Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad”

Boala lui Aujeszky la suine

.................. Diagnostic.. Profilaxie.......................................................pag....pag...............pag.pag......... Tablou Clinic.....8 VI. Etiologie.........12 VIII.............3 II........3 III......... Tablou Anatomopatologic....................pag..pag....pag........... Prognostic.... Istoric.............5 IV........pag.............................................15 2 ..pag............. Patogeneză………………………………...................................................11 VII...................................Cuprins: I.....7 V..............13 X.... Combatere.. Caractere epizootologice...................................pag...............12 IX..........................

Tuncmann. porc. iar pe de altă parte. Boala la suine prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere economic. Porcul este singura gazdă naturală unde virusul determină atât infecţii clinice cât şi infecţii latente.34 şi 32 kDa sunt cele mai importante. infecţia fiind semnalată la personalul de laborator care manipulase material virulent. Poate fi adaptat pe membrana coriolanatoidiană a embrionilor de găină de 10 – 11 zile. iepure.5 la 142 kDa. boala lui Aujeszky la porc a fost mult studiată. maimuţă. cum ar fi timidkinaza (TK). familia Herpesviridae. Proteinele cu masa moleculară de 142. iar celelalte. gC şi gD par a avea rolul principal în producerea imunităţii. procentului ridicat de mortalitate la purceii sugari. După această data. în special pentru marile ferme de reproducţie. Virusul se cultivă pe monostrat de celule renale la purcel. pe care se obţine un titlu infecţios maxim dupa 36 – 48 ore. bovine. I. în acest caz. care înconjoară genomul linear şi bicatenar de ADN şi este compusă din 8 proteine. totuşi evoluţia clinică este benignă. dintre care majoritatea sunt glicoproteine (gE. gD. La celelalte animale receptive. subfamilia Alphaherpesvirinae. Particula virală are simetrie icosaedrică şi dimensiuni de 150 – 200 nm. virusul determină infecţii clinice mortale. II. descrie infecţia la om ca un accident în urma necropsierii animalelor moarte de boala lui Aujeszky. denumit Suid herpesvirus 1. Etiologie Agentul etiologic este un herpesvirus. în special în ganglionii senzitivi ai sistemului nervos. Alphavirusurile au capacitatea de a determina infecţii latente. La porcii adulţi. încadrat taxonomic în genul Varicellovirus. Vrirusul prezintă o nucleocapsidă de aproximativ 105 – 110 nm. boala a fost semnalată la porcine de Riegler şi Poenaru (1914). Are şi importanţă sanitară. gB. slăbiciune şi vindecare după 3 zile. prin 3 . iar capsida este formată din 162 capsomere. 1992). manifestată prin prurit în locul de pătrundere. de 22.Este o viroză ce se caracterizează prin stare septicemică şi fenomene nervoase grave la purcei şi tulburări respiratorii şi genitale la adulţi. cu procent de mortalitate neînsemnat. Istoric În România. oaie. Învelişul viral conţine proteine structurale cu masa moleculară de 50 la 130 kDa (Klupp şi col. datorită pe de o parte contagiozităţii ei. gI şi gG). inclusiv TK în patogenitate. Glicoproteinele gB. miel. sau pe monostrat de celule tripsinizate embrionare de găină. etc. gC. deşi contagiozitatea in cadrul aceleiaşi ferme este mare. Genomul viral codifică şi proteine nestructurale.

virusul este rezistent la acţiunea fenolului şi creolinei. Una din principalele proprietăţi ale virusului este variabilitatea. Tulpini apatogene se pot obţine şi prin pasaje pe culturi celulare sau prin izolarea din culturile celulare a variantelor care dau plaje mici. iar cea difuză după 15-20 ore. iar în pământ la temperatură scăzută rezistă 5-6 săptămâni. Virusul poate fi conservat circa 110 zile prin congelare la -25°C sau în soluţie saturată de NaCl la 4°C. În ser fiziologic glicerinat 50%. este o caracteristică a virusului bolii lui Aujeszky. prin uscare lentă creierul nu-şi atenuează virulenţa atât de repede ca virusul rabic. pe anumite culturi celulare (suşa k61-bartha. cât şi pe fibroblaste de embrioni. în interiorul adăpostului este viabil 14-37 zile. pulmon) păstrate la congelator. respectiv. Rezistenţa virusului este destul de mare: organele virulente (creier. pe embrioni de găină (tulpina Bucureşti). Se menţine în urină până la 3 săptămâni. În gunoiul supus fermentării rezistă 8-10 zile vara şi 8-15 zile iarna. dar s-au constatat unele deosebiri în privinţa virulenţei tulpinilor.pasaje în serie. iarna. iar la putrefacţie rezistă 11-12 zile. Soda caustică 0. rămân infectate 2-3 ani.5%. Clorura de var 5% şi laptele de var 20% îl distrug instantaneu.2% şi formolul 1-2% îl distrug într-un minut. vara şi 10-15 săptămâni iarna. în 15-20 minute. virusul îşi exacerbează patogenitatea pentru embrionul de găină. 10 minute şi. Lumina solară directă îl distruge în 6 ore. chiar în concentraţii de 5-10%. Producerea efectului citopatic atât pe celulele renale de porc. dar şi în ceea ce priveşte organotropismul lor (neuroptrope cele izolate de la bovine şi poliorganotrope cele de la purcei). În schimb. dar şi-o atenuează pentru mamifere. Este uşor să se inducă apariţia de variante sau mutante cu ajutorul pasajelor pe animale de laborator. virusul supravieţuieşte 11-18 zile în timpul verii şi 21-28 zile. Nu s-a putut evidenţia o pluralitate antigenică la tulpinile din teren. În musculatură. mărimea plajelor şi tipul efectului citopatic. la 4°C poate fi conservat 3 ani. ceea ce a dus la obţinerea unor tulpini vaccinale. pe suprafaţa lemnului. în fecale rezistă o săptămână. suşa Alfort 26) sau prin deleţia diferitelor gene implicate în virulenţă. sublimatul coroziv 0. 4 .

virusul se găseşte constant şi în cantităţi mari în urină. Ambele specii constituie sursa primară. porcinele sunt foarte receptive. după Wardelz (1986). deveni purtători de virus şi îl elimină cu secreţii şi excreţii. exogene sau endogene. Caractere epizootologice La infecţia naturală sunt receptive un număr foarte mare de specii de animale domestice şi sălbatice. La rumegatoare şi carnasiere boala evoluează foarte rapid şi cu sfârşit mortal. Surse importante de infecţie sunt. dar şi prin secreţiile oculare şi saliva contaminată de secreţiile pulmonare. Boala a fost descrisă şi la porcii mistreţi. limfonodurii retrofaringieni. ca şi transmiterea indirectă prin persoane sau diverşi vectori animaţi are o importanţă secundară. contribuind la menţinerea circuitului virusului în sensul: porc-şobolanporc. pulmon. urină şi în exsudatul căilor respiratorii. lapte. boala la suine este enzootică şi foarte contagioasă. pot fi infectaţi experimental cu uşurinţă. mai ales la începutul bolii. sursa principală de infecţie o reprezintă porcii bolnavi sau cei trecuţi prin boală. Astfel. obişnuită de virus pentru alte specii de animale. În schimb. Pentru acest motiv. Prin excitaţii diverse. ceea ce face ca animalele infectate să nu constituie o sursă de infecţie pentru celelalte animale coabitante din aceeaşi specie şi cu atât mai puţin pentru suine. chiar fără a cauza simptome clinice. virusul se găseşte în amigdale şi în rinichi sub formă latentă. Totuşi . apoi în creier. Porcul. carnea. La animalele bolnave virusul se găseşte în cantităţi mari în sânge. care îmbolnăveşte cel mai uşor în condiţii naturale. iepurele. urmarea fiind diseminarea şi replicarea lui. virusul supravieţuieşte în organismul porcului. rămânând purtătoare şi eliminatoare de virus de lungă durată. prin resturi menajere. de asemenea. după observaţiile făcute de Jivoin (1956). întrucât sunt capabile să treacă prin boală sau să facă infecţii subclinice. Pentru porcine. difuziunea bolii în alte unităţi. La porcii adulţi. nemultiplicându-se. se infectează cel mai greu în condiţii experimentale. 5 . virusul latent se reactivează. La aceştia. O altă sursă de infecţie pentru porc o reprezintă cadavrele sau urina şobolanilor. Se apreciază că şobolanii sunt rezervoare naturale de virus. convalescenţi şi vindecaţi. Fecalele nu sunt virulente. dar se pare că şi ei se contaminează de la porci. În schimb. Dintre animalele domestice. organele şi alte produse ale porcilor bolnavi. Păsările de pradă. cadavrele. un porc trecut prin boală conservă virusul până la un an. animalele trecute prin boală pot elimina virusul timp de mai multe săptămâni sau luni.III. care elimină virusul prin scurgerile nazale şi prin urină. cobaiul şi hamsterul. care nu se îmbolvăvesc în condiţii naturale. probabil atâta timp cât trăieşte şi este eliminat prin dejecţiile sale. pot. de asemenea. care se hrănesc cu rpzătoare. În general.

purceii fac forme clinice de boală. În gospodăriile populaţiei. fetuşsii mor.Contaminarea se realizează obişnuit pe cale directă. de la porcii bolnavisau infectaţi la cei receptivi. alarmant. boala are un caracter exploziv. legat de introducerea de animale noi din efective „indemne”. prin inhalarea prafului virulent din adăposturi şi uneori prin montă (în acest caz. Scroafele purtătoare de virus. cu o mare difuzibilitate în cadrul efectivului. nu din spermă). care vor fi protejaţi faţă de infecţie până la vârsta de 2-3 săptămâni. fie după câteva săptămâni. în parte sau toţi. ca şi în fermele mici. deoarece scroafele şi purceii care au supravieţuit infecţiei se imunizează şi transmit această imunitate la urmaşi. Boala evoluează enzootic. când anticorpii parentali sunt complet epuizaţi. prin infecţia succesivă a acestora. După fătare. boala se stinge în timp de la sine. virusul se poate izola de pe mucoasa prepuţială şi vaginală. dar după un anumit timp epizootia „se temperează” şi îmbracă un caracter trenant. În unităţile mari în care e introduc permanent purcei sau scroafe pentru reproducţie. aşa cum reiese şi din observaţiile lui Jivoin (1956). În cazul infecţiilor intrauterine. dacă infecţia survine mai târziu. boala lui Aujeszky poate să treneze timp îndelungat. 6 . la sugarii infectaţi prin laptele virulent al scroafelor. purceii se pot infecta fie imediat (prin laptele matern). îşi pot infecta fetuşii înainte sau după naştere. În unităţile în care apare pentru prima dată. cu slabă tendinţă de a difuza în afara focarului. Dinamica enzootică diferă în funcţie de vârstă. sau curând după fătare.

centrifug. Numai ADN-ul persistă la nivel celular. În ganglionii nervoşi. limfonodurii submaxilari. în parte diferă în funcţie de calea de infecţie. prin nervii periferici revine în mucoasa nazală şi de aici. se propagă apoi la pulmon. trecătoare. virusul persistă perioade variabile de timp ca infecţie latentă. După 2-3 zile. Mc Ferran (1965). pe cale limfatică ajunge în sânge. La porc. virusul se cantonează în pulmon. La porcii graşi şi la scroafe.C. în submucoasă sau în ţesutul conjunctiv. animalul este hipertermic şi elimină virusul prin toate secreţiile si excreţiile.IV. (Latency Associated Transcript). Din S. cât şi în căile centrale şi centri nervoşi senzitivi şi motori. Patogeneză Virusul pătruns în organism se replică la poarta de intrare. fără să ajungă la traversarea barierei hematoencefalice. virusul este reactivat. de unde difuzează în organism. de unde. Calea de propagare este mult discutată şi. Pruritul apare ca urmare a perturbărilor metabolismului acetilcolinic şi histaminic. La purceii sugari virusul pătrunde şi în sistemul nervos central. Contactul cu macrofagele alveolare pulmonare se soldează cu o scădere a imunităţii locale ceea ce permite multiplicarea bacteriilor de suprainfecţie şi instalarea pneumoniei. propagarea se face de la poarta de intrare la limfonodurul regional satelit. Sub influenţa factorilor de stres sau prin imunosupresie artificială (administrarea de glicocorticoizi).. mai ales prin intermediul macrofagelor. determinând tulburări respiratorii şi în sfera genitală. infecţia evoluează ca o septicemie.A. probabil fără a fi asociată cu activitatea genei L. atât în ţesuturile cutanate şi subcutanate. 7 . însoţit uneori de prurit la poarta de intrare. parotidieni şi bronhici. constată ca virusul Aujeszky se replică la nivelul mucoasei nasofaringiene şi traheale. realizând faza de viremie. amigdale şi uterul gestant. Infecţia se poate opri la faza de viremie. poate invada aparatul respirator şi întregul organism. virusul poate decelat şi în sistemul nervos. infectând experimental porcul pe cale respiratorie. unde se cantonează şi determină leziuni degenerative şi infiltrative exprimate printr-un sindrom nervos foarte variat.T.N. În acest caz.

după care purcelul se poate comporta normal. stau mai tot timpul în decubit lateral. spumozităţi la gură. 8 . a trenului anterior sau posterior. evoluţia bolii este în general asemănătoare cu cea de la purceii sugari în vârstă de peste 2 săptămâni. etc. inapatenţă. când purceii scot ţipete la atingere sau la zgomote. Tabloul clinic Incubaţia. La începutul bolii. uneori vomitări sau diaree şi mai rar tulburări nervoase de incoordonare în mers. prezintă hipertermie (41-42°C). epuizat. apar paralizii la anumite grupe musculare. sfârşind prin epuizarea animalului. prezintă mişcări de recul. nu sug şi mor în mai puţin de 24 de ore. purceii se nasc bolnavi sau se imbolnăvesc în primele zile de viaţă. cu semne de conjunctivită. tabloul clinic se manifestă prin abatere. inapatenţă şi febră. pe măsură ce boala avansează. variază în medie intre 3 şi 6 zile. sau mai mult. De regulă. Durata totală a bolii este de 16-36 ore. Boala evoluează acut. care se infectează după nasştere. Dacă infecţia s-a făcut transplacentar în ultimele zile de gestaţie. spumozităţi la gură şi afonie. adesea se constată hiperestezie cutanată. mişcări în manej. dromomanie. de regulă este prezentă numai până la apariţia tulburărilor nervoase. se lovesc de obstacole. mişcări de pedalare. convulsii. Ca urmare a acestor manifestări nervoase. abatere. Criza începe de regulă printr-o mişcare de recul. fiind manifestate prin: agitaţie. învârtire în manej. care. decubit prelungit. convulsii şi spumozităţi la gură. în boala naturală. respiraţie dispneică. încearcă să se urce pe pereţi. ele se repetă la intervale mici. mişcări în jurul unui biped (ca acele unui ceasornic). încercând chiar să mănânce sau rămâne culcat. Aceştia prezintă tremurături sau convulsii. cu vaccilarea trenului posterior. a unei urechi. ceea ce poate avea ca efect paralizia limbii.V. afonie. Alteori se produce torticolis. în boxă merg fără încetare în jurul pereţilor. stau cu ochii întredeschişi. se produc tulburări respiratorii şi digestive secundare. Mai târziu. Sugarii în vârstă de până la 2 săptămâni. Purceii stau în decubit lateral permanent şi mor. iar vindecările nu sunt rare. căderea pe jos. apoi. ataxii. Durata unui acces este de 5-10 minute. ce apar obişnuit după un mers dezordonat sau după mişcări în manej. Uneori prezintă crize epileptiforme. tendinţă de propulsie şi retropulsie. mers dezordonat. La tineretul în vârstă de peste 2 luni (2-4 luni). nistagmus. pupilele sunt dilatate şi prezintă amauroză. La purceii în vârstă de peste 2 săptămâni (2-8 săptămâni). iar simptomele sunt în funcţie de vârstă. Moartea se produce aproape în mod regulat în 1-2 zile. accelerată. etc. ciulirea urechilor. dar frecvenţa şi intensitatea manifestărilor clinice este mai redusă. Crizele epileptiforme se repetă la început la intervale de câteva ore. Acestea sunt caracteristice si variate.

jetaj şi respiraţie dispneică de tip abdominal. În alte cazuri. Fig. unule prezintă o salivaţie spumoasă. Manifestări clinice nervoase Porcii adulţi. Tabloul clinic este dominat însă de simptome respiratorii ca: strănut. respiraţie dispneică. animalele sunt febrile. vindecarea se produce după 3-7 zile de la boală. Foarte rar se pot observa şi la porcii adulţi simptome nervoase (2. uneori cu salivaţie spumoasă. imobile. somnolente. Fig. În alte cazuri se constată o scadere a consumului de furaje. Avort la scroafă 9 . pe lângă semnele morbide întâlnite la porcii adulţi. abatere şi inapetenţă. În rare cazuri se pot observa şi tulburări de echilibru. gestaţia este dusă la bun sfârşit. adeseori avortează. scroafele menifestând agalaxie. fată prematur sau dau naştere la purcei vii bolnavi. vomitări şi diaree sau constipaţie. Aceste tulburări se remit de obicei după 3-5 zile. mai ales din partea trenului posterior. tuse. sau alte manifestări nervoase. mai grave. singura manifestare a infecţiei la scroafele gestante este avortul fără nici un alt semn de boală. in cea mai mare parte trec prin infecţie fără manifestări sesizabile la examenul clinic. tuse. urmată de strănut. jetaj.05% din cazurile de boală). Uneori. iar purceii mor din cauza lipsei laptelui. Scroafele gestante. adoptarea poziţiei „câinelui şezând”.Grăsunii fac o formă respiratorie care debutează cu febră. nesiguranţă în mers. vomită sunt constipate sau au diaree. Dacă nu survin complicaţii.

etc). Peste infecţia cu virusul Aujeszky se poate suprapune infecţia cu diferiţi alţi agenţi bacterieni (Pasteurelle. situaţia epizootologică este agravată de existenţa în acelaşi efective a infecţiei cu virusuri (influenţei. un număr mare de animale fac infecţii inaparente. Actinomiceţi. adenovirusuri. ceea ce complică evoluţia localizării pulmonare în special. gastroenteritei transmisibile. soldate cu apariţia anticorpilor specifici în sânge şi cu rol în menţinerea şi difuziunea infecţiei. 10 . fapt care îngreunează şi măsurile de combatere. Pierderile prin mortalitate sau sacrificări de necesitate la porcii adulţi nu depăşesc 3-5 %. În efectivele contaminate. Micoplasme.La porcine. pruritul a fost rar observat. pe lângă cazurile manifestate clinic. Alteori. etc).

cu exsudaţie fibrinohemoragică. se observă placentită necrotică. histologic. exsudate în marile cavităţi şi focare necrotice. Examen necropsic: Pneumonie interstiţială VII. splină şi amigdale. tuberculii cvadrigemeni. în ficat. se observă hemoragii subpleurale. în 85% din cazuri. edem alveolar şi interstiţial. rezultând bronşita. bulb şi coarnele inferiaore ale măduvei. la necropsia avortonilor şi a purceilor neviabili se constată edeme subcutanate. se constată leziuni de encefalomielită nepurulentă limfohistiocitară. bronşeolita şi alveolita necrozantă. în pulmon. Fig. la scroafele care au avortat. Diagnosticul 11 . localizări mai frecvente şi leziuni mai grave se produc în cornul lui Ammon. la porcii adulţi.VI. localizările pulmonare determină treheobronşite şi adenomegalie retrofaringiană. Tabloul anatomopatologic la necropsia purceilor sugari se constată o supraîncărcare gastrică şi leziuni de gastroenterită catarală sau cataral-hemoragică. în evoluţiile lente are loc proliferarea mezenchimală şi fibroză difuză.

N. care constă în inocularea intramusculară sau subcutanată a 2 ml dintr-o suspensie 1/10 în ser fiziologic de broiaj din mai multe regiuni ale S. aseptizate cu antibiotice. Profilaxia 12 . pentru evidenţierea anticorpilor specifici.- se izolează virusul postmortem.-ului sau din amigdale. IX. pulmoni şi din splină. limfonodurii retrofaringieni. boala se termină obişnuit prin vindecare (prognostic favorabil). în cazuri de suspiciune. specificitatea efectului citopatic este verificată prin imunofluorescenţă. ca şi la bioprobă pe iepure. Prognosticul Diferă în funcţie de vârstă. Fig. se poate recurge la proba biologică pe iepure (infecţia experimentală).C. la detectarea unui răspuns serologic la animalele în viaţă. La purceii sugari mortalitatea este de 90-100% (prognostic grav). dar la porcii adulţi care fac forma respiratorie. se utilizează metoda de seroneutralizare (virus- neutralizare) sau latexaglutinare. ELISA sau neutralizare cu antiser specific. Rezultat pozitiv în reacţia de imunofluorescenţă directă pe pe probe de ţesut pulmonar VIII.

sterilizarea în prealabil prin fierbere a confiscatelor de la abatoareşi a resturilor de bucătărie care se dau în hrana porcilor. de către vaccinurile ADN-recombinate obţinute prin ştergerea anumitor gene.Prevenirea bolii lui Aujeszky într-o unitate. pentru vaccinarea scroafelor. Virusul folosit în aceste noi vaccinuri. Datoriă pierderii glicoproteinei gE de către tuplina vaccinală. preparat cu tulpină specială ce permite discriminarea serologică între animalele în creştere şi cele infectate în mod natural). gC. pentru imunizarea porcilor. indiferent de vârstă. De asemenea. gG). cum sunt: achiziţionarea de animale pentru completarea de efective să se facă numai din unităţi indemne. evitarea contactului dintre porcine şi celelalte specii de animale. se foloseşte vaccinul „PR-VAC” (vaccin viu modificat contra bolii lui Aujeszky. Prima vaccinare va fi urmată obligatoriu de rapel după 3 săptămâni. fie inactivate. carantina profilactică timp de 30 de zile a animalelor nou aduse. animalele imunizate pot fi diferenţiate faţă de cele infectate atunci când se testează starea de infecţie naturală (la sacrificare). Aceste gene şterse au avantajul faţă de vaccinurile convenţionale cu virus complet. 13 . Mai recent. se realizează prin aplicarea măsurilor. uleios. În România. II şi IV). însoţite de certificat sanitar-veterniar. deratizări şi deparazitări periodice. interzicerea accesului câinilor şi pisicilor în crescătoriile de porci. vierilor şi tineretului în creştere. a 10% din viruşii şi scrofiţele de reproducţie ce se livrează din fermele de selecţie. Vaccinul se obţine prin cultivarea tulpinii atenuate BUK a virusului pseudorabiei pe o linie de celule porcine care a fost testată temeinic şi găsită liberă de agenţi incidentali. Imunitatea de întreţinere la aceste animale se realizează prin vaccinări bianuale (în trim. aceste vaccinuri convenţionale au fost completate. contra bolii lui Aujeszky). Se foloseşte în prevenirea pseudorabiei la porcine. că fac posibilă distingerea animalelor vaccinate de cele infectate natural. pierde o glicoproteină specifică (gE. Vaccinul este constituit dintr-o suspensie inactivată şi liofilizată de virus al bolii lui Aujeszky tulpina A-8/94. supravegherea serologică prin seroneutralizare pe culturi celulare sau ELISA. obţinută pe culturi celulare. Animalele infectate natural vor fi gE pozitive. În imunoprofilaxia activă contra bolii lui Aujeszky se folosesc vaccinuri conţinând fie antigene virale vii modificate. pentru imunizarea activă a porcilor se foloseşte vaccinul „pseudorabivacol” (vaccin inactivat.

iar animalele vaccinate vor gi gE negative. Se foloseşte numai pentru imuinizarea porcilor. sau pe culturi celulare obţinute din linia PK15 pe care s-a cultivat tulpina atenuată „Bucureşti” de virus Aujeszky. constituit din virus Aujeszky injectabilă cu propiretate imunostimulatoare. Scroafele de reproducţie să fie revaccinate înainte de montă. astfel animalele infectate cu virusul sălbatic pot fi deosebiteserologic de cele vaccinate cu „Pocilis Begonia Aujeszky”. Revaccinarea animalelor de reproducţie să se facă la fiecare 6 luni. Tulpina Begonia nu produce glicoproteina 1 (1 g) şi timidinkinaza (TK). X. se poate folosi şi produsul „AUVAC” (vaccin „Bucureşti” contra bolii lui Aujeszky la porcine). când purceii provin din mameimunizate. indiferent de vârstă (dar nu sub vârsta de 24 ore). după vârsta de 14 săptămâni. constituit dint-o suspensie de fibroplaste de embrioni de găină. începând cu vârsta de 3 zile (purceii care provin din scroafe neimunizate) şi după 3 până la 8 săptămâni. cu doza de 2 ml. Vaccinul se inoculeazăintramuscular. conform schemei de utilizare. De asemenea. Combaterea 14 . Pentru imunizarea activă a suinelor se foloseşte şi vaccinul „Porcilis Begonia Aujeszky” (vaccin viu. cu rapel dupa 21 zile. în doză de 1 ml. marker contra bolii lui Aujeszky la suine). Se aplică intramuscular la porci.

Unele antibiotice sau chimioterapice pot fi utilizate pentru prevenirea sau combaterea infecţiilor secundare. cu proteinoterapie nespecifică. efectuat preventiv la porcii sănătoşi din focar. cu forme grave. cu rapel la 21-28 zile. Loturile de tineret pentru reproducţie şi cele puse la îngrăşat. Imunitatea se instalează după câteva zile şi durează minimum 6 luni. cu vaccinarea de rapel după 21-28 zile. 15 . dar este neeconomicos. purceii sugari vor fi vaccinaţi numai cu 3-5 zile înainte de înţărcare. la porcine. ţn care boala evoluează benign. Acest tratament. Această tulpină se livrează în stare liofilizată. folosind ser normal de cal sau porc. constituit din culturi celulare de fibroblaste de embrioni de găină pe care s-a cultivat o tulpină atenuată pentru porc. în sala sanitară şi date în consum după sterilizare. se ucid pisicile şi câinii pătrunşi în fermă. Animalele sănătoase din loturile contaminate ca şi cele ameninţate de contaminare. se introduc restricţii privind circulaţia. mai ales la porcii cu forme respiratorii grave. Vârsta minimă de vaccinare este de 1 yi (24 ore). Deşeurile de la sacrificare şi cadavrele se distrug sau se prelucrează în făinuri furajere. Acest vaccin nu poate fi utilizat la alte specii în afară de porc. întrucât produce îmbolnăviri mortale. mişcările de animale. S-au obţinut unele rezultate la porci. dacă s-a executat vaccinarea de necesitate şi dezinfecţia finală. ori sânge citratat 3%o (30 ml soluţie 10% citrat de sodiu în ser fiziologic la litrul de sânge) în doză de 10-25 ml subcutanat. Se inoculează intramuscular. Pe durata carantinei. în doză de 1 ml indiferent de vârstă şi starea fiziologică. Boala se consideră stinsă şi măsurile de carantină se ridică după 3 luni de la ultimul caz de moarte. împreună cu diluantul care conţine gel de hidroxid de aluminiu. se menţin în condiţii de izolare până la atingerea greutăţii de valorificare prin abataj. se interzoce scoaterea şi introducerea de animale. asociate cu tonice cardiace şi cu vitamina A. se declară boala oficial şi se instituie carantină de gradul III pe întreaga unitate în fermele de tip gospodăresc şi pentru adăposturile deservite de personalul care lucrează la adăpostul în care a apărut boala în cazul complexelor de tip industrial. Purceii sugari bolnavi se ucid. Până în prezent nu există nici o metodă eficace de tratament. se fac dezinfecţii curente şi deratizări repetate. prin pasaje repetate pe embrioni de găină cunoscut sub numele de „Buk”. iar scroafele se trimit la abator. Animalele bolnave. pot fi sacrificate la abator. tăiere sau vindecare. anti-Aujeszky.În caz de apariţie a bolii lui Aujeszky la porcine. se utilizează vaccinul anti-Aujeszky avianizat. Vaccinările se continuă timp de 2-3 ani în acest interval. se vaccinează de necesitate. Rezultate mai bune se obţin cu ajutorul concentratului globulinic. ar limita pierderile ulterioare. În focar. Din cauza imunităţii parentale postvaccinale.

Universitas XXl. Vol.Bibliografie: Perianu. 2005 16 .II. Tudor – „Boli infecţioase ale animalelor” Viroze. Iaşi. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful