MITROPOLITUL VARLAAM

Nascut in anul.1585, în partile Vrancei, decedat în aug../dec. 1657, la manastirea Secu. Probabil a învatat carte în "schitul lui Zosin" pe valea Secului, calugarit la Secu, sub numele Varlaam (probabil din botez era Vasile): egumen al manastirii si arhimandrit; în 1628 trimis întro misiune la Moscova. în 1632 ales mitropolit al Moldovei (hirotonit 23 Sept. 1632), pastorind âna în apr. 1653, când s-a retras la Secu; Preocupat îndeosebi de probleme carturaresti: în 1640 a înfiintat o tiparnita la Iasi, împreuna cu mesteri tipografi - de Petru Movila al Kieului, în care a tiparit mai multe carti de învatatura în româneste, tot în timpul vietii sale, în 1642 au avut loc lucrarile sinodului de la Iasi, la care a participat si mitropolitul Varlaam , prin 1644 - 1645 a convocat el însusi un sinod al tuturor ierarhilor din "ara Româneasca si Moldova. care a aprobat raspunsul împortiva Catihismului calvinesc, scris de el; tot el a sustinut ctitoriile lui Vasile Lupu - printre care si biserica "Sf. Trei lerarhi" din Iasi (1639) - în care au fost asezate moastele Cuvioasei Paraschiva (1641).Un rol important la avut tipografia mitropolitului Varlaam, care este a patra din Tara Romaneasca, dupa cea de la manastirea Dealu, infiintata de Radu cel Mare (1495-1508), intre 1508-1512, unde a lucrat ca mester tipograf ieromonahul Macarie; de la Targoviste cea intemeiata de Radu Paisie (1535-1545), intre 1544-1558, condusa de Dimitrie Liubavici, in care s-a format ca tipograf diaconul Coresi; si cea a lui Matei Basarab (1632-1654), avand ca mester tipograf pe ieromonahul Meletie, care a functionat cu unele intruperi intre 1632-1652. Totodata, tipografia mitropolitului Varlaam este a doua tipografie din Bucuresti, dupa cea a ieromonahului Lavrentie, de la manastirea Plumbuita, dintre 1573-1582. Cea mai însemnata din lucrarile tiparite de mitropolitul Varlaam este: - "Carte româneasca de învatatura la dumenecele de preste an", si la praznicele împaratesti si la Svântii mari (Cazania). Iasi, 1641-1643. - 506 foi, cu un "Cuvânt împreuna catra toata sementia româneasca" al lui Vasile Lupu si - "Cuvânt catra cetitoriu" scris de Varlaam; cuprindea 54 de cazanii la duminici si 21 la sarbatorile împaratesti si ale sfintilor,o parte din ele sunt traduse sau prelucrate dupa cartea Comoara a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577), - Altele sunt Iuate din manuscrise românesti care au circulat pâna atunci, mai ales în Transilvania.

Alte Iucrari:

-

Sapte Taine a Bisericii, Iasi, 1644. 340 p., prelucrata dupa opera retotului grec Toma Teofan Eleavulkos (sec.XVI)

21 în româneste. cu hramul "Tuturor sfintilor". tiparita probablil la Iasi (dupa unii la Dealu) în 1645. De asemenea. în care combatea un Catehism calvinesc tiparit la Alba Iulia. a fost si ramâne Mitropolitul Antim Ivireanul . urmând sa fie închis pe viata în Manastirea Sfânta Ecaterina din muntele Sinai. Psaltirea (1710). Înflacarat patriot si luptator împotriva asupririi turcesti. În total. Chiar dupa dureroasa dezbinare din 1701. Mitropolitul Antim este caterisit. Scrie "Tomul bucuriei". lânga Adrianopol. Multe carti sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de mâna lui. într-o noua tipografie. hirotonindu-le preoti si diaconi. în 1645. Pentru viata sa înalt duhovniceasca oglindita si activitatea sa culturala. unde în 3 ani. 39 cu mâna sa. Patriarhia ecumenica a anulat nedreapta sentinta de caterisire data asupra marelui Ierarh si Mucenic Antim. ca si voievodul si sustinatorul sau Constantin Brâncoveanu. în primavara anului 1716. a fost ales episcop al Râmnicului la 16 martie 1705. Tipareste la Târgoviste . Triodul si Penticostarul. a tradus Iucrarea Scara sau . aruncându-i trupul în apele râului Tungisa. 4 fiind scrise de el însusi. MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL Cel mai de seama ierarh al Ţarii Românesti.Leastata Sfântului loan Scararu sau Sinaitul (1649). Sfântul Antim. întemeind si aici o tipografie . În 1715 muta tipografia în Bucuresti. fortat sa-si de-a demisia si refuzând-o. Erau deja tiparite în româneste. Ramân totusi netraduse Mineiele. Octoihul (1712). precum si " Învataturile crestinesti" (1700). deci. Sfântul Antim a tiparit 63 de carti. Potrivit recomandarii testamentare a mitropolitului Teodosie ( 27 ian. ostasii turci l-au omorât. Mitropolitul Antim este arestat. pe nedrept. 1708) care pastorise credinciosii din Ţara Româneasca timp de 40 de ani. de Patriarhia ecumenica. Catavasierul . dupa editia comentata a episcopului Maxim Margunios (Venetia. în 1699. episcopul Antim este înscaunat mitropolit. la 22 februarie 1708. 18 carti (11 în româneste). Liturghierul (1713). deopotriva pastor si învatator. dar a ramas în manuscris. de fata fiind si patriarhii Alexandriei si Ierusalimului. primele editii românesti din Muntenia.(1706) contra catolicilor si Liturghierul cu Molitvelnicul (1706). îndemnându-i sa ramâna statornici în dreapta credinta. de o maiestrie si frumusete deosebita. cu 32 de foi. trimite un ucenic la Alba Iulia sa tipareasca unele lucrari si carti de cult ortodoxe. Mitropolitul Antim trimite scrisori de îmbarbatare catre românii din scheii Brasovului.- - Cartea carea se chiama: "Raspunsul împotriva Catehismului calvinesc" . 1590). care a vazut în el un adevarat "om al lui Dumnezeu ". Abia dupa 250 de ani (1966). Ceaslovul (1715). Pe drum. Mitropolitul Antim a fost iubit si pretuit de poporul nostru . scoate la lumina 9 carti între care 3 în româneste si 3 în editie bilingva slavo-româna. Cât a fost egumen la Secu. preocupat de grija românilor din Transilvania. însa. . prin harul cuvintelor si al vietii lui. introducând în cult limba poporului si desavârsind ceea ce se începuse sub Matei Basarab ( tipicul) si serban Cantacuzino ( textele biblice ). în noua manastire. ctitoria sa. Între cartile de folos sufletesc puse la îndemâna credinciosilor se numara si " Didahiile" ( predicile) sale. Desi n-a fost român de neam.

Ioachim. multe limbi stia: elineste. A tradus aceasta carte din slavoneste. completata cu rugaciuni noi. Dosoftei tipareste o lunga Cronologie a tarii Moldovei. Intreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari. In Molitvelnicul lui (1681) si in Parimiile aparute in anul 1683. din Precinstitele Acatiste a lui Petru Movila. In anul 1683. compusa din 136 rinduri. mitropolitul Dosoftei publica in anul 1673 un Acatist talmacit de pre limba slavoneasca pre limba romaneasca prin iubirea de munca si rivna Preasfintitului chir Domnului parinte Dositei. era neam de mazil. Este o colectie de slujbe si rugaciuni. Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vazut lumina tiparului este Psaltirea in viersuri. in special de ritual bisericesc. Aceasta traducere a vazut lumina tiparului in anul 1680. si deplin calugar. alcatuita sau tradusa dupa mai multe izvoare. . cu numeroase note scrise in limba greaca. latineste. dindu-i acestei vieti un impuls nou. aparuta la tipografia din manastirea Pecersca in anul 1629. Acatistul Maicii Domnului.MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. mitropolitul Sucevei. Acest Dosofteiu mitropolitul scrie Ion Neculce nu era om prost de felul lui. care apare in anul 1673. de pre greceste si de pre sirbeste. ca un miel. prea invatat. intitulata Parimiile preste an. si blind. Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc. Opera lui Dosoftei in mare parte este o compilatie a lui proprie. Papara. La sfirsitul Psaltirii.In 1679 tipareste o Liturghie. Importanta Psaltirii in versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare. este tiparita la tipografia sa. Si Psaltirea slavo-romana. Prin reinfiintarea tipografiei. de origine macedo-romana. Uniev. slovineste si alte.O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala opera cunoscuta sub titlul Viata si petreacerea svintilor sau Proloagele. pe care o tipareste la Iasi in anul 1680. cum spune el. In acelasi an. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei. care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara. Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta. si cucernic. tiparite intre anii 16821686. el tipareste o noua lucrare. Probabil ca este o retiparire a unei parti. Dosoftei. scrisa in versuri silabice. Are si niste versuri dedicate patriarhului Moscovei. intr-un orasel polonez. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei. tradusa de el din limba greceasca. mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui. Adinc din carti stia.Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov. Tot la tipografia din Uniev. prin tiparirea de carti noi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful