LUCRAREA NR.

4

1

MAT. OPTOELECTRONICE

LUCRAREA NR.4 MATERIALE OPTOELECTRONICE
1. Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări de laborator este cunoaşterea unor materiale folosite în optoelectronică, măsurarea caracteristicilor unor dispozitive optoelectronice: diode luminiscente (LED) şi fototranzistoare, precum şi prezentarea unor aplicaţii ale dispozitivelor optoelectronice cu placa de test EasyPIC 4.

2.

Noţiuni teoretice

2.1 Generalităţi
În contextul acestei lucrări, prin “optoelectronică” înţelegem numai dispozitivele optoelectronice bazate pe semiconductoare, unde procesele de recombinare emit lumină. Aceste proces de radiaţie este numit emisie spontană a luminii, pentru că are loc statistic fără alte ingrediente în afara electronilor şi golurilor. Încă nu vom studia aici procesul opus – absorbţia luminii, fenomen important în funcţionarea fotodiodelor sau a celulelor solare. De asemenea transmisia luminii prin ghidurile de undă nu este considerată aici. Materialele semiconductoare prezintă o structură de benzi energetice, şi funcţie de poziţionarea maximului benzii de valenenţă(BV) faţă de minimul benzii de conducţie (BC) se împart în (Figura 1): a – materiale directe la care maximul BV coincide cu minimul BV. b – materiale indirecte la care maximul BV este deplasat faţă de minimul BV.

LUCRAREA NR.4

2

MAT. OPTOELECTRONICE

Figura 1. Structura de benzi pentru semiconductori cu banda a) directă, b) indirectă

Siliciul este un material indirect şi energia emisă nu produce fotoni în cantitate apreciabilă şi, ca urmare, nu este folosit în aplicaţii pentru optoelectronică. Aceasta este parţial adevărat, deoarece există materiale semiconductoare indirecte care emit suficientiă fotoni pentru a fi folosite în aplicaţii practice în optoelectronică. Dar, încă o data, în general se folosesc materiale directe de la care se aşteaptă ca recombinarea să aibă ca rezultat emisia luminii.

2.2 Lungimea de undă a radiaţiei emise
Dacă lumina este produsă prin recombinarea bandă-bandă, este valabilă relaţia:
h ⋅υ = EC − EV

(1)

şi folosind relaţia :

Cmat =ν ⋅ λ

(2)

EV cu ΔE. Astfel un LED face conversia energiei electrice în energie luminoasă. 2. se înlocuieţte EC . Acest efect este o formă de electroluminescenţă. co = viteza luminii în vid şi n = indicele de refracţie al materialului. simplu.LUCRAREA NR. Structura unui LED este prezentată in Figura 2. se obţine: λ= h ⋅ c0 n (3) Dacă recombinarea are loc între alte stări energetice.3 Ledul şi fototranzistorul Un LED este o diodă semiconductoare ce emite lumină la polarizarea directă a joncţiunii p-n. diferenţa relevantă de energie. Figura 2. Diodă semiconductoare . iar modul de generare a fotonilor în Figura 3. OPTOELECTRONICE = viteza luminii în material = co/n.4 cmat 3 MAT.

această recombinare eliberează energie sub formă de căldură . aceste recombinări . Prin urmare. Generarea luminii de o diodă semiconductoare (este reprezentat doar curentul de goluri în regiunea de tip N) În cazul LED-urilor.un foton. dioda este direct polarizată: ieşirea – radiaţia luminoasă creşte exponenţial cu tensiunea aplicată diodei (în cazul unei diode ideale ignorând rezistenţa parazită) şi este influenţată de temperatura – factorul care apare la partea exponenţială – această dependenţă poate fi controlată folosind un mecanism de reacţie negativă pentru a obţine curentul diodei independent de temperatură. OPTOELECTRONICE Figura 3. Recombinarea electron-gol eliberează o cuantă de energie .nu sub formă de lumină (adică într-un alt domeniu al spectrului). Diferenţa este că în diodele obişnuite. Într-un LED. pentru a face un semiconductor să radieze este necesar să susţinem recombinarea electron-gol. dar şi al laserelor semiconductoare.LUCRAREA NR.4 4 MAT.

cînd majoritatea recombinărilor sunt radiative. Numărul de fotoni este egal cu numărul de electroni injectaţi. este energia per secundă. în orice diodă au loc ambele tipuri de recombinări. şi neradiativ. În realitate. Acest fapt este caracterizat prin eficienţa cuantică internă. unde ei se recombină cu golurile în mod radiativ sau neradiativ. al purtătorilor este timpul dintre momentul în care ei sunt injectaţi în regiunea golită şi momentul în care ei se recombină. Recombinarea generatoare de caldură se numeşte neradiativă.5 MAT. Din acest motiv se mai foloseşte şi denumirea de timp de viaţă de recombinare. care arată câţi fotoni sunt radiaţi în LUCRAREA NR. P. ceea ce scade eficienţa procesului. τr. avem un LED. Prin urmare. astfel încît timpul de viaţă se calculează cu relaţia: 1/τ = 1/τr +1/τnr raport cu numărul total de electroni injectaţi. N. tr . τnr . înmulţit cu eficienţa cuantică internă. Trebuie făcută distincţie între timpul de viaţă radiativ. recombinările neradiative "consumă" din electronii excitaţi necesari recombinării radiative.4 . poate fi calculată cu relaţia: ηint = τ/τr valoarea maximă a pulsului. ηint . adică numărul de fotoni înmulţit cu energia unui foton. τ. în timp ce recombinarea generatoare de lumina se numeşte radiativă. ca în Figura 4. Curentul direct injecteaza electroni în regiunea sărăcită de purtători. OPTOELECTRONICE eliberează energie sub formă de lumină. (7) Timpul de creştere/descreştere. Ep . Timpul de viaţă. Valorile sale variază de la nanosecunde la milisecunde. Raţionamentul de mai sus poate fi formalizat astfel: puterea luminoasă. ηint . este definit între 10% şi 90% din (6) Eficienţa cuantică internă. parametru care arată ce fracţie din numărut total de electroni excitaţi produce fotoni.

2·[τ + (1. Timpul de creştere/descreştere este determinat de capacitatea LEDului (C). al doilea termen devine neglijabil şi timpul de creştere este determinat. Pentru o valoare mare a lui Ip . BW. Banda de modulaţie. În acest interval de timp nu se poate modifica .LUCRAREA NR. lui îi ia τ ns până când sa cadă în banda de valenţă prin recombinare. OPTOELECTRONICE a) b) Figura 4. b) puterea de ieşire. este intervalul de frecvenţe de modulaţie în cadrul căruia puterea electrică detectată scade la -3dB. Explicaţia fizică a acestui principiu este următoarea: presupunem că un electron este excitat în banda de conducţie. În cazul unui LED.7·10-4 ·T·C)/Ip] (8) unde : T este temperatura absolută în grade Kelvin (0°C = 273°K).4 6 MAT. Fabricanţii preferă să măsoare acest timp. a) Definirea timpului de creştere/descreştere. valorile tipice încadrându-se între 2 şi 4 ns. în ultimă instanţă de timpul de viaţă. de amplitudinea treptei de curent de la intrare (Ip ) şi de timpul deviaţă (τ) şi se poate calcula cu relaţia : tr = 2. aceasta este limitată de timpul de viaţă al purtătorilor.

toate tranzistoarele sunt sensibile la lumină. În acest caz. Ca şi diodele.7 MAT. trebuie aşteptat τ ns până când radiaţia va înceta practic. semnalul electric de intrare aplicat pe bază este înlocuit de semnal electromagnetic luminos. OPTOELECTRONICE starea lui. Fototranzistoarele au funcţie similară cu fotodiodele – acestea au câştig mult mai mic. un fototranzistor amplifică variaţiile de semnalului luminos de intrare.4 . Varianta cea mai comună este un tranzistor NPN bipolar cu baza expusă. dar au timpi de răspuns mai mici(Figura5) : LUCRAREA NR. astfel încât chiar dacă se întrerupe curentul direct. deci. Fototranzistoarele sunt concepute special pentru “a profita” de acest fapt.

GaP si AlAs. Primele materiale.4 8 MAT. IB curentul de bază. VCE tensiunea colector – emitor. lungimea de undă a radiaţiei emise şi energia corespunzătoare benzii interzise. În tabel sunt date câteva materiale folosite în dispozitivele generatoare fotonice. VBE tensiunea bază – emitor. OPTOELECTRONICE Figura 5. T temperatura.4 Materiale utilizate Exemple de materiale uzuale folosite în optoelectronică sunt prezentate in Tabelul1. 2. Caracteristicile tranzistorului bipolar : IC curentul de colector. VA tensiunea Early. sunt folosite la realizarea generatoarelor fotonice în domeniul vizibil al . IE curentul de emitor.LUCRAREA NR.

Materialul GaP AIAs GaAs InP AIGaAs InGaAsP Energia Eg 2. Următoarele trei materiale.Multimetru tip PM 2423 prezentat la punctul 9 în Capitolul 8 al Îndrumarului . Agilent prezentate în Capitolul 8 al Îndrumarului la punctele 4 şi 5.74-1. Scurtă prezentare a aparaturii de măsură şi control Aparatura de măsură şi control utilizată la această lucrare este următoarea : . . sunt folosite pentru fabricarea generatoarelor fotonice în domeniul IR apropiat al spectrului.61 eV 0.9 MAT.42 eV 1. Tabelul 1. este folosit pentru emiţătoarele din domeniul IR.09 eV 1. 100 MHz. OPTOELECTRONICE spectrului.24 eV 2.Multimetru tip HM 8112-3 prezentat la punctul 8 în Capitolul 8 al Îndrumarului. InP şi AlGaAs. Energia benzii interzise corespunde energiei fotonilor emişi şi este în acelaşi timp un indiciu despre căderea de tensiune asociată LED-ului. cunoscut ca “primă fereastră” în comunicaţiile pe fibră optică.13 eV Lungimea de undă 550 nm 590 nm 870 nm 930 nm 770-870 nm 1100-1670 nm Culoarea Galben Portocaliu IR IR IR IR LUCRAREA NR. când este polarizat direct.33 eV 1. .osciloscop GOS -635G 35MHz GW Instek sau osciloscop numeric DSO 3102 A.42-1. GaAs. Ultimul material.4 3. . InGaAsP. cunoscut ca “ferestrele doi şi trei” în comunicaţiile pe fibră optică.

4 10 MAT. punctul 1 al Lucrării. Figura 6. . Toate cuplajejele osciloscopului trebuie poziţionate in poziţia DC. Desfăşurarea lucrării În timpul desfăşurării lucrării se va ţine cont de următoarele : Toate aparatele folosite trebuie să aibă mesele conectate între ele. .LUCRAREA NR. punctul 2 al Lucrării. indicaţiile privind conectarea diverselor elemente referindu-se doar la firele de semnal. Placa de test 4. OPTOELECTRONICE .Generator de trepte descris în Anexa 4. prezentată în figura 6.Placa de test EasyPIC 4 descrisă în Anexa 4.Placa de test care conţine diodele şi fototranzistoarele măsurate. .

Se trece comutatorul MODE din modulul VERTICAL al osciloscopului pe poziţia CH2. .LUCRAREA NR. OPTOELECTRONICE Determinarea formei semnalelor GT şi corelaţia dintre Se pornesc aparatele şi se efectuează următoarele vizualizări şi măsurători : 4. Se poziţionează comutatorul SOURSE din modulul TRIGGER pe poziţia CH2. Se trece comutatorul VIZUALIZARE/MĂSURĂ al generatorului de trepte pe poziţia VIZUALIZARE. Se decuplează butonul X-Y din modulul HORIZONTAL al oasciloscopului (osciloscopul trece în acest mod în regim de bază de timp). Din butonul POSITION al canalului CH2 se poziţionează desfăşurarea pe verticală cât mai simetric faţă de centrul ecranului.4 ele 11 MAT.1.1 Generatorul de 16 trepte Modul de lucru este următorul : Se conectează canalul CH2 al osciloscopului la ieşirea G16 a generatorului de trepte. Se acţionează comutatorul VOLTS/div al canalului CH2 astfel încât desfăşurarea pe verticală să fie de 5-8 diviziuni. Se acţionează butonul LEVEL al modulului TRIGGER până se obţine o imagine stabilă.

Tensiunile măsurate se trec în Tabelul 2 Tabelul 2 Treapta U(V) 4. iar rezultatele se vor trece in Tabelul 1. Se măsoară valoarea tensiunii pentru cele 16 trepte.3 Corelaţia dintre cele două generatoare 1 2 3 4 5 6 7 8 Fără a modifica poziţia comenzilor de pe osciloscop se conectează iesirea G16 a generatorului de trepte la canalul CH1 al osciloscopului. Tabelul 1 Treapta U(V) 4.4 Se 12 acţionează MAT.1. . Se observă imaginea de pe osciloscop şi se trasează grafic.După aceasta se poziţionează comutatorul MODE al modulului VERTICAL pe poziţia DUAL şi din comutatorul VOLTS/div al CH 1 se obtine o desfăşurare de 5-8 diviziuni pentru CH1.1.LUCRAREA NR. OPTOELECTRONICE butonul TIME/div al modulului HORIZONTAL până se obţine o singură serie completă de trepte pe ecran. După vizualizarea semnalului se conecteează în paralel cu osciloscopul unul dintre multimetre şi se trece comutatorul VIZUALIZARE/MĂSURĂ al generatorului de trepte pe poziţia MĂSURĂ.2 Generatorul de 8 trepte 1 2 3 4 …… 14 15 16 Se conectează CH2 al osciloscopului la ieşirea G8 şi se procedează în mod similar punctului anterior.

LV. LV. OPTOELECTRONICE 4.L1.2 Determinarea caracteristici ID = f(UD) pentru diodele electroluminiscente Se trece osciloscopul în regim X-Y astfel : Se apasă butonul X-Y al modulului HORIZONTAL al osciloscopului. În timpul măsurării tensiunilor osciloscopul va rămâne conectat în paralel cu multimetrele. Se conectează succesiv ieşirea G16 a generatorului de trepte la LR. Comutatorul MODE de pe modulul VERTICAL se poziţionează pe X-Y Comutatorul SOURCE al modulului TRIGGER se poziţionează pe X-Y. . L1.LUCRAREA NR. LA(cel care este conectat în momentul respectiv) şi în punctul B.LV. iar citirea tensiunilor se va face la 1-2s după ce se observă deplasarea punctului pe osciloscop. Se conectează un voltmetru la borna B a plăcii de test şi altul la borna la care s-a conectat ieşirea G16. Măsurătorile se fac pentru toate cele 16 trepte ale ieşirii a. L1.LA). Se trece GI în regim de măsură şi cu ajutorul voltmetrelor se măsoară pe rând tensiunile în punctele LR. iar cel pentru axa Y (CH2) de pe borna B a plăcii de test.4 13 MAT. Semnalul pentru axa X (CH1) culegându-se de anodul diodelor (bornele LR. LA cu generatorul de trepte pus în regim de vizualizare şi se vizualizează caracteristicile ia=f(ua) pentru cele patru diode. Rezultatele măsurătorilor se vor trece în Tabelul 3.

Se trasează pe acelaşi grafic caracteristicile I = f(UD) pentru cele 4 diode electroluminiscente măsurate şi se notează diferenţele dintre acestea..UY se referă la tensiunea măsurată la intarea X(CH1) sau Y(CH2) a osciloscopului (şi corespunzător şi punctelor din ME conectate la acestea) Tabelul 3 R1 = 100 Ώ Treapta Dioda LI Ux Uy ID = Uy/R1 U D = Ux – U y Ux Uy ID = Uy/R1 U D = Ux – U y Ux Uy ID = Uy/R1 U D = Ux – U y Ux Uy ID = Uy/R1 U D = Ux – U y [mV] [mV] [mA] [mV] [mV] [mV] [mA] [mV] [mV] [mV] [mA] [mV] [mV] [mV] [mA] [mV] 1 2 3 4 5 .. 4.LUCRAREA NR.3 Fluxul în unghi solid emis de diodele electroluminiscente L1 şi L2 . 16 Dioda LR Dioda LV Dioda LA Se calculează valorile curentului prin dioda luminiscentă ID şi tensiunea pe aceasta UD folosind formulele din Tabelul 3.4 ATENŢIE 14 MAT. OPTOELECTRONICE notaţiile UX .

LUCRAREA NR. - intrarea Y (CH2) a osciloscopului se conectează în punctul A. Unghiul solid se modifică prin modificarea distanţei diodă luminiscentă. OPTOELECTRONICE emis = f(i) în unghiul solid ϕ 1. ieşirea G+15V a generatorului de trepte se conectează la una din intrările F1. F2 (cea corespunzătoare diodei folosite) . L2 (cea folosită). L2.4 15 Se ridică caracteristica φ MAT. Pentru a putea efectua măsurătorile se trece generatorul de trepte în regim de masură şi se măsoară tensiunile UL1(L2) si UA care se trec în tabelul . Aceasta însemnă că ϕ 1 > ϕ 2. - intrarea X (CH1) a osciloscopului se conectează la una din intrările L1. Pentru a putea măsura fluxul emis se vor face următoarele conexiuni: - ieşirea G8 a generatorului de trepte se conectează la una din intrările L1. cu atât unghiul solid este mai mic. Cu generatorul de trepte pus în regim de vizualizare pe osciloscop se va vedea în acest moment răspunsul fototranzistorului conectat la fluxul emis de dioda respectivă si pe baza măsurătorilor de curent de colector şi a diagramei din Figura 7 se poate calcula fluxul emis de diodă .2 pentru dioda electroluminiscentă cu emisie în infraroşu L1. Multimetrele se conectează in paralel cu cele două canale ale osciloscopului.fotodetector şi anume cu cât această distanţă este mai mare.

OPTOELECTRONICE 4.4 Treapta UB UA IL1 = UB / R1 IF1 = UA / R2 Φ1 UA IF2 = UA / R2 Φ2 [mV] [V] [mA] [mA] [lx] [V] [mA] [lx] 1 2 3 4 5 6 7 8 Se trasează pe acelaşi grafic caracteristicile φ = f (IL) fluxul în unghiul solid ϕ 1 şi ϕ 2 pentru cele două diode măsurate şi se notează diferenţele între acestea. R1 = 100 Ώ R2 = 1. citirea voltmetrelor facându-se dupa ce se observa o modificare a poziţiei punctului pe osciloscop. Această măsurătoare cu multimetrul se face în paralel cu vizualizarea pe osciloscop.6 KΏ LUCRAREA NR. Tabelul 4. .16 MAT. Pentru această măsurătoare tasta care determina perioada de masură va fi apăsată.

. Cu generatorul de trepte în regim de vizualizare so observă pe ecranul osciloscopului setul de caracteristici IC= f(UCE). Intrarea Y(CH2) a osciloscopului se conectează la iesirea A a placii de test.4 Determinarea caracteristicii fototranzistorul F1 Ic = f(UCE) pentru Se ridică caracteristica IC= f(UCE)Φ=ct pentru fototranzistorul F1. Intrarea X(CH1) a osciloscopului se conectează la intrarea F1 a placii de test. Caracteristica Φ=f(IC) 4.LUCRAREA NR. OPTOELECTRONICE Figura 7. Ieşirea G8 a generatorului de trepte se conectează la intrarea L1 a placii de test.4 17 MAT. Pentru a realiza aceasta se fac următoarele conexiuni: Ieşirea G16 a generatorului de trepte se conectează la intrarea F1 a placii de test.

.. . Valorile pentru IL1 şi pentru ΦL1 se iau din tabelul 4 şi se reprezintă grafic setul de caracteristici IC=f(UCE)Φ=ct.. ... ... OPTOELECTRONICE Se conectează multimetrele la punctele A si F1 ale plăcii de test şi se Regimul de masură pentru acest punct corespunde tastei care trece generatorul de trepte în regim de măsură.. . Rezultatele se trec în tabelul 5..1 şi se copiază din tabelul 1. . .. .. . .. având grijă ca sa se parcurgă toate cele 128 de puncte... Tabelul 5 R2 =1... ... Valorile pentru tensiunea Ua din tabelul 5 sunt identice cu tensiunile măsurate la punctul 4.. determină perioada de măsură neapăsate.. 16 .1.4 18 MAT.. . Se măsoară punct cu punct tensiunea de la ieşirea A a placii de test. ....6 KΏ ( 9) unde : RL=1KΏ este rezistenţa de limitare a curentului din Treapta IL1 = φ L1 = IL1 = φ L1 = IL1 = φ L1 = IL1 = φ L1 = IL1 = Ua UY IC = UY / R2 UCE UY IC = UY / R2 UCE Uy IC = UY / R2 UCE UY IC = UY / R2 UCE UY [V] [V] [mA] [V] [V] [mA] [V] [V] [mA] [V] [V] [mA] [V] [V] 1 2 3 4 5 ... .. ....LUCRAREA NR. Tensiunea UCE se calculează cu relaţia: UCE= Ua-UY-RLxIc generatorul de trepte.

. Se verifică vizual dacă placa corespunde hardware foii de catalog din ANEXA 1 a lucrării de laborator. . ... Pentru caractere alfanumerice pe afişorul LCD.5.LUCRAREA NR..2 Acţionarea plăcii de test EasyPIC 4 . .. Switch-urile SW1 şi SW2 se pun pe poziţia ON..5 Prezentarea unor aplicaţii ale dispozitivelor optoelectronice cu placa de test EasyPIC 4.... 2. 3.1 Verificarea plăcii de test şi cuplarea la PC Se procedează în felul următor: 1. jumper-ul JP12 se pune pe CHAR. . = IL1 = φ L1 = IL1 = φ L1 = IL1 = φ L1 = IC = UY / R2 UCE UY IC = UY / R2 UCE UY IC = UY / R2 UCE UY IC = UY / R2 UCE 4.. În acest fel asigurăm. Se cuplează PC-ul cu parola „student”..... ... 4. . OPTOELECTRONICE [mA] [V] [V] [mA] [V] [V] [mA] [V] [V] [mA] [V] ..4 φ L1 19 MAT. Placa de test EasyPIC4 se cupleză la PC cu cablul USB. la conectorul 1 de pe placă. Poziţia jumper-elor trebuie să corespundă foii de catalog din ANEXA.. atât alimentarea plăcii de la sursa calculatorului...5.. iar pentru grafică pe GRAPH. .. 4.. cât şi aplicaţiile software. . . .

1 Pentru acţionarea plăcii de test folosim un program dedicat: “mikroElektronika-PicFLASH with microICD” în felul următor: 1.4 20 MAT. În felul acesta vor fi acţionate afişoarele cu şapte segmente.LUCRAREA NR. Se deschide ferestra “Open” a programului de test şi parcurgem: • • • • • • • • Local Disk. Se selectează unul din următoarele programe luate ca exemplu “7segdisplay1. în format HEX files. “LCD”şi “Led_Blinking”.5. La deschiderea ferestrei acestui program. 5. Examples. 4. 2. Pentru înscrierea programului în microcontroller în sistem hexazecimal se apasă tasta : “Load HEX”. în căsuţa “Device” se introduce tipul microcontroller-ului. Mikroelektronika. După ce s-a inscripţionat corect programul. cu programul luat ca exemplu. MicroC. EasyPic 416F877A. OPTOELECTRONICE 4. respectiv: PIC 16F877A. (C:). placa execută secvenţa de test. a) se inscripţionează în microcontroller apăsând tasta “Write”. afişorul LCD şi LED-urile. Program files. 3. “Counter”. Examples sau Extra examples. După selectare se deschide fereastra. b) Dacă dorim să modificăm programul se apasă pe căsuţa RESET a programului şi se reia secvenţa de inscripţionare . 2 sau 3”.2.

de pe placa de test “EasyPic 4”. “Clock” “008. La tasta “Open Project se deschide ferestra de căutare a programului de test “Open”.5.LUCRAREA NR. 2. în microcontroller.2 Programul “microC compiler for PIC” Pentru a inscripţiona în limbaj “ MicroC ”. Mikroelektronika. se utilizează programul “microC compiler for PIC” şi se procedează în felul următor: 1. OPTOELECTRONICE de la capăt. respectiv: PIC 16F877A şi în căsuţa . Apăsăm tasta “Open” până când vom găsii programul de test parcurgând una din următoarele căi: • • • • • • Local Disk. 4.2. atunci în căsuţa “Project” vom acţiona tasta “Open Project” sau “ Recent Project”. putem introduce alt program parcurgând acelaşi algoritm descris mai sus. LCD şi LEDurilor. 4. (C:). 3. La deschiderea ferestrei acestui program.4 21 MAT. În căsuţa “Project” din bara superioară de comezi se acţionează tasta “New Project” care deschide fereastra “New Project”. MicroC. În acestă ferestră sunt prezentate comenzile necesare pentru un nou program de acţionare a plăcii. diverse programe de acţionare a afişoarelor cu 7 segmente. Dacă dorim să folosim programele exemplu deja existente. Program files.000000” MHz. De asemenea. în căsuţa “Device” se introduce tipul microcontroller-ului. Examples.

5. comandă cu Se inscripţionează în microcontroller prin programul comandă. 7. 2 sau 3”. înscris în programul “ microC compiler for PIC”. putem introduce alt program parcurgând acelaşi algoritm descris mai sus. Odată selectat programul exemplu el apare. 9. Examples sau. GLCD Test 6. “LCD”şi “Led_Blinking”. În felul acesta vor fi acţionate afişoarele cu şapte segmente. . OPTOELECTRONICE EasyPic 416F877A. Se selectează unul din următoarele programe luate ca exemplu “7segdisplay1. GLCD. P16F877A. De asemenea.04] with microICD” şi placa execută testul.LUCRAREA NR. În cazul în care selectăm “7segdisplay3” atunci va apare programul “Display7seg_03” pe care îl selectăm cu tasta “Open”. “mikroElektronika-PicFLASH [V7. “Counter”.4 • • 22 MAT. După selectare se deschide fereastra cu programul luat ca exemplu în format “microC project (ppc)”.04] with microICD” apăsând în porgramul “MicroC” tasta “Tools” şi “ mE Programmer”. P16. Dacă dorim să modificăm programul se apasă pe căsuţa RESET a programului şi se reia secvenţa de inscripţionare de la capăt. Pentru afişoarele LCD se apasă pe Extra examples. 8. Tasta “ mE Programmer” activează automat programul “mikroElektronikaPicFLASH [V7. şi LED-urile.

4 5.3 Tabelul 3 şi graficul I=f(UD) pentru cele patru diode măsurate. 23 MAT.5 Tabelul 5 şi graficul IC=f(UCE)Φ=ct.4 Tabelul 4 şi graficul Φ=f(IL). 5. care este energia benzii interzise a materialului din care este realizat LED – .7 Răspunsurile la întrebări şi probleme.42eV. comparaţi valorile benzilor interzise corespunzătoare materialelor din care sunt realizate cele 2 LED-uri. 5. 4) 1. OPTOELECTRONICE Conţinutul referatului 5. Se consideră un LED pe GaAs. Întrebări şi probleme 1) De ce se introduce joncţiunea pn (partea activă a LED-ului) într-o calotă sferică realizată dintr-un material plastic şi cum se alege acesta din punct de vedere al indicelui de refracţie ? 2) ul? 3) Dacă un LED emite lumină cu lungimea de undă 550 nm şi un altul 600nm.1 Scopul lucrării. Banda interzisă a GaAs este Variaţia acesteia cu temperatura are loc după legea Dacă un LED emite lumină cu lungimea de undă 550 nm. 5. 5. 6. 5.. 5.2 Graficul reprezentând corelaţia dintre cele două semnale date de GT.LUCRAREA NR.6 Comentarii şi concluzii privind aplicaţiile dispozitivelor optoelectronice puse în evidenţă cu placa de test EasyPIC4.

Ce sunt diodele superluminescente ? Care sunt cele două configuraţii de bază pentru structurile benzi directă.LUCRAREA NR.Optoelectronics. 1. Matrix Rom. 2003 Bucureşti. pentru LED-uri? 10) Exemplificaţi cel puţin cinci aplicaţii ale LED-urilor. Rom. 2009. respectiv indirectă. OPTOELECTRONICE eV . ISBN 978-973-755-443-7.4 dE g dT = −4. . ISBN:973-685-617-8. Bucureşti. Să se determine variaţia lungimii de undă emise K dacă temperature variază cu 10°C. Ed. Matrix Paul Şchiopu . ED. Bibliografie Ovidiu Iancu – Dispozitive Optoelectronice.5 ⋅10 −4 24 MAT. 5) 6) 7) 8) 9) Exemplificaţi materiale semiconductoare cu structură de Ce este electroluminescenţa? Schema echivalentă de semnal mic a unui LED. 7. 2.

Fiecare .1.1 Generatorul de trepte Generatorul de trepte este format dintr-un generator de impulsuri a căror perioadă de repetiţie este dată de poziţia celor două comutatoare. Figura A4.1 Descrierea generatorului de trepte Schema bloc a generatorului de trepte este prezentată în figura A4.5s dacă acest comutator este apăsat. durată suficientă pentru a efectua măsurătorile de tensiune.4 25 MAT. Dacă comutatorul VIZUALIZARE/MĂSURĂ este neapăsat (VIZUALIZARE) perioada impulsurilor este suficient de mare pentru a obţine o imagine stabilă pe osciloscop. iar ieşirea acestuia este aplicată unui numărător de 3 biţi (8 stări). OPTOELECTRONICE ANEXA 4 A4. în cazul în care comutatorul TT/8 este neapăsat sau o durată de circa 0. VIZUALIZARE/MĂSURĂ şi T-T/8.În poziţia apăsat (MĂSURĂ) acest comutator asigură o durată de circa 8s între impulsuri. Impulsurile sunt aplicate unui numărător de 4 biţi (16 stări).LUCRAREA NR.

la sursa calculatorului PC.4 Figura A4. OPTOELECTRONICE numărător comandă un convertor digital-analog la ieşirile cărora se obţin treptele de tensiune. Panoul frontal al generatorului de trepte A4.2.2 Descrierea plăcii de test EasyPIC4 Placa de test EasyPIC4. Această tensiune este transmisă prin conectorul USB la placa de test. .cu protectie la scurtcircuit pentru alimentarea fototranzistoarelor când sunt folosite la determinarea fluxului emis de LED. conform foii de catalog prezentată în anexă. Iesirile celor două convertoare au în serie o rezistenţă de 1kΏ pentru protecţia acestora la scurtcircuit. În cadrul generatorului există o sursă stabilizată de 15V.26 MAT. Conector pentru alimentarea plăcii de la o sursă de Jumper pentru schimbarea alimentării cu tensiune de la sursa alimentare externă cu tensiunea de la 8V la 16V AC/DC. are următoarele componente principale: 1.2 LUCRAREA NR. 2. Panoul frontal este prezentat în Figura A4. externă.

fiecare din pinii RA0-RA5 sunt conectaţi şi pot fi utilizaţi pentru măsurarea tensiuilor stabilite cu potenţiometri P1 şi P2. Dacă jumper-ul este setat pe poziţia inferioară tensiunea de pe pinii portului apropiat este pe 0 logic. 9. 8. în mod de operare de 4 biţi. Setarea jumper-ului în poziţia superioară pune tensiunea de pe pinii portului apropiat pe 1 logic.5°C. 6. OPTOELECTRONICE Programator rapid şi flexibil cu circuit mikroICD ( In Circiut Caracteristicile acestui circuit pot fi extinse. Socluri pentru microcontrollere cu capsule DIP8. Dacă acest switch este pe poziţia OFF. Locaş pentru senzorul de temperatură DS 1820. care măsoară temperature cu precizie de 0. Pentru prezentarea aplicaţiilor plăcii. Este foarte important să selectăm poziţia. DIP28 şi DIP40. 10.LUCRAREA NR. Debugger). . 27 MAT. Prin downlodarea unui nou software noi vom putea programa şi circuite de generaţii mai noi.4 3. pinul apropiat n-are nici un resistor cuplat. Portul A este conectat la o reţea de rezistoare folosite de switchul SW1. DIP18. Aceasta este foarte important pentru utilizarea PORTULUI A în mod analog ca un convertor A/D la fel ca un port digital I/O. DIP20. în mod de operare de 8 biţi. pentru un port dacă aşteptăm la intrări 0 logic sau 1 logic. 11. 7. DIP14. Soclu pentru conectarea unui afişor LCD cu 16 x 2 caractere. pentru folosirea pe placa de test aproape a întregii game de Microchip Microconttrolere. 5. Soclu pentru conectarea unui afişor LCD cu 128 x 64 caractere. Conector de comunicaţii RS232 cu TX şi RX selectabil pentru utilizar unor microcontrollere de capacitatea mai mică. 4.

C. Conector pentru tastatură.4 28 MAT. 20. . care va modifica tensiunea pe pinii micro controllerului. 16. fie în starea superioară. pentru afişarea valorilor. Comutator ON. Controlul sursei de alimentare. 19. Afişoare din 7 segmente în modul multiplex.B. De asemenea. 14. 21.D şi E. Putem schimba portul a cărui LED dorim să-l conectăm. Comunicaţie USB pentru MCU. OFF pentru LED-urile porturilor A. Putem alege cum apăsăm butonul. putem schimba digiţii pe care dorim să fie pe poziţia deschis. În aplicaţiile bine definite este important să decuplăm toate conexiunile care nu sunt necsare de la pinii microcontrollerului. 18. 15. 36 butoane de control pentru fiecare pin al microcontroller-ului. Vedem semnalul pe fiecare pin cu ajutorul LED-urilor.LUCRAREA NR. 13. Buton „Reset„ al plăcii de test. fie în cea inferioară. 17. Controlul contrastului LCD. OPTOELECTRONICE 12.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful