MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 0108 . 01 ŞI PHARE TVET RO 0108 . 03

CURRICULUM ŞCOLAR
pentru

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII NIVELUL 2 - CLASA a XI-a Domeniul: MECANICĂ Calificarea: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic

Aria curriculară TEHNOLOGII – Cultură de specialitate şi instruire practică

2005

Autori: Călinescu Carmen -profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic Mecanic Griviţa, Bucureşti Hancea Gheorghe -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar ,,Gheorghe Asachi” – Botoşani Marin Ştefan -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila Simionescu Petruţa -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila Ştefan Adrian -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila Dobre Marinela -profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic Miron Nicolescu, Bucureşti

Asistenţă U I P Phare TVET Dr. ing. Roşu Dorin

RO 0108.03

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Mecanică Calificarea: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Total ore/an Interpretarea documentaţiei tehnice Modulul II: Dispozitive si instalaţii de ridicat si transportat din care: Total ore/an din care : 377 ore 58 laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 29 58 29 58 29 145 87 58 29

Modulul III: Protecţia anticoroziva a suprafeţelor

Total ore/an din care:

laborator tehnologic instruire practică

Modulul IV: Construcţia utilajului tehnologic din industria chimica Modulul V: Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii

Total ore/an din care:

laborator tehnologic instruire practică

Total ore/an din care:

laborator tehnologic instruire practică

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul VI: Executarea construcţiilor metalice Modulul VII: Utilizarea maşinilor si dispozitivelor specifice executării construcţiilor metalice si utilajului tehnologic Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VIII: Materiale utilizate in construcţia utilajului tehnologic Modulul IX: Revizia si intretinerea construcţiilor metalice 116 ore Total ore/an din care: Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 58 29 58 29 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore TOTAL 733 ore/an

3

NOTĂ DE PREZENTARE Noul sistem al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de absolvenţi, cerut de sectoarele economice şi de servicii. Ocupaţia « Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic» a fost concepută şi realizată în concordanţă cu strategia SNCP, fiind un ansamblu de elemente de instruire şi educaţie relevate prin competenţe, criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate, având ca scop conştientizarea în practica calificării. Realizarea conţinuturilor şi corelarea modulelor încearcă valorificarea experienţei didactice cu implicaţii în realizarea predării şi învăţării. Curriculumul realizat oferă profesorilor un instrument suplu, uşor adaptabil şi cu o largă deschidere interdisciplinară. Modulele de pregătire sunt prezentate cu competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate în conformitate cu cele stabilite în Standardele de Pregătire Profesională. Pe baza criteriilor de performanţă corelate s-a dezvoltat un conţinut tematic în care au fost incluse şi condiţiile de aplicabilitate. Conţinutul tematic prezentat asigură posibilitatea ca fiecare absolvent de nivel II, în funcţie de cerere şi ofertă să poată aplica practica activităţii precum: executarea operaţiilor de pregătire a materialelor în scopul obţinerii construcţiilor metalice, executarea reparaţiilor curente ale construcţiilor metalice, executarea unor operaţii in cadrul tehnologiei de fabricare a părţilor componente ale utilajelor tehnologice, executarea unor operaţii in cadrul tehnologiei asamblare a construcţiilor metalice.

Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. Îşi asumă rolurile care ii revin in echipa echipa 3. Citeşte şi utilizează documente scrise în 1. Interpretează desene speciale 3. Asigurarea activitate. 1. Igiena şi securitatea şi sănătatea la locul de muncă.Agregarea unităţilor de competenţă în module LACATUS CONSTRUCTII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC Nivelul 2 – clasa a XI-a Unitatea de competenţă Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 3. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. 7. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. muncii 2. Comunicare limbaj de specialitate. Interpretează informaţii înscrise în documentaţiei desenele de ansamblu tehnice 2. şi numeraţie 4. 1. Lucrul in 2. 1. Aplică normele de calitate în domeniul de 4. calităţii 2. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor 8. Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică              5 . securitatea prevenirea şi stingerea incendiilor.Interpretarea 1. Aplică legislaţia şi reglementările privind 6.

Indică tipurile de coroziune 2. Efectuează operaţii de limitare a coroziunii 1. Descrie dispozitivele utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic 1. Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi dispozitivelor transportat şi instalaţiilor 2. Descrie obiectivele urmărite in timpul reviziilor 3. Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat 10 Protecţia anticorozivă a suprafeţelor 11. Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic 2. Prezinta diferite tipuri de grinzi 3. Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic 13. Unitatea de competenţă Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 1. Revizia si intretinerea constructiilor metalice 1. Descrie constructiile metalice 2. Descrie stalpii. Executarea construcţiilor metalice 12. Utilizează dispozitive şi instalaţii de de ridicat şi ridicat transportat 3. Descrie metodele de executare a . Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic 3. Identifică caracteristicile funcţionale ale 9.Descrie tehnologia de fabricatie asamblare a constructiilor metalice                 6 si 1. turnurile si pilonii 4. Precizează metodele de protecţie anticorozivă 3. Precizeaza atributiile echipei de intretinere 2.

Constructia 2. Descrie utilajul tehnologic si instalatiile de proces 15. Descrie utilajele pentru transfer termic industria 4. Analizeaza constructia recipientelor sub utilajului presiune tehnologic din 3. Descrie masinile si utilajele folosite la tehnologic maruntirea si separarea materialelor solide pentru 3. Analizeaza constructia aparatelor de tip chimică coloana 5. Materiale rezistentei mecanice a utilajului utilizate în 2. Descrie materialele pentru protectie construcţia anticoroziva utilajului 3. Constructia 1. Descrie materialele de etansare tehnologic 4. Descrie agregatele cu tambur rotativ utilajului 2. Descrie utilajele folosite la transportul materiale de materialelor solide constructii             7 .reparatiilor curente Unitatea de competenţă Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 1. Descrie utilajele folosite la separarea sistemelor eterogene 16. Descrie materialele pentru asigurarea 14. Descrie materialele pentru izolare termica 1.

reprezentarea şi simbolizarea profilelor laminate .reprezentarea instalaţiilor pentru transportul fluidelor 2.organe de asamblare .MODULUL I INTERPRETAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE Parcurgerea modulului «Interpretarea documentaţiei tehnice» de către elevii din clasa a XI-a – anul de completare a Şcolii de arte şi meserii va asigura dobândirea de către aceştia a unor competenţe de citire şi interpretare a desenelor de ansamblu.citirea şi interpretarea datelor înscrise în tabelul de componenţă şi în indicator • Citirea şi interpretarea desenelor de construcţii metalice . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul): Interpretarea documentaţiei tehnice Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Interpretarea documentaţiei tehnice Competenţe Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu • Conţinuturi tematice Recunoaşte reprezentări specifice ale unor repere şi produse din domeniul calificării : .interpretarea datelor privitoare la precizia de prelucrare .reprezentarea schemelor cinematice .Interpretează desene speciale 8 .piese şi semifabricate asamblate .organe pentru conducerea şi circulaţia fluidelor .reprezentarea schemelor electrice şi de automatizare . a desenelor speciale şi a unor documente tehnologice şi folosirea acestora în scopul definitivării calificării profesionale. specific calificărilor din domeniul Mecanică.flanşe .organe de maşini .citirea cotelor de gabarit şi funcţionale .armături • Interpretează informaţiile înscrise în desenele de ansamblu . folosind un limbaj grafic specializat.reprezentarea şi simbolizarea asamblărilor de tip construcţii metalice • Citirea şi interpretarea schemelor funcţionale . a dezvoltării capacităţilor de comunicare şi execuţie.

tehnice generale şi tehnice specifice aferente nivelului II de calificare şi asigură absolvenţilor Şcolii de arte şi meserii. grupurilor de studiu. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.învăţare trebuie organizat şi desfăşurat în cabinete tehnice dotate corespunzător.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. Procesul de predare . se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată). o poziţie distinctă. ⇒ formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. poziţie. utilizând în acest sens fişe de lucru. Abordarea modulară a conţinuturilor şi aplicarea unor strategii de predare – învăţare corespunzătoare va oferi avantaje şi va asigura dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi abilităţilor vizate.Unităţi de competenţă Interpretarea documentaţiei tehnice Competenţe Aplică informaţiile • din documentaţia tehnică în activitatea practică • • Conţinuturi tematice Citirea. participativ. nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. pentru acele calificări de nivel II din domeniul Mecanică la care se studiază. 9 . aspect. Parcurgerea conţinuturilor modulului “Interpretarea documentaţiei tehnice” şi adecvarea strategiilor didactice utilizate în acest scop are drept scop formarea competenţelor cheie. ⇒ fixarea unor sarcini deschise.anul de completare. Strategiile didactice vor fi alese cu grijă şi pricepere . formativ. abilităţile necesare practicării în bune condiţii a meseriei. a dezvoltării în continuare a capacităţilor prin activităţi de formare continuă sau urmarea cursurilor liceului în vederea dobândirii calificării de tehnician. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg. practic sau prin contact direct). prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. verificării prin îndrumător. formă. în funcţie de abilităţi. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. fiind preferate cele de tip activ. în cadrul curriculum-ului clasei a XI-a –SAM . interpretarea şi corelarea informaţiilor din desenele de ansamblu cu documentaţia tehnologică fişe tehnologice fişe de asamblare planuri de operaţii Citirea şi interpretarea cotelor funcţionale şi a prescripţiilor privitoare la precizia prelucrării cote tolerate ajustaje abateri de formă abateri de la poziţia reciprocă a suprafeţelor materialului reperelor Citirea şi interpretarea parametrilor de calitate: dimensiuni. parametrii funcţionali precizaţi în documentaţie Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul «Interpretarea documentaţiei tehnice» are. vizual.

capacităţilor. acurateţea reprezentărilor tehnice. în funcţie de: • cerinţele specifice ale calificării • dificultatea temelor • nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit • complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat 10 . Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP–uri. ⇒ oferirea informaţiilor în mod gradat şi în funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionare. Plecând de la principiul integrării.prin care se evaluează metodele de lucru. complex. • Autoevaluarea. teste • Fişe de autoevaluare • Experimente frontale. • Portofoliul. integrator. activitate care permite evaluarea conceptelor. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).⇒ utilizarea autoevaluării ⇒ stimularea elevilor în a-şi impune singuri termene şi obiective. iar ca metode de evaluare recomandăm: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. individuale sau de grup. • Investigaţia. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica ritmul şi programul propriu de învăţare. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore/an.  Adaptarea informaţiilor şi conţinuturilor la posibilităţile de învăţare şi nivelul de pregătire al elevilor: ⇒ selectarea cu grijă a informaţiilor . • Metoda exerciţiilor practice. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. • Lucrul cu modele. în grup sau individual • Miniproiecte . ca instrument de evaluare flexibil. atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. demonstrative. a materialelor şi a instrumentelor. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor. realizate de profesor sau de către elevi. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. Tehnicile de evaluare pot fi frontale. astfel: -teorie =29 ore -laborator tehnologic= 29 ore Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.

terminologie. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă. implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. competenţele determină conţinuturile tematice. Înscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrării: • elementele preciziei dimensionale . a conţinutului activităţilor practice şi. numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii temelor rămân la latitudinea profesorului. cum ar fi: • efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice • citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu • recunoaşterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor funcţionale • citirea şi interpretarea desenelor speciale. observarea independentă). interactiv şi centrat pe elev. abateri. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet.stabilirea numărului de proiecţii şi a poziţiei de reprezentare 11 • .exemple de înscriere pe desene 2.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. ajustaje. Profesorii vor pune accent atât pe cunoaştere şi înţelegere.dimensiuni nominale şi efective.abateri de formă . a reprezentărilor schematice • recunoaşterea unor repere care compun desene de ansamblu şi realizarea desenelor de execuţie ale acestora • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării. cu precizarea că. activităţile de învăţare . Recomandăm în continuare conţinuturile detaliate ce urmează a fi parcurse. nu în ultimul rând. în funcţie de cerinţele specifice diferitelor calificări. Desenul de ansamblu • Reguli de întocmire a desenelor de ansamblu . simbolizarea şi notarea pe desene a ajustajelor • elementele preciziei de formă .ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. simboluri. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. dar şi pe analiză şi sinteză. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării.predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. recomandăm ca în procesul de învăţare .abateri de poziţie . toleranţe. descrierea. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. metode expozitive (explicaţia. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.clasificarea. exemple de utilizare . pe aplicare şi evaluare.simbolizarea câmpurilor de toleranţă . cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. 1.simboluri specifice .exemple de înscriere pe desene • elementele preciziei poziţiei reciproce a suprafeţelor .simboluri specifice . a cerinţelor angajatorilor.

abateri) .extragerea reperelor din desenele de ansamblu .identificarea ansamblului model şi a subansamblurilor .completarea indicatorului şi a tabelului de componenţă • Întocmirea desenelor de execuţie pentru diferite repere din componenţa desenelor de ansamblu şi de montaj .realizarea secţiunilor. 3. reguli privind haşurarea .reprezentarea ansamblului .completarea tabelului de componenţă • Întocmirea desenului de ansamblu după model ( releveu ) . Desene speciale • Desene de construcţii metalice reprezentarea şi simbolizarea profilelor laminate executarea desenelor de construcţii metalice specifice calificării realizarea desenelor de fundaţii pentru maşini • Reprezentarea.înscrierea unor cote funcţionale şi de gabarit . rodaj etc.. reglare. citirea şi interpretarea schemelor funcţionale reprezentarea schemelor cinematice ♦ semne convenţionale folosite la reprezentarea schemelor cinematice ♦ reprezentarea unor scheme cinematice specifice calificării ♦ citirea şi interpretarea schemelor cinematice reprezentarea desenelor de instalaţii industriale ♦ simboluri folosite la reprezentarea schemelor electrice şi de automatizare ♦ reprezentarea unor scheme specifice calificării ♦ citirea şi interpretarea unor scheme electrice şi de automatizare specifice calificării 12 . secţiuni.poziţionarea reperelor componente .completarea datelor indicatorului • Citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu şi de montaj identificarea elementelor definitorii din indicatorul desenului identificarea reperelor din tabelul de componenţă stabilirea legăturilor funcţionale între subansambluri şi repere şi stabilirea modului de funcţionare a ansamblului identificarea prescripţiilor privitoare la operaţiile de asamblare şi montaj stabilirea succesiunii operaţiilor de montaj interpretarea vederilor şi secţiunilor citirea şi interpretarea cotelor şi prescripţiilor privind precizia prelucrării identificarea prescripţiilor referitoare la operaţiile finale de probă.cotarea desenelor de ansamblu .realizarea desenelor de execuţie (vederi.stabilirea poziţiei de reprezentare şi a numărului de proiecţii ( vederi şi secţiuni ) . cote. rugozitate.notarea reperelor componente .

7. 13 . fundaţii ) şi a unor scheme funcţionale. Aplicaţii de citire şi interpretare a unor prescripţii referitoare la precizia de prelucrare. citire şi interpretare a unor desene speciale ( de construcţii metalice. 4. Exerciţii de întocmire. fişe de montaj ). 2.planuri de operaţii . fişe tehnologice.fişe tehnologice . Exerciţii practice de întocmire a unor desene de ansamblu din specificul calificării. Exerciţii practice de citire şi interpretare a reprezentărilor unor ansambluri din domeniul calificării. Citirea şi interpretarea unor documente tehnologice specifice calificării ( desene de operaţii.fişe de asamblare Recomandări pentru aplicaţii practice în cadrul laboratorului tehnologic: 1.desene de semifabricat .• • Reprezentarea instalaţiilor pentru transportul fluidelor reprezentarea ţevilor. Exerciţii practice de extragere şi reprezentare a unor repere din desenele de ansamblu şi de montaj. a tuburilor şi a elementelor de legătură reprezentarea obişnuită şi schematică a traseelor de conducte Desene de operaţii . 6. 3. 5. Întocmirea unui miniproiect.

parti componente. tipuri constructive (vinciuri/cricuri. elevatoare). traseul sarcinii. macarale. palane. principiul de functionare. macarale poduri rulante. electropalane. palane. Utilizează dispozitive şi instalaţii de ridicat Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat specifice calificării (vinciuri/cricuri. Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: 14 . interactiv şi centrat pe elev al metodelor de învătare-predare care vor fi folosite Modulul “Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat” poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. poduri rulante. conveiere. trolii. funiculare). domeniul de utilizare. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare  Caracterul activ. suspendarea şi prinderea sarcinilor. sistemul de acţionare. trolii. cursa. scripeti.MODULUL II DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul) • Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat Competenţe Identifică caracteristicile funcţionale ale dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat Conţinuturi tematice Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat: parametri funcţionali (sarcina utilă. elevatoare). transportoare cu bandă. scripeţi. Utilizarea dispozitivelor si instalaţiilor de transportat specifice calificării (stivuitoare. asigurarea sarcinii).

modulul este orientat asupra celui care învaţă. utilizând în acest sens fişe de lucru. în funcţie de abilităţi. • utilizarea verificării de către un coleg. Ei învaţă in moduri diferite. • formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. În elaborarea strategiei didactice. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. • prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). • Elevii au stiluri unice de învăţare.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. urmând sa le pună mai bine in valoare. • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. • fiind o structură elastică. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: • Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. respectiv asupra disponibilităţilor sale. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. ca fiind un drept. Procesul de predare . verificării prin îndrumător. noi mijloace sau resurse didactice. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură orice susţinere necesară.  Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul) 15 • . modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. vizual. practic sau prin contact direct). • Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. Diferenţierea răspunsului. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. • modulul oferă maximul de deschidere pe de o parte în plan orizontal. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. • fixarea unor sarcini deschise. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. grupurilor de studiu. aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). • Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. prin: • utilizarea autoevaluarii şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. iar pe altă parte în plan vertical. prin: • abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. • Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. Plecând de la principiul incluziunii. faţă de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente).

a atitudinilor dezvoltate. Noţiuni introductive A. este necesar să se aibă în vedere. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. să facă remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. precum şi a progresului elevilor. Sugestii metodologice Din standardul de pregătire profesională a fost selectata unitatea de competenta tehnica generala ”Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat”. să identifice lacunele şi cauzele. Organe de înfăşurare 1. în funcţie de dificultatea acesteia. mai ales în evaluarea formativă continuă. Lanţuri cu eclise D. Organe flexibile A.Organe pentru ghidarea şi înfăşurarea cablurilor şi lanţurilor A. Benzi de cauciuc 3. Dezvoltarea mijloacelor de ridicat şi transportat 2. Tambure pentru înfăşurarea lanţurilor 4. este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor şi lanţurilor A. Noţiuni generale 16 . proprii grupului instruit. şi a competenţelor achiziţionate. Lanţuri 1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru : Total ore/ an : 58 ore din care : teorie: 29 ore instruire practica: 29 ore Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Se recomandă parcurgerea conţinutului în următoarea ordine cronologică: 1. Clasificare 2. instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. Organe de ghidare C. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. În aceste condiţii. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B. ci şi a proceselor de învăţare. Este evident că modalităţile (metode. a cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Dispozitive de ridicat şi transportat ». Tambure pentru înfăşurarea cablurilor de oţel 2. Lanţuri cu zale 2. permiţând. atât profesorului cât şi elevului. Caracteristici C. B.Evaluarea formativa. continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. Definirea şi rolul maşinilor de ridicat şi transportat în economie. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. Frânghii şi parâme E. Cabluri de oţel 1.

Organe de suspendare 1. Trolii cu acţionare electrică F. Cricul cu şurub 2. Cabestane 7. a competenţelor prevăzute de prezenta programa 17 .B. Ochiuri E. Vinciuri 1. Caracteristici constructive şi funcţionale C. Legături uzuale la capetele lanţurilor 5. elevatoare. scripeţi. Scripeţi. trolii 9.  Sugestii privind procesul. Trolii 1. Palanul simplu 2. Elemente componente şi modul de funcţionare 8. Scripeţi B. Dispozitive pentru fixare şi legături uzuale la cabluri C. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B. Organe şi dispozitive de prindere a sarcinilor C. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. palane. metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev: • teme / proiecte integrate • dezbatere / masă rotundă /video / multimedia • lecţii vizită • atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia  Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. Palane 1. Trolii cu acţionare manuală 2. Organe şi dispozitive pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor A.Utilizarea instalaţiilor de ridicat specifice calificării . Organe auxiliare pentru montarea cârligelor şi ochiurilor 6. Cricul hidraulic D. Palanul diferenţial C. vinciuri. Masini şi instalatii de ridicat şi transportat A. palane. Cricuri 1. Cârlige 2. Utilizarea dispozitivelor de ridicat specifice calificării . Vinciuri acţionate mecanic sau electric E. Electromagneţi de sarcini D. electropalane. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B.vinciuri (cricuri). Palanul dublu 3.macarale. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor. Cricul cu cremalieră 3. trolii şi cabestane A. Vinciuri acţionate manual 2. poduri rulante.

condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: • fidelitate • coerenţă • instrumente motivante • instrumente realiste • eficienţă Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. la orele afectate acestui modul se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: • observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) • tema de lucru (în clasă.şcolara. Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. în funcţie de: dificultatea acesteia nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri ritmul de asimilare a cunoştinţelor 18 . acasă ) concepută în vederea evaluării • proba practică • investigaţia • proiectul • portofoliul • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. îşi susţin şi motivează propunerile).

placare. electrochimică de Tipuri de acoperiri: metalice. imersie la cald Vopsire: utilizând mijloacele din dotarea atelierului Precizează metodele protecţie anticorozivă Efectuează operaţii de limitare Factori de risc: mediul extern. compoziţia chimică a mediului. starea suprafeţei Alegerea metodei: în funcţie de natura 19 . mediul a coroziunii intern. vopsele. emailuri. turbulenţa mediului coroziv Forme de manifestare: uniform sau neuniform repartizate pe suprafaţă Tipuri de coroziune: chimică.MODULUL III PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEŢELOR Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Protecţia anticorozivă a suprafeţelor Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi tematice Protecţia anticorozivă a suprafeţelor Indică tipurile de coroziune Factori generatori: variaţia temperaturii. răşini Procedee de metalizare: depunere electrochimică. nemetalice Acoperiri nemetalice: cu lacuri. difuziune.

competenţele tehnice generale şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. analitică. portofoliul elevului. ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. care să le permită să continue pregătirea la nivelul 3. investigarea. s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie. itemi de completare. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. jocul de rol. itemi de rezolvare a problemelor. ele alegându-se în funcţie de fiecare unitate de conţinut. Tubulator naval. Constructor montator de structuri metalice. duală. au eficienţă maximă în procesul de învăţare. cerute de nivelul de formare şi de calificarile Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic. Lăcătuş construcţii navale. Pentru aplicarea curriculumului. proiectul. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. cauzală. itemi tip întrebări structurate. Metodele de evaluare utilizează o serie de instrumente care trebuie elaborate în conformitate cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare prevăzute de Standardul de Pregătire Profesională . competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate. de tip pereche. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. teste de verificare a cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă. Abilităţile cheie sunt abilităţi de atitudine şi se dezvoltă mai bine prin joc de roluri şi metode active de învăţare decât prin metoda tradiţională. sau să se integreze pe piaţa muncii. îşi susţin şi motivează propunerile.învăţare trebuie să fie direcţionat pe formarea competenţelor cheie. Lăcătuş construcţii structuri aeronave. brainstormingul. descoperirea. Metode ca studiul de caz. procesul de predare . Lăcătuş mecanic prestări servicii.materialului şi condiţiilor de funcţionare Vopsire: conform documentaţiei tehnologice şi dotării atelierului Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 2. Tinichigiu vopsitor auto şi se va realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode. Sugestii metodologice Din Standardul de Pregătire Profesională a fost selectată unitatea de competenţă tehnică generală :Protecţia anticorozivă a suprafeţelor. elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe specifice calificării. problematizarea. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru : 58 de ore/an din care: -teorie: -instruire practică: 29 ore 29 ore 20 . ale cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Protecţia anticorozivă a suprafeţelor ». în aşa fel încât să contribuie la formarea competenţelor specifice. competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. stimulează gândirea logică. permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate. în care activitatea didactică este centrată pe elev. mozaicul etc. Confecţioner tâmplarie din aluminiu şi mase plastice. clasa a XI-a. Prin calificările de la nivelul 2.

Coroziunea metalelor in conditii specifice  Coroziunea atmosferica -coroziunea atmosferica umeda. astfel : 1.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. în funcţie de dificultatea acesteia. Coroziunea electrochimica Teoria coroziunii electrochimice Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice -natura metalului -structura si starea suprafetei metalului -compozitia solutiei -temperatura -presiunea -viteza de curgere a solutiei -timpul Pasivitatea metalelor    4. generata de vaporii de apa din atmosfera -coroziunea atmosferica umeda. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei   Peliculele de coroziune Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze -influenta caracteristicilor metalului -influenta caracteristicilor mediului gazos -influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii chimice Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale la temperatura inalta -actiunea gazelor industriale asupra metalelor -protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase -rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase -coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere -inhibitori de coroziune in lichide neapoase Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a organizarii protectiei anticorozive Definitia si clasificarea coroziunii materialelor   3. generata de apa de ploaie -protectia impotrtiva coroziunii atmosferice  Coroziunea in sol 21 . Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică. Noţiuni generale despre coroziunea materialelor metalice   metalice 2. proprii grupului instruit.

utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. depuneri prin scufundare la cald. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. Coroziunea in apa de mare  Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica 5. ca instrument de evaluare flexibil. • Metoda exerciţiilor practice • Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionarul • Fişe de autoevaluare • Miniproiectul . complex. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progres şi stabilirea împreună a paşilor următori). Metode de protectie a materialelor impotriva coroziunii electrochimice    Clasificarea metodelor de protectie Alegerea rationala a materialului anticorosiv Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare -depuneri metalice (depuneri galvanice. iar ca metode de evaluare recomandăm : • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare.uri. a materialelor şi a instrumentelor. • Autoevaluarea. acurateţea reprezentărilor tehnice. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. activitate care permite evaluarea conceptelor. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. capacităţilor. • Portofoliul. fosfatarea fontei si a otelului. • Investigaţia. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor. cromatarea) -pelicule de natura organica -emailuri Prelucrarea mediului corosiv -indepartarea agentului oxidant -utilizarea inhibatorilor de coroziune Alegerea metodei de protectie anticorosiva Sugestii privind instrumentele de evaluare Plecând de la principiul integrării. placarea) -pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor. straturi aplicate prin pulverizare. acceptând faptul că fiecare copil este diferit.   22 . integrator. atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile.prin care se evaluează metodele de lucru.

activităţile de învăţare . cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. sarcini climatice. toroidale Clasificare: invelisuri si corpuri cu perete gros Solicitari: forte determinate de: parametrii de regim. elipsoidale. descrierea. Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. greutatea proprie.predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. a unor schiţe şi desene la scară. ale fundatiei sau ale terenului. metode expozitive (explicaţia. implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. tronconice. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. MODULUL IV CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC DIN INDUSTRIA CHIMICĂ Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Constructia utilajului tehnologic din industria chimică Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Constructia utilajului tehnologic din industria chimică Instalatia de proces: ansamblu de Descrie utilajul tehnologic si constructii si utilaje destinat obtinerii unui produs instalatiile de proces Forme geometrice: cilindrice. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet. incarcari accidentale 23 . recomandăm ca în procesul de învăţare . sferice. competenţele determină conţinuturile tematice. sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. cedari ale sistemului de rezemare. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. interactiv şi centrat pe elev. cum ar fi: • • • efectuarea unor lucrări practice şi de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea şi interpretarea desenelor simple. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. observarea independentă).

fund si recipientelor sub presiuni capac.Comunicare numeraţie şi Citeşte şi utilizează • documente scrise în limbaj de specialitate. dispozitive de amestecare. dispozitive pentru redistribuirea lichidului. flanse Operatii: indreptare. • Selectarea documentelor din surse specializate Utilizarea informaţiilor în activităţi profesionale Construcţia utilajului tehnologic din industria chimică Recipient sub presiune: cilindric. in forma de S. fascicul tubular Operatii: trasare. racorduri Talere: cu clopote. talere cu supape. condensatoare Criterii: directia de deplasare a agentilor termici. cu supape. evaporatoare. sita Fabricare parti componente: corp. gazoase pentru decantarea separarea sistemelor Utilaje 24 . debitare. racorduri Descrie utilajele folosite la Sisteme eterogene: lichide. manta de incalzire. polizare Probe de verificare: incercari hidraulice si pneumatice Reprezentarea grafică corectă a rezultatelor prin diferite mijloace Utilizarea mijloacelor grafice pentru interpretarea rezultatelor Comunicare numeraţie şi Prelucrează şi interpretează • grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • Descrie utilajele transfer termic Construcţia utilajului tehnologic din industria chimică pentru Utilaje pentru transfer termic: schimbatoare de caldura. gura de vizitare. funduri si capace. dispozitive de stropire. cu talere Parti componente: corpuri de umplere. talere sita. debitare. racorduri. reazeme. Analizeaza constructia executat din laminate de otel carbon Parti componente: corp. materialul de executie Executie si asamblare: placi tubulare. talere in forma de S. trasare. curatare. suporturi pentru umplutura. introducere tevi Analizează construcţia Criteriu de clasificare: amenajări interioare aparatelor de tip coloana Coloane: cu umplutura. cutii de etansare Desfasurate: virole cilindrice drepte Fabricare parti componente: corp cilindric.

Ei învaţă în moduri diferite. • Fiind o structură elastică. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. 25 . decantor vertical Utilaje pentru desprăfuirea gazelor: separatoare de praf bazate pe inertie si prin centrifugare. prin • Gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. • Modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. • Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. noi mijloace sau resurse didactice. Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. • Utilizarea verificării de către un coleg. modulul poate încorpora. cu viteză diferită şi din experienţe deferite • Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare • Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se oferă timp pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele vechi Procesul de predare –învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate. vizual. în plan vertical. • Fixarea unor sarcini deschise. utilizând în acest sens fişe de lucru . practic sau prin contact direct). Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: • Modulul este orientat asupra celui care învaţă. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet. prin: • Abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. în funcţie de abilităţi. urmând să le pună mai bine în valoare. • Modulul oferă maximul de deschidere. verificării prin îndrumător. grupurilor de studiu. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: • Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor . • Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi în procesul de învăţare. pe de o parte în plan orizontal. separatorul cu spuma cu un singur raft si separatorul Venturi cu injector axial Condiţii de aplicare didactica si de evaluare Modulul “Constructia utilajului tehnologic pentru industria chimica“ poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. • Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. iar pe de altă parte. respectiv asupra disponibilităţilor sale. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. prin: • Utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.eterogene suspensiilor: decantor simplu cu functionare intermitenta. • Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). peste/lângă alte module parcurse (respectiv în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente) În elaborarea strategiei didactice. • Elevii au stiluri unice de învăţare. Diferenţierea răspunsurilor. în orice moment al procesului educativ.

de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. 26 . Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul) Evaluarea formativa. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. să facă remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 145 de ore şi vor fi parcurse în 29 săptămâni astfel: teorie = 58 ore instruire practică = 87 ore Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. Utilajul tehnologic si instalatiile chimice -rolul utilajului tehnologic. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. ci şi a proceselor de învăţare. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. -stabilirea grosimii peretelui. instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paleta de rezultate şcolare care trebuie evaluate. Desfasurate si intersectii -consideratii teoretice privind calculul si constructia desfasuratelor. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. în funcţie de dificultatea acesteia. pregătirea de fişe pentru elevii care au ritm lent de învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării. -solicitarea utilajului tehnologic. profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare. -invelisuri si corpuri cu perete gros. Se recomandă ca orele de instruire teoretică să se desfăşoare în cabinete specializate. ca fiind un drept. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. este necesar să se aibă în vedere. -proiectia si desfasurarea suprafetelor conice. -proiectia si desfasurarea suprafetelor cilindrice. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). În aceste condiţii. este necesar ca pentru evaluare. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic.Plecând de la principiul incluziunii. să identifice lacunele şi cauzele. mai ales în evaluarea formativă continuă. şi a competenţelor achiziţionate. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. -forme geometrice utilizate pentru constructia utilajului tehnologic. 2. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură orice susţinere necesară. atât profesorului cât şi elevului. permiţând. Este evident că modalităţile (metode. precum şi a progresului elevilor. a atitudinilor dezvoltate.

filtrarea. lagare de capat. descriere. grupul de actionare. -recipiente cu perete gros. -purificarea umeda a gazelor (separatorul cu spuma. suporturi pentru umplutura. elemente de distantare). 4. fascicule tubulare). Utilaje pentru decantare. talere cu supape. -tehnologia de asamblare a reactoarelor. -constructia coloanelor cu umplutura. metode de trasare a curbelor de intersectie) 3. talere cu clopote. -coloane cu umplutura (tipuri de corpuri de umplere. centrifuge de sedimentare. separatoare de praf bazate pe inertie. supracentrifuge). tipuri constructive. tipuri constructive. -constructia recipientelor cu perete subtire (corpul cilindric. centrifuge filtrante. decantarea. -desprafuirea uscata a gazelor (camere de sedimentare. descriere). 8. -centrifuge (clasificare. -rezemarea coloanei. talere sita. cutii de etansare). talere cu elemente in forma de S. Aparate pentru transfer termic -schimbatoare de caldura (destinatie. -evaporatoare (rol functional. camere de distributie. -corpul coloanei. centrifugarea. fixarea talerelor in coloana. separatorul de praf Venturi). 27 . filtrare si centrifugare -sisteme lichide eterogene. Utilaje pentru separarea sistemelor gazoase eterogene -sisteme gazoase eterogene. -amenajari exterioare. funduri si capace. 5. -subansamblurile aparatelor tubulare (capace de distributie. -utilaje pentru sedimentarea si decantarea suspensiilor -utilaje pentru filtrarea suspensiilor (materiale filtrante. Recipiente cu dispozitiv de amestecare -generalitati. suporturi. dispozitive de stropire. flanse. -coloane cu talere (circulatia lichidului si a vaporilor sau gazelor in coloana. parti componente). tipuri constructive de filtre). guri de vizitare. racorduri pentru intrarea. Aparate de tip coloana -rolul aparatelor de tip coloana.-intersectii de corpuri geometrice (intersectia a doi cilindri. 6. dispozitive pentru redistribuirea lichidului. armaturi) -controlul recipientelor sub presiune -constructia recipientelor cu perete gros (executia corpurilor cu perete gros. camere de sedimentare cu polite. Recipiente sub presiune -recipiente cu perete subtire. redistribuirea si iesirea vaporilor / gazelor si pentru iesirea lichidului). separatoare de praf prin centrifugare. -natura substantelor prelucrate in recipiente. -piesele componente ale aparatelor de transfer (placi tubulare. -subansamburile reactoarelor (agitatoare si amestecatoare. racorduri. incarcarea si descarcarea umpluturii. bosaje. 7. mantale si serpentine de racire. etansari si inchideri de inalta presiune). -sedimentarea. precizia executiei si montarii talerelor).

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. Sugestii privind procesul. Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: • fidelitate • coerenţă • instrumente motivante • instrumente realiste • eficienţă • • • • • • • • • • • 28 . afectivi şi performativi) elevilor. filtre cu strat varsat). la orele de tehnologii se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă.-filtrarea gazelor (filtre cu tesaturi. metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev: teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. îşi susţin şi motivează propunerile). acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi. a competenţelor prevăzute de programele şcolare.

cu cilindri Mori: vibratoare cu bile. colerganguri Metode de clasare: volumetrica. conice. grupuri de actionare. camene de capat gradul Descrie masinile si utilajele Criteriu de clasificare: de maruntire folosite la maruntirea si separarea materialelor solide Concasoare: cu falci. grupuri de sprijin. racitor. cristalizator rotativ Subansambluri: tambure rotative. gravitationala 29 .MODULUL V CONSTRUCŢIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCŢII Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Construcţia utilajului tehnologic pentru materiale de construcţii Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de construcţii Descrie agregatele cu tambur Rol: uscator.

adaptându-şi limbajul la un context dat. analitică precum şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. centrată pe elev. proiecte integrate. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. pentru orele de laborator şi instruire practică. precum şi o diversificare a scenariilor didactice. competenţele tehnice generale din standardul de pregătire profesională. brainstorming.Descrie utilajele folosite la Criterii de clasificare: organ transportul materialelor flexibil de tractiune. lucrarea practică etc. permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate. dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului şi la atingerea indicatorilor de performanţă. fişe de observaţie. rolul lor funcţional şi tipurile de solicitări simple. Competenţele dobândite la orele de instruire practică se vor evalua prin: • probe practice • simularea unor situaţii – problemă • completarea documentelor de lucru specifice • portofoliu • fişe de lucru 30 . ceea ce permite o repartizare mai bună a responsabilităţilor şi a sarcinilor de lucru. experimentul. trebuie să atingă indicatorii de performanţă impuşi de competenţele dobândite: • să dovedească în discuţii că şi-a însuşit terminologia de specialitate. Metodele de evaluare utilizate. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. directia deplasarii. Metode ca studiul de caz. problematizarea. stimulează gândirea logică. După parcurgerea acestui modul. • să-şi armonizeze ritmul de lucru şi să-şi coreleze rezolvarea sarcinii primite cu a celorlalţi membri ai echipei. cauzală. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: • observarea sistematică a elevului • investigarea • proiectul • portofoliul elevului Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. descoperirea. oscilant Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: În procesul de predare/învăţare se vor utiliza metodele moderne la care accentul s-a deplasat pe învăţarea activă. orice elev. Astfel. Competenţele obţinute în cadrul orelor de pregătire teoretică vor fi evaluate prin teste. beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. au eficienţă maximă în procesul de învăţare. recomandăm împărţirea în grupe de trei – patru elevi. Metodele tradiţionale. îşi susţin şi motivează propunerile. indiferent de gradul de adaptabilitate pe care îl poate avea. dezbateri. modul de actionare solide Transportoare cu organ flexibil de tractiune: cu banda. jocul de rol. elevator Transportoare fara organ flexibil de tractiune: elicoidal. să manifeste spirit de întrajutorare • să recunoască elementele maşinilor. preponderent expozitive vor fi adaptate şi combinate cu cele de investigare directă şi explorare indirectă . să poată completa corect documente şi fişe de lucru simple.

tipuri constructive. dozator oscilant cu carucior. -elevatorul (generalitati. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. descriere. Masini si utilaje pentru maruntire si separare -generalitati. având permanent în vedere faptul că o învăţare activă reuşită necesită: • o bună pregătire şi planificare • instrucţiuni oferite cu un limbaj simplu şi clar • o bună administrare a clasei În vederea învăţării centrate pe elev se recomandă: 31 . 2. Se recomandă ca orele de instruire teoretică să se desfăşoare în cabinete specializate. ciururi cu site si rame vibratoare. camere de capat. 3. aspecte constructive). -mori cu tambur rotativ (mori cu bile cu functionare periodica. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. aspecte constructive). Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. mori pendulare). dozator compartimentat). -concasoare conice (generalitati. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. -dozatoare (dozator cu banda. -separarea materialului maruntit (clasarea volumetrica. în funcţie de dificultatea acesteia. dozator cu lanturi. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. aspecte constructive).Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore şi vor fi parcurse în 29 săptămâni astfel: 29 ore – teorie 29 ore – instruire practică Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. -concasoare cu cilindri (generalitati. mori vibratoare). clasarea gravitationala). aspecte constructive). Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. -subansamblurile agregatelor cu tambur rotativ (tambure rotative. aspecte constructive). aspecte constructive). -transportorul oscilant (generalitati. grupul de sprijin. -mori cu corpuri rostogolitoare (colerganguri. aspecte constructive). -tehnologia de asamblare a agregatelor cu tambur rotativ. dozator cu disc. grupul de actionare. -concasorul cu falci (generalitati. -transportorul elicoidal cu melc (generalitati. Utilaje pentru transportul si dozarea materialelor solide -instalatii mecanice pentru transportul continuu al materialelor solide -transportorul cu banda (generalitati. amenajari interioare). Agregate cu tambur rotativ -rol functional. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.

este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente cât mai diferite. a atitudinilor dezvoltate. concepută în vederea evaluării. metoda problematizării. jocurile de simulare. exerciţiul. jocul de rol) realizarea de proiecte sau / şi portofolii În funcţie de locul de desfăşurare a orelor (cabinet. studiul de caz. mai ales în evaluarea formativă continuă. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. afectivi şi de performanţă). proiectul. laborator. să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare. simularea. investigarea directă. • proba practică. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. ci şi a proceselor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate.• • • • pot fi: • • • • • • • • • alegerea metodei de predare / învăţare pentru a promova un proces de instruire care să facă plăcere elevilor activităţile alese pentru demersul didactic să fie atractive pentru toate tipurile de elevi utilizarea unor metode active / interactive (învăţarea prin descoperire. acasă). • investigaţia. lucrare practică de laborator/atelier. este necesar să se aibă în vedere. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea formativă. atelier) metodele folosite metoda discuţiilor şi dezbaterilor. • autoevaluarea. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării. În aceste condiţii. atât profesorului cat şi elevului. precum şi a progresului elevilor. continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. • portofoliul. învăţarea problematizată. să identifice lacunele şi cauzele lor. • proiectul. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: • observarea sistematică (pe baza unei fişe de evaluare) • tema de lucru (în clasă. permiţând. explorarea indirectă. învăţarea prin cooperare. 32 .

sudate. tevi Solutii constructive: prinderi. prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fişe operaţionale). ramificatii. innadiri Prezinta diferite tipuri de Grinzi: cu inima plina. colturi. incrucisari. modul de asamblare a partilor componente. expandate. grinzi cheson. studiu de caz. elevii trebuiesc puşi în situaţia de învăţare autonomă. foarte inalti Descrie tehnologia de Etape: fazele de executie a fabricatie si asamblare a constructiilor metalice constructiilor metalice Operatii: trasare. prin suruburi Operatii pregatitoare: curatare. articulatii Descrie stalpii. simulare computerizată. axate în principal 33 . natura elementului de constructie.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ MODULUL VI EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Executarea constructiilor metalice Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Executarea construcţiilor metalice Descrie metalice constructiile Criterii de clasificare a constructiilor metalice: destinatie. Se recomandă desfăşurarea orelor în laboratoare specializate şi ateliere. sunt preferenţiale. pilonii pentru sustinerea conductelor Tehnologii de executie: tronsoane asamblate in atelier sau pe santier Montarea stalpilor: de inaltime mica. platbande. debitare Asamblari: nituite. turnurile si Stalpi: cu piese de rezemare. durata constructiei Elemente componente: table. indreptare. modul de alcatuire a elementelor de constructie. grunduire Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Metodele de predare-învăţare active. centrate pe elev. profile. cu zabrele Elemente componente: noduri. experiment.

colturi. Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. Grinzi cu zabrele -tipuri de grinzi cu zabrele -elementele componente ale grinzilor cu zabrele (noduri. Probe practice: preponderente.pe activităţi concrete. inccrucisari. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Grinzi cu inima plina. dispozitive de reazem) 4. turnurilor si pilonilor -tipuri de stalpi -tolerante la montajul stalpilor 34 . turnuri. aşa cum au fost descrise. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. Se recomandă ca orele de laborator tehnologic să se desfăşoare în cabinete specializate. Noţiuni generale despre construcţiile metalice -caracteristicile constructiilor metalice -conditiile de utilizare a constructiilor metalice -clasificarea constructiilor metalice 2. Probe scrise: de preferinţă teste cu itemi obiectivi. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore. Elemente componente ale constructiilor metalice -clasificarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiilor metalice -prinderi (prescriptii generale si solutii constructive) -innadiri (innadirea platbandelor. ramificatii. Stalpi. Probele de evaluare trebuie să coincidă cu cele prevăzute în Standardele de pregătire profesională corespunzătoare calificării. articulatii -contravantuiri -tehnologia de executie a grinzilor cu zabrele 5. exclusiv pe baza materialelor didactice. nu se recomandă practicarea itemilor subiectivi sau semiobiectivi. Toate evaluările trebuiesc anunţate în prealabil. piloni -elemente componente -tehnologia constructiei stalpilor. Probe orale: pe baza fişelor operaţionale cu itemi şi a materialelor didactice. innadirea cornierelor) 3. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. aplicative. Reazeme -tipuri de grinzi cu inima plina -grinzi cheson si grinzi expandate -innadirea grinzilor cu inima plina -tehnologia de fabricatie a grinzilor cu inima plina -scopul si clasificarea aparatelor de reazem -alcatuirea reazemelor (rezemarea directa. respectând condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă. pentru a realiza corespondenţa între evaluarea şcolară şi evaluarea la angajare. din care: 30 ore – laborator tehnologic 90 ore – instruire practică Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. în funcţie de dificultatea acesteia.

Montarea constructiilor metalice -organizarea santierului de montare -montarea stalpilor -montarea halelor industriale -montarea rezervoarelor -montarea cosurilor de fum -montarea gazometrelor -NSSM la montajul constructiilor metalice Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea formativă. incercarea si receptia constructiilor metalice -receptia materialelor -controlul constructiilor metalice nituite -controlul constructiilor metalice sudate -probe si receptia finala 9. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. precum şi a progresului elevilor . să identifice lacunele şi cauzele lor. Este evident faptul că modalităţile ( metode. prin suruburi de inalta rezistenta) -unelte si dispozitive folosite la montarea si demontarea pieselor -vopsirea si expedierea constructiilor metalice -NSSM la fabricatia si montajul constructiilor metalice 8. În aceste condiţii se recomandă profesorilor să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare. ci şi a proceselor de învăţare. sudate.Controlul. mai ales în evaluarea formativă continuă. Constructii metalice din tabla -rezervoare metalice -gazometre umede si uscate -conducte metalice -buncare -imbinarea virolelor 7. cum ar fi :       Fişe de observare Fişă de lucru Portofoliu Proiect Proba practică Autoevaluare 35 .6. şi a competenţelor achiziţionate. continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. atât profesorului cât şi elevului. a atitudinilor dezvoltate. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. instrumente ) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate . permiţând. să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare . Tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice -fazele de executie a constructiilor metalice -executia diferitelor tipuri de asamblari (nituite. este necesar să se aibă în vedere.

umane 36 . sociale Resurse :informaţii. mănuşi) Situaţii: absenţa mijloacelor de protecţie. respectarea. pentru debitare mecanica si termica. prevenirea şi stingerea incendiilor. cască. Clasificarea dispozitivelor si a maşinilor Masini: de rabotat marginea tablei. mască de gaz. integritatea mijloacelor de protecţie Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic Lucrul in echipa Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. Drepturi : instructaj periodic. aplicarea normelor Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie specifice locului de muncă (ecrane de protecţie. echipament de protecţie Responsabilităţi: însuşirea. şorţ.MODULUL VII MASINI SI DISPOZITIVE SPECIFICE EXECUTARII CONSTRUCTIILOR METALICE SI UTILAJULUI TEHNOLOGIC Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Utilizarea maşinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul in echipa Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Igiena şi securitatea muncii Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. profile si tevi Masini de curbat: cu trei cilindri. materiale. cu patru cilindri Sarcini : profesionale. de indreptat si indoit table.

asigurarea echilibrului de sarcini în echipă. coordonator. interese Corelare de sarcini: explicaţii de sarcini. pentru indoit tevi Lucrul in echipa Igiena şi securitatea muncii Lucrul in echipa Îşi asumă rolurile care ii Poziţia individuală: Inclus. exclus. iniţiator. interes. zgomote. corecţii şi adaptări ale planului comun. raportor Atitudini: sprijin. solidarizare Acţiuni: finalizare de sarcini proprii. Metodele de predare-învăţare se vor stabili având în vedere: • Semnificaţia abilităţilor care sunt dobândite prin învăţare. respectarea normelor de protecţie Colaborează cu membrii Competenţa: pregătire echipei pentru îndeplinirea profesională. umiditate. 37 . ventilaţie. grad de motivare. negocierea sarcinilor Măsuri: verificări ale calităţii sarcinilor. Învăţarea activă este o metodă de educaţie care presupune participarea directă şi creează un mediu pentru împărtăşirea experienţelor. încurajare. corp. Elementul principal în asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung este învăţarea activă. sarcinilor atitudini. distribuire de sarcini în echipă. temperatură. raportarea rezultatelor Ia măsuri pentru reducerea Factori de risc : substanţe factorilor de risc de la locul periculoase. vibraţii. încadrare în timp. radiaţii Raportare: orală sau scrisă Înlăturare: remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie. elemente de strangere. Aceasta implică practicarea noilor competenţe de către elevi şi aplicarea noilor cunoştinţe şi atitudini în timpul activităţilor de învăţare. curenţi de muncă de aer. bacterii. poziţia faţă de grup. recunoaşterea meritelor Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Teoriile moderne înţeleg procesul de învăţare ca pe un produs al experienţelor personale şi al interacţiunilor sociale. supravegherea finalizării unor operaţiuni. viruşi. motivare. mecanisme de centrare si fixare Dispozitive: pentru curbarea tevilor la presa. implicare. respectarea unui plan comun.Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii Descrie dispozitivele constructiilor metalice utilizate la realizarea si utilajului tehnologic construcţiilor metalice si utilajului tehnologic Parti componente: elemente de asezare. revin in echipa subordonat.

un instrument de evaluare adecvat poate contribui la măsurarea rezultatului învăţării pentru mai multe competenţe. Se recomandă ca orele de laborator tehnologic să se desfăşoare în cabinete specializate. Metodele de evaluare utilizate trebuie să permită cadrelor didactice să înregistreze dacă fiecare rezultat al învăţării a fost atins. Promovarea unor metode de învăţare centrată pe elev. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore din care: 30 ore – laborator tehnologic 90 ore – instruire practică Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. dacă elevul are abilităţi de scriere slabe este indicată evaluarea orală sau practică. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. unde este cazul:  Practică: atelier/ simulare /joc de roluri  Discuţie: dezbatere/ masă rotundă/ video/ multi media  Studiu de caz  “Furtuna de idei” – brainstorming  Demonstraţie. Acestea se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Evaluarea vizează doar probele de evaluare cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională – nimic mai mult . Astfel. 38 . oferind fiecărui elev şansa de a reuşi. nimic mai puţin. Stilurile de învăţare diferite ale elevilor.: realizarea unui singur obiect) sau a mai multor activităţi (de ex.• • • Un proces de învăţare care să facă plăcere elevilor. în funcţie de dificultatea acesteia. Probele de evaluare stabilesc dovezile care se cer elevului pentru a-şi demonstra competenţa în atingerea unui rezultat de învăţare. se recomandă: • Lucrări scrise • Joc de roluri • Prezentări • Lucrări practice • Studiu de caz • Proiect O competenţă ar putea fi evaluată pe baza unei singure activităţi (de ex. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în standardul de pregătire profesională. se însuşesc prin practică repetată pe parcursul unui curs şi ar trebui astfel să fie evaluate la sfârşitul cursului chiar dacă au fost predate destul de devreme. Practicile de evaluare trebuie să ţină cont de nevoile diferite ale elevilor. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Ca metode de evaluare . De exemplu. Abilităţile.: lucrări în clasă. Timpul de măsurare a rezultatelor învăţării se va reduce prin evaluarea simultană a mai multor criterii de performanţă şi a mai multor competenţe. Profesorul este liber să aleagă modalitatea şi momentul evaluării rezultatelor unei unităţi. ca cele de studiu sau sociale. utilizând acelaşi instrument. sesiuni de întrebări şi răspunsuri şi o anumită lucrare de realizat).

cu pantograf. la orele de tehnologii se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă. acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii.Norme de securitatea şi sănătatea muncii la prelucrarea prin deformare plastică a materialelor Sugestii privind procesul. Masini utilizate la realizarea componentelor constructiilor metalice si utilajelor tehnologice -masini de rabotat marginea tablei -masini folosite la debitarea mecanica (ferastraie circulare. Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. îndreptat. Dispozitive de asamblare si control -clasificarea dispozitivelor -partile componente ale dispozitivelor -dispozitive pentru curbarea tevilor 3. foarfece disc) si la debitarea termica a semifabricatelor (masini de taiat stationare in coordonate. Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: • fidelitate • coerenţă • instrumente motivante • instrumente realiste 39 . îndoit şi rabotat marginea tablei. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev: teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. cu brate articulate.• • • • • • • • • • • Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. masini de debitat prin frecare) -masini de indoit tabla (valturi) -masina cu role pentru precurbarea tablei -presa de indoit (abkant) -masini pentru curbat profile . Procedee de prelucrare prin deformare plastica -ambutisarea in matrite de cauciuc -ambutisarea hidraulica -ambutisarea prin explozie . foarfece-ghilotina. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor. 2.Norme de securitatea şi sănătatea muncii pentru maşini de debitat. foarfece circulare. îşi susţin şi motivează propunerile).

În acest sens. cauciuc. presiune. plumb. cupru termica: acoperirea Descrie materialele pentru Izolare suprafetelor. cauciuc. titan. plumb. fonte Caracteristici: proprietati tehnologice si mecanice.• eficienţă CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ MODULUL VII MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic Descrie materialele pentru Grupe de materiale: feroase. asigurarea rezistentei neferoase. fier tehnic pur. caramizi antiacide. nichel. materiale plastice Descrie materialele de Factori: temperatura. rezistenta fata de mediile corosive Metale neferoase: cupru. azbest. teflon. titan. vata minerala. nemetalice protectie anticorosiva Materiale: otel anticorosiv. folii de aluminiu Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. tantal. ciment poros. aluminiu. natura fluidului etansat etansare Materiale de etanşare: carton. aluminiu. nichel. vata de sticla. zinc. materiale plastice expandate. prin care se pierde sau izolare termica se primeste caldura din exterior. nemetalice mecanice a utilajului Materiale metalice feroase: oteluri. tantal Descrie materialele pentru Grupe de materiale: metalice. cu materiale izolante Materiale izolante: pluta expandata. cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: 40 .

competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională. trebuie să beneficieze de o serie de instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului. materiale pentru izolare termica) 41 . investigarea. portofoliul elevului. dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut. descoperirea. problematizarea. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. grupurilor de studiu. în funcţie de abilităţi. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Diferenţierea răspunsului. îşi susţin şi motivează propunerile. Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. practic sau prin contact direct). verificării prin îndrumător.   Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate. care au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. o prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. acelea care conduc la formarea competenţei asociate conţinutului. jocul de rol. cauzală. o fixarea unor sarcini deschise. vizual. Metodele de evaluare utilizate. materiale pentru protectie anticoroziva. materiale de etansare. stimulează gândirea logică. o utilizarea verificării de către un coleg. prin: o utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. prin: o abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. în funcţie de dificultatea acesteia. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Autoevaluarea este una din metode care trebuie să capete o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. Este necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare. analitică. prin: o gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. dezbaterea etc. Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. Generalitati -principalele categorii de materiale utilizate pentru constructia utilajului tehnologic (materiale pentru asigurarea rezistentei mecanice. brainstormingul. proiectul. lucru pe ateliere. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore şi vor fi parcurse în 29 de săptămâni astfel: 29 ore – teorie 29 ore – laborator tehnologic Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Se vot utiliza metode ca: studiul de caz.

carbune si materiale pe baza de carbune. jocul de rol) • realizarea de proiecte sau / şi portofolii În funcţie de locul de desfăşurare a orelor.-alegerea materialelor de constructie (consideratii tehnice. având permanent în vedere faptul că o învăţare activă reuşită necesită: • o bună pregătire şi planificare • instrucţiuni oferite cu un limbaj simplu şi clar • o bună administrare a clasei În vederea învăţării centrate pe elev se recomandă: • activităţile alese pentru demersul didactic să fie atractive pentru toate tipurile de elevi • utilizarea unor metode active / interactive (învăţarea prin descoperire. permiţând. atât profesorului cat şi elevului. fonte aliate) 3. • metoda problematizării. materiale de topire) -materiale organice (lemn. Materiale metalice feroase -oteluri (oteluri carbon si aliate. • explorarea indirectă. să cunoască nivelul de 42 . roci. • jocurile de simulare. • lucrare practică de laborator. continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. oteluri cu desstinatie precizata) -fonte (fonte cenusii. Materiale metalice neferoase -cuprul si aliajele sale -aluminiul si aliajele sale. învăţarea prin cooperare. fonte cu grafit nodular. simularea. -nichelul si aliajele sale -plumbul si aliajele sale -staniul -zincul si aliajele sale 4. învăţarea problematizată. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea formativă. oteluri pentru tevi. • proiectul. cauciul. metodele folosite pot fi: • metoda discuţiilor şi dezbaterilor. • investigarea directă. fonte maleabile. consideratii economice) 2. • exerciţiul. Materiale nemetalice si materiale compozite -materiale anorganice (azbest. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. viteza de coroziune. materiale plastice) -materiale compozite Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. oteluri turnate. • studiul de caz. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.

• autoevaluarea. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. afectivi şi de performanţă). concepută în vederea evaluării. • proiectul. este necesar să se aibă în vedere. 43 . este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente cât mai diferite. mai ales în evaluarea formativă continuă. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. să identifice lacunele şi cauzele lor. ci şi a proceselor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate. acasă). Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. a atitudinilor dezvoltate. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării. • proba practică. • investigaţia. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: • observarea sistematică (pe baza unei fişe de evaluare) • tema de lucru (în clasă. precum şi a progresului elevilor. să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare.achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. • portofoliul. În aceste condiţii.

intarirea imbinarilor slabite. refacerea stratului de vopsea Descrie obiectivele urmarite Revizii: curente.MODULUL IX REVIZIA SI INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR METALICE Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul): Revizia si intretinerea construcţiilor metalice  Asigurarea calităţii  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în Norme şi cerinte de calitate: domeniul de activitate instrucţiuni de lucru. periodice. prin: o gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. europene şi internaţionale Precizeaza atributiile echipei Intretinere curenta: supraveghere de intretinere tehnica continua Lucrari: examinarea. speciale in timpul reviziilor Lucrari: specifice fiecarui tip de revizie Revizia si intretinerea constructiilor metalice Asigurarea calităţii Revizia si intretinerea constructiilor metalice Utilizează metode Metode standardizate: standardizate de asigurare a definite în funcţie de modelul calităţii de management al calităţii adoptat de organizaţie Defecte: datorate conceptiei. caiet de sarcini. criterii şi indicatori naţionale. supravegherea imbinarilor si a elementelor supuse la incercari dinamice. 44 . inlocuirea pieselor mici degradate  Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. norme interne. Descrie metodele de executiei sau montajului si aparute executare a reparaţiilor in timpul exploatarii curente Reparatii curente: indreptarea deformatiilor locale ale pieselor.

acelea care conduc la formarea competenţei asociate conţinutului. verificării prin îndrumător. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. în funcţie de abilităţi. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului. o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. Metodele de evaluare utilizate. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. investigarea. dezbaterea etc. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor. Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. grupurilor de studiu. o prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Se vor utiliza metode ca: studiul de caz. lucru pe ateliere. o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. îşi susţin şi motivează propunerile. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. descoperirea. proiectul. Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. portofoliul elevului. practic sau prin contact direct). Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore şi vor fi parcurse în 29 săptămâni astfel: 29 ore – teorie 29 ore – laborator tehnologic Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. analitică. cauzală. Este necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare. o utilizarea verificării de către un coleg.  o fixarea unor sarcini deschise. 45 . Autoevaluarea este una din metodele care trebuie să capete o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. prin: o abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. Diferenţierea răspunsului. trebuie să beneficieze de o serie de instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din standardul de pregătire profesională. ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. în funcţie de dificultatea acesteia. Plecând de la principiul integrării. problematizarea. stimulează gândirea logică. prin: o utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. vizual. jocul de rol. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. brainstormingul. care au eficienţă maximă în procesul de învăţare.

activităţile extraşcolare etc. comunicării. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. o Autoevaluarea – prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.• • Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. defecte produse din cauza exploatarii) 3. acurateţea tehnică. o A învăţa pe/de la celălalt. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. o Portofoliul – care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor. materialelor şi echipamentelor. capacităţilor. o Fişe de lucru. o Investigare pe machetă.Asigurarea calităţii construcţiilor metalice • Norme şi criterii de calitate specifice construcţiilor metalice • Metode standardizate de asigurare a calităţii Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului. pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: o Exerciţii de documentare. Intretinerea constructiilor metalice operatii curente de intretinere perioadele de intretinere a protectiilor anticorozive 2. o Demonstraţia ilustrativă. o Vizionări de materiale video (casete video. o Fişe test. o Investigaţia. o Proiectul – prin care se evaluează metodele de lucru.Revizia construcţiilor metalice • revizii curente • revizii periodice • revizii speciale • constatarea defectelor (defecte produse in timpul exploatarii. folii şi diapozitive. CD-uri). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: o Fişe de observaţie. atitudinilor faţă de o sarcină dată.Reparatii curente • inlocuirea buloanelor si a niturilor slabe si completarea celor lipsa • inlocuirea pieselor deteriorate • reparatiile curente ale barelor • reparatiile pieselor solicitate puternic • repararea prin sudare 4. o Vizite de documentare la agenţii economici o Explicaţii oferite elevului. o Fişe de lucru (cu diferite tipuri de itemi) 46 .

o Miniproiectul.o Fişe de autoevaluare. 47 .

pentru ca la finalizarea profesionalizării să se integreze social şi profesional Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare următoarele acţiuni: • consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au experienţă în pregătirea acestor elevi • prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competenţelor descrise în standarde • înfiinţarea în atelierele de instruire practică. mese de lucru dotate cu dispozitive. surdo-muţi şi motori se pot utiliza planurile de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii cu adaptările necesare • În perioada şcolarizării. etc. echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă • folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive • întocmirea de programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării. angajator-angajat. • evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al elevilor Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate potrivit principiului „resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale” prin: • programe individualizate (centrate pe elev) • programe pe grupe de nivel • programe interactive 48 . comparativ cu nivelul elevilor fără deficienţe • Interrelaţionarea pregătirii de cultură generală cu pregătirea de specialitate şi cu instruirea practică.RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele condiţii: • Principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de masă • Pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de masă • Cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi diferenţiate. elevii cu nevoi speciale trebuie să beneficieze de metodele specifice de predare-învăţare. aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute • Întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi speciale de către profesorul consilier al şcolii (psihologul). în vederea dobândirii competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională • Pentru elevii deficienţi vizuali. cât şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi capacităţilor de înţelegere a relaţiei profesor-elev. laboratoarele tehnologice a condiţiilor suplimentare privind mobilierul adecvat. dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă • Întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate) • Urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socioprofesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale • Evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale. atât in cadrul activităţilor la clasă şi ateliere.

49 . orientare şi profesionalizare.• programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la instruirea practică Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă: • se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psihointelectuale ale elevilor • se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu deficienţe uşoare şi medii • calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală. orientare şcolară şi profesională. Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful