. creditele subprime sunt acordate persoanelor care ori au un istoric prost de rambursare.5% până la nivelul de 5. acumularea de credite ipotecare nerambursate. Din nou. fisurile în modelul de afaceri ale agenţiilor de rating. Apoi apar şi semnalele de avertizare. de creșteri masive de prețuri la active. De asemenea. Ştirea a produs panică în rândul deponenţilor care au retras. New Century Financial. în sfârsit. în anul 2006 se pot constata primele semnale ale căderii pieţei caselor – scăderea volumului vânzărilor.75%.9 miliarde de USD pe piaţa creditelor subprime. precum Alexander Lamfalussy. Articol apărut în “Jurnalul Național” Credite subprime . În plus. cauzate de expunerea masivă pe piața subprime12. de relaxarea a unor standarde de prudențialitate și de lăcomie fără măsură”.4 miliarde de USD. şi-a asigurat un împrumut de urgenţă din partea Băncii Angliei. Ratele dobanzilor pentru creditele subprime sunt mult mai mari decat ratele corespunzatoare unor credite similare in conditii normale.și aceste crize au fost perioade de euforie. care au creat o enormă incertitudine şi au accentuat riscurile sistemice. în final banca este naţionalizată.75%. În acelasi timp. În 13 septembrie 2007. preşedintele şi directorul executiv al băncii demisionează. În ceea ce priveşte desfăşurarea evenimentelor. Pe scurt. Consecinţele existenţei lichidităţii abundente au fost ratele foarte scăzute ale dobânzii şi volatilitatea redusă a acestora. un milliard de lire sterline din conturile băncii. de formare a așa numitelor "bubbles". 13 . intră în faliment şi concediază jumatate din angajaţi. încetinirea numărului noilor construcţii. adică transformarea lor în obligaţiuni tranzacţionabile. În luna octombrie. externalizările raţionale din punct de vedere privat dar socialmente ineficiente şi. banca elveţiană USB anunţă pierderi în valoare de 3.Aceste tipuri de credite sunt frecvente in tarile cu piete financiare dezvoltate din punctul de vedere al instrumentelor care opereaza pe aceste piete. Banca Centrală Americană (FED) îşi reduce dobânda la care acorda împrumuturi băncilor comerciale cu 0. În 17 august 2007.

iar aversiunea față de risc afectează unele din monedele țărilor cu economie emergentă. FED acordă facilități de creditare de 85 miliarde USD societății de asigurări americane AIG. inițiat de Trezorerie în valoare de 700 miliarde USD. De asemenea. Spania. prin plata unei sume de 11. o contribuție majoră au avut-o zvonurile. indicele Dow Jones scade cu 6.2 miliarde euro de catre guvernele belgian.sistemul bancar. a cincea mare bancă de investiții de pe Wall Street. Germania.9 miliarde. grupul bancar și de asigurări Fortis.P. aceasta fiind cea mai însemnată operațiune de acest gen din ultimii 25 de ani. îngrijorat de impactul mondial al falimentului societății respective. Bear Stearns. iar administrația de la Washington dezvăluie detaliile unei acțiuni prin intermediul căreia injectează 250 miliarde USD în cadrul mai multor bănci. însă rata dobânzii interbancară și primele de risc cresc foarte mult. și o crestere de la 100. ceea ce pare să se confirme în lunile septembrie – octombrie 2008. Marea Britanie. în 10 septembrie. Franța și Italia adoptă planuri detaliate de capitalizare a băncilor. Lupta cu turbulențele continuă în luna octombrie.000 USD a garanțiilor statului pentru depozitele bancare. de asemenea. ceea ce au făcut ca lichidități în valoare de 18 milioane USD să se evapore în două zile.14%. Astfel. iar după eșuarea mai multor tentative de găsire a unui cumpărător. devenind cea mai mare bancă americană intrată în colaps.5%. Merill Lynch își dă acordul pentru a fi achiziționată de Bank of America pentru 50 miliarde USD. FMI. Din nou FED reduce rata dobânzii de referință cu 0. Banca este achiziționată de rivala J. Se aud voci care spun că dificultățile financiare de abia acum încep. pâna la 3. Pe 3 octombrie. este parțial naționalizat. actiune care pune noi semne de întrebare cu privire la capacitatea băncilor de a trece peste criză. Planul prevede. Totodată. olandez. În perioada 10-14 octombrie 2008.98%. care instituie facilități fiscale de 150 miliarde USD și alte ajutoare estimate la 700 miliarde USD pentru stabilizarea sistemului financiar. Cu doar un an înainte banca valora 18 miliarde de USD. german și luxemburghez contra unei cote de participare de 49% în capitalul subsidiarelor din țările respective. Banca Lehman Brothers anunță pierderi de 3. falimentează. în Statele Unite. aceasta intră în faliment. În 28 septembrie.000 la 250. Camera Reprezentanților aprobă versiunea revizuită a „Planului Paulson”. La începutul anului 2008. piețele de capital din întreaga lume suferă cea mai gravă scădere de după evenimentele din 11 septembrie 2001. care este de facto naționalizată de către Guvernul American (80% din acțiunile companiei). iar Nasdaq Composite cu 9. Morgan în cadrul unei tranzacții în valoare de 240 milione USD.75%. Camera Reprezentanților SUA respinge planul Paulson de salvare financiară a băncilor în valoare de 700 miliarde USD. de exemplu RON-ul înregistrează o tendință de depreciere. USD. 14 . miniștrii de finanțe ai țărilor din Grupul G7 și alți oficiali din 15 țări membre UE hotărăsc adoptarea unui plan de salvare a sistemului financiar. membrii legislativului ajung la un acord asupra planului de salvare a sistemului financiar.

2. băncile comerciale au dobândit acces nelimitat la lichidități în USD. pe de alta parte.3%. a fost decisă prima reducere a ratei 13 14 Cerna Silviu. De exemplu. printre care putem enumera: • FED a majorat volumul operațiunilor swap14 efectuate cu alte bănci centrale. În 1 decembrie 2008. statisticile indicând o scadere a PIB-ului cu 1. BCE a redus dobânda de referință până la nivelul de 2%. Israel – 1%. Banca Angliei a redus dobânda de referință a cincea oară consecutiv pâna la 1%. În România. Titlurile de stat americane aflate în portofoliul guvernelor străine reprezintă 25% din total. în 15 ianuarie 2008. în particular de Banca Centrală a Japoniei și a Chinei. mult mai avantajoase în opinia celui care iniţiază întreaga operaţiune. recesiunea economiei americane este declarată în mod oficial de către Biroul National de Cercetare Economică. Hong Kong – 0.75%. Nerezidenții dețin aproximativ 44% din datoria publică a SUA. cel mai scăzut nivel din cei 315 ani de existență a instituției.presupune schimbarea unui împrumut acordat în anumite condiţii cu un altul ce prezintă alte condiţii. La dobânzi foarte joase s-a ajuns și în Japonia – 0. 15 . și intrarea economiilor lor într-o fază de coexistență a recesiunii cu inflație ridicată (stagflație).25%.13 Principalele economii dezvoltate au intrat deja în recesiune. swap-ul de dobândă permite schimbarea unui împrumut acordat cu dobândă fixă cu unul cu dobândă variabilă. Cehia – 1. De exemplu. • Bancile centrale au redus rata dobânzii: în 16 decembrie 2008.Având în vedere desfășurarea evenimentelor. • FED a creat o facilitate de creditare directă a sectorului privat și a extins gama garanțiilor acceptate în operațiunile de open-market. datoria publică a SUA a ajuns la 10. Suedia – 1%. putem afirma că economia mondială a intrat într-o severă recesiune ca urmare a celui mai periculos șoc care a lovit piețele financiare mature după anul 1930.3%.6 mii miliarde USD (72% din PIB). Țările lumii se confruntă cu foarte multe cazuri de datorie publică ridicată și deficit bugetar mare. în 2008. iar deficitul bugetar a atins un nivel record de 455 miliarde USD (3. iar pe 23 ianuarie 2009. băncile centrale au efectuat o serie de acțiuni menite să restabilească încrederea în sistemul financiar și să prevină repercutarea efectelor negative ale crizei asupra economiei reale. pe de o parte. • Miliarde de dolari și euro au fost injectate în sistemul bancar. la începutul lunii februarie. FED reduce dobânda de referință de la 1% la un interval cuprins între 0 și 0. “Criza financiara: impactul asupra economiei românesti”. Marea Britanie intră oficial în recesiune. în 5 februarie 2009.5% în ultimul trimestru din 2008. însă statele trebuie totodată să pompeze importante fonduri în sistemul financiar. Conferinta AGER. iar circa 60% din datoria publică externă a SUA este deținută de bancile centrale din alte țări. noiembrie 2008 Operaţiunea de swap . 2. Un swap reprezintă practic un angajament între două sau mai multe părţi de a schimba anumite fluxuri monetare (cash-flow) într-o perioadă viitoare. cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.2% din PIB). Factorii de decizie trebuie să aleagă între stabilizarea condițiilor financiare. Acțiuni întreprinse pentru contracarea efectelor crizei financiare internaționale După declanșarea crizei.

Au existat fonduri alocate de guvernele unor țări.se îmbunătățesc normele de evidențiere a riscurilor și de protecție împotriva acestora. un proces de securitizare a împrumuturilor care a devenit tot mai artificial și rupt de ceea ce numim due dilligence.recapitalizarea băncilor. j) . EUR 20 mld. k) . iar în ședinta din 6 mai 2009. EUR 200 mld.25%.se recunoaște necesitatea instituirii unor reglementări mai robuste în ceea ce privește gradul de adecvarea a capitalului.TARP (Trouble Assets Relief Program) – statul preia de la bănci activele toxice15 (SUA și unele țări UE). dupa un an și jumătate de creșteri. EUR Recapitalizări 47 mld. c) . EUR 200 mld. EUR Total 507 mld.instituirea unor noi reglementări a piețelor financiare în totalitate (inclusiv așa numitul sector bancar paralel. i) . Consiliul de Administratie al BNR a hotarât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 9. EUR 500 mld. Evenimentul nefavorabil se referă la riscul ca un anumit titlu de credit să nu fie plătit la scadenţă de emitentul acestuia. l) . d) . EUR 320 mld. EUR 28 mld. CDS reprezintă o poliţă de asigurare: vânzătorul ei se obligă să-l despăgubească pe cumpărătorul acesteia în cazul producerii unui eveniment nefavorabil.se întăresc practicile de management al lichidităților. Acțiunile coordonate ale guvernelor SUA și a țărilor UE au constat în: a) . h) . b) . EUR Un exemplu de activ toxic este credit default swap (CDS). EUR 15 mld. schemele de remunerare care au stimulat asumarea de riscuri în detrimentul prudenței necesare în domeniul bancar.). EUR 100 mld. EUR 55.UE preconizează o supraveghere financiară centralizată.4 mld. activitatea agențiilor de rating. etc. EUR 55.dobânzii de politică monetară cu 0. EUR 85 mld. primind în schimb de la cumpărător o primă de asigurare. e) . EUR 100 mld.garantarea creditelor interbancare.4 mld. În esenţă.oficialitățile solicită aplicarea unor practici de gestionare a riscului mai eficiente și mai riguroase. pâna la nivelul de 10%.naționalizarea unor bănci.5 % pe an. EUR 20 mld. opacizarea tot mai mare a piețelor. precum sunt prezentate în tabelul de mai jos: Țara Marea Britanie Germania Franța Danemarca Norvegia Portugalia Grecia Austria 15 Garanții 460 mld. ca și hedge-funds și private equity funds. 16 .se inițiază crearea unui nou sistem financiar mondial (reconstruirea arhitecturii instituționale). EUR 40 mld. EUR 400 mld. f) .garantarea depozitelor – unele țări instituie garantarea integrală a depozitelor și a altor genuri de creanțe. EUR 360 mld. g) .

euro de la FMI.8 mld. de la UE. euro de la UE și 1 mld.SUA 250 mld. asigurarea integrității piețelor financiare (privind manipularea pieței și frauda). asigurarea reglementării adecvate a piețelor. euro de la FMI. precum: Polonia – 24 mld. Măsurile enumerate s-au dovedit a fi ineficente ceea ce a facilitat trecerea crizei în sectorul real al economiei. în viitor. Astfel. USD De asemenea. euro de la Banca Mondială. România. Ucraina – 16 mld. Pe termen lung. 5 mld. Deși astfel de măsuri au fost puse în aplicare.9 mld. Letonia. 3. astfel: Ungaria – 12 mld. ceea ce a amplificat criza financiară. euro de la FMI. 6. țările Europei Centrale și de Est și-au luat angajamente pentru refacerea stabilității zonei prin stimulente economice și intervenție bancară. O serie de țări europene au apelat la sprijinul financiar oferit de instituțiile internaționale. firmelor și produselor financiare. euro de la UE. pe termen scurt principala provocare o constituie găsirea soluțiilor care să restabilească încrederea investitorilor și a consumatorilor. EUR 700 mld. Letonia – 1. în principal referitor la transparență. România – 12. Efectele directe provin din expunerea băncilor la „activele toxice”. De asemenea. apoi și în alte țări dezvoltate. 2 mld. euro de la statele nordice. euro disponibile pentru bănci și 0. în sensul eliminării diferențelor dintre țările care sunt membre ale zonei euro și cele care nu sunt. USD și 2000 mld. îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea titlurilor. au apelat la sprijin din partea instituțiilor finaciare internaționale. Isarescu considera într-una dintre lucrările sale.5 mld. Ocuparea cu astfel de amenințări la adresa stabilității financiare ar implica neapărat un efort de coordonare între diferite instituții financiare.1 mld. 400 milioane euro de la Banca Mondială. USD * Efort financiar preliminar – 700 mld. euro de la BERD și Banca Mondială și un „împrumut preventiv” de 500 milioane euro pentru Serbia. principala provocare o constituie ajustarea principiilor care ghidează reforma sistemului financiar internațional. ar trebui să fie stabilită o coordonare între țările Uniunii Europene.5 mld. Astfel. Bulgaria – 450 milioane euro proiecte de investiții și 250 milioane euro injecție de capital în banca de capital specializată pe IMM. euro suport pentru economie. precum Ungaria.6 mld. intitulată “Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din România” ca. Slovenia – 12 mld. ceea ce face ca finanțarea externă să fie mai dificilă. și întărirea cooperării între instituțiile financiare ale lumii (modernizarea structurilor de guvernan ță ale FMI și ale Băncii Mondiale). Islanda – 1. iar efectele indirecte sunt cauzate de schimbările în disponibilitatea capitalului și condițtiile de lichiditate. 17 . euro suport pentru economie. mai întâi în SUA. Mugur Isărescu menționează faptul că există efecte directe și indirecte ale crizei. după 17 luni de la declanșarea turbulențelor. euro suport pentru economie.8 mld. guvernele se vor confrunta cu numeroase provocări. piata a ramăs netransparentă. Alte țări. Cehia – 2. Etica afacerilor nu lipsește din această listă de provocări ale viitorului. euro de la FMI.5 mld. euro de la FMI. 100 milioane euro de la BERD și 1.

în tentativa lor. ele riscă să nu poată face față. The Case of Non-Member States”. permițând ajustarea graduală a lichidității din sistemul bancar. Țările Europei Centrale și de Est. invocând ideea că acest ajutor specific ar diviza Europa între vechile țări membre și noile țări care au aderat. 18 .16 2. Dacă acestea rămân în afara zonei euro. care nu au adoptat euro. Efectele crizei financiare asupra economiei României Efectele crizei financiare internaționale s-au extins și asupra economiei României. au tendința de a deveni mai vulnerabile (atacurile speculative împotriva monedelor lor sunt o dovadă a acesteia). se izbesc de o barieră: criteriile de la Mastricht. România) și creșterea amenințărilor la adresa stabilității lor financiare îndeamnă unele guverne să urmărească intrarea mai devreme în zona euro. Criza financiară pune aceste țări în situația de a prefera o „soluție într-un singur colț”. produsele bancare tradiționale au dominat datorită profitabilită ții lor înalte. Nivelul garantat al depozitelor (pe persoană și pe bancă) constituite la instituțiile de credit a fost majorat de la 20 000 de euro la 50 000 de euro. Prin măsuri prudențiale și administrative BNR a acționat în mod constant pentru temperarea vitezei de creștere a creditului acordat sectorului privat. sunt în situația de cacth în ceea ce privește criza financiară actual. WP 947. Valul atacurilor speculative asupra monedelor din Europa Centrala și de Est (cum ar fi cele din Polonia. preferând să ceară ajutor separat. precum și datorită măsurilor prudențiale și administrative adoptate de-a lungul timpului de către Banca Națională a României. Însă. The William Davidson Institute at University of Michigan. începând cu 15 octombrie 2008.3. Cu toate acestea. în funcție de evoluția condițiilor de piață. sistemul bancar a fost puțin afectat întrucât nu a fost expus la active toxice. din punct de vedere al impactului direct. Totusi. euro pentru țările Europei de Est. UE a respins propunerea Ungariei de elaborare a unui plan specific de 180 mld. având în vedere că au renunțat la flexibilitatea instrumentelor ratei de schimb și de politică monetară. o decizie trebuie să fie luată ținând seama de costurile și beneficiile implicate. dacă acestea intră prea rapid. 16 Dăianu Daniel. Rezervele minime obligatorii s-au situat la un nivel ridicat. susținerea creditării în moneda națională în detrimentul celei în valută și limitarea generală de expunere la risc. “The Monetary Union: The Decade Ahead.Majoritatea țărilor din Europa de Est par să respingă ideea unui sprijin financiar comun pentru regiune. Ungaria. în sensul abandonării propriilor monede în favoarea adăpostului oferit de moneda euro. ianuarie 2009. care sunt menite să asigure că toate economiile se supun acelorași reguli înainte de adoptarea euro.

transporturi. Cele mai afectate sunt firmele din industria auto. a construcțiilor metalice și a produselor din metal. industria metalurgică. industria chimică. putem asista la creșterea probabilității repatrierii profitului. încetinește creșterea exporturilor sau chiar le reduce.împrumuturi restante.Declinul accentuat al cotațiilor pe piata de capital este de natură să aibă un impact moderat asupra procesului de finanțare corporativă. reducerea finanțărilor externe sa reflectat în deprecierea monedei naționale. a căror scadență nu a fost respectată. Acumularea de arierate în volum mare poate produce un blocaj economico-financiar general. noiembrie 2008 19 . Pe canalul cursului de schimb. pe canalul efectelor de avuție și bilanț. În viitor. sectorul financiar din România. Pe canalul comercial. printre care cei mai importanți sunt: disponibilitatea creditului. Conferința AGER. și generează dificultăți în serviciul datoriei externe private. Aceasta a avut drept efect scăderea influxului de ISD17 și manifestarea pe piața monetar-valutară a unor momente de panică și atacuri speculative. Pe canalul încrederii. are loc deteriorarea activului net al populației și al companiilor. precum cel din luna octombrie 2009 din România. 20 Raportul anual de analiză și prognoză al SAR.18 În raportul Societății Academice din România (SAR) pe 2009 se afirmă că principalul factor care a afectat mediul de afaceri din România este scăderea cererii determinată de un ansamblu complex și interdependent de factori. 2009 21 Silviu Cerna. nesustenabile (de tip “bubble”). ca urmare a ponderii ridicate a creditelor în valută (corelate cu deprecierea leului) și a scăderii prețurilor activelor mobiliare și imobiliare de la valori speculative. Criza financiară: impactul asupra economiei românesti. a avut loc o retragere a investitorilor din țările est-europene. și astfel restrânge volumul creditării. criza financiară internațională și mai ales consecința ei evidentă – recesiunea din țările dezvoltate – se extinde asupra economiei românesti pe mai multe canale. Pe canalul financiar. Arieratele apar datorită nerespectării condițiilor contractuale între unitățile economice. Indirect însa. “Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din România”. precum și industria materialelor de construcții.20 Consecințele macroeconomice ale restrângerii creditului:21 17 18 ISD – Investiții străine directe Isărescu Mugur. BNR. textile. care a facut necesară intervenția BNR. limitează accesul la finanțare externă. Criza afectează selectiv domeniile de activitate. volatilitatea cursului de schimb. apariția arieratelor19 și problemelor de lichidități. de tip continental. în contextul continuării procesului de „deleveraging” international. fiind puternic dominat de bănci. În sfârsit. 2009 19 Arierate .

alimentată de creșterea rapidă a veniturilor personalului și a creditului. Posibila scădere a influxului de ISD va face finanțarea mult mai scumpă și semnificativ mai puțin disponibilă. BNR. În România. de asemenea. una structurală: am importat bunuri de consum în locul bunurilor de investiții care să permită o îmbunătățire calitativă a bunurilor pe care le producem (pentru consum intern și export). și să atragem ISD în activită ți productive. Isărescu considera în 2009 că avem de ales între reducerea ordonată a acestui deficit sau în reducerea lui de către piața în condițiile actuale de tensiune și neîncredere. Consecința este un deficit de cont curent de 13% în 2008. iar importurile. Criza va avea un impact ambivalent asupra magnitudinii deficitului contului curent: exporturile vor scădea. ca urmare a trendului în cererea externă. Problema este. decembrie 2008. 20 .Propagarea acestor efecte face ca gradul de incertitudine referitor la evoluțiile variabilelor economice să fie extrem de ridicat. creșterea economică a avut loc pe baze nesustenabile. și adâncirea dezechilibrelor externe. bazată pe consum pe credit de bunuri din import. liniile de credit de la 22 Isărescu Mugur. ca o consecință a mișcării activității de investiții și exporturi.22 La nivel macroeconomic putem constata următoarele efecte ale crizei. ratele depozitului mai mari vor stimula economisirea și astfel ar reduce diferența dintre economii și investiții. însă. cu consecințe dramatice pentru cursul de schimb și pentru creșterea economică. care indică dependența de finanțarea externă. la rândul său. la accentuarea crizei prin efectele negative pe care le are asupra așteptărilor și prin augmentarea gradului de prudență la nivelul consumatorilor și al agenților economici. Există o legătură strânsă între expansiunea rapidă a absorbției interne. “Romania in the Context of the Global Financial Crisis: an Overview”. Aceasta contribuie. vor scădea. Totuși. Conferința “How is the World After the Financial Turmoil”. Mugur Isărescu enumera existența câtorva factori care atenuează disponibilitatea resurselor de finanțare: o mai bună absorbție a fondurilor structurale ale UE.

Evoluția cursului de schimb în plină criză financiară se prezenta astfel:26 23 BERD – European Bank for Reconstruction and Development Isărescu Mugur. în timp ce creșterile salariale s-au situat de mai mult timp peste creșterile de productivitate. cu rate înalte ale dobânzii.24 Deficitul de cont current și acoperirea acestuia prin investiții străine directe (ISD) se prezintă conform următorului grafic:25 Criza financiară a avut efecte și asupra evoluțiilor cursului de schimb. decembrie 2008. “Romania in the Context of the Global Financial Crisis: an Overview”. BERD23.ro 26 www. Echilibrul de pe piața valutară s-a realizat în condițiile unui mix de politică caracterizat printr-o politică monetară restrictivă.instituțiile financiare internaționale. însă este posibilă o scadere. o politica fiscală insuficient de strictă și supusă în continuare unor presiuni pentru majorarea cheltuielilor publice concomitent cu diminuarea veniturilor. Conferința “How is the World After the Financial Turmoil”. precum FMI.eu 24 21 .eurostat. Acest mix s-a dovedit a fi nesustenabil. BNR. liniile de credit de la băncile mamă spre subsidiarele lor locale nu vor fi discontinue.bnr. 25 www. Banca Mondială. Într-o perioadă relativ scurtă de timp – din iulie 2007 și până la finele lui 2009 – leul s-a depreciat cu aproximativ 35%.

Acestea sunt concentrate în sectoarele construcții. în perioada următoare s-au anunțat reduceri masive de personal.O problemă macroeconomică critică este creșterea somajului. somaj tehnic.1% pâna la 8-9%. România are cel mai scăzut nivel al 22 . chimică și textilă. România a avut o politică bugetară prociclică în anul 2008. Dacă până în momentul de față multe firme au folosit mai degrabă alte metode pentru scăderea costurilor de personal precum neprelungirea contractelor pe perioada determinată. Economia s-a relaxat într-un moment în care a existat o creștere economică mult mai ridicată decât nivelul potențial. Prognozele ratei somajului variază destul de mult între 4. încurajarea pensionării. reducerea timpului de lucru. s-a pornit cu o poziție bugetară precară și trebuie să se facă consolidarea într-un moment nefavorabil al ciclului economic internațional. automobile. Conform datelor oficiale INSSE. numarul angajaților a început să descrească ușor din luna septembrie 2008. De asemenea. industria petrolieră.

27 Isarescu susține că o politică fiscală ar trebui să evite expansiunea suplimentară a cheltuielilor. Printre avantaje se numară: creșterea credibilității României pe piața internațională de 27 Isărescu Mugur. guvernul mai poate contribui la ameliorarea percepției investitorilor străini prin măsuri precum îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene și înlocuirea astfel. acest împrumut se dorește a fi o „centură de siguranță” și nu o „centură de salvare” împotriva crizei financiare. “Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din România”. printre care Vass și Vasilescu. treptat. promovarea unor politici economice coerente și credibile ar putea evita producerea unei ajustări dezordonate. încheierea unor acorduri de finanțare cu organisme internaționale. Rambursarea suportului financiar va fi făcuta pâna în 2015. Astfel. o politică monetară restrictivă nu poate îndeplini singură această sarcină. nu se poate copia pur și simplu pachetele de măsuri dezvoltate acolo. Isărescu în anul 2009 afirma că numai o concentrare a combinației de politici macroeconomice pe procesul de ajustare a dezechilibrului extern (deficitul de cont curent) și a celui intern (deficitul bugetar) poate duce la susținerea unei aterizări line a economiei și la ameliorarea percepției investitorilor străini. Guvernatorul Băncii Naționale susținea idea că deficitul contului curent trebuie să scadă prin măsuri de politică adecvate. să se localizeze pe investiția publică. raspunsul la efectele adverse ale crizei nu poate fi similar celui formulat de unele state europene sau celui din SUA. Având în vedere aceste deziderate. acesta este destinat acoperirii unui gol în balanța externă și are ca scop creșterea rezervelor internaționale. O altă necesitate o constituie evitarea unui deficit bugetar mare. Având în vedere aceste caracteristici ale economiei României.veniturilor bugetare ca procent din PIB din UE. format din 12. În general. Pentru România. Sarcina ajustării trebuie suportată atât de sectorul privat cât și de cel public. turism.9 miliarde de euro de la FMI. este necesară o întărire semnificativă a politicii fiscale și a celei salariale. să aibă ca scop creșterea eficienței cheltuielilor publice. ameliorarea percepției mediului de afaceri extern și sprijinirea reformelor structurale. totuși. 2009 23 . a finanțării externe private cu finanțare externă publică sau prin crearea de noi locuri de munca în domenii insuficient valorificate (infrastructură. o poate face doar un mix de politici complet și coerent. într-o anumită măsură. Chiar dacă derularea procesului de ajustare economică nu poate fi planificată cu precizie. enumeră avantajele și dezavantajele acestui acord. Nu există nici o alternativă la o ajustare a absorbției externe capabile să reducă semnificativ dezechilibrul extern. agroalimentar). Deficitele mari pot fi penalizate atât de Comisia Europeană cât și de piețele financiare: intrarea în procedura de deficit excesiv poate conduce la penalități financiare și restricționarea accesului la fondurile UE. complicând aducerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil. De asemenea. Analișitii economici sfătuiesc Guvernul să evite o abordare emoțională a crizei sub presiunea sindicatelor și patronatelor. BNR. Într-adevar. începând cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții. care să preia. iar un efect al crizei financiare va fi scăderea încasărilor bugetare rezultând în deficit bugetar ridicat. să proiecteze consecințele pe termen mediu și lung (bugete multianuale). care ar duce la adoptarea unor măsuri de stimulare a cererii interne. rolul de motor al creșterii economice. precum și la un acces mai scump și chiar mai restricționat la finanțare. 5 miliarde de euro de la UE și 2 miliarde de euro de la BERD și Banca Mondială. O serie de autori. România a contractat un împrumut în valoare de 20 miliarde de euro. care să compenseze diminuarea sensibilă a intrărilor de capital privat este binevenită.

03. probabil.8% pe an în perioada 2000-2007. Pe bună dreptate. Experiențele anterioare par să confirme viziunea conform căreia inflația este principala sursă de instabilitate financiară. s-ar fi deteriorat stabilitatea financiară a sectorului bancar. 40%. cu consecințe negative pentru populație. Articol apărut în “Bursa”. scăderea primei de risc care va duce la reducerea dobânzilor. Strategia de politică monetară a BNR este țintirea inflației. Acestea s-au datorat reformelor structurale insuficiente. Și astfel. 03. vizând sectoarele cu potențial de dezvoltare pe termen mai îndelungat. și de a face infuzii suplimentare de capital dacă se va dovedi necesar. mai mic decât cel realizat.5% pe an și continuarea utilizării active a operațiunilor de piață pentru gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar.29 În aceste condiții. Consiliul de Administrație al BNR a hotarât reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută cu scadența reziduală mai mare de doi ani. de a continua activitatea în România.2009 24 . atât la credite externe. condițiile convenite pot fi nepotrivite ca intensitate sau ca natură pentru România (forța de persuasiune și de lobby a Guvernului României va fi hotarâtoare în acest sens). s-a decis scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 9. cât și la cele interne. însăși ritmul dezinflației ar fi fost. Experiența României arată că stabilitatea financiară prezintă o importanță deosebită pentru stabilitatea prețurilor. În final. Dezavantajele acordului cu FMI sunt: devine oficial România are o problemă pe care trebuie să o rezolve. având două destinații: intervenții pe piața valutară pentru a stopa un eventual trend de depreciere a leului (în cazul când se va solicita valută pentru plata scadențelor sau pentru noi importuri) și pentru a se putea elibera o parte din rezerva minimă obligatorie în valută deținută de bănci la BNR pentru relansarea creditării. Articol apărut în “Curierul Național”. Lecția care trebuie învățată este aceea că. “Cioc. șapte bănci internaționale care operează în România și-au luat angajamentul de a menține liniile de creditare.2009 Vasilescu Adrian. Totodată. Isarescu atrage atenția asupra apariției problemei delicate a compromisului dintre obiectivele politicii monetare: asigurarea stabilității prețurilor și asigurarea stabilității financiare. în paralel cu menținerea stabilității sistemului financiar. acordurile cu FMI au o proastă reputație din cauza incidentelor sale asupra standardului de viață. Însă. În scopul alinierii graduale la standardele Băncii Centrale Europene și al asigurării unei creditări sustenabile a economiei românești. apare riscul ca finanțările obținute să meargă spre băncile mamă. 16. de 18% si respectiv. România a fost criticată pentru întârzieri în dezinflație. “Avantajele și dezavantajele acordului cu FMI”. În contextul crizei actuale.03. Dar dacă BNR ar fi suplinit acest deficit de reforme prin creșteri mai abrupte ale ratelor dobânzii situația financiară a firmelor și a gospodăriilor s-ar fi deteriorat. opțiune care a fost justificată de necesitatea realizării unei dezinflații sustenabile. date de înghețarea salariilor. pe termen lung. începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009. în sensul sărăcirii sale dramatice. în cazul României. și menținerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și al celei aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit. reducerea riscului deprecierii masive și rapide a leului.capitaluri.28 Cea mai mare parte a împrumutului extern va merge la Banca Națională. a pensiilor etc. cioc. Țara noastră a realizat o rată medie de dezinflație de 5. 28 29 Vass Andreea. reintroducerea monitorizării politicilor economice ale României (prima condiție pentru garantarea a ceea ce FMI numește „good track record of sound macroeconomic policies”). FMI?”. De obicei perioade caracterizate de inflație înaltă au fost și cele cu instabilitate financiară severă și cu crize la nivelul sectorului bancar sau au fost urmate de recesiune în urma adoptării de către autorități a unor măsuri inadecvate de temperare a inflației.

Un mix de politică coerent este esențial pentru o restabilire calmă a echilibrului macroeconomic. BNR. dar reforme adecvate și competente. cât și să evite aprecierile excesive. putem afirma că este necesară o diagnoză macroeconomică precisă – o abordare emoțională a crizei poate conduce la măsuri inadecvate dată fiind creșterea stimulilor negarantați în cererea internă. care i-a pemis să utilizeze valențele pieței libere și să descurajeze comportamentele speculative. România trebuie să își mențină calendarul anunțat ulterior pentru adoptarea euro. BNR a optat pentru o flotare controlată a cursului de schimb. “Cycles. cu precizarea că intrarea la 1 ianuarie 2015 în mecanismul ratelor de schimb ERM-II și parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi ani în interiorul acestui mecanism este condiționată de nevoia ca până în 2015. Conluzionând. 2009 31 Jing Chen. Abodare asupra crizei si impactul politicii monetare31 Orice organism sau organizatie trebuie sa realizeze o investitie fixa inainte de a avea un rezultat pozitiv.Understanding the Impacts of Monetary Policies”. Necesitatea costurilor fixe intr-un sistem 30 Isărescu Mugur. Ce tip de investitie fixa si valoarea investitiei depind de previzionarea cererii viitoare. trebuie facute multe reforme. în România. septembrie 2009 25 . Deoarece obtinerea mijloacelor fixe necesare presupune timp si efort. Trends and Financial Crisis . Capitolul III. University of Northern British Columbia.incapacitatea menținerii stabilității financiare nu poate să conducă decât la o reinflamare a inflației.30 Prin adoptarea țintirii inflației. School of Business. I. afacerile si societatile nu pot reactiona imediat la schimbari neasteptate. “Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din România”.

favorizate de un mediu in care rata dobanzii e scazuta. sistemele de costuri fixe ridicate ofera rate ale profitului mai mari decat sistemele de costuri fixe mici. companiile sau societatile pot opta pentru adoptarea unor sisteme de costuri fixe mai mari. un numar mic de proiecte mari asigura profituri mai mari decat un numar mare de proiecte mici. intr-un mediu cu o rata a dobanzii scazute. ratei scontului si durata de realizare a proiectului. impreuna cu costul fix si volumul productiei. Chen and Galbraith. Asadar. fata de sistemele bazate pe costuri fixe mai scazute. Cand dimensiunea economiei este mare. Bancile centrale schimba des nivelul ratei dobanzii. de ce a fost politica ratei dobanzii scazute adoptata in mare masura de multe guverne. productia economica mondiala a crescut mai mult sau mai putin neintrerupta in ultimele secole. Daca asa stau lucrurile. Intr-o economie larga si in expansiune. rata de amortizare este mica. au costuri variabile mai mici. Sistemele cu costuri fixe mici pot raspunde mai usor schimbarilor neasteptate. putem evalua si analiza rezultatele si profiturile unor sisteme de productie diferite din medii variate intr-un mod simplu si sistematic. investitiile cu costuri fixe ridicate si cu lunga durata vor avea de castigat. in pofida potentialului de instabilitate mai ridicat. incertitudinii. mediul cu rata dobanzii scazute. Asadar. Totusi. Odata cu cresterea utilizarii de resurse neregenerabile ca materii prime. o teorie matematica a economiei societatatii umane si sistemelor de viata a fost dezvoltata pe baza legilor termodinamicii statistice (Chen. Pietile financiare asigura o cale eficienta de a mari investitia fixa a sistemelor economice si au fost esentiale in accelerarea dezvoltarii economice in trecut. care promoveaza 26 . in incercarea de a influenta nivelul total al productiilor economice si nivelul preturilor. Majoritatea activitatilor economice la nivel mondial sunt sustinute de resurse neregenerabile. Prin urmare. Totusi. sistemele cu costuri fixe mari asigura rate ale profitului mai mari. ele sunt costuri fixe pentru emitenti. uneori intrun mod violent. pentru o perioada asa de mare? Sistemele bazate pe costuri fixe de productie mari. Costurile fixe ale sistemelor de productie pot fi mari sau mici. Din moment ce finantarea este strans legata de investitii cu costuri fixe ridicare.economic este cel mai important motiv pentru care activitatile economice fluctueaza. Asadar. Cu ajutorul acestei teorii. Recent. se poate arata ca atunci cand ratele dobanzii sunt mai mici. sistemele cu costuri fixe mai mari au costuri variabile mai mici si prin urmare au un cost de oportunitate mai semnificativ decat sistemele cu costuri fixe mici. Cand productia economica scade. 2009). Intr-adevar o politica a ratei dobanzii scazute a fost responsabila de-a lungul timpului pentru aparitia bulelor speculative si spargerea ulterioara a acestora. Din moment ce imprumuturile reprezinta instrumente de venit fix pentru cumparatori. Rezultatul principal il reprezinta o formula a costului variabil ca functie matematica a valorii produsului. Din aceasta formula a costului variabil. investitiile cu costuri fixe ridicate si cu o durata mai mare vor avea profituri mai mari. costului fix. investitiile cu costuri fixe mari sunt mai afectate decat cele cu costuri fixe mici. o criza economica se manifesta des ca si criză financiara. sistemele bazate pe costuri fixe mari cer un nivel mai ridicat al productiei pentru a fi rentabile. acestea sunt mai putin afectate de ciclurile de afaceri. In cazul in care piata unui produs sau serviciu este larga. 2005. Din cauza trendului general a economiei in expansiune din trecut.

In trecut. preturile produselor de baza au crescut necontenit sub influenta mediului cu o rata a dobanzii scazute. a fost benefic dezvoltarii economice in cea mai mare parte a timpului. o rata a dobanzii mai ridicata va creste competitivitatea firmelor mici ca sisteme de costuri fixe scazute. In anii ’70. Cu toate acestea. firmele mici se folosesc mai putin de resurse si mai mult de munca. Merrill Lynch and General Motors. lucru ce il vom discuta in detaliu mai tarziu. Deseori se sugereaza ca ratele dobanzii mai mici vor reduce costurile pentru toate companiile. 27 . ceea ce va reduce atractia pentru speculatie. Aceste evenimente arată că această constrângere a resurselor naturale a fost recunoscuta la nivel larg de comunitatea financiară. rate ale dobanzii mai mari si sa analizam impactul acesteia. speculatia devine imposibil de tinut in frau. majoritatea problemelor sunt cauzate de pierderile marilor companii cum ar fi: AIG. In viitor. In cele din urma. multe dintre bancile insolvente s-au reintors rapid spre pozitii foarte profitabile tranzactionand in mod activ instrumente cu rata dobanzii mica oferite de guvern. O rata a dobanzii mai mare va ingusta spatiul dintre costul imprumutului si rata inflatiei asteptate. eficienta politicii de rata a dobanzii scazute s-a datorat in mare masura abundentei de resurse neregenerabile ieftine.(D’Arista. bancile pot obtine profit simplu prin tranzactionarea altor instrumente financiare. ruperea legaturilor dintre valutele puternice ale lumii si aur. Astfel. In criza financiara actuala. In comparatie cu marile companii. Citigroup. exista deja multe indicii ca rata mare de consum a societatii omenesti intrece capacitatea naturii. raritatea resurselor naturale au inceput sa fie reflectata in preturile lor. bancile pot obtine un profit destul de mare fara sa acorde credite deloc. In cel de-al treilea rand. o resursa naturala foarte importanta a semnalat ca o relatie stabila intre activitatile economice si resursele naturale nu mai este posibila. Cu toate acestea. In viitor. In timpul acestei crize financiare. care sunt inima crizei financiare curente. Cand costul finantarii este foarte scazut pentru banci. nivelurile profiturilor diverselor companii sunt determinate in principal de nivelul lor de competitivitate pe piata. noi propunem o politica de echilibru. In primul rand. spculatia s-ar putea intensifica datorita cresterii raritatii majoritatii materiilor prime.investitiile cu costuri fixe mari si de lunga durata. o rata a dobanzii ridicata si stabila va reduce speculatia. 2009). ceea ce limiteaza nivelul inflatiei. Cand costul de imprumut este substantial mai mic decat rata inflatiei asteptata. Rate ale dobanzii scazute asigura incurajarea puternica a institutiilor financiare de a se angaja in activitati financiare riscante. o rata a dobanzii ridicata va forta bancile sa acorde imprumuturi afacerilor. Acest lucru este benefic in special intr-un mediu cu resurse naturale rare si somaj ridicat. In 2009. Cu acesta imagine in minte. In al doilea rand. costul mediu pentru producerea de produse neregenerabile va continua sa creasca. preturile produselor de baza au crescut substantial in pofida nivelului scazut al activitatii economice. Inaintea recesiunii economice din prezent.

Acticvitatea si taria si spiritul intreprinzator. De asemenea. In loc de a subventiona activitati de comert riscante. Pentru multa vreme. Abundenta de petrol a pregatit de asemenea scena pentru boom`ul economic din anii 40 si mai tarziu. In locul salvarii industriei auto supradimensionate. care reprezinta principala sursa de poluare. nu din cauza reumatismului varstei inaintate. Acest lucru seamana samanta unei noi crize financiare in viitor. in anii `30 au avut loc cele mai mari descoperiri de rezerve de petrol(Deffeyes. intentioneaza sa conserve sistemul financiar actual in loc sa-l reformeze. noi nu trebuie sa ne lasam coarnele inauntru. Dupa ce a enumerat mai multi indicatori economici in ciuda ratei somajului ridicata. Cu toate acestea. trebuie sa fie remediul. 2001). 1932. a fost partial responsabila pentru Marea Depresie. Prin urmare. Cu toate acestea. p. politicile financiare ale guvernului. avand in centru sistemul feroviar. Reducerea consumului de resurse ne va reduce nivelul de trai. nereusind sa gasim o solutie pentru cresterea masiva a puterii de productie si a energiei productive. la o economie bazata pe petrol. atat individuale cat si nationale. ne va face viata de zi cu zi mai putin convenabila. Keynes se adresa unei economii aflata intr-un stadiu incipient de crestere. Prin abordarea prezentata mai sus.”( Keynes. intelegem de ce politica bazata pe o rata a dobanzii scazuta a fost eficienta intr-o lume a cresterii rezervelor de energie. Esuam in a ne folosi pe deplin de posibilitatile care le avem. Trecerea de la o economie bazata pe carbune. Consideram in continuare ca odata cu cresterea costului fizic de exploatare a resurselor neregenerabile. Am adus argumente pentru o politica de costuri fixe mai mici si rate ale dobanzii ridicate. putem finanta proiecte de a transforma comunitatile in unele de mers pe jos si cu bicicleta. cum multi au sugerat deja. Reducerea costurilor fixe. recomandam politicile care reduc in mod direct costurile fixe ale societatii. Criza financiara actuala asigura oportunitatea naturala de a micsora marimea industriilor cu costuri mari. chiar daca politica de rata a dobanzii scazute a fost responsabila pentru multe crize financiare. 28 . care sunt in mare parte determinate de reprezentanti din industria financiara. ceea ce va scadea indirect costurile fixe ale societatilor. el a declarat: “Suferim din cauza durerilor de crestere ale tineretii. ale caror angajati reprezinta grupurile cu cele mai mari venituri. cu cresterea corespunzatoare a costurilor variabile. Acest lucru pare sa contrazica teoria lui Keynes de stimulare a economiei de catre guverne in timpul incetinirii cresterii economice. 156) Intr-adevar. In prezent. Asadar politicile care vor reduce costul fix al unei societati sunt adesea greu de adoptat. centrata pe automobile. putem transforma industria bancara intr-o utilitate la fel ca electricitatea si gazul. o rata a dobanzii ridicata si o economie bazata pe costuri fixe mai mici va fi mai stabila si sustenabila.Cresterea ratelor dobanzii va intari competitivitatea companiilor mici. viabilitatea industriilor bancare si auto cu costuri ridicate se datoreaza politicii active de incurajare din partea guvernului. ci sa le scoatem afara. cei mai multi bani se duc in banking si industrie auto.

Center for Economic Studies http://www. Singura țară cu cele mai eficiente măsuri anticriză este Norvegia. Printre astfel de variante s-ar putea număra și: a) . Lărgind astfel baza de impozitare. scorul acestor state fiind tot 1. b) . CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND IEȘIREA DIN CRIZĂ Măsurile anticriză adoptate de autoritățile române sunt considerate a fi printre cele mai ineficiente ca amploare și structură. 7. Australia și Danemarca.4. La nivel mondial doar Bolivia. climatul economic a rămas nefavorabil în Europa Centrală și de Est și și-a accentuat declinul "sub nivelurile satisfăcătoare". antrenându-se producţia şi investiţiile. creşte gradul de colectare şi deci veniturile bugetare. circa jumatate dintre economiștii intervievați consideră că firmele și companiile din țara noastră ar putea să reducă măsurile de combatere a corupției ca urmare a crizei financiare și economice. Cei cu o poziţie de stânga ar putea înlocui această măsură cu micşorarea corespunzătoare a contribuţiilor sociale. Măsurile de combatere a crizei economice adoptate în România au fost evaluate cu nota 1. cea mai mare economie a lumii. pe o scara de la 1 la 9. deci ar contribui la diminuarea blocajului economic. Guatemala și Venezuela au obținut evaluări inferioare. ar stimula consumul.o scădere a cotei unice de impozitare la 10% care ar avea ca și efect reducerea poverii fiscale a firmelor şi a contribuabililor individuali. dar factorul de instabilitate politică poate deteriora mediul de afaceri pentru investitorii de peste graniță. care menționează în schimb că nici un stat nu a reușit să obțină punctaj maxim. România se numară printre statele cu cele mai puține restricții de ordin juridic și administrativ pentru companiile străine. Efectele urmând a fi echivalente.newschannel. În schimb. potrivit CESifo. cu nota 1. spre exemplu. Mai mult. Statele Unite. Center for Economic Studies (CES). fiind urmată de China.CAPITOLUL IV.3. singura țară din Europa cu un randamnet mai slab fiind Letonia.reducerea TVA-ului de la 24 la 15%. potrivit unui studiu al CESifo32 realizat la nivel global. au primit nota 5 de la economiștii intervievați de CESifo pentru programele anticriză introduse. iar criza economică determină companiile românești să reducă eforturile de combatere a corupției.alegerea unui model de impozitare progresivă a veniturilor din salarii și pensii. c) . toate acestea ducând la o creștere a veniturilor bugetare.33 Pentru a putea depăși acest moment extreme de dificil cu care ne confruntăm în momentul de față sunt de părere că Guvernul României ar trebui să aibă în vedere găsirea unor alternative mult mai eficiente. altele decât creșterea fiscalității sau reducerea pensiilor și a salariilor.ro/stiri/cesifo-masurile-anticriza-din-romania-printre-cele-mai-ineficiente-din-lume/ 29 . având la bază stabilirea unor plafoane de impunere asemănătoare celor prezentate în tabelul următor: 32 33 CES . care a obținut nota cea mai mare. De asemenea.

l) . trebuie asigurată transparenţa datoriilor statului către contribuabili.confiscarea unei cote parte a averilor celor care nu pot justifica modalitatea prin care au obtinut-o. Consider că toate aceste aspect sau idei pot fi puse în practică fără prea mari dificultăți. menită a stimula formarea capitalului şi investiţiile din surse proprii de finanţare.distrugerea sistemului clientelar implică atribuirea comenzilor de stat printr-un sistem transparent de licitaţii (fără condiţionalităţi tehnice. i) . 30 . e) .statul şi contribuabilii ar trebui să fie trataţi în mod egal în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile pentru nerambursarea/neplată la termen. cartofi din Egipt. h) . astfel încât să fie depăşită lipsa de eficienţă a statului. multe dintre ele neimplicând costuri sau riscuri pentru economie și societate. nefiind obligați să importam roșii din Turcia. în parteneriat public-privat. E nevoie de o dereglementare rezonabilă a pieţei financiar-bancare. scrisori de garanţie bancară etc. se asigură colectarea certă şi la timp a impozitelor prin folosirea instrumentelor de credit– bilete la ordin. etc.renunțarea la achiziția tehnicii de luptă la mâna a doua. pentru ca ele să poată fi finanţate în avans de instituţiile financiare.implicarea băncilor în circuitul de plată al obligaţiilor fiscale. f) . m) . În acelaşi timp. care până în 1989 domina piata araboasiatică. și continuarea producerii de armament românesc. pentru a stimula apariţia caselor de economii şi a altor instituţii financiare nonbancare. g) .Nivelul veniturilor 700-1000 lei 1000-1500 lei 1500-2000 lei 2000-3000 lei 3000-4000 lei peste 4000 lei Cota de impunere 10% 13% 16% 18% 20% 25% d) . astfel.acordarea unor reduceri pentru plata la termen sau anticipată a impozitelor ar favoriza prin stimulare o colectare mai rapidă şi mai consistentă a plăţilor fiscale. Prin concesionare se asigură eficienţa şi creşte calitatea lucrărilor. k) .urmărirea. a muncii “la negru”.trebuie stimulate acumularea şi circulaţia capitalului. prin înființarea unei instituții autonome a fiscului care să reducă până la dispariție evaziunea fiscală. controlarea și înlaturarea economiei subterane. autohtone. j) .acordarea de credit fiscal pentru investiţii şi introducerea sistemului de amortizare accelerată pentru toate investiţiile productive. Spre exemplu se pot aplica reduceri de 2% pentru plata la termen a impozitelor sau 5% pentru plata anticipată în 30 de zile. Avem prea mulţi „regi“ ai asfaltului şi de aceea turnăm puţin asfalt. exportată de către SUA. ci doar financiare) şi lucrări publice executate rapid.crearea de asociații de agricultori cu scopul promovării produselor de bază. mai ales în condiţiile creditului scump.

School of Business. 16. 2. “Romania in the Context of the Global Financial Crisis: an Overview”. noiembrie 2008 5. WP 947. septembrie 2009 9.Jevons.. University of Northern British Columbia. Articol apărut în “Curierul Național”. “Cioc. 2010 6.newschannel.P. Silviu Cerna. “Economics”. A. Trends and Financial Crisis . “The Theory of Political Economy”. Raportul anual de analiză și prognoză al SAR.Nordhans. BNR.W. “The Monetary Union: The Decade Ahead. Articol apărut în “Jurnalul Național” Vass Andreea. ianuarie 2009 4. Vasilescu Adrian.P. decembrie 2008.. www.2009 12. BNR.2009 10. W. 2009 13. Isărescu Mugur.ro 15. New York. “Crizele economice și ciclicitatea lor”. “Cycles. Alexandru Berca. The William Davidson Institute at University of Michigan. William S. 03. “Avantajele și dezavantajele acordului cu FMI”. 2009 3. The Case of Non-Member States”.eu 14. 1995 7. FMI?”. Conferința AGER.Understanding the Impacts of Monetary Policies”.bnr. Isărescu Mugur. Articol apărut în “Bursa”. adesea din greșeli”.03. Samuleson. www. Jing Chen. 1871 8. “De ce nu se învață. www. Conferința “How is the World After the Financial Turmoil”. Editura Online Semanătorul. Dăianu Daniel. Dăianu Daniel. A. cioc.ro/stiri/cesifo-masurile-anticriza-din-romania-printre-cele-maiineficiente-din-lume 31 .03. “Criza financiară: impactul asupra economiei românesti”.eurostat.BIBLIOGRAFIE 1. “Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din România”. Ediția a XV-a. 11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful