TEHNOLOGIA PROTEZELOR CURS 4 Pe modelul de lucru se confectioneaza sabloanele de ocluzie.

Confectionarea sabloanelor de ocluzie : Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T.. Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie (D.V.O.+R.C.) ; Parti componente : • Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera zona de sprijin a campului protetic ; • Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada dentara. Materiale : Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru confectionarea lingurii individuale –placa de baza, R. A. S. autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri, copoliesteri, R.A.S. termopolimerizabile. Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti ; in zona laterala latime 8-10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti. In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona laterala bordura se monteaza pe mijlocul crestei. Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara. Caracteristicile sablonului de ocluzie : • Rigide, nedeformabile ; • Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ; • Sa nu basculeze pe campul protetic ; • Sa nu derapeze in angrenaj ; • Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de sac vestibular ; • Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele elastomerice, mai mult pentru cele alginice (3- 4mm ) ; • Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice pentru cele din placa de baza.

I.) Relatiile intermaxilare: pozitia mandibulei fata de maxilar. centrata si inalta de la care sunt posibile miscarile mandibulei . pozitia condiliana anterioara. D.). . • fiziologic (actual).R.V. • pozitia fundamentala pe care se realizeaza restaurarile protetice fixe si mobile . nefortata. sagitala).2 DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE (D. care in zona premolarilor este de 2-3mm .V. 2 .C. • se determina cu ajutorul testelor antropometrice. • corespunde dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei. • singura pozitie reproductibila si transferabila pe articulator .+R.=D.F. dimensiune masurata intre 2 repere antropometrice :subnazion-gnation . coincide cu axa mecanica a articulatorului. verticala. Relatia centrica : • pozitia mandibulei fata de baza craniului . pozitia condililor cea mai inalta.S. inalta si mediana cu contact condilo-disco-articular de la care sunt posibile toate miscarile mandibulei in cadrul anvelopei functionale (definitia cea mai functionala a R.O.R=pozitia de repaus a mandibulei . tipar (engrama) de pozitionare neuromusculara a mandibulei in R. D.V.V. .-D. tridimensionala (orizontala. cea mai posterioara. • o pozitie ligamentara . • clasic (mecanicist). • o pozitie neuromusculara.C.N.O. (dimensiunea verticala de ocluzie): • corespunde relatiei de contact interarcadic in poztia de intercuspidare maxima (P.C.=spatiul minim de vorbire . D. • pozitia condiliana retrudata.C. simetrica in cavitatea glenoida de la care sunt posibile miscarile mandibulei in cadrul anvelopei functionale .O. • cel mai exact se transfera cu arcul facial pe articulatoarele programabile unde R.S. La pronuntarea lui « S » (testul Thomson) =spatiul minim de vorbire interarcadic . • D. : • o pozitie condiliana cu condilii centrati in cavitatile glenoide . • aceasta pozitie este independenta de contactul ocluzal .V. fonetice si estetice .F.C.) . Caracteristicile R.

topografie favorabila.N.N. Este o modalitate mult mai exacta.V. indicata frecvent.V. se realizeaza numai dupa echilibrarea ocluzala a cazului clinic. corespunzatoare.+D.Pasta Z.C la D.O. a) prin pozitionarea manuala a modelelor in P.O.E.V. se realizeaza cu sablon de ocluzie (vezi curs anterior).V. Determinarea R.C. 3. Disfunctia ocluzala se datoreaza denivelarii planului de ocluzie.O. ablatia contactelor premature. dupa teste antropometrice +teste fonetice.. Exemplu : edentatii clasa I Kennedy. Se traseaza punctele antropometrice subnazion-gnation si se masoara cu rigla sau ocluzometrul lui Willis D.V.C.).O.+P. a cazului clinic inregistrandu-se fara dificultate R. ocluzie instabila.O.I.I. se determina relativ usor. contactelor premature+interferentelor. cand sunt prezenti toti dintii antagonisti pe arcada. b) cu folia de ceara roz speciala pentru ocluzie (P. mandibula este condusa la D.E.O.. 2. Anterior inregistrarii celor 2 repere se examineaza adaptarea sabloanelor de ocluzie+prelucrarea bordurilor de ocluzie.+D. se aplica pe bordurile subdimensionate in sens vertical cu 2-3mm.C. b) Se inregistreaza cu paste Z. pastrata R. R.O.I. cu 2 proceduri clinice: a) inregistrarea dintilor antagonisti cu bordurile de ocluzie ale sablonului dupa ramolirea prealabila a acestora. si insemnarea cu creionul a unitatilor masticatorii (rapoarte neutrale de la nivelul caninilor +molarul 1/molarul 2) .O. cu sablonul de ocluzie ca la edentatul total.O. a interferentelor si renivelarea planului de ocluzie. 3 . Pentru inregistrarea ocluziei : ceara +Z.N.C. cazuri clinice cu numar de dinti restanti redus si relatii de ocluzie perturbate. La aceste cazuri clinice se utilizeaza metoda de inregistrare a R. edentatii subtotale.V. (materiale plastice dupa preparare si nu modifica pozitia mandibulei fata de maxilar) .3 Determinarea relatiilor intermaxilare –cazuri clinice1.Modelele sunt pozitionate dupa aceasta inregistrare in ceara.cazuri clinice cu numar suficient de dinti pe arcada.C. Este un procedeu curent.E. cazuri clinice cu un numar suficient de dinti pe arcada favorabili distribuiti pe arcada +D. Inregistrarea R.

V. • Se aplica sablonul de ocluzie pe camp .C. aplicare pe model dupa care se aplica modelul dintilor antagonisti . Nu va fi deformata in sens sagital. sa nu prezinte contacte distale . • Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul conduce singur in R. • D. confectionate corect (dimensiuni. Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele. sa fie stabile. bordura de ocluzie se prelucreaza astfel incat nivelul planului de orientare ocluzala (protetic) sa aiba un traiect ascendent spre distal iar la contactul din R. • Plastifierea bordurilor de ocluzie. care trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu sunt plastifiate) . normala. si daca inchide la fel .-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2 repere D. 2.O. planul de ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Se examineaza realatia de ocluzie inregistrata.4 Etapele determinarii R. • Se racesc usor bordurile. Determinarea propriu-zisa : • Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul intraoral spatiul minim de vorbire =2-3mm. ele trebuie sa fie pe toata suprafata bordurii de ocluzie.C : 1. igienizare sabloane. Edentatia subtotala+edentatia totala. • Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara prealabile (inchideri-deschideri ale gurii) in pozitia retrudata si nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil masurata .. La pronuntia lui “S” trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre sabloane. pe toata inaltimea si lungimea cu ajutorul spatulei bine incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala (omogena) a bordurilor .Bordura in zona frontala va fi usor in afara crestei si va mentine de la o comisura la alta buza superiuoara intr-o stare de plenitudine fiziologica. • Bordurile de ocluzie se solidarizeaza . Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. margini) sa nu basculeze. se deschide gura pacientului si se reverifica aceasta pozitie . pun probleme privind determinarea R. Frontal. rezistente mecanic. 3.V.C. 4 .O. In zona laterala.C. Marginea inferioara a bordurii de ocluzie la 1-2mm de marginea inferioara a buzei superioare. Cel mai indicat este utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu sau programabil.

Realizarea de retentii pe baza soclului ..P.5 Fixarea modelelor in articulator : Modelele de lucru pozitionate cu sabloanele in R. 4. Macheta P.S. metoda cu ocluzor si articulator mediu sunt suficiente.A.P.ce vor fi desenate de medic pe model . (crosete din sarma).S. Observatii practice : • Se va evita gipsarea excesiva a modelului inferior si aplicarea de gips pe surubul distantator deoarece vor aparea dificultati de manevrare . 3. Distanta intercondiliana-punct interincisiv cel mai bine se transfera cu arcul facial pe articulatorul mediu sau programabil (individual).C. Fixarea modelelor in R. • In tehnologia P. modelandu-se convex ca o calota. 2. Reducerea bordurilor cu 1-1.A.A : • Preoperator. b) Fixarea propriu-zisa dupa regulile de fixare.C. • Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv =10. Apoi se fixeaza modelul maxilar in R. Gipsul se aplica usor in exces. cu freze metalice sau bete de chibrit lipite median si paramedian intre cele 2 modele . 5 . se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva) . • Pregatirea modelului de lucru pentru machetare . • Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu planul medio-sagital al articulatorului .P. articulatoare medii (frecvent) sau programabile (rar). sunt ulterior fixate in articulatoare simple (ocludatoare) .5 cm pentru a putea fi usor pozitionate intre cele 2 brate ale articulatorului.C. gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul inferior al ocluzorului urmat de priza gipsului.5 cm. • In tehnologia P. se indica realizarea proiectului viitoarei proteze (baza+sei) +mijloacele de M. Metoda cu articulator programabil este utilizata numai in cazuri exceptionale. Tehnic: 1. • Plasarea modelelor in sens sagital se va realiza cel mai corect cu arcul facial . inregistrata.Acesata distanta este aproximativa la articulatoarele simple. Reguli de fixare a modelelor de lucru in ocluzor : • Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul mesei (orizontala de la Frankfurt) . Pentru fixarea modelelor in articulator se parcurg 2 etape: a) Pregatirea modelelor pentru fixare.

linia mediana. vascos. 2. numarul +tipurile de crosete +materialul din care se confectioneaza. pe campul protetic. Se aplica prin lipire la nivelul spatiului edentat. forma. papila retroincisiva. torus palatin. linia caninilor. material. Etapele machetarii : • Izolare model 5 minute in apa saponata . • Confectionarea bazei machetei din folie de ceara. Montarea dintilor artificiali-dinti frontali : • Cand sunt dinti pe arcada –montarea dintilor artificiali se va face functie de acestia. Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi analizat la paralelograf pentru a stabili zonele de retentie ale bratelor crosetelor –foarte rar. Neefectuarea acestei subetape va duce la proteze care nu pot fi inserate decat prin fracturare.A. Se respecta axele de montare in sens sagital+orizontal.6 Pregatirea modelului de lucru : Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice : 1. suprapuneri coronare.P. 6 .5-1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice (ovalara). Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile interdentare pentru a favoriza insertia/dezinsertia P. • Cand nu avem dinti restanti –dintii artificiali se monteaza in afara crestei (in consola) pe un arc de cerc armonios. aplicat interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. roz calibrata (1/2 folie). rugi palatine. Pentru foliere se foloseste folie de plumb 0. transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu) +date din fisa tehnica (culoare. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi expuse leziunilor de decubit :parodontiul marginal. Pentru deretentivizare se foloseste ciment dentar. de la canin la canin cu artificii de montare (daca este cazul) pentru ca protezarea sa nu se tradeze. treme). Se va evita subtierea bazei machetei prin presiuni excesive . cuspidaj). Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti. Rulourile se vor realiza din resturi de ceara. Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali : Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia surasului . • Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. volum. Intre aceste formatiuni si baza protezei se obtine un spatiu prin foliere. • Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. artificii de montare (diasteme.

dar niciodata la volumul lui in caz de ascendenta a crestei. Raportul de ocluzie –normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale medii sau in atrofii rezorbtive importante).S. Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte. ocluzie inversa. asemanator cu premolarul 2 inferior. baza protezei va fi metalica pentru a conferi rezistenta P. Examenul intraoral al machetei preliminare : Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi parametrii ca la examinarea pe model. se va restaura nivelul planului de ocluzie ascendent spre distal . Se recurge la proba spatulei. Macheta preliminara-examinarea pe modelul de lucru: Se verifica corectitudinea montarii: Montarea in zona frontala (forma.. . se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de articulatie sau cu folia de control metalica . din R. culoarea. 7 .(fizionomic. • Nivelul planului de ocluzie. molarul 3 =absent totdeauna . • Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul crestei. • Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe portiunile ascendente ale crestelor – tuberozitati maxilare+tuberculul piriform) . Molarul 2 se monteaza totdeauna subdimensionat. sa aiba cuspidajul moderat 20-30º. uneori se renunta chiar si la molarul 2. biomecanic) La pacientii cu torus voluminos. coincidenta liniei mediane). mase ceramice. latimea proportionala cu latimea crestei. volumul.A. • Se evita bascularile protezelor. astfel incat cuspizii activi sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M.A. predispusi la fracturi. Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator pentru tranformarea ei in macheta definitiva. • Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform relatiilor de contact ocluzal (1 dinte mandibular cu 2 dinti maxilari). estetic.C. In plus. R. Montarea dintilor laterali : • Corectitudinea contactelor dento-dentare.7 Montarea dintilor laterali : • Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale. Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.P.