COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR

IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Grad Elena Ramona

1

o neconcordanţă tot mai accentuată între creştere şi capacitatea mediului de a susţine creşterea. alimentarea cu apă şi realizarea sistemului de canalizare. de distribuţie şi de consum. precum şi gestionarea incorectă a deşeurilor contribuie la creşterea poluării mediului. Până la finalul secolului XX. deteriorarea mediului ambient a încetat să mai aibă un character local sau regional.prezent). cauzat de industrie. cea a “revoluţiei industriale” (1800-1900). În această a doua fază a industriabilizării (1900 . agricultură. Cu timpul deteriorarea mediului a început a fi resimţită mai ales în apropierea zonelor industriale şi a oraşelor mari. şi a devenit o problemăcu implicaţii globale. însă conflictul de interese între creşterea economică rapidă şi protecţia mediului nu a fost resimţit în mod acut. poluarea aerului şi a apei s-a extins. în economie şi în mediu.1. acestea fiind aproape nesemnificative în comparaţie cu îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă (creşterea productivităţii agricole. transporturi. Creşterea economică şi echilibrul biologic Timpul prezent este caracterizat drept o perioadă plină de dezechilibre şi de tranziţie. Într-o primă fază.). Procesele de producţie. etc. Începând cu a doua jumătate a secolului XX. impactul negativ asupra mediului. o polarizare a bogăţiei şi a sărăciei. efectele negative ale dezvoltării economice asupra mediului au fost resimţite destul de uşor. schimbările aveau loc într-un ritm relative lent. dezvoltarea energeticii. 2 . de schimbări rapide în domeniul demografic. În această a treia fază (din 1950 . se manifestă mai rapid şi cu o intensitate mult mai mare.1950).

Managementul deşeurilor În cartea The Waste Makers. care pot fi utlizate ca atare sau reintroduse într-un ciclu de producţie se consumă o cantitate redusă de materii prime şi energie. Bucureşti. Ed. Ana Maria Socolescu. la nivel european datele arătă că fiecare locuitor din mediul urban fabrică circa 1.5 kilograme de deşeuri pe zi. fie ca urmare a modului de consum. De obicei drumul deşeurilor sfârşeşte undeva la periferia oraşului. Astfel. Economică. După ce a urâţit peisajul. apele subterane şi aerul. de cele mai multe ori. Vance Pakard scria. în limita condiţiilor de păstrare a echilibrului dinamic natural. După un timp. În toate fazele de obţinere a unui produs apar o serie de produse secundare şi reziduri care sunt deversate în mediu. Aceasta reprezintă reintroducerea materialelor într-un circuit de utilizare. 2008. în gropi speciale sau locuri virane unde se acumulează în mase sordide. pg. chiar şi produsul uzat devine un element de poluare a mediului pe care acesta. „Poluarea şi protecţia mediului”. iar o altă parte în circuitul economic. Ed.5% pe an2. 144 3 Idem 2 3 .2. a poluat solul. pentru obţinerea unor produse utile. 2008. “istoricii ar putea denumi această perioadă . cu menţinerea produselor reziduale evacuate în mediu. deşi au trecut mai mult de 50 de ani. prin ceea ce se numeşte selecţie sau reciclare naturală. acelaşi sau diferit.Epoca deşeurilor”1. iar în America cantitatea de deşeuri este de trei ori mai mare şi creşte cu 2. „Poluarea şi protecţia mediului”. Un obiectiv fundamental al oricărei politici de protecţie a mediului înonjurător este reducerea cantităţii de deşeuri rezultate fie din producţia de bunuri. Reciclarea artificială reprezintă “acţiunea de reintroducere într-un ciclu de tratare sau de flux tehnologic. recondiţionare 1 2 Virginia Ciubotaru. Economică.”3 Astfel. a unor materiale care au mai parcurs un flux tehnologic. Sunt totuşi cazuri în care o parte din deşeuri sunt integrate în circuitul biologic. iar rezidurile care apar în urma proceselor de recuperare. Reciclarea naturală se poate realiza printr-o utilizare eficientă a resurselor. încă din anul 1960. pg. Ana Maria Socolescu. Bucureşti. 144 Virginia Ciubotaru. care împiedică folosirea solului. nu reuşeşte să îl asimileze. prin reciclare artificială. Propunerea a rămas până şi azi valabilă. din halda de gunoi rămâne un amestec de reziduuri.

iar consumul energetic scade la circa 30%. în contextul dezvoltării durabile. De asemenea.”5 Înlocuind recipientele de unică folosinţă pentru băuturi cu recipiente de sticlă reciclată. 146 Idem 4 4 . „Poluarea şi protecţia mediului. cât şi de restricţiile economice.şi reciclare sunt considerabil mai reduse decât cele generate în etapele iniţiale ale fluxurilor tehnologice. „la obţinerea oţelului din fier vechi se reduce poluarea aerului cu 85% şi a apei cu 76%. creşterea preţului petrolului a făcut ca procesul de reciclare să devină mai atractiv din punct de verere economic. pg. consumul de energie scade cu 30%. folosite în industria prelucrătoare. Bucureşti. eliminarea. însă. aliaje. metal. „20-25% sunt alocate industriei de valorificare a deşeurilor. O soluţie aplicată la scară largă în întreaga lume o reprezintă separarea deşeurilor încă de la nivelul consumatorilor şi depozitarea pe sortimente: sticlă. Ed. În ţările din Europa de Vest aceste ambalaje sunt colectate. 2008. presupune luarea în considerare a unor aspecte esenţiale. apei şi a aerului. sau în produse ca fibre. Ana Maria Socolescu. În prezent. atunci când mai multe gropi de gunoi urbane s-au umplut. hârtia de ziar produsă din hârtie reciclată necesită cu 25-60% mai puţină energie în procesul de fabricaţie. materiale plastice. Sticlele din PET se degradează în mod natural în mediu într-o perioadă de 1000 de ani. Gestionarea eficientă a deşeurilor. legate de neutralizarea deşeurilor şi reziduurilor. în ţările dezvoltate. De exemplu. eventual recuperarea valorii pe care acestea o mai au. sortate şi trasnformate în produse utile. deoarece recilarea materialelor constituie un element cheie în reducerea poluării solului. Economică. din fondul total de cheltuieli destinat protecţiei mediului ambiant. neutralizarea si/sau depozitarea deşeurilor nevalorificabile economic”4. Scopul urmărit în managementul deşeurilor este maximizarea conservării resurselor neregenerabile şi minimizarea efectului negative al deşeurilor asupra mediului. ţinând cont de restricţiile impuse de protejarea mediului ambient. pe de altă parte. iar restul de 75-80% reprezintă necesarul pentru acoperirea cheltuielilor făcute pentru colectarea. depozitarea a 4 5 Virginia Ciubotaru. hârtie şi deşeuri menajere. În deceniul şapte al secolului trecut.

conform unor studi. modificarea proceselor de producţie. cu asigurarea condiţiilor de fermentare aerobă. Totuşi. plumb. Analizele tehnico-economice au stabilit că aceasta este metoda de tratare optimă a rezidurilor colectate din asezările mici şi mijlocii. Pentru anumite tipuri de deşeuri se practică depozitarea controlată.000 au fost închise.000 de gropi de gunoi. până la utilizarea de instalaţii moderne. benzen. în SUA din cele 20. incinerarea cu producere de electricitate şi căldură. Nu în ultimul rând contează educaţia fiecărui cetăţean. iar soluţia „implementării” industriilor de reciclare a devenit mai eficientă (în deceniul opt. mult mai toxică. furan. Pentru unele tipuri de deşeuri menajere soluţia incinerării este mai avantajoasă. reducerea drastică a cantităţilor de deşeuri produse.1. mercur. clor. Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor 5 . în SUA se investesc anual circa 20 de milioane de dolari pentru realizarea de noi incineratoare. sortarea pe categorii şi în anumite cazuri reciclarea lor. de mare productivitate. de la simpla depozitare controlată. Astfel. Procesul se poate realiza în variante diferite. care reprezintă unul din cei mai importanţi factori de progres în domeniu.ajuns să coste mai mult. emisiile gazoase rezultate din acest proces de incinerare conţin substanţe deosebit de toxice ca: dioxină. ceea ce permite transformarea lor în condiţii igienice. într-un compost stabil ce se foloseşte în agricultură. Incinerarea creează şi altă problemă. Totuşi pentru rezolvarea problemei deşeurilor se impune luarea unor măsuri de anvergură la nivel statal. în altele. clorofenoli. Deşi 90% din volumul deşeurilor este redus prin incinerare. deci mai periculoasă decât materialele care intră în proces. 10% rămâne sub formă de cenuşă. copmuşi cu crom. dioxid de sulf etc. deoarece au ajuns la capacitatea maximă). mai mult de 15. 2. în care prelucrarea mecanică şi fermentarea se fac la flux continuu.

Spre exemplu.65 30. practicile de management ale deşeurilor din România nu sunt bine dezvoltate şi se bazează foarte mult pe depunerea la gropi de gunoi. Este de menţionat. în România situaţia este destul de îngrijorătore.10 58. „Poluarea şi protecţia mediului”. Remat.0 2. că în marea lor majoritate gropile de gunoi.2 64 nespecificată Din care în Bucureşti 3.30 Metodele de colectare a deşeurilor în municipiul Bucureşti se aplică prin intermediul unităţilor prestatoare de servicii specializate – Rasub. În Tabelul 16 de mai jos este prezentată compoziţia procentuală a deşeurilor menajere.Dacă în SUA şi în majoritatea ţărilor europene soluţiile pentru rezolvarea problemei deşeurilor au fos puse în practică de cele mai multe ori. 6 Virginia Ciubotaru. pg.8 11. la nivelul României.178 6 . prin modul în care sunt exploatate.20 2. Bucureşti. etc – sau agenţi economici specializaţi. Economică.5 5.59 2. sunt departe de respectarea exigenţelor de mediu. 1 Compoziţia deşeurilor menajere Tipul de deşeu Conţinut procentual În România Hârtie Materiale plastice Metale Sticlă Textile Diverse (resturi vegetale) Umiditate 13. Având o structură incipientă de reglementare a gestionării deşeurilor. precum şi proporţia care îi revine Bucureştiului.5 3. Tabelul. Ed. Bucureşiul produce aproximativ 2000 de tone de deşeuri pe zi.56 1.60 1. cu mult timp în urmă. prin modul în care sunt realizate. deoarece suntem printre puţinele ţări europene care nu au încă un sistem public bine pus la punct de colectare selectivă a deşeurilor în vederea reciclării. Ana Maria Socolescu. 2008.

este destinată eliminării produselor cu valabilitate depăşită.2. Depozitele respective nu au o amplasare corespunzătoare şi o organizare optimă a drumurilor de acces. La ora actuală.5000 de tone/an. iar Remat s-a specializat în valorificarea deşeurilor industriale. cu funcţionare intermitentă. 2. 7 Idem 6. a devenit una acută. atât din cauza creşterii cantitative.”7 Nu există staţie de incinerare a deşeurilor de tip pesticide. cât şi solide.Un sistem integrat de management al deşeurilor Aderarea României la Uniunea Europeană a impus şi o clauză importantă legată de gestionarea deşeurilor pe întreg teritoriul. se află la ora actuală în interiorul liniei de centură. Problema deşeurilor din Bucureşti şi nu numai. medicamente sau alte produse chimice expirate. cu impact agresiv asupra mediului ambiant. Acelaşi lucru putem observa şi la mass-media care a abordat acest subiect cu mai mult interes. Bucureştiul mai deţine o groapă de gunoi la Glina. prin intermediul a două staţii. incinerarea se practică foarte puţin. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor . Staţia din Militari. cât şi din cauza aglomerării urbane şi a extinderii spre periferie. Beneficiarul proiectului este Consiliul Judeţean Sibiu. care altădată erau la mare distanţă de oraş. Aceste zone periferice unde se aflau amplasamentele vechilor depozitele. cea mai mare groapă de gunoi a Bucureştiului.„Deşeul menajer colectat de Rasub. a digurilor de împrejmuire şi nu există perdele protectoare de verdeaţă. Principalele obiective in Legislaţia Europeană pentru deşeuri sunt: protecţia sănătăţii oamenilor şi a împrejurimilor. respectiv circa 750. instituţiile publice din România au accordat o atenţie mai mare colectării deşeurilor atât menajere. în zona Sibiu există un proiect regional privind „Sistemul Integrat de management al deşeurilor“. La nivelul capitalei. respectiv 22. În ultimii ani. unde se elimină doar 3% din cantitatea totală de deşeuri.000 tone/an este depozitat la cele două rampe mari de la Ochiul Boului şi Chiajna – Rudeni. din care 40 de hectare sunt ocupate. cu o suprafaţă amenajată de 110 ha. pg 179 7 .

Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în conformitate cu standardele europene în domeniul managementului deşeurilor. iar scopul este ajungerea la costuri acceptabile în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. în momentul de faţă există în judeţ. a deşeurilor reciclabile. În prezent. 8 9 Cotidianul „Adevărul de Seara”. datorită acestui proiect. Orice gospodărie din zona judeţului Sibiu va plăti. plus achiziţionarea de pre-echipamente de colectare a deşeurilor.ro Planul judeţean de gestiune a deşeurilor pentru Judeţul Sibiu. în conformitate cu obligaţiile prevăzute de lege. protecţiei naturii şi a termoficării pentru a spori în mod semnificativ calitatea mediului şi a condiţiilor de viaţă.  lipsa unor programe extensive de colectare separată. 2009. la sursă. în curs de implementare opt proiecte cu diverse surse de finanţare. reducerea cantităţii de deşeuri depozitate. Proiectul include realizarea unei staţii de sortare la Şura Mică şi două instalaţii de compost la Târnava şi Şura Mică. ediţia din 2 octombrie.adevarul. care au ca scop dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sibiu. precum PHARE. organizaţii non-profit sau Ordonanţa 40/2006”8.ro 8 . cu o valoare de investiţie de circa 27 de milioane de euro. situaţia actuală în judeţul Sibiu se caracterizează prin9:  un grad de acoperire cu servicii de salubritate de numai 61% la nivelului judeţului.Proiectul va fi implementat între anii 2010 şi 2012. „Cu toate că proiectul doreşte să ofere soluţii majore la una dintre problemele grave ale Sibiului şi ale ţării. creşterea celor reciclate sau reutilizate. un preţ minim pentru colectarea şi transportarea deşeurilor. www. plus alte locuri de muncă oferite de operatorul zonal. Acest proiect va identifica măsurile necesare.cjsibiu. Se doreşte. prin intermediul unui operator regional unic. precum eurocontainere sau europubele. de asemenea. pe o perioadă de 30 de ani. În plus. reducerea numărului de gropi contaminate şi creşterea numărului de cetăţeni implicaţi în colectarea separată. www. Sibiu. indiferent de localitatea în care se află. proiectul va oferi circa 70 de locuri de muncă în staţiile respective.

Monitorul Oficial.786 tone/an în 2016. plastic – metal . după cum urmează:  implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor menajere pe fracţii: hârtie şi carton. pg. 10 Cornel Florea Gabrian. Mediaş) să asigure materia primă pentru reciclarea cantităţilor stabilite prin ţinte. 2008.”10 Astfel. care. pentru atingerea ţintelor a fost propus un sistem integrat de gestionare a deşeurilor solide municipale şi un plan de investiţii.  construirea unor capacităţi de compostare a deşeurilor biodegradabile şi a celor verzi care să asigure reducerea cantităţilor depozitate. Bucureşti. Ţintele pe care Consiliul Judeţean Sibiu doreşte să le atingă prin acest Proiect sunt următoarele:  asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% atât în mediul urban cât şi în mediul rural.  construirea unei staţii de sortare lângă Sibiu.000 de tone de deşeuri. Ghid de mediu. lipsa oricăror instalaţii de tratare a deşeurilor (staţii de sortare.  colectarea separată la sursă a deşeurilor reciclabile şi construirea de staţii de sortare care să permită reciclarea a circa 20. adăugată capacităţilor de sortare ce se realizează în prezent prin Phare (Agnita. Cisnădie. Orice sistem de management al deşeurilor care doreşte a fi implementat trebuie să fie „flexibil pentru a se putea adapta tipurilor variate de deşeuri.710 tone/an de deşeuri biodegradabile în 2010 şi a circa 75.  asigurarea tratării a circa 35.  exploatarea a 5 depozite municipale neconforme şi a 75 de gropi rurale neconforme. deşeuri biodegradabile. 54 9 . Sălişte. staţii de compostare). deşeuri reziduale.  eliminarea deşeurilor numai în depozite controlate.  colectarea separată a deşeurilor verzi de la casele individuale din Sibiu şi Mediaş.lemn.

 închiderea în 2010 a ultimelor 5 depozite municipale de deşeuri. are puterea şi obligaţia de a influenţa procesul de ecologizare a propriului oraş sau a zonei unde îşi petrece vacanţa. utilizarea staţiilor de transfer ce se construiesc prin proiectele Phare pentru transportul deşeurilor la depozitul Cristian. cel putin teoretic. judeţul Sibiu se va situa din punct de vedere a selectării colective a deşeurilor la nivel european. Proiectul de "Mangement integrat al deseurilor in judetul Sibiu" este cel mai mare proiect cu finanţare europeană demarat de Consiliul Judetean Sibiu. trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate şi. Efectele benefice care le vor aduce acest proiect vor fi vizibile în timp. pe cât posibil pe categorii.  închiderea tuturor gropilor de gunoi rurale. În momentul finalizării proiectului. Soluţia este la îndemâna noastră şi constă în depozitarea selectivă a deşeurilor. Mai precis. ca reprezentat al comunităţii. Concluzii Fiecare dintre noi. Bibliografie: 10 . însă cu siguranţă putem afirma încă de pe acum că vom avea un mediu mult mai curat.

Virginia Ciubotă. www. Bucureşti. Bucureşti. 2008 3.cjsibiu.ro 11 . Poluarea şi protecţia mediului. Cornel Florea Gabrian. Ana Maria Socolescu. 2008 2. Editura Economică. Ghid de mediu.1. Monitorul Oficial. www.adevarul.ro 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful