Psihopedagogia deficienților vizuali Prep.univ.drd.

Raluca Onicaș

CLASIFICAREA DEFICIENŢELOR VIZUALE

Deficienţele vizuale sunt clasificate în funcţie de mai multe criterii, mai operaţionale fiind cel al indicilor funcţionali ai vederii (mai ales acuitatea vizuală şi câmpul vizual), cel al momentului instalării deficienţei şi cel al cauzelor (afecţiunilor) care le-au produs. Principalul parametru utilizat pentru stabilirea gradului deficienţei vizuale este acuitatea vizuală (A.V.), în funcţie de care se realizează şi orientarea şcolară în ţara noastră. Conforma legislaţiei în vigoare, se utilizeză următoarea clasificare în funcţie de acuitatea vizuală1: Gradul deficienţei vizuale Acuitatea vizuală* % dintr-o vedere normală

Uşoară 0,5- 0,3 50-30 Medie 0,3- 0,1 30-10 Accentuată 0,1- 0,04 10-4 Gravă 0,04- 0 4-0 * cu cea mai bună corecţie, la ochiul cel mai bun. O altă clasificare în funcţie de acuitatea vizuală, frecvent întâlnită în literatura de specialitate este următoarea (A.V. cu cea mai bună corecţie, la ochiul cel mai bun) (Preda,

1999; Ştefan, 1999; Rozorea & Muşu, 1997 ş.a.):
a. cecitate totală – A.V. este între 0 şi 1/200 (0- 0,005), ceea ce reprezintă între 0% – 0,5% dintr-o vedere normală. Aceşti copii sunt şcolarizaţi la şcolile pentru nevăzători. b. cecitate practică – A.V. între 1/200 şi 1/50 (0,005 - 0,02) ceea ce reprezintă între 0,5% şi 2% dintr-o vedere normală. Şi aceştia sunt şcolarizaţi la şcolile pentru nevăzători. c. ambliopie gravă – A.V. între 1/50 şi 1/20 (0,02 - 0,05) ceea ce reprezintă între 2% şi 5% dintr-o vedere normală. Pot fi şcolarizaţi la şcolile pentru nevăzători sau pentru ambliopi. d. ambliopie medie – A.V. 1/20 şi 1/5 (0,05 - 0,20), ceea ce reprezintă între 5% şi 20% dintr-o vedere normală. Sunt şcolarizaţi la şcolile pentru ambliopi sau pot fi integraţi în învăţământul de masă. e. ambliopie uşoară – percepe mai mult de 1/5 (0.2) din capacitatea normală, adică are peste 20% dintr-o vedere normală. Pot fi şcolarizaţi la şcolile pentru ambliopi sau integraţi în învăţământul de masă. Normele O.M.S. prevăd următoarea clasificare în funcţie de acuitatea vizuală (Popescu & Pleşa, 1998, apud Buică, 2005, p. 222):
1

ORDIN Nr. 762/1.992 din 31 august 2007pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 885 din 27 decembrie 2007.

1

C.0. 1998.=10o-20o – deficit sever. . 151): a) deficienţe vizuale congenitale.3 – deficit mediu. 32-46). 222): . după criteriul subfuncţiilor analizatorului vizual afectate (considerând funcţia vizuală ca pe o “sinteză dinamică a mai multor subfuncţii”).la vârsta preşcolară (3-7 ani). .02 – cecitate practică. O clasificare aparte a afecţiunilor care produc deficienţa vizuală a fost realizată de Ştefan (1999. b) deficienţe vizuale dobândite: .1 – deficit sever. Momentul instalării deficienţei este foarte important mai ales pentru aprecierea experienţei vizuale a persoanei cu deficienţă vizuală gravă. 2005.V.V.= 0.V.V.0. mai precis a nivelului său de reprezentări.C. .V. .= 0. Un alt indice funcţional al vederii în funcţie de care se clasifică deficienţele vizuale este câmpul vizual. .S.= mai puţin de 0. . pp.1.V. în jurul punctului de fixaţie (0-10 grade) Normele O. 762/1.3.=mai mic de 5o – deficit cvasi-total. la 10-30 de grade Tubular.V.=0o – deficit total. În funcţie de momentul instalării tulburărilor la nivelul analizatorului vizual.V.V. A. p.V. la 30-40 de grade Redus concentric în jurul punctului de fixaţie.V.02.=20o-60o – deficit mediu. A.05.V. astfel: 2 .C.după vârsta de 10 ani. .la vârsta micii copilării (0-3 ani). apud Buică.= 0.V. 2005. alterările acestuia fiind luate în calcul la stabilirea gradului deficienţei chiar dacă acuitatea vizuală este normală („ORDIN Nr.= 0 – cecitate absolută (fără perceperea luminii).=5o-10o – deficit profund.C. A.8 – deficit uşor.la varsta şcolară mică (7-10).992 din 31 august 2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap”): Gradul deficienţei vizuale Uşoară Medie Accentuată Gravă Câmpul vizual Normal Redus concentric în jurul punctului de fixaţie. .C. A. A.8 sau mai bună – vedere normală.05 – deficit profund.0.0. pot fi identificate (Gherguţ.=60o-120o – deficit uşor.= 0.M. A.- A.= 0. p.C. indică următoarea clasificare în funcţie de diametrul câmpului vizual (Popescu & Pleşa.

Tulburări ale subfuncţiei de transmitere a excitaţiei nervoase. orbitei şi conjunctivei). corneei. parţial reversibile sau chiar total reversibile. tulburări de recunoaştere a culorilor. boli provocate de accidente oculare. tulburări de adaptare la întuneric şi lumină. Afectări ale altor aspecte funcţionale ale analizatorului vizual. . afecţiuni care alterează câmpul vizual.Boli ale polului posterior al globului ocular (bolile retinei. p. fizice sau psihice. bolile care produc scăderea vederii se grupează în următoarele categorii (Rozorea & Muşu. Tulburări ale subfuncţiei de recepţie retiniană a imaginii. deficienţa vizuală putând fi asociată cu deficienţe de auz. . mintale. nervului optic. ţinând cont că vorbim de afecţiuni care pot avea o evoluţie rapidă. Tulburări ale subfuncţiei de fuziune binoculară. corp ciliar şi coroidă). 205): . uveei (iris. pupilei. glaucomul. prezintă importanţă gradul de reversibilitate al afecţiunii. corpului vitros şi cristalinului). tulburări ale vederii binoculare). tulburări de refracţie. Pentru stabilirea obiectivelor şi particularităţilor intervenţiei psiho-pedagogice este important şi criteriul evoluţiei deficienţei vizuale. De asemenea.Boli ale polului anterior al globului ocular (bolile sclerei. în condiţiile în care putem vorbi de afecţiuni ireversibile. Disfuncţii ale mecanismelor corticale ale vederii.- Tulburări ale subfuncţiei de formare a imaginii optice. una lentă sau care pot stagna. aparatului lacrimal. Tulburările asociate prezintă importanţă majoră. 3 .Boli ale anexelor globului ocular (bolile pleoapelor. În functie de segmentul analizatorului vizual afectat.