CULTIVAREA CAPSUNULUI Prezenta editie inaugureaza o noua rubrica intitulata “Ghid pentru fermieri” si este publicata in cadrul Programului

de Antreprenoriat Rural al Fondului Britanic Know How, finantat de catre Guvernul Marii Britanii si Guvernul Danemarcei. Programul de Antreprenoriat Rural a luat inceput in vara anului 1997, avind drept scop ajutorarea taranilor improprietariti din Moldova in etapa de postprivatizare. Componentele principale ale programului s-au axat pe (1) mecanizarea asociatiilor de gospodarii taranesti, (2) diversificarea culturilor agricole, (3) contabilitatea si activitatea de planificare in gospodariile agricole privatizate, toate acestea incluzind asistenta materiala si de consultanta acordata de catre experti straini si autohtoni. Conceptul de diversificare a culturilor agricole a fost introdus in baza culturii capsunului, cu scopul de a demonstra o posibilitate de sporire a valorii productiei gospodariilor agricole prin cultivarea culturilor cu un randament sporit. Dl Tim Morton, consultant din Marea Britanie si dr. Ion Caraman de la Institutul de Cercetai Stiintifice, Selectie si Tehnologii pentru Pomicultura “Codru” din or. Chisinau au oferit consultatii producatorilor de capsune din cadrul Programului de Antreprenoriat Rural. Bucletul de fata a fost elaborat pentru a servi drept ghid fermierilor si persoanelor interesate de producerea capsunelor. Am dori sa aducem, pe aceasta cale, multumiri dlui dr. Ion Caraman, autorului editiei, si Programului Tacis Agroinform, care a contribuit la finantarea publicatiei. Pentru informatii suplimentare contactati: Programul de Antreprenoriat Rural, Chisinau, str. 31 August, 98, birou 411 Tel: 24 84 76, 24 84 78 E-mail: plunkett@khf.moldline.net Agroinform Proiect Tacis în Moldova Chisinau,Bd. Stefan cel Mare, 162, birou 1302, 1313 Tel: 24 81 41, Tel/Fax: 24 87 25 E-mail: heinz@ara.mldnet.com TEHNOLOGIA culturii capsunului Chisinau 1998

Lucrare intocmita de I.Caraman, doctor in stiinte agricole, I.C.s.S.T.P. I. Importanta culturii

Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii. mai ales fier. 0. Pina toamna in virful tulpinii se formeaza muguri floriferi. 0.muguri vegetativi. De la pornirea in vegetatie si pina la maturarea fructelor sint necesare 550-750 o C. care sint foarte gustoase si aspectuoase. incit plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii. Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. ea da rezultate bune pe terenurile cu luminozitate buna. fiecare din acestea fiind terminate cu cite o floare. Stolonii sint organe de inmultire vegetativa. cultura capsunului reprezinta una dintre cele mai rentabile si mai eficiente culturi in conditiile unei cultivari corespunzatoare.Capsunul. jeleuri. este foarte apreciat atit pentru rodul sau bogat. Biologia capsunului Capsunul este o planta perena semierboasa ce creste sub forma de tufa scunda. siropuri.0. fecundarii si cresterii fructelor. O frunza traieste in medie 45-60 zile.9% saruri minerale. Alaturi de cirese. Din mugurii floriferi apar inflorescentele. . Umiditatea optima a solului in timpul perioadei de vegetatie este de 70-80% din capacitatea de cimp. Capsunul reuseste sa dea rezultate bune pe diferite tipuri de sol: aluviuni. fructele nu realizeaza marimea si calitatea specifice soiului. iar pe partile laterale . fosfor si vitamine. Din partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini.3-0. cind se formeaza noi frunze si incepe diferentierea mugurilor florali. In conditii de umiditate insuficienta durata infloritului se reduce. Cerintele fata de conditiile de mediu Capsunul apartine zonei temperate ceea ce presupune o arie mare de raspindire. capsunile sint primele fructe care apar pe piata. Este o specie foarte precoce. iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze.2 . dintre care vitamina C se gaseste in proportie de 40+90 mg %. gemuri.6-10. iar alta dupa recoltare. daca stolonii au fost in luna iulie. Din ele se prepara dulceturi. cit si pentru calitatea fructelor sale.8-1. sucuri etc. care formeaza din loc in loc noduri din care creste cite o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara. de forma unor filamente lungi de 30-50 cm. Brumele si ingheturile tirzii de primavara provoaca uneori pagube in plantatiile de capsun.2% zaharuri. dar si prelucrata. cernoziomuri. datorita maturitatii timpurii a fructelor. Poate fi cultivat numai in primii ani in livezile tinere. brun-roscat de padure. Ele nu se usuca deodata. trifoliate si cu folialele publescente pe fata interioara. Se poate cultiva atit in cimp. uneori si pe cea superioara. Sistemul radicular superficial se resimte rapid si puternic la insuficienta apei din sol. ca si verile deosebit de secetoase. Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante. Majoritatea soiurilor din sortimentul actual au un potential biologic de peste 20-25 t-ha. ci pe rind.stoloni. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori hermafrodite. dintre speciile pomicole. iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii . situata aproape de suprafata solului. Ele se consuma mai mult in stare proaspata. In stare proaspata capsunile contin 4. dind productii chiar in primul an de la plantare. specie pomicola cu talia cea mai redusa. In prezent. Frunzele capsunului sint lung petiolate. 0. Intr-o inflorescenta se formeaza frecvent 10 flori. In ciclul anual al capsunului sint doua perioade critice in aprovizionarea cu apa: una in timpul infloririi. In primul an de viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0. cit si in sere si mai ales in solarii. Iernile geroase si fara zapada dauneaza culturii. apoi se usuca. Desi este o planta cu cerinte moderate fata de lumina.5% acizi organici.6% pectine.2-0.5 cm). o parte din flori avorteaza. Capsunul are cerinte mari fata de apa.

toamna solul se ara ceva mai tirziu. In conditiile Moldovei se impune plantarea capsunului numai in terenuri irigate. . asezarii . in cantitate suficienta a substantelor organice. primavara devreme terenul se boroneste.2). VIII) cind avem material saditor pregatit (din cimp sau refrigerat). Se va avea in vedere. castravetii. ofera conditii din cele mai favorabile pentru aceasta cultura. Plantele clasice se vor mentine numai 3 ani de rodire. Daca stolonii urmeaza sa fie plantati primavara.cheltuielile de intretinere a culturii sint mai mari din considerentul ca in anul plantarii nu se obtine productia satisfacatoare de fructe.umiditate suficienta pentru pregatirea terenului. gradul de infestare a solului si speciile de buruiene (pir. Alegerea terenului Capsunul cere terenuri de gradina. Plante premergatoare Cele mai bune premergatoare pentru cultura capsunului sint: leguminoasele (varza.X). morcovul. aceasta realizindu-se abia in anul urmator. ardeiul. in al doilea an de la plantare. plantare si prindere. cu fertilitate naturala ridicata. fertile. aerate. ridichea de luna). deoarece in urma tasarii (indesarii. La plantarea de toamna se impun anumite conditii indispensabile reusitei acestei actiuni: .1 m. cu cel putin 4-5 saptamini inainte de inceperea plantarii stolonilor. Nerespectarea acestor conditii va avea ca rezultat obtinerea.VIII . Deosebit de importanta este prezenta in sol. paioasele (orzul. a unor plantatii slabe cu goluri de la care vom obtine productii normale abia in al doilea an. daca plantarea se efectueaza toamna. Plantatiile de capsun nu trebuie infiintate dupa asa premergatori ca : usturoiul. permeabile. permeabile si formind greu crusta. La stabilirea suprafetei trebuie sa se tina cont de necesitatea amplasarii culturii intr-un asolament legumicol. deci. usoare. Inaintea araturii adinci se administreaza 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. 350-400 kg superfosfat si 200-250 kg sare potasica la ha. vinetele. in primavara. Reactia solului trebuie sa fie slab acida sau neutra (ph 5. costrel etc). Cele mai bune pentru capsun sint solurile mijlocii: lutoase. Tehnologia culturii Plantatiile de capsun se infiinteaza primavara sau toamna in cazul plantatiilor clasice sau vara in lunile iulie august (14.5-7. mohor. fiind fertile. La plantarea de primavara . Pregatirea terenului Terenul se ara la adincimea de 35-40 cm.podzoluri. griul. iar apa freatica sa se gaseasca la o adincime de peste 0. ceapa.spre deosebire de plantarea de toamna .15. de asemenea. luto-argiloase si luto-nisipoase. Aluviunile si cernoziomurile. Nisipurile fertilizate si irigate ofera conditii optime pentru capsun. in acest caz.20. suficient de umede cu reactie slab acida. . carotful.n.) solului radacinile stolonilor se dezgolesc si plantele pot pieri. Capsunul .n. tomatele. conditie corespunzatoare solurilor de padure in care s-a format capsunul.calitatea rasadului. ovazul). Solurile argiloase. plane sau usor inclinate pina la 5 o uniforme. cele mlastinoase saraturoase si calcaroase (pH peste 8) sint contraindicate pentru aceasta specie. Fertilizarea de baza a terenului este o lucrare absolut obligatorie. VII . Nu se admite in nici un caz plantarea capsunului in sol proaspat arat.respectarea termenelor optime de plantare (25. deoarece toate aceste culturi contribuie la aparitia nematodei si servesc drept gazda intermediara pentru acest daunator.8 . iar nemijlocit inainte de plantare se lucreaza cu cultivatorul.

semirasfirate. . daca este posibil. se recomanda urmatoarele soiuri care se gasesc la inmultire: .5 m si adincimea de 15-20 cm.600 kg/ha.cu coacere semitirzie: Senga Sengana. cu grapa cu colti. Daca solul este atacat de nematozi. ale industriei si exportului. In caz de seceta. Nivelarea si modelarea terenului se face in functie de configuratia terenului.cu coacere timpurie: Salghirskaia raniaia. obtinut la Statiunea experimentala din Crimeea (Ucraina). terenul se marunteste si se niveleaza prin 2-3 treceri cu freza.soi de coacere timpurie. Zenit. se va aplica obligatoriu o irigare de aprovizionare a solului nivelat si marcat.15-20 mai.25-30 g. eventual cu grapa cu discuri in agregat. iar greutatea mijlocie e de 12-15 g. Fructele sint destinate pentru consum in stare proaspata. tufa este de marime mijlocie. boli si seceta. compacta. este mai indicat ca gunoiul de grajd sa se aplice la planta premergatoare. . cu un numar mediu de frunze.soi obtinut in Rusia. . aplicate cu 21-30 zile inainte de plantarea capsunului. de insusirile biologice: vigoare. cu un potential biologic de peste 20-25 t/ha. primele au o greutate de 15-12 g si ultimele. productiv. rezistent la ger. Zenit . Dezinfectia solului se face in functie de frecventa speciilor de daunatori din sol. Are un potential biologic de peste 16-20 t/ha. de la foarte timpurii la cele mai tirzii. foarte productiv. Dupa aratura de baza. Salghirskaia raniaia . de sistemul de cultura si de modul de irigare (prin brazde sau aspersiune). obtinut in Scotia. rezistent la ger si seceta. se foloseste sulfatul de potasiu. cea mai buna forma de modelare este brazda lunga de 40-100 m cu latimea de 0. cu o zi inaintea plantarii.40 kg-ha. S-a constatat ca irigarea prin brazde si prin aspersiune cu jet mediu si presiune de 4-5 atm. inlocuindu-se astfel trasarea rindurilor cu ajutorul sferei. lucrare care se poate realiza cu ajutorul cultivatorului sau a masinii de plantat legume. lucrare greoaie si foarte costisitoare. reglate la distanta stabilita de plantare intre rinduri a capsunului (70-90 cm). Calitatea fructelor este superioara tuturor soiurilor din sortimentul actual.este soiul de baza din sortiment. fiind rezistente la transportare. Ingrasarea in exces provoaca cresterea luxurianta a frunzelor si stolonilor in detrimentul fructificarii. Inceputul coacerii fructelor .450 kg-ha sau cu Dozamet pulbere . Red Gauntlet . pentru a se asigura o livrare cit mai ritmica a productiei si utilizarea cit mai uniforma a fortei de munca pe intregul sezon de recoltare. Gorella .reactioneaza nefavorabil la administrarea sarii potasice. Coacerea fructelor incepe cu 3-4 zile inaintea soiului Red Gauntlet. el se dezinfecteaza cu Dozamet granulat .soi obtinut in Belgia. de culoare rosie aprinsa. a dat rezultate foarte bune. Fructele mari la culesul I . De aceea. Fructele sint destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare. iar drumul principal are o latime de 5-6 m. bine infrunzita. rotunde. inainte de aratura de baza solul se trateaza cu Heclotox 3% sau Lindatox 3% . de culoare rosie aprinsa. Intre ele se lasa drumuri secundare late de 3 m. |inind cont de cele aratate mai sus. Pentru combaterea viermilor albi (Melolontha) si a vermilor sirma. de coacere mijlocie. potential 15 t/ha. Gorella. Parcelele se formeaza cu dimensiuni de 100-200/0-100 m (0. In cazul irigarii prin brazde. de aceea. Brazdele se realizeaza cu masina de modelat terenul. Soiurile se vor alege cu coacere esalonata. Plantatul capsunului Actiunea plantarii capsunului va fi precedata de marcarea terenului. comportarea fata de diferiti factori pedoclimaterici.cu coacere mijlocie: Red Gauntlet. Alegerea soiurilor Soiurile se aleg in primul rind in functie de cerintele pietei. 5-10 g.5-2 ha). Fructul are forma conica. Cu una din aceste masini se vor marca viitoarele rinduri de capsun. rezistenta la boli. productivitate etc. Se caracterizeaza prin tufe viguroase.

Este important de retinut acest aspect. pentru pastrarea intregii cantitati de substante de rezerva acumulate pe parcursul formarii stolonului. bine dezvoltati. nu pornesc in crestere. Indiferent de felul cum se realizeaza plantarea. Mocirla trebuie sa fie suficient de consistenta pentru a adera la radacini.1 Plantarea capsunului. 1 . cea mai tinara. lasindu-se numai una. sanatos. lasindu-se 2-3 frunzulite. cu cel putin trei frunze si cu un sistem radicular lung de 8-10 cm. De asemenea. la atacul de verticiliu. Plantarea manuala se executa cu plantatorul si cuprinde operatiile de: executare a gropii cu plantatorul. Stolonii mocirliti se asaza in ladite cu care vor fi transportati la locul de plantare. Radacinile nu se fasoneaza.incorecta. deoarece volumul radacinii este necesar. pentru buna fixare a stolonilor in pamint. Tehnica plantarii Calitatea biologica a materialului saditor joaca un rol important in reusita plantatului de capsun. dimpotriva. 70-90 cm intre rinduri. un rol foarte important pentru reusita culturii il are respectarea adincimii optime de plantare – colectia stolonului sa fie la nivelul solului (Fig. introducere a stolonului in groapa si stringerea radacinilor (impanarea) cu plantatorul (Fig. foarte productiv. Plantarea se face in rinduri simple.stralucitoare. Este bine ca stolonii sa se mocirleasca individual.corecta. existind chiar riscul putrezirii mugurelui. si 20-25 cm intre plante pe rind sau 70-55 mii stoloni la . In caz de timp secetos (plantarea de vara). 2. Calitatea fructelor este superioara tuturor soiurilor din sortimentul actual. Cind.soi obtinut in Germania.3). astfel incit intregul sistem radicular al fiecaruia sa fie cuprins de mocirla. (Fig. provenit din plantatii mama producatoare de stoloni. chiar daca se prind. Fasonarea consta in indepartarea resturilor de filamente si frunze uscate. rezistent la ger si seceta. balega de vita si apa) conditioneaza in mare masura prinderea la plantare. Pina la plantare trebuie infaptuite doua operatii premergatoare: fasonarea si mocirlirea stolonilor. cu ajutorul masinii speciale care se utilizeaza pentru plantarea rasadului de legume cu anumite modificari. Plantarea se face manual sau semi-mecanizat. stolonii sint plantati prea sus. iar mugurele central (inima) sa nu fie acoperit cu pamint. In timpul efectuarii lucrarii se va avea grija ca solonii sa nu fie expusi la soare sau vint.3 . Fig.1). in primul rind. stolonii. fiind insa sensibil la putregaiul cenusiu. Materialul saditor este reprezentat prin stoloni liberi de viroze.2). care trebuie sa fie perfect verticala si dreapta. obtinuti la Institutul de Cercetari stiintifice. Inceputul maturarii fructelor este cu 2-3 zile dupa soiul Red Gauntlet. Cind plantarea se face prea adinc. radacina nu se fasoneaza (scurteaza) decit daca depaseste lungimea de 20 cm. deoarece mai ales radacinile manifesta o mare sensibilitate la acesti factori. Senga Sengana . Soiul are un potential biologic de 15-16 t/ha. Mocirlirea stolonilor (amestec format din pamint galben. Stolonii trebuie sa fie vigurosi. Este absolut obligatoriu ca stringerea radacinilor sa se faca pe intreaga lungime pentru a asigura contactul lor cu solul. iar in al doilea rind. foarte mare importanta pentru prinderea la plantare o are pozitia radacinilor. De regula. se ataca slab de putregaiul cenusiu. se indeparteaza toate frunzele. Plantele sint rezistente la ger. selectie si tehnologii pentru pomicultura din Chisinau. ei se descalta si pier.

Fig. a) Lucrari de intretinere in anul plantarii.2-3. In continuare. Prima prasila se executa la o adincime mai mare ca de obicei (10-12 cm). cind temperatura aerului coboara sub 5 grade Celsius. completarea golurilor (peste 12-14 zile) etc. La plantarile de primavara si de toamna. Irigatul se face prin aspersiune sau brazde. folosindu-se tractiunea animala sau cu cultivatorul actionat de tractorul legumicol. Incorporarea lor se face cu sapa. Soiurile timpurii se vor planta la distante mai mici. Dupa plantare. dupa recoltarea fructelor). iar in cazul plantarii de toamna . se executa prima prasila superficiala. 2 Plantarea stolonilor Fig. In cazul plantarii de primavara pina in toamna se dau 5-6 irigari a cite 300-350 mc/ha in functie de regimul de precipitatii. In timpul verii. La inceputul iernii. Dupa circa 2 saptamini dupa plantare. spargerea crustei.hectar. primul an este fara recolta. Lucrari de intretinere. toamna tirziu. respectiv. cultura trebuie sa fie bine incheiata. b) Lucrari de intretinere in anii urmatori. la 20 cm. cunoscindu-se ca perioada pina la inradacinarea stolonilor este hotaritoare in asigurarea unei plantatii reusite fara goluri. ori manual. avindu-se grija deosebita ca plantele sa nu fie deranjate cu sapa. utilizindu-se norma 30-350 mc/ha la o udare. trebuie data o atentie deosebita ingrijirii plantelor prin irigare.. Lucrarea se executa cu grebla actionata de tractor sau animale. Dupa plantare. si 100 kg/ha. 3 Plantarea stolonilor . pentru a favoriza dezvoltarea rapida a sistemului radicular. iar plantele sanatoase si viguroase. care se scot din cultura si se ard. Administrarea lor se face cu ajutorul masinilor folosite la culturile legumicole. dupa zvintarea terenului. o echipa instruita va controla calitatea plantatului mecanic si va completa golurile cu stoloni din soiurile respective. stolonii se suprima de 2-3 ori. prasitoarea. se executa prasile superficiale de cite ori este nevoie. se executa strinsul fructelor uscate si resturilor vegetale. Intre rinduri intretinerea solului se face cu prasitoarea. astfel ca prin mulci sa se poata observa frunzele rozetelor. cultivatorul sau freza. in strat gros de 3-4 cm. Fertilizarea suplimentara cu azotat de amoniu 300 kg/ha administrat in 2 reprize (200 kg/ha primavara dupa greblarea culturii. La incheierea vegetatiei. cultura de capsun se mulceste contra gerului cu paie marunte uscate etc. motofreza sau freza purtata. Primavara devreme.

care asigura polenizarea. Tunelele se aseaza direct pe cultura. Se protejeaza plantatiile de capsun in cultura anuala sau in cultura multianuala (in al doilea an de vegetatie). Suge sucul din frunzele tinere care se sbircesc. pina cel mai tirziu 10-15 martie. imediat dupa topirea zapezii. o mare paguba aduc daunatorii.5 ore. pina la sfirsitul recoltarii fructelor.Erbicidarea Intretinerea solului se poate realiza si prin folosirea erbicidelor. Plantele atacate de nematode isi intrerup cresterea si . Paianjenul capsunului (Tarsonemus pallidus) este unul dintre cei mai raspinditi si mai periculosi daunatori. folosindu-se orice aparat pentru stropit la inaltime mica. fructele devin foarte mici. iar lungimea. fara caldura artificiala. Senga Sengana s.a. mulcirea cu paie tocate la aparitia primelor fructe si inflorescente. rasadnitele cu sau fara biocombustibil s.7-0.5 m. iar in rind . odata cu inceputul cresterii frunzelor. amplasate pe terenuri usoare si mai scurte. Cantitatile optime pentru a se aplica sint urmatoarele: 3.8-2. In tunele mari se creeaza un microclimat mai favorabil pentru plante decit in tunele mici (care acopera numai 1-2 rinduri de capsun). Vatamarea puternica a plantelor reduce roada pina la 50-60%. tunelele individuale simple si duble. Lucrarile de ingrijire ale culturii protejate sint aceleasi ca si in cimp deschis: udari. devin galbene. Ierneaza pe tufa la teaca frunzei. prasile.8 m la baza. care se indoaie in arcuri cu inaltimea de 0. care se incalzesc repede primavara. in plus. 4. Tratamentul se executa la pregatirea terenului. intre benzi .5 la/ha. in special paiangenul capsunului. pentru a mari eficienta acesteia. Protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor In conditiile Moldovei. Se foloseste produsul de Simasin in cantitate de 1-1. in cimp. se obtin fructe mici si diforme. carabusul si altii. se aeriseste zilnic sau o data la doua zile (cind timpul nu permite).15-20 cm. tratamente fitosanitare.5 kg/ha diluat in 1000 litri de apa. dar in conditii de seceta. In conditii de polenizare insuficienta (nu sint fecundate toate pistilele). lucrarile de intretinere se fac mai usor. cu scopul de a evita temperaturile interioare prea ridicate si umezeala excesiva din adapost. apoi se aeriseste numai in orele calde ale zilei (18-20 grade).5 . Nematodele sint niste viermi paraziti foarte periculosi. peste 30 minute dupa erbicidare.3 m. cu o nuanta uleioasa. Sub pelicula plantele se tin pana la primul cules al fructelor. In plus. Cultura protejata a capsunului Se practica sub adaposturi temporare sau permanente. Pe masura ce se erbicideaza. deseori se usuca.5 m si chiar 7m. gargaritele florilor. Se inmulteste primavara. Cele mai utilizate si mai corespunzatoare sint solariile-bloc. pe soluri grele si cu continutul de humus 3%. Inaltimea tunelelor este de 1. In primele 10-15 zile in tunele nu e necesara aerisirea. coacerea fructelor in tunele poate fi grabita de la 14-15 zile la 30 zile fata de cea in cimp deschis. plantele se planteaza in benzi. 5% din socoteala 0. solariile-bloc. O metoda buna si simpla de combatere a paianjenului este indepartarea frunzelor imediat dupa culesul fructelor.3 kg/ha. largi de 3. nematodele. Masurile de combatere. de 30 m. cind temperatura aerului este mai mare de 5 grade C. Plantele se trateaza primavara sau dupa recoltarea fructelor cu Karate. Pentru cresterea capsunului in tunele. cum sint: tunelele din folii de plastic. pe soluri medii si continut de humus 2-3%.5-2 kg. se recomanda a se iriga prin aspersiune timp de 1-1.30 cm. Red Gauntlet. In perioada infloritului. Tunelele pot fi si mai mici. Venzarul se aplica imediat dupa prima prasila. deschiderea adapostului permite patrunderea albinelor. In culturi protejate dau rezultatele cele mai bune soiurile Gorella.25 m. In anumite conditii. 2. facute din capete de sirma cu diametru 4-6 m si lungimea de 2-2. mediul cald si prea umed provoaca avortarea florilor. nedezvoltate.a. inainte de plantare sau primavara. Pentru cultura capsunului cel mai eficace erbicid s-a dovedit Venzarul (Lenacil).

anormale. Gargarita florilor de capsun (Anthonomus rubi) este un gindacel de culoare neagra.aproape nu fructifica. Pe sectorul atacat de nematode capsunul nu se cultiva timp de 4-5 ani. gargarita roade pedunculul floral. apare o noua generatie de gargarite. Este important ca in timpul aplicarii nematocidelor temperatura solului la adincimea de 15 cm sa nu fie mai joasa de 4o C. De aceea. b. Toamna. tiazon (100-150 g) la 1 m patrat. Frunzele plantelor atacate sint mici. a-mascul. 4 Paianjenul capsunului. Peste o luna. dupa recoltare. cauzind deformarea lor. ceapa si alte culturi agricole. Fig. castravetii. Acest lucru are un efect cunoscut. fructele devin marunte. prin amestecarea solului) nematocide: Carbotion (150-200 g). inainte de plantare. dar nu mai inalta de 26o C. fructele . 5 Nematoda capsunului: a-fiinta adulta.c . sau primavara. stolonii si coditele frunzelor au umflaturi. Aflindu-se in interiorul plantei. In scopul dezinfectiei. ca urmare. Pe plantatiile de capsun se intilnesc doua tipuri de nematode: nematoda capsunului si fragului si viermele tulpinei. stolonii se tin in apa fierbinte (47o C) timp de 15 minute. b-femela Nematoda capsunului (Aphelenchoides fragariae) si fragului populeaza teaca frunzelor si mugurilor.planta atacata Plantele vatamate cresc slab si formeaza lastari florali scurti. tomatele. ierneaza sub resturile plantelor uscate. lastarii florali . lastari si muguri florali. se introduc (pina la 15 cm adincime. Primavara devreme se hraneste cu frunze.umflati. Fig. limburile frunzelor se rasucesc. cu 30 zile pana la plantare in sol. . deformate. daunatorul aproape ca e inaccesbil actiunii multor substante toxice. In a doua jumatate a verii acest daunator trece pe plantatiile de zmeur. DD (70 g). Viermele ierneaza in inimioara plantelor (mugurele terminal) si in frunze. care se hranesc cu frunze si fructe necoapte. bobocii se ofilesc si cad. Masurile de combatere. insa capacitatea de inradacinare a plantelor scade. Dupa depunerea oualor. trebuie sa le smulgem si sa le ardem sau sa le ingropam adinc undeva in afara plantatiei. fasolea. Nematoda tulpinii (Ditzlenchus fragariae) dauneaza capsunul. imediat cum observam plante vatamate.

Carabusul de mai (Melolontha melolontha). 50% . Nu se recomanda plantarea pe acelasi sector a capsunului si a zmeurului. Tufele vatamate se usuca.0.d . Capsunul este atacat de larvele carabusului. inainte de plantare. cu capul roscat. ori Karate. gindacii se scutura pe un asternut pregatit din timp. in special pe primii. de culoare alba.6 l/ha. Fig.larva atacata. In timpul imbobocirii. Solul din plantatie trebuie mentinut in stare afinata. carabusul de mai.0. c.insecta adulta. care vietuiesc in sol 23 ani si se hranesc cu radacinile plantelor. . plantele se stropesc cu solutie de Actellic. Masurile de combatere. pentru ca femela alege pentru depunerea oualor un pamint compact si intelenit. 6 Gargarita florilor de capsun.5 la/ha. Solul din jurul tufelor trebuie bine lucrat.Intr-o masura mai mare sint atacate soiurile timpurii. de exemplu. coropisnita sau olenca. In afara de daunatorii de baza. capsunul mai este atacat si de alti daunatori ca. Larvele sint destul de mari. Daunatorul poate vatama pina la 60% din mugurii florali. b . care dau cele mai mari fructe. Masurile de combatere. a . Cei mai buni premergatori pentru capsun se socot culturile prasitoare. 5% . lungimea corpului atinge 45 -65 mm. Bobocii daunati se string si se ard.larva. Strinsul larvelor in timpul lucrarii solului. In faza imbobocirii (cu o saptamina inainte de inflorire).

insecta adulta. Masurile de combatere. patarea alba si patarea bruna a frunzelor si putregaiul cenusiu al fructelor. Cea mai eficace este folosirea momelii otravitoare din boabe fierte de porumb. Fainarea ataca suprafata frunzelor. Masuri de combatere.larva. Fig.larva atacind radacina Coropisnita (Grillotalpa grillotalpa). slab vizibila. pina la inflorire si dupa recoltarea fructelor. cu 3-7 zile inainte de plantarea capsunului. a . se usuca. bogate in humus. Frunzele bolnave devin aspre. se aplica stropitul cu o solutie de soda calcinata (50 g la 10 l apa) in care se adauga sapun (50 g) sau Baileton. griu si ulei vegetal (30 g ulei la 1 kg de boabe) si fosfid de zinc (50g la 1 kg de boabe). dar in anii ploiosi are o manifestare mai puternica pe ovare si fructe. Patarea alba a frunzelor (Ramularia tulasnei) si patarea bruna a frunzelor (Marssonia potentila) ataca limbul. flori si fructe aceasta boala nu se observa chiar si la soiurile sensibile.5 m toamna. In perioada vegetatiei. . Coropisnita si larvele ei pot fi prinse in gropi umplute cu gunoi putrezit. Boabele otravite se introduc in sol la o adincime de 2-3 cm.04-0.Fig. c . verticileza si fitoftoroza. pe solurile tratate cu ingrasaminte organice. Coropisnita se intilneste cel mai des pe sectoarele umede si irigate. 8 Coropisnita.femela.ponta intr-un leagan in sol Principalele boli care ataca capsunul sint: fainarea. capsunului. cartofului. Este un daunator polifag. formind mai ales pe partea inferioara a frunzelor o depunere fainoasa de culoare alba.2 kg/ha ori suspensie de 0. marginile labilor se rasucesc sub forma de luntre. 7 Carabusul de mai. Odata cu sosirea temperaturilor joase gunoiul se scoate si se imprastie. aducind mari pagube legumelor. a .05%. Ovarele atacate nu se dezvolta si. in apropierea iazurilor si riurilor. rasadului in sere. deseori. Ataca peste 40 plante. b . Insectele se duc la iernare in gropi. 25% din socoteala 0. Respectarea distantelor de plantare pe rind. manual ori cu semanatoarele. iar fructele au un miros neplacut de mucegai. In conditiile Moldovei. pe boboci. b . Insectele adulte si larvele se hranesc cu radacinile capsunului. Gropile se sapa la adincimea de 0. dupa ce planta se usuca.

Plantarea se efectueaza numai cu stoloni sanatosi. se apleaca la pamint. El se poate pastra 3-4 ani. de ambele parti ale rindurilor e necesar sa asezam un strat de paie maruntite (dupa strinsul roadei. 9 Patarea alba a frunzelor La inceputul dezvoltarii bolii apar pete rotunde. se aduna si se distrug). Primavara trebuie nimicite frunzele moarte si alte resturi vegetale. Verticileza (Verticillium albo-atrum). Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). ceea ce provoaca inevitabil pieirea fructelor. ele se cosesc si se ard. Nu se admite indesirea plantatiilor. de aceea stolonii de prisos se indeparteaza. Fig. nu trebuie introduse doze mari de ingrasaminte de azot. pedunculul floral si pedunculul fructelor. le . Este o boala larg raspindita a capsunului si zmeurului. Boala istoveste puternic plantele. Roada se va str`nge la timp. Daca in perioada coacerii fructelor timpul este ploios. inainte de inflorire si dupa recoltarea fructelor. 50% sau Sumilex. In a doua jumatate a verii. Cind incep sa lege fructele. fructele putrede se vor pune intr-un vas aparte (iar apoi se vor ingropa in pamint).1%. 25% cu suspensie de 0. in timpul afinarii solului. care apoi se ingalbenesc si in jurul lor apare o borbura de culoare rosu-inchis. Primavara devreme. se string toate frunzele vatamate si se ard. 50% cu suspensie de 0. Fig. Pedunculii florali vatamati devin cafenii. florile. cafenii. Plantatiile de capsun nu trebuie indesite.05% ori cu suspensie de 0. care le incercuiesc. se foloseste stropitul primavara pina la inflorire si dupa recoltarea fructelor cu Baileton. Pe fructele infectate apar niste pete mari de culoare bruna. Masurile de combatere.2% de Rovral.petiolul. pedunculul. Agentul patogen al acestei boli provocate de ciuperci ierneaza in tesuturile infectate ale plantelor in sol. indoindu-se. 10 Putregaiul capsunului Masurile de combtere. infectia se raspindeste repede si poate nimici pina la 40-50% din roada. stolonii. Dintre masurile chimice de combatere se aplica trei stropiri cu zeama bordoleza de 1%: la inceputul cresterii. ovarele si fructele. se subtiaza si. in caz de vatamare a frunzelor. Din mijloacele chimice de combatere. provoaca uscarea lor in masa. Ataca frunzele.040. Se aplica in special masuri de profilaxie. Miceliul patrunde in tufele de capsun prin radacini.

Udatul spre sfirsitul toamnei creeaza conditii favorabile pentru iernarea plantelor. Se permit fructe fara peduncul si cu caliciu decolorat. se rupe pedunculul de sub caliciu. de obicei. ceea ce cauzeaza retinerea cresterii. la calitatea respectiva. De aceea. Norma de udare este de 300-350 m3 /ha. orz. cresterii si coacerii fructelor. mai ales la fructele mai mari. mai cu seama cele de griu. deci si roada va fi mai mica. evolutia climei. tutunul. frunze si plastic negru. in timpul infloririi. pleava. fructele se maturizeaza in a doua decada a lunii mai.2%. Pentru ca fructele de capsun sint moi si foarte perisabile. Boala se intilneste de cele mai multe ori in sectoarele umede. apa de udat sau cu uneltele de lucrat solul. cu caliciu si o portiune scurta de peduncul.Insuficienta de umezeala in sol in prima jumatate a perioadei de vegetatie. deoarece iarna radacinile se pastreaza mai bine in sol umed decit in sol uscat. Capsunul are nevoie cel mai mult de umezeala in timpul infloririi. Capsunul nu poate fi plantat in locul vechi decit peste 4-5 ani. Din preparatele chimice la combaterea acestor boli se recomanda Aliette. Rozeta de frunze se desface si tufele atacate par asternute la pamint. ele pot sa nu aiba caliciu. Fructele de diferite marimi pot fi amestecate in . Paiele se intind pe toata suprafata rinduri intr-un strat gros de 3-4 cm. dupa strinsul recoltei. cu unghiile. fructele se pun direct in cosulete. Din mina. formarea mugurilor florali si acumularea rezervei necesare de substante plastice pentru anul viitor. In timpul culesului ne vom stradui sa nu atingem fructele cu mina. In functie de soi. dezvoltarea stolonilor. frunzele devin brune si ele (uneori se inrosesc) si se usuca. Mulcitul plantatiei are ca scop principal sa fereasca fructele de murdarire de pamint in timpul ploilor sau irigarii. pamintul se acopera cu diferite materiale: paie. Este interzisa folosirea materialului saditor de la plante bolnave. Paiele. Irigarea sporeste intotdeauna roada. fara defecte. Plantele se stropesc in timpul vegetatiei cu suspensie de 0. in care caz apar cu usurinta si mucegaiurile (Botritis cinerea). Plantele necesita multa umezeala si dupa recoltare: pentru regenerarea cresterii tufelor. Radacinile subtiri si cele fibroase ale tufelor se necrofiaza. se executa 5-6 culesuri ale fructelor. dau rezultatele cele mai bune. expozitia terenului.recoltatul se face cu ambele mini. iar cu dreapta. Capsunile pentru consum in stare proaspata se recolteaza cu caliciu si cu o portiune mica din peduncul. care se ataca de verticileza (tomatele. Pericolul este mai mare cind ploile cad in perioada de maturare a fructelor. mai ales atunci. Aceasta micoza provoaca coplesirea si ofilirea rapida a tufei plantelor sau a frunzelor periferice. micsoreaza numarul si marimea fructelor. ierburile leguminoase). iar mai tirziu . secara. Recoltatul capsunilor se face la 30-40 zile de la inceputul infloritului. Boala se dezvolta mai intens cind capsunul se cultiva mai multi ani la rind. Fitoftoroza se raspindeste cu materialul saditor infectat si cu bulgarii de pamint. Fructele cu pamint sint depreciate calitativ.astupa vasele. permit o scurgere rapida a apei de pe frunze si o circulatie mai buna a aerului. de la degetul mare si cel aratator. Masurile de combatere a verticilezei si fitoftorozei. Partile interioare ale radacinilor si tesuturile inimii tufei infectate sisi schimba culoarea si pier. castravetii. la zvintarea fructelor si impiedicarea dezvoltarii mucegaiurilor. cind se formeaza roada anului viitor. cartoful. Fructele de clasa II . Simptomele apar in timpul cresterii si coacerii fructelor. Fructele de clasa I trebuie sa depaseasca 25 mm in diametru. Ele tin fructul la distanta mai mare de pamint. fara componente nevegetative. in unul si acelasi loc. Fitoftoroza (Phitoftora fragariae). in soluri usoare.pieirea plantelor. plantele vor avea mai putini muguri florali. Tufele de capsun necrozate se scot din pamint si se distrug. se face irigarea de aprovizionare. uniforme. prin faptul ca sint mai rigide. deformate. Frecventa udarilor depinde de conditiile timpului si de starea solului. Ele se descompun treptat si pier. Perioada de recoltare dureaza 20-30 zile (de la sfirsitul lunii mai pina la incheierea lunii iunie). culegatorul facind in acelasi timp si sortarea fructelor. ceea ce in Moldova se intimpla destul de des.se permit mai mici de 25 mm si fructe mari. 80%. Pentru 1 ha sint necesare 3-4 tone de paie. sau pot avea partial. nu se permite plantarea capsunului in sectoarele unde au crescut plante. Dupa o toamna secetoasa. Cu stinga se tine pedunculul. Daca nu vom uda indeajuns in a doua jumatate a verii (august). curate. Pentru a preintimpina cel putin partial aceste neajunsuri. Irigarea capsunariei. Pe acest parcurs. Pentru a preintimpina aparitia bolii. recoltatul trebuie sa se faca cu foarte mare atentie. libere de vatamari si defecte mecanice.

la recoltat. pe timp racoros. . dupa ce se ridica roua. atacate de boli si daunatori imediat dupa recoltarea fructelor.cosulete ori cutii. in care scop. fructele sa nu fie prea coapte.combaterea bolilor si daunatorilor.obligatoriu. La capsun este interzisa transvarzarea (mutarea dintr-un vas in altul). Pot fi incluse si fructele prea coapte. care permit un randament sporit la cules si asigura posibilitati optime de sortare in timpul culesului si transportarii. Capsunile se culeg in cosulete de material plastic. iar in perioada coacerii in masa a fructelor se recolteaza in fiecare zi. Se permit mici defecte mecanice. Resturile vegetale se scot din cultura si se ard. suprimarea stolonilor odata cu prasitul. dar nu mai mult de 10% din marimea fructului. pentru ca ea depreciaza calitatea fructelor. Irigarea dupa cosire si erbicidare este obligatorie pentru refacerea imediata a frunzisului si. intretinerea plantatiilor de capsun consta in urmatoarele lucrari: . Cel mai practic este ca aceste cosulete din material plastic sa fie asezate in strativele speciale pentru recoltat capsune. de carton sau de furnir. infectate si infestate de agentii patogeni si daunatori. buruiene etc). ori de cite ori este nevoie. . amenajate cu sistem de racire. omizi. .mentinerea plantatiilor curate prin prasire repetata. si numai dupa aceea sa fie transportate in vagoane sau masini speciale. In plantatiile de 2-3 ani. in instalatii speciale sau la un loc racoros si cu ventilatie buna. Fructele destinate transportarii la distante mai mari sau exportului se recolteaza cind sint intrate in pirga. in functie de pretentiile beneficiarului.5%. de asemenea.irigarea. La aparitia frunzelor se aplica un tratament cu zeama bordoleza de 0. pentru a se obtine o recolta buna in anul viitor. Daca fructele s-au recoltat pe timp calduros este bine ca impreuna cu ambalajele respective sa se puna la preracire.5-1. la inceputul si sfirsitul perioadei de coacere. .0 kg. . Prin aceasta lucrare plantele se degajeaza de toate frunzele imbatrinite. cu o capacitate de 0. dar sanatoase si fara orice componente nevegetale (insecte. recoltarea se face la 2-3 zile. Pentru recoltarea capsunilor in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: . Mobilizarea solului dupa cosirea plantelor se face cu ajutorul cultivatorului si se corecteaza manual cu sapa in vederea erbicidarii.recoltarea trebuie sa se faca in orele de dimineata. plantele se cosesc la 2-3 cm inaltime de la tulpinile plantelor. Lucrari de intretinere dupa recoltare Dupa recoltarea fructelor. Prin executarea acestei lucrari se faciliteaza si executarea celorlalte lucrari de cultivare si erbicidare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful