Digitally signed by Biblioteca UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document

Catedra

Electromecanica

ANDREI CHICIUC

ANGELA CORJAN

Metrologie, Standardizare şi Mãsurãri
Curs de lecţii

ΦU

ΦI ΦB

~U

Chişinãu – 2002

Lucrarea reprezinta notite de curs la disciplina Metrologia, Standardizarea si Masurari si se adreseaza studentilor de la anul III, Facultatea de Energetica, de la specializarile: 1903 – Electromecanica; 1906 – Metrologie, standardizare, control si certificarea productiei, dar este utila tuturor celor ce doresc sa se familiarizeze cu unele aspecte ale tehnicii masurarii. Cursul de lectii reprezinta un rezultat al activitatii autorilor sub tutela distinsilor profesori universitari Carmen GOLOVANOV (Universitatea “Politehnica” Bucuresti) si Mihai CRETU (Universitatea Tehnica “Gh. Asachi”, Iasi) si, în acelasi timp, se bazeaza pe lucrarile celor mai valorosi specialisti în domeniu din România.

Elaborare: Dr. ing. Andrei Chiciuc (capitolele 1 3, 6 10) Ing. Angela Corjan (capitolele 4, 5)

Referent stiintific: Prof. Dr. ing. Petru Todos

→ U.T.M., 2002

4

Metrologie, Standardizare si Masurari

1. NOÞIUNI GENERALE DE METROLOGIE 1.1. Obiectul metrologiei. Conceptul de masurare Metrologia, stiinta masurarilor, are ca obiect determinarea valorica a marimilor fizice. Metrologia (”metron” - masura, “logos” - stiinta) este o ramura a stiintelor fizice si îsi are radacini în începuturile cunostintelor practice si stiintifice. Din cele mai stravechi timpuri Omul a simtit necesitatea de a stabili raporturi cantitative între elementele componente ale activitatii sale. Ca un exemplu elocvent, în existenta unor cunostinte profunde în domeniul masurarilor în antichitate, pot servi constructiile piramidelor din Egiptul antic. Masuratorile ulterioare asupra piramidei lui Keops au dedus egalitatea:

4L = 2π ⋅ H
unde: L este lungimea laturii bazei patrate a piramidei, H – înaltimea piramidei.

(1.1)

Indiferent de unitatea de masura a lui L si H, din relatie se poate deduce valoarea precisa a constantei cercului – π =2L/H=3,1428571 – ceea ce presupune ca egiptenii admiteau sfericitatea pamântului. Utilizând metrul ca unitate de lungime, se obtine L=231,5 m si H=14,7 m din care rezulta ca 4L=927 m – o lungime corespunzatoare arcului de ½ minut sexazecimal al meridianului pamântesc. Orice activitate a omului, care foloseste mijloace tehnice si care are impusi niste parametri de precizie, presupune cel putin o operatie de masurare, prin care sa se certifice realizarea preciziei cerute. Masurarea a devenit o componenta indispensabila în toate etapele de atestare a calitatii unui produs, din faza de conceptie pâna la controlul final. Metrologia este domeniu al stiintei si tehnicii care se ocupa de aspectele teoretice si practice ale procesului de masurare, oricare ar fi incertitudinea acestora si este divizata în:  Metrologia generala (teoretica) trateaza aspecte comune ale metrologiei privind structura normelor de marimi fizice, unitati de masura, erori de masurare, teoria masurarii.

Andrei CHICIUC

Marimea de masurat Xi Mijloc de masurare Xe Receptor Sursa de perturbatii Fig. adica între toate perechile de elemente care se pot forma sa se poata stabili relatii de ordine: mai mare sau mai mic. prezinta importanta acele marimi care pot fi evaluate cantitativ si se pot exprima valoric. încât elementele multimii pot fi aranjate intr-o succesiune unica. metrologie medicala. în vederea asigurarii uniformitatii. metrologie industriala. Notiunii de masurare i se pot da mai multe definitii:  Masurarea este operatia experimentala prin care se determina. În figura 1.  Metrologia legala trateaza totalitatea cerintelor. metrologia în domeniul tehnicii nucleare etc). astfel încât fiecarui element din multimea Andrei CHICIUC . este prezentata schema generala a procesului de masurare. Schema generala a procesului de masurare.  între multimea starilor si multimea numerelor reale sa se poata stabili o corespondenta biunivoca. prescriptiilor tehnice si juridice privind conservarea si transmiterea unitatilor de masura.1.Notiuni generale de metrologie 5  Metrologia aplicata trateaza aspecte teoretice si practice (tehnica masurarilor) privind masurarile în anumite domenii (ex.1. este necesara îndeplinirea a doua conditii :  multimea starilor sa fie ordonata. cu ajutorul unor mijloace de masurat. Prin marime se întelege tot ce poate varia cantitativ. valoarea numerica a unei marimi în raport cu o unitate de masura data. Pentru ca procesul de masurare sa poata avea loc. Din pun punct practic. ca urmare a unei posibilitati de asociere unor siruri de numere naturale.  Masurarea este operatia prin care se stabileste pe cale experimentala raportul numeric între marimea de masurat si o valoare oarecare a acesteia. preciziei si legalitatii masurarilor. 1. luata ca unitate de masura.

Elementele procesului de masurare: 1. dupa cum pare evident.6 Metrologie. poarta denumirea de scara sau scara de referinta si ea presupune alegerea unitatii de masura. …. acceleratie.2. densitate. mijlocul de masurat.). Metoda de masurare este ansamblul de principii si procedee folosite în vederea obtinerii unor informatii de masurare = SOFT. Aceasta corespondenta. Xn} si multimea numerelor reale IR (fig. X2. Standardizare si Masurari starilor sa-i corespunda un numar real si numai unul. 1. 2. Obiectele (masuranzii) pot fi clasificate în masurabile si nemasurabile si. Notiuni generale despre masuranzi (marimi fizice) Marimile fizice caracterizeaza proprietatile fizice ale materiei sau starilor fizice (masa. etalonul. miscarea materiei (viteza. Masurarea este procesul de corespondenta între multimea de stari care descriu proprietatile obiectelor si fenomenelor {X1. vâscozitate). masurandul (marimea de masurat). Valoarea numerica a marimii fizice este elementul din multimea numerelor reale care corespunde unui element din multimea de stari (este un numar pozitiv. metoda de masurare. 3. zero sau negativ care depinde de conventia de scara adoptata). în continuare se vor examina numai marimile masurabile. Andrei CHICIUC .2. 4. Marimile fizice pot fi exprimate astfel: Valoarea Valoarea unitate de marimii fizice numerica masura = + Valoarea marimii fizice este exprimarea marimii prin valoare numerica si unitate de masura. 1. volum. Mijlocul de masurare este ansamblul de mijloace tehnice utilizate în procesul de masurare = HARD. care se stabileste conventional. deplasare) etc.

rezulta: X .2) Daca se alege o alta unitate de masura u′m . Prin alegerea unei unitati si prin procedeul experimental de masurare. depinde de conventia de scara). Rezultatul masurarii (valoarea numerica a marimii masurate) Xm este un numar adimensional si variaza invers proportional cu unitatea de masurare adoptata. Xn Multimea numerelor reale{IR} . X = X ′ m ⋅ u m X m′ = u′ m ′. .Notiuni generale de metrologie 7 Unitatea de masura este elementul din multimea de stari ale unei marimi fizice care corespunde valorii 1 (sau elementul careia i se atribuie un nume.2. -3 -2 -1 0 1 2 . 1. Dar marimea fizica fiind independenta de sistemul de unitati adoptat. Fig. Andrei CHICIUC . notata prin simbolul X. Xm = X um .3) Multimea de stari {X} X1 X2 X3 . (1. se exprima prin produsul dintre unitatea de masura adoptata um si valoarea numerica obtinuta Xm: X = Xm ⋅ um . fiecarei marimi fizice i se asociaza o valoare numerica. . . Marimea fizica. (1.Definirea procesului de masurare. Conventia de scara u . evident va rezulta o valoare X m′ diferita de Xm.

evident. scara se stabileste prin fixarea unui anumit numar de repere. analiza rezultatelor masurarii si timpul de masurare. masa. etc. 1. Ca exemplu de marime neaditiva poate servi trecerea de la scara Fahrenheit la scara Celsius pentru temperatura: ΘC = 5 ( Θ F − 3 2) 9 (1. Andrei CHICIUC . De exemplu: temperatura. permitivitatea dielectrica ε r . Clasificarea marimilor masurabile Criteriile de clasificare a marimilor masurabile sunt diverse. Marimi neaditive nu prezinta proprietatea de însumare dar are sens fizic diferentiala ∆ X. tensiunea etc. neaditive si indirect aditive. A) Marimile fizice pot fi: aditive. conventia de scara se stabileste pe baza unor marimi de referinta si nu se utilizeaza un etalon.8 Metrologie. mijlocul de masurare. factorul de calitate a unei bobine Q etc. trecerea de la o unitate de masura la alta nu se mai face prin simpla înmultire cu un factor de conversie. între care se face interpolarea. numai pentru anumite unitati este posibila concretizarea sub forma de masuri.3. De exemplu : lungimea. sensibilitatea peliculelor foto. Pentru marimile aditive este valabila operatia experimentala de însumare (aditivitate) si poate defini un singur etalon pentru întreaga scara. Prin pozitia ocupata în clasificare se determina metoda de masurare.3.4) Marimi indirect aditive sunt marimile care se pot exprima în functie de marimile aditive. este necesar ca unitatea de masura sa poata fi realizata în mod concret. intensitatea curentului. Realizarea materiala a unitatii de masura constituie “masura”. De exemplu: rezistivitatea ρ . duritatea. Clasificarea marimilor masurabile dupa modul de variatie în timp este prezentata în figura 1. B) Marimile fizice în functie de variatia marimii în timp. pH. Timpul de masurare Tm reprezinta intervalul de timp dintre momentul aplicarii marimii de masurat si momentul obtinerii valorii masurate. Standardizare si Masurari Pentru efectuarea unei masurari. în conformitate cu definitiile citate.

de exemplu temperatura. tensiunea electrica. masa. intensitatea curentului electric. D) Marimi masurabile clasificate dupa gradul cu care acestea apar în legile electromagnetismului: Marimile de gradul 1 sunt marimile care figureaza ca termini de gradul întâi în legile generale ale electromagnetismului . Clasificarea marimilor masurabile în functie de timp C) Marimile masurabile.3. Se numesc stationare acele marimi variabile a caror valoare efectiva. Marimile fizice variabile în timp pot fi stationare sau nestationare. Timpul de masurare poate fi ales independent de natura marimii de masurat si el este determinat de eventualele perturbatii tranzitorii produse de conectarea aparatului asupra fenomenului supus masurarii si de tipul de raspuns al aparatului. În acest caz se face apel la o marime auxiliara activa si semnalul care se genereaza îsi ia energia de la aceasta marime.au polaritate (pot fi pozitive si negative).1 si 4 s. Deoarece energia de masurare este împrumutata chiar de la fenomenul supus masurarii este necesar sa se asigure conditia ca ea sa fie suficient de mica pentru a nu perturba marimea de masurat si a nu afecta exactitatea masurarii. numita marime de activitate care este modulata de catre marimea de masurat. Marimile pasive sunt marimile masurabile care nu permit eliberarea energiei de masurare.Notiuni generale de metrologie 9 Marimile fizice constante sunt marimile invariabile în timpul efectuarii masurarii. vâscozitatea. de exemplu. Uzual Tm este cuprins între 0. sinusoidala periodica stationara variabila nestationara Fig. Este necesar sa se asigure ca marimea de activitate sa nu perturbe marimea de masurat. functie de aspectul energetic. rezistenta electrica etc. se clasifica: Marimile active sunt marimile masurabile care permit eliberarea energiei de masurare. Andrei CHICIUC Marime de masurat constanta nesinusoidala neperiodica (aleatoare) . 1. valoare de vârf si valoare medie sunt constante în timp.

de acea nu se pot folosi metode diferentiale sau zero (deci cu dispozitive auxiliare de multiplicare sau divizare). Majoritatea sunt marimi pozitive.L =  . adica mai simple. Marimile de gradul 0 pot fi clasificate în:  marimi dimensionale U I  Φ . Z= I U    I  P U1    . Aceste marimi sunt inerte în timp. Marimile de gradul 2 sunt marimile care caracterizeaza schimbul de energie. de exemplu 4kg. sistemele lor de masurare .4. 15V. Standardizare si Masurari Aceste marimi:  pot fi masurate prin metode diferentiale sau zero. 1.Y= .etaloanele . Din considerente de coordonare si simplificare a diverselor relatii matematice ce caracterizeaza fenomenele fizice a aparut necesitatea sa se grupeze unitatile de masura într-un sistem de unitati constituite dintr-un numar restrâns de unitati fundamentale adoptate prin conventii internationale si Andrei CHICIUC . clasificate dupa categoriile electromagnetismului. Marimile de gradul 0 sunt marimile care intervin raportate între marimile de gradul 1 si 2. Sistemul legal de unitati de masura Un sistem de unitati de masura este constituit din totalitatea unitatilor fundamentale.  se preteaza la masurari directe.10 Metrologie.sunt sisteme pasive (fara surse). prin simpla opozitie. etaloanele si elementele de referinta au obligatoriu elemente active. precum si a celor derivate care se definesc cu ajutorul unitatilor fundamentale. k u =  U În Anexa 1 sunt prezentate marimile electromagnetice masurabile direct. marimi adimensionale  cos ϕ =S . Valoarea masurata a unei marimi se exprima printr-un numar real urmat de unitatea de masura respectiva. Aceste marimi se exprima ca produsul sau suma de produse ale marimilor de gradul 1.  preiau energie de la sistemul de masurare.

ecuatia între energia cinetica .v este: EC = 1 mv 2 2 (1.M.6) Andrei CHICIUC .prin care Sistemul Metric a devenit sistem de unitati cu aplicabilitate în toate tarile semnatare. În ceea ce priveste sistemele coerente de unitati este de remarcat elaborarea în Franta.EC. doua unitati suplimentare: radian pentru unghiul plan. inclusiv factorii numerici. kelvinul si candela (definitiile carora sunt prezentate în Anexa 2). S-au obtinut sisteme coerente de unitati de masura alese astfel încât ecuatiile între valorile numerice. la cea de-a 11-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Sistemului International de Unitati (SI) care are 7 unitati fundamentale: metrul. kilogramul.Conventia mediului .5) si rezulta ecuatia de dimensiuni. a sistemului de unitati de masura denumit Sistemul Metric care avea la baza 2 unitati fundamentale: metrul pentru lungime si kilogram pentru masa. sa aiba aceeasi forma ca si ecuatiile dintre marimi. De exemplu. Aceasta proprietate se numeste coerenta. pornindu-se de la Sistemul Metric. în 1793. {EC } = L2 M T− 2 Ecuatiile de dimensiuni permit aplicarea analizei dimensionale.T. masa . asigura verificarea omogenitatii expresiilor fizice sau permit sa se emita anumite previziuni privind legile unor noi fenomene. Folosind relatia de definitie a unor marimi este posibil sa se scrie ecuatia de dimensiuni care leaga o marime oarecare de marimile fundamentale ale unui sistem coerent de unitati.L. steradian pentru unghiul solid (Anexa 3). timpul . au fost elaborate numeroase sisteme de unitati de masura adaptate unor nevoi specializate ale stiintei si tehnicii. amperul. secunda.Notiuni generale de metrologie 11 din unitati derivate definite în functie de unitatile fundamentale prin ecuatii ale caror coeficienti numerici sa fie unu. masa . În 1875 a fost semnat un act diplomatic . Eforturile pentru elaborarea unui singur sistem de unitati au fost finalizate prin adoptarea. în functie de marimile fundamentale: lungimea . în anul 1960. molul. precum si 35 unitati derivate (Anexa 5). (1.m si viteza unui corp . Ulterior.

s.metru.12 Metrologie. Sistemul International de Unitati este un sistem coerent.  simbolurile se scriu cu litere mici cu exceptia celor care deriva din numere proprii (metri . amper – nerationalizat.  pluralul se formeaza dupa regulile gramaticale din limba româna (secunda .  sistemul tehnic Mkfs .7) Andrei CHICIUC . secunda. se recomanda folosirea cât mai rara a unitatilor derivate straine. biot) în care: 1 Bi = 1 A ≈ 3·1010 Fr/s (franklin/sec)  sistemul CGS e. secunda. forta. secunda. newton). multiplii sai se exprima în raport cu gramul. secunda. gram. Standardizare si Masurari Cu privire la unitatile SI pot fi mentionate urmatoarele observatii:  Kilogramul este o denumire de exceptie a unitatii fundamentale de masa.km.  sistemul CGS e. El defineste un ansamblu organizat sistematic de unitati de masura. volt . cu permeabilitatea vidului m0 ca unitate electromagnetica independenta) sau CGS Fr (centimetru. În afara de SI se mai utilizeaza ca sisteme tolerate:  sistemul practic MKSA . cu aplicatibilitate în toate domeniile stiintei si tehnicii. de exemplu: nm – nanometru si m∝m – multimicrometru.  Pentru a nu pierde avantajul de principiu al coerentei SI. kelvin . Trebuie de mentionat. (electrostatic.K). (electromagnetic. watt . gigawatt GW). ca nu se admite folosirea prefixelor combinate. deoarece este singurul caz în care o unitate este exprimata prin multiplul unei alte unitati (gramul). franklin) în care: (1. kilogram. cu permitivitatea vidului ca unitate electromagnetica independenta) sau CGSBi (centimetru.m.wati).metru. kilogram.secunde. Pentru formarea multiplelor si submultiplilor se utilizeaza prefixe (Anexa 4) care se scriu fara spatiu fata de unitate (kilometru .volti. În ceea ce priveste formarea si scrierea unitatilor de masura sunt prevazute o serie de reguli dintre care remarcam urmatoarele:  denumirile se scriu cu litere mici (amper. metru. simplu si rational structurat.m. de multiplii si submultiplii precum si reguli de formare si de scriere a acestora. gram.

Notiuni generale de metrologie

13

1 Fr ≈ 1/3·1010 Bi ≈ 1/3 ·109C În prezent Sistemul International de Unitati se aplica în peste 150 de tari si exista perspectiva certa ca unitatile SI vor deveni în curând “unitati de masura cu utilizare de toate popoarele si în toate timpurile” asa cum au dorit-o creatorii Sistemului Metric.

(1.8)

Andrei CHICIUC

14

Metrologie, Standardizare si Masurari

2. METODE ªI MIJLOACE ELECTRICE DE MÃSURARE 2.1. Proces de masurare Procesul de masurare reprezinta ansamblul de operatii necesare privind solicitarea, obtinerea, transmiterea, receptia si prelucrarea semnalului metrologic pentru a se obtine valoarea marimii masurate. În procesul masurari intervin urmatoarele elemente:  Obiectul masurarii: marimea de masurat;  Metoda de masurare: modul de comparare a marimii de masurat cu unitatea de masura;  Mijloacele de masurare: totalitatea mijloacelor tehnice cu ajutorul carora se determina cantitativ marimea de masurat. Principiile de masurare ale mijloacelor de masurare depind de natura fenomenelor fizice pe care se bazeaza functionarea acestora, diferind de la un mijloc la altul. Mijlocul de masurare poate fi reprezentat ca o retea de captare, transmitere si receptie a informatiei, retea care poate fi denumita ca lant de masurare. Mijlocul de masurare constituie un canal informational de-a lungul caruia vehiculeaza un semnal energetic purtator al informatiei de masurare – semnal metrologic. Structura mijloacelor de masurare este în continua modificare, în prezent, folosindu-se si elemente care au ca functie sa efectueze operatii aritmetice (adunari, multiplicari etc), operatii analitice (derivari, integrari etc), operatii logice (codificari, decodificari etc), iar introducerea microprocesoarelor conduce la adaugarea de noi functii si performante. 2.2. Metode electrice de masurare Metoda de masurare reprezinta modul de aplicare a principiului de masurare pentru obtinerea valorii numerice a marimii de masurat. Clasificarea masurarilor se face dupa urmatoarele criterii: a) Dupa forma sub care aparatul de masurat prezinta rezultatul masurarii: 1. Metode de masurare analogice, la care rezultatul poate lua orice valoare din domeniul de masurare, fiind deci o marime continua.

Andrei CHICIUC

Metode si mijloace electrice de masurare

15

Marimea se apreciaza prin citirea indicatiei data de elementul indicator care se deplaseaza în dreptul unei scari gradate. 2. Metode de masurare digitale, la care rezultatul poate avea numai anumite valori din domeniul de masurare, fiind deci o marime discontinua. Prin operatia de cuantificare, domeniul este împartit întrun numar de subdomenii egale (cuante sau unitati de cuantificare), iar procesul de masurare consta în numararea cuantelor corespunzatoare masurandului, codificarea rezultatului într-un sistem de numeratie si afisarea lui pe un dispozitiv specializat, sub forma unui numar. Masurarea digitala este preferabila celei analogice, deoarece:  se elimina erorile subiective de citire;  aparatele digitale au, un general, o precizie superioara celor analogice;  exista posibilitatea prelucrarii, transmiterii la distanta si înregistrarii informatiilor rezultate în procesul de masurare, prin mijloacele tehnicii de calcul. b) Dupa caracterul masurarii în timp: 1. Metode de masurare statice, care se efectueaza asupra unor marimi de regim permanent, de valoare constanta în intervalul de timp în care se face determinarea; 2. Metode de masurare dinamice, efectuate asupra unor marimi variabile rapid în timp si necesita aparate cu un timp de raspuns mic, care dispun de elemente de memorare sub forma continua sau discreta a valorilor determinate; 3. Metode de masurare statistice, care se efectueaza asupra unor marimi cu caracter aleatoriu, cu variatie imprevizibila în tim p, neputând fi descrise de relatii matematice care sa stabileasca o lege de reproducere a anumitor valori, în anumite conditii experimentale. c) Dupa modul de obtinere a rezultatelor masurarii: 1. Metodele de masurare directe sunt metodele prin care valoarea unei marimi se obtine direct, fara efectuarea de calcule suplimentare si sunt bazate pe compararea directa cu unitatea de masura sau cu ajutorul unui aparat gradat în unitatile respective. În acest tip de masurare se determina o singura marime. Exemple: masurarea temperaturii cu termometrul; masurarea presiunii cu manometru etc.
Andrei CHICIUC

Metode de masurare indirecta sunt metode prin care valoarea unei marimi se obtine prin masurarea directa a altor marimi. în alte cinici metode:  Metoda de compensare (de zero) – în aceasta metoda efectul actiunii marimii de masurat este redus la zero (compensat) de efectul actiunii unei masuri sau marimi cunoscute. Aceste masurari sunt mai complexe si au o precizie mai scazuta. Standardizare si Masurari 2. Aceste metode se împart. Metodele de masurare directe sunt cele mai numeroase.  Metoda diferentei – în aceasta metoda marimea de masurat se compara cu o masura sau cu o marime cunoscuta.  Metoda de rezonanta – pentru aceasta metoda este specifica utilizarea unui circuit oscilant care se regleaza pentru a se realiza rezonanta si în acest moment valoarea masurata a marimii se determina printr-o relatie de calcul care implica valorile unor marimi ce se masoara si valorile unor elemente conectate în schema. Exemple: masurarea masei fiecarei greutati în parte. masurarea densitatii unui corp prin masurarea masei sale M si a volumului V → ρ =M/V. Exemple: masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului si voltmetrului folosind legea lui Ohm R=U/I.16 Metrologie. o diagonala de alimentare si o diagonala de Andrei CHICIUC . marimea de masurat fiind înlocuita cu o marime. de aceeasi natura. cunoscuta cu o exactitate superioara. 3. de care marimea de masurat este legata printr-o relatie cunoscuta. de acelasi fel.  Metoda de punte – utilizeaza un patrulater complet având 4 laturi formate din impedante. adica efectele asupra aparatului sa fie aceleasi. valoarea ei rezultând din diferenta dintre efectele simultane ale celor doua marimi asupra aparatului de masurat. Metode de masurare combinate constau în determinarea valorilor unui anumit numar de marimi de masurat pe baza rezultatelor masurarii directe sau indirecte a diferitelor combinatii ale acestor valori si a rezolvarii ecuatiilor în care sunt incluse rezultatele masurarii. când masa uneia din ele este cunoscuta si sunt cunoscute rezultatele compararii între ele a diferitelor combinatii de greutati. dar în multe cazuri nu pot fi evitate. la rândul sau.  Metoda substitutiei – implica doua masurari succesive. reglabila astfel încât în cele doua masurari sa se obtina aceeasi deviatie. constituind baza masurari tuturor marimilor fizice.

Rezulta factorul de calitate: Andrei CHICIUC . calitate (Q=ω 0L/R) al unei bobine Ex – t. Se obtine: I E0 r r k E x = x E 0.m.2. Ex – tensiunea electrica de masurat.3). Ep – t.Metode si mijloace electrice de masurare 17 masurare unde este conectat un indicator de nul. Rezulta: I E0 R r Ex IN k Ex = r E0 R (2.e.e. 2.e.1 si se regleaza rezistenta r pâna se constata ca în circuitul de masurare IN indica un curent zero.e.m. R – rezistenta de de rezistenta R si inductivitate L precizie. etalon.2 t.e.m.1. r – rezistenta reglabila. Se regleaza condensatorul variabil C pâna ce se realizeaza rezonanta corespunzatoare la deviatia maxima a voltmetrului V2. Ex este înlocuita cu o tensiune Ep cunoscuta cu exactitate ridicata. E0 – tensiunea electrica etalon. iar efectele asupra elementelor schemei sunt aceleasi.m. de masurat. permite masurarea factorului de E0 – t. obtinem: Ex = x Ep ro r (2. aparat care substitutie.3) Ex Ep IN Metoda de rezonanta: FunctionaFig. R – rezistenta de precizie. Metoda de compensare: Pentru masurarea t. Metoda de compensare cu rea Q-metrului. (figura 2. R Ep = 0 E 0 (2. de precizie. Metoda de compensare. r – rezistenta reglabila.m. continui E x se realizeaza schema din figura 2.2) R R r În final. 2. În continuare. sunt prezentate câteva exemple de utilizare practica ale metodelor de masurare prezentate mai sus. Se echilibreaza puntea ceea ce corespunde situatiei în care indicatorul de nul indica un curent zero si în acest caz se poate scrie o relatie între cele patru impedante.1) Fig. Metoda de compensare cu substitutie: În figura 2.

V2 – voltmetre. Metoda de rezonanta – masurarea factorului de calitate a unei bobine. La echilibru se obtine: Rx = R1 R2 ⋅R (2.4) U1 V1 C V2 Fig. L – inductivitatea bobinei. alimentarea fiind în c.18 Metrologie.5) Puntea simpla se utilizeaza atât în curent continuu cât si în curent alternativ. Metoda de punte cu substitutie: Implica doua masuratori de punte succesive în care marimea de masurat (R′) este înlocuita cu o marime de aceeasi natura (R′′).c. Metoda de punte – puntea Wheatstone. R2. Standardizare si Masurari Q = U2 U1 R L (2.4) prezinta rezistentele fixe R1. Metoda de punte: Puntea Wheatstone (puntea simpla . 2.4. C – condensator reglabil. R1 ⋅ R ′ R x2 = (2. de unde rezulta: Andrei CHICIUC . V1.figura 2.3. rezistenta reglabila R si rezistenta necunoscuta Rx. R – rezistenta bobinei. Pentru puntea Wheatstone se obtine: R1 IN R2 U1 Rx R R x1 = R1 ⋅ R ′ . de valoare foarte apropiata de precedenta astfel încât efectele asupra elementelor puntii sunt aceleasi. 2.6) R2 R2 ′ Fig. de exactitate superioara.

 mijloace de masurat model (de ex.3. în:  mijloace de masurare de lucru – care servesc la efectuarea masurarilor curente.5%. 2. Mijloace de masurare Mijloacele de masurare constituie totalitatea mijloacelor tehnice cu care se obtin informatiile de masurare.5% (depinde. incertitudini de masurare de 0. în principal. de exactitatea cu care sunt cunoscute marimile etalon care intervin în schema).001 0. utilizând metoda de masurare prin comparatie). aceste metode sunt indicate pentru masurarile de foarte mare exactitate atingându-se. necesare în practica.21%. denumite generic. norme tehnice de metrologie etc. în acest context pot fi evidentiate urmatoarele observatii:  Metoda electrica de masurare indirecta si metoda de rezonanta folosesc cel putin doua aparate de masurare de aceea exactitatea este mai redusa.  Metoda de punte si metoda de compensare sunt masurari de exactitate ridicata întâlnindu-se incertitudinea de masurare de 0. în conditii de laborator.  Metoda indirecta si metoda directa cu substitutie sunt utilizate pentru masurari de exactitate medie cu aparatele analogice obtinându-se incertitudini de masurare de 0. Aceste mijloace trebuie sa îndeplineasca anumite conditii pentru a putea servi scopului propus. caracteristici metrologice normate si stabilite prin acte normative (standarde.02 0.  Metoda de punte cu substitutie si metoda de compensare cu substitutie nu necesita decât indicatoare de nul fidele.) Mijloacele de masurare se împart.05 0. De aceea. iar cu aparatele digitale incertitudine de masurare se reduce la 0.7) Andrei CHICIUC . destinate etalonarii sau verificarii masurilor si (2. dupa preciz ia lor. iar incertitudinea de masurare depinde numai de exactitatea cu care este cunoscuta marimea etalon care se substituie marimii de masurat.Metode si mijloace electrice de masurare 19  R′ −R  Rx1 = Rx 2 1 +   ′ R′  ′ Exactitatea cu care se efectueaza masurarea unei marimi depinde de metoda electrica de masurare folosita.005%.

au ca scop realizarea si conservarea unitatii de masura. Masurile reprezinta realizarea materiala a unitatilor de masura. Perfectionarea aparatelor de masura s-a facut în doua directii: • aparate de masurat analogice .contin mai multe valori distincte ale masurandului.20 Metrologie. miliampermetrul magnetoelectric). Aparatele de masurat servesc la compararea masurandului cu unitatea de masura.cele care servesc la executarea lucrarilor de metrologie curente. iar rezultatul Andrei CHICIUC .  aparate de masurat.în care semnalul purtator de informatie metrologica este discretizat (cuantificat).în care semnalul purtator de informatie de masurare este o marime fizica variabila continuu. si cu valori multiple . Aparatele de masurare care au un numar mic de conversii se numesc instrumente de masura (de exemplu: sublerul.  principale (primare) – cele care determina unitatea de masura prin compararea lor cu etaloanele nationale. iar rezultatul masurarii se vizualizeaza prin deplasarea unui indicator în fata unei scale gradate sau se stocheaza sub forma unor înregistrari grafice. Etaloanele sunt de mai multe categorii:  nationale – cele care alcatuiesc baza metrologica a tarii respective. Mijloacele de masurare pot fi clasificate în urmatoarele categorii:  masuri. înregistrarii sau vizualizarii. termometrul de sticla. ele servesc la conversia masurandului într-o marime adecvata indicarii. care reproduc sau stabilesc unitatea de masura cu o precizie maxima. Standardizare si Masurari  aparatelor de masurat de lucru. Masurile pot fi cu valoare unica . a unui multiplu sau submultiplu al acestuia.pastreaza o singura valoare a masurandului. mijloace de masurare etalon.  instalatii de masura. • aparate de masurat digitale .  de verificare (de lucru) . dar satisfacând conditii limitate de precizie. fiind mai precise decât acestea. o pastreaza si o transmit mijloacelor de masurare de precizie inferioara.  sisteme de masura.

Pentru reprezentarea în scheme a mijloacelor de masurare sau a elementelor componente au fost adoptate anumite semne conventionale prezentate în Anexa 6. transmiterea la distanta. care sunt destinate stabilirii caracteristicilor cantitative ale obiectelor.sunt destinate stabilirii cauzelor defectelor si localizarii acestora în obiectul observat.  sisteme de control . Instalatii de masurare contin aparate de masura. masuri si dispozitive anexe.Metode si mijloace electrice de masurare 21 se indica sub forma numerica sau se stocheaza sub forma unor înregistrari numerice.A. În sistemele de masurare semnalele de intrare si iesire din diferitele componente ale sistemului sunt standardizate (semnale unificate). mijloacele de masurare pot fi considerate ca fiind alcatuite din trei tipuri de convertoare de masurare: Andrei CHICIUC .4. 2. V. W. Sub forma generala. ale carei elemente principale pot fi denumite convertoare de masurare.sunt destinate stabilirii corespondentei dintre parametrii obiectului si normele sau cerintele impuse obiectului. Structuri tipice ale aparatelor de masurare Mijlocul electric de masurare constituie un lant de masurare si de aceea poate fi reprezentat printr-o schema functionala. Sistemele de masurare servesc la masurarea simultana a unui numar mare de marimi.sunt destinate stabilirii apartenentei unui obiect la o anumita clasa de obiecte.  sisteme de identificare . selectarea. instalatii pentru determinarea caracteristicilor statice si dinamice ale materialelor feromagnetice etc). informatia de masurare prelucrata se utilizeaza în conducerea sau reglarea sistemelor de productie. dând posibilitatea construirii sistemului din blocuri interschimbabile. Exista 4 directii de dezvoltare:  sisteme de masurare propriu-zisa. cu o structura modulata. reunite într-o schema sau metoda comuna si care serveste pentru masurarea uneia sau mai multor marimi (de exemplu: instalatiile pentru verificarea si etalonarea aparatelor de masurat .  sisteme de diagnoza . centralizarea si stocarea informatiei de masurare.

Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi active. circuite de comparare. Semnalul metrologic electric este prelucrat de catre convertorul de prelucrare pentru a putea fi aplicat la intrarea convertorului de iesire care este un instrument electric de masurare. tensiune.5) prezinta convertorul de intrare (traductorul) ce converteste marimea de masurat.5. circuite de formare a impulsurilor etc) care transforma semnalul electric astfel încât acesta sa poata actiona convertorul de iesire.6). Convertoare de iesire – dau posibilitatea citirii sau înregistrarii valorii masurate. cu un voltmetru digital. 2.22 Metrologie. Schemele functionale pot fi clasificate dupa natura marimii de masurat: activa sau pasiva si dupa modul de obtinere a valorii masurate: analogic sau digital. 2. Convertoare de prelucrare (amplificatoare. Convertoare de intrare (traductoare) care transforma marimea de masurat într-un semnal electric: curent. prelucrata Valoarea masurata Fenomen de studiat Convertor de intrare Convertor de prelucrare Instrument electric de masurare Fig. numar de impulsuri etc. Marimea de masurat Marimea electrica Marimea el. prezentat în figura 2. circuite de mediere. 3. Andrei CHICIUC . Pentru realizarea unui aparat electric digital se înlocuieste instrumentul magnetoelectric. În cazul masurarii marimilor pasive acestea nu pot furniza energia formarii semnalului metrologic si de aceea se face apel la o marime exterioara fenomenului supus masurarii (numita marime de activare) care este modulata de catre marimea de masurat si aceasta este aplicata la intrarea convertorului de intrare care converteste marimea de activare într-o marime electrica si lantul de masurare se pastreaza (figura 2. Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi active (figura 2.5. Standardizare si Masurari 1.

Rezolutia este o caracteristica de iesire a aparatului si reprezinta cea mai mica valoare a masurandului care poate fi apreciata pe indicator. Nu întotdeauna intervalul coincide cu indicatia scalei . Scala unui ampermetru. Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi pasive. prelucrata Valoarea masurata Fenomen de studiat C onvertor de intrare C o n v ertor de prelucrare Instrument electric de masurare Marimea de activare modulata de marimea de masurat Fig. Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurare Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat sunt caracteristicile care se refera la comportarea aparatului de masurat în raport cu obiectul supus masurarii. 56 0 7 A 89 10 Fig.5. cu mediul ambiant si cu operatorul uman.6.7 avem intervalul de masurare 5 10A. • unitati relative. Intervalul de masurare (Xmin. Rezolutia se exprima în: • unitati de masura a masurandului (∝V. convertorul de iesire – cu un voltmetru digital. poate fi împartita în game de masurare. Sensibilitatea este o caracteristica de transfer a aparatului si reprezinta variatia marimii de iesire în functie de marimea de intrare: Andrei CHICIUC . mΩ etc).6. Xmax) este intervalul între valoarea minima Xmin si valoarea maxima Xmax masurabile. 2.7. Pentru realizarea aparatului digital se procedeaza ca în cazul marimilor active înlocuindu-se. 2. 2.Metode si mijloace electrice de masurare 23 Generator de marime de activare Marimea de activare Marimea electrica Marimea el. în schema prezentata în figura 2.în exemplul dat în figura 2.

indiferent de aspectul scarii gradate. La efectuarea unei masurari se obtine valoarea masurata a marimii supuse masurarii. • determina precizia si valoarea Xmin.8) C= 1 x = S y (2. nivelul de zgomot (propriu si exterior) si de sensibilitatea indicatorului de nul.marimea de intrare a mijlocului electric de masurare. un termometru electric care masoara temperaturi între -40°C si +120°C si are o scara gradata cu 80 diviziuni prezinta o sensibilitate de 0. Standardizare si Masurari S= dy dx (2. y . x . valoarea masurata obtinuta este diferita de valoarea adevarata a marimii de masurat.marimea de iesire. Dar datorita aparatului de masurat si celorlalti factori implicati în procesul de masurare. deci masurarea este Andrei CHICIUC .9) si ea se exprima. Daca marimea de iesire se exprima în diviziuni. Precizia instrumentala (exactitatea) este calitatea aparatului de a da rezultate cât mai apropiate de valoarea adevarata a masurandului. de exemplu în amperi/diviziune. Sensibilitatea de-a lungul scarii gradate depinde de principiul de functionare si scara gradata poate fi uniforma sau neuniforma.24 Metrologie. de exemplu diviziuni/mV atunci sensibilitatea este constanta pe intervalul de masurare. • este determinat de rezolutia aparatului. Pentru orice mijloc de masurare sau convertor sensibilitatea reprezinta raportul dintre intervalul marimii de iesire si intervalul marimii de intrare.7) unde: S . La aparatele analogice marimea de iesire se exprima în unitati de deplasare a dispozitivului mobil (de exemplu mm/mV).5 diviziuni/°C si o constanta de 2°C/diviziune. ohmi/diviziune. S = yx Inversul sensibilitatii se numeste constanta aparatului: (2. • se poate mari prin masurarea la temperaturi joase sau prin cresterea duratei masurarii. Pragul de sensibilitate este o caracteristica de intrare si reprezinta cea mai mica variatie a masurandului care poate fi pusa în evidenta.sensibilitatea. De exemplu.

Compatibilitatea cu un sistem automat de masurare. umiditate si paraziti electromagnetici (de exemplu ± 0.01% pe an).5 0. Clasa de exactitate reflecta un ansamblu de caracteristici metrologice.005 0.002 0. Pentru a estima incertitudinea de masurare trebuie sa fie evidentiate toate erorile ce afecteaza masurarea. prin conservarea zeroului si instabilitatea la variatiile de temperatura.Metode si mijloace electrice de masurare 25 caracterizata de o anumita incertitudine. iar pentru aparatele digitale viteza de masurare ajunge sau depaseste 50 masurari pe secunda.1 1 0. Valoarea puterii consumate depinde de tipul convertorului de intrare (de exemplu masa si dimensiunile traductorului) precum si de tipul convertorului de iesire (de exemplu instrumentele analogice consuma puteri între câtiva miliwati si wati. Pot fi enumerate si alte caracteristici ale aparatelor de masurat: protectie fata de actiunea mediului. Fiabilitate metrologica este caracteristica aparatului de a functiona fara defecte.2 1. pentru formarea semnalului metrologic si pentru obtinerea valorii masurate. iar cele digitale puteri foarte mici).05 0. De exemplu. Stabilitatea reprezinta calitatea unui aparat digital de a-si pastra timp îndelungat caracteristicile. pentru a primi comenzi si a furniza date în cod. Un aparat digital este compatibil cu un sistem automat de masurare daca este prevazut cu o interfata de intrari-iesiri cu ajutorul careia se poate conecta la liniile magistralei sistemului. gabarit. Andrei CHICIUC . La aparatele la care se normeaza eroarea relativa sau eroarea raportata clasa de exactitate este numeric egala cu eroarea relativa sau raportata maxima admisa.5 5 Rapiditatea (timpul de masurare) reprezinta numarul de masurari efectuate în unitate de timp sau banda de frecventa a masurandului pentru care aparatul nu iese din limitele de precizie normala. pentru aparatele analogice timpul de masurare este de maxim 4s.02 0. Clase de exactitate pentru aparatele de masurat analogice: 0.01 0.001 0. masa. pret.5 2. Puterea consumata se întelege prin puterea preluata de aparat de la fenomenul supus masurarii.

datorate imperfectiunii mijloacelor de masurare. ca se afla valoarea adevarata a masurandului. Definirea erorii de masurare În practica. De aici rezulta importanta cunoasterii. se observa ca întotdeauna valoarea numerica reala X a unei marimi fizice masurate este diferita de valoarea Xm indicata de aparatul de masurat. denumita valoare conventional adevarata. În practica se accepta în locul valorii adevarate o valoare determinata cu o incertitudine suficient de mica. operatorului etc. conditiilor de mediu. deoarece orice masurare este practic afectata. unor perturbatii exterioare. Prin incertitudine de masurare se întelege intervalul în care se estimeaza. cu o anumita probabilitate. ∆X = X m − X Valoarea adevarata a unei marimi este imposibil de determinat. ∆ . se numeste eroare de masurare si se noteaza în general prin ∆ X.26 Metrologie.eroarea de masurare valoarea masurata (Xm) diferenta (3.1.1. ERORI DE MÃSURARE 3. Precizarea acesteia face utilizabil sau nu rezultatul masurarii. o prelucrare mecanica cunoscuta cu o Andrei CHICIUC . de erori. Cu privire la eroarea de masurare. care apare în procesul de masurare. mai mult sau mai putin.1) incertitudinea de masurare valoarea adevarata valoarea conventional adevarata Fig. De exemplu. erorii maxime care poate fi comisa. pentru o masurare efectuata în anumite conditii si cu anumite mijloace de masurare. Aceasta eroare. 3. Standardizare si Masurari 3.

 mijlocului electric. În figura 3. Principalele surse de erori în procesul de masurare Andrei CHICIUC .01 mm.2 sunt evidentiate principalele elemente care sunt prezente în procesul de masurare si erorile pot fi clasificate dupa provenienta lor în erori datorate:  fenomenului supus masurarii. • În figura 3. Clasificarea erorilor de masurare Pentru a determina erorile care afecteaza rezultatul masurarii.1 mm este inutila daca ea s-a cerut initial sa fie de ±0. iar y este valoarea masurata obtinuta de la mijlocul de masurare de catre beneficiarul masurarii. 3. trebuie sa se tina seama ca: • mijlocul electric de masurare masoara o marime care este implicata în fenomenul supus masurarii împreuna cu alte marimi. precum si factorii care le produc. qk′′ sunt marimile de influenta prezente în fenomenul supus masurarii. Fenomenul supus masurarii Mediul ambiant qk′ Marimea de masurat qk′′ x Mijlocul electric de masurare y Beneficiarul masurarii Fig. 3. rezultatul poate sa nu prezinte interes practic în utilizare.2.2. respectiv în mediul ambiant corespunzator mijlocului de masurare.Erori de masurare 27 incertitudine de ± 0. aceasta marime trebuie corect definita. • rezultatul masurarii are un beneficiar.2 x este marimea de masurat.  interactiunii beneficiarului masurarii-mijloc de masurare. qk′ . În lipsa acestor precizari.  interactiunii mijloc de masurare-fenomen supus masurarii. • masurarea se desfasoara într-un mediu ambiant.

erorile pot fi: absolute. (3.28 Metrologie. Eroarea absoluta cu semn schimbat se numeste corectie. Dupa modul cum sunt exprimate. câmpurile electromagnetice. umiditatea etc. Erorile instrumentale reprezinta erorile proprii ale mijloacelor electrice de masurare fiind cuprinse. Erorile de influenta reprezinta erorile introduse de factorii de mediu care pot influenta marimea de masurat. Standardizare si Masurari Erorile de model sunt datorate fenomenului supus masurarii si ele provin din simplificarea sistemului fizic asupra caruia se efectueaza masurarea neglijându-se unele proprietati sau marimi fizice caracteristice acestuia.2) ∆X X − Xe ε = Xe = Xe 3. Erorile de interactiune dintre beneficiarul masurarii si mijlocul electric de masurare sunt cauzate de neasigurarea de catre beneficiar a conditiilor nominale de utilizare a mijlocului electric de masurare. precum si erorile suplimentare datorita marimilor de influenta. de regula. Erorile de interactiune dintre mijlocul electric de masurare si fenomenul supus masurarii sunt cauzate de actiuni electromagnetice sau mecanice exercitate de mijlocul de masurare asupra fenomenului supus masurarii si reciproc. Eroarea relativa este raportul dintre eroarea absoluta si valoarea marimii masurate: (3. Eroarea raportata este raportul dintre eroarea absoluta si domeniul de masurare. Eroarea absoluta este diferenta dintre valoarea masurata si valoarea adevarata a marimii masurate: ∆X=X-Xe Eroarea absoluta are aceleasi dimensiuni fizice ca si marimea masurata si se exprima în aceleasi unitati de masura.3) Andrei CHICIUC . Exemplu: umiditatea mediului ambiant la masurarea grosimii hârtiei cu grosimetre electrice capacitive. între limitele cunoscute în functie de modul de definire a preciziei. 2. relative si raportate: 1. de exemplu: temperatura.

Xmin – limita inferioara de masurare.5) Dupa regimului marimii de masurat erorile pot fi statice sau dinamice: 1.05% sau 500 ppM). uzurii. Limitele lor de variatie sunt cunoscute din specificatiile tehnice date de Andrei CHICIUC . Dupa caracterul aparitiei în masurarile repetate. pentru exprimarea valorii tensiunii masurate sunt acceptate urmatoarele prezentari: U x (V ) ± ∆ Ux si U x ( V ) ±ε x ( %) (3. Valoarea masurata se prezinta împreuna cu eroarea de masurare exprimata în aceleasi unitati sau sub forma de eroare relativa pentru a se putea aprecia precizia masurarii. în procente sau în parti pe milion [unitate de masura anglosaxona] (de exemplu 5. 2. Eroarea statica reprezinta eroarea de masurare care rezulta la un regim stationar constant al marimii de masurat. 0. erorile de masurare se clasifica în trei tipuri de erori: 1. datorate unor caracteristici constructive ale aparatelor. se produc întotdeauna în acelasi sens. Erorile dinamice depind atât de caracteristicile mijloacelor si metodelor de masurare utilizate cât si de natura variatiilor marimii de masurat.10-4. Erori sistematice – sunt acele erori care nu variaza la repetarea masurarii în aceleasi conditii sau variaza în mod determinabil odata cu modificarea conditiilor de masurare. Ele se datoreaza unor cauze bine determinate. au valoare constanta în marime si semn sau variabila dupa o lege bine determinata si pot fi eliminate prin aplicarea unor corectii.4) unde: Xmax – limita superioara de masurare. Eroarea relativa si cea raportata sunt marimi adimensionala si se exprima ca un numar.Erori de masurare 29 ε r = ∆X X max − X min = X − Xe X max − X min (3. De exemplu. Erorile sistematice pot fi la rândul lor obiective si subiective: a) erori sistematice obiective:  erori de aparat (instrumentale). Eroarea dinamica este eroarea de masurare care rezulta la un regim varia bil al marimii de masurat. incorectei etalonari.

cu probabilitate mica de aparitie si care produc denaturari puternice ale rezultatelor masuratorilor.  erori de metoda. a introducerii unor simplificari sau utilizarii unor relatii empirice. Alte categorii de erori ale instrumentelor de masura:  eroarea de fidelitate – caracterizeaza exactitatea cu care se obtin o serie de indicatii concordante.). câmpuri magnetice. presiunea. Aceste erori sunt introduse prin alegerea gresita a metodei sau a mijloacelor de masurare.  erori produse de factori externi (erori de influenta). 2. calculelor eronate etc. ale atentiei operatorului uman. prin urmare. aparute ca urmare a principiilor pe care se bazeaza metoda de masurare. sau ale dispozitivului de masurare. umiditatea. de starea sa psihica sau de anumite deficiente ale organelor de perceptie. deosebit de greu de evaluat prin calcule. neatentiei în timpul masurarii. repetat. Standardizare si Masurari furnizorul aparatului si sunt. 3. Ele nu sunt controlabile si pot proveni din fluctuatiile accidentale ale conditiilor de mediu.30 Metrologie.  eroarea de citire (la instrumentele analogice) – consta în aprecierea gresita a pozitiei indicatorului. cel mai usor de evaluat de catre operator. Erori aleatoare (întâmplatoare) sunt erorile care au valori si semne diferite într-o succesiune de masuratori efectuate în aceleasi conditii.  eroarea de mobilitate – este cea mai mica modificare a marimii de masurat care se poate observa cu certitudine (mobilitatea fiind Andrei CHICIUC . la anumite intervale de timp. Pentru eliminarea lor se impune asigurarea conditiilor de mediu cerute de producator pentru instalatia de masurat. deoarece nu întotdeauna pot fi cunoscute cauzele si legile de variatie în timp a conditiilor de mediu (temperatura.) si care tin de gradul sau de oboseala. b) erori sistematice subiective (de operator). masurând aceeasi marime. radiatii etc. intensitati luminoase etc. Erori grosolane (greseli) constau în abateri foarte mari. provenind din modul subiectiv în care operatorul apreciaza anumite efecte (coincidente de repere la citirea rezultatelor. Ele apar mai ales la metodele indirecte de masurare.

 se calculeaza pentru fiecare interval de grupare valoarea centrala sau medie. pe baza formulei lui Sturges.3. 3.  eroarea de justete – este diferenta dintre valoarea mediei aritmetice X0 a unui sir de masuratori si valoarea sa adevarata Xa.6) Pentru a întocmi o histograma se procedeaza în modul urmator:  se întocmeste tabelul de date primare.  se ordoneaza în sens crescator valorile din tabelul precedent si. în absenta marimii de masurat.  eroarea de histerezis – consta în producerea de indicatii diferite ale instrumentului în functie de modul de variatie al marimii: valori crescatoare sau descrescatoare. cu variatie rapida sau lenta.  eroarea de zero – incorecta definire a pozitiei initiale dintre indicator si originea scalei pe care se face citirea rezultatului masurarii.  se calculeaza frecventa relativa ca raport al frecventei absolute ni si al numarului total de masurari n: Andrei CHICIUC .  se determina numarul de date ni corespunzator unei clase. lungimea intervalului de grupare d se calculeaza cu formula lui Sturges: d= X m max − X m min 1 + 3. ceea ce va conduce la un decalaj permanent între valoarea indicata si cea adevarata.Erori de masurare 31 calitatea unui instrument de a-si modifica pozitia sistemului mobil la o variatie cât mai mica a marimii). numarul de masurari ni pentru care se obtin valori cuprinse într-un interval de grupare se numeste frecventa absoluta. se stabilesc intervalele de grupare. Daca presupunem ca într-un sir de n masuratori s-au obtinut valorile limita Xm max si Xm min. Pentru interpretarea mai comoda a rezultatelor obtinute din masuratori se prefera reprezentarea grafica sub forma de histograma.22 ⋅ log n (3. Prelucrarea datelor experimentale Utilizarea metodelor grafo-analitice reprezinta o modalitate simpla de prezentare a datelor experimentale.

se folosesc niste valori tipice de selectie. Indicatori statistici utilizati 1 2 3 4 5 6 di Intervale de grupare la prelucrarea datelor experimentale Fig. deseori se adopta ca marime de referinta.1 3. se obtine o histograma (figura 3.1..3. Xmn.8) Este deosebit de importanta în estimarea precizieimi masuratorilor. Unind prin segmente de dreapta (care formeaza o linie frânta) mijloacele superioare ale dreptunghiurilor histogramei.32 Metrologie. ….3. Histograma si polinomul Pentru prelucrarea statistica a frecventelor relative.. 3.2 0. Cei mai importanti sunt: A) Indicatori de localizare (de pozitie) media aritmetica: efectuând un sir de n masuratori asupra unei marimi fizice X.4 0.. deoarece prin proprietatile sale.3).7) Daca se construieste o diagrama formata din dreptunghiuri având baza egala cu intervalul de grupare..3 0. Media aritmetica se determina cu formula: X= 1n X m1 + X m2 + . în aceleasi conditii experimentale. numite indicatori statistici. medie X tinde catre valoarea reala a marimii masurate. Standardizare si Masurari fi = ni n (3. + X mn = ⋅ ∑X n n i= 1 (3. ⋅ X ∏ n i= 1 X mi (3. se obtin valorile Xm1. Se poate demonstra ca în cazul unui sir foarte mare de masuratori (n→∞ valoarea ). se obtine poligonul de frecventa. Xm2. masuratorilor efectuate. iar înaltimea proportionala cu frecventa (absoluta sau relativa). fi Frecventa relativa 0. media geometrica: G= mn = n n X m1 ⋅ X m 2 ⋅ .9) Andrei CHICIUC .

. în doua parti egale. 1 X mn ∑X i =1 n 1 mi (3.13) B) Indicatori de dispersie amplitudinea de dispersie. dispuse în ordine crescatoare. Între media aritmetica. Daca sirul este par..Erori de masurare 33 media patratica: X p2 = sau media armonica: 1 ⋅ ( Xm 1 m 2 + .10) ni = 1 mi2 ⋅ ∑X = 1 (3. moda sau dominanta M0 se defineste ca valoarea careia îi corespunde frecventa maxima de masuratori într-un sir de determinari.11) H= 1 X m1 + 1 1 X m2 + . M 0 = 3M e − 2 X .14) d i = X mi − X (3. . Xm n + X n Xp = 1 n 2 ) (3. iar daca sunt mai multe.15) Andrei CHICIUC . Daca sirul de masuratori are doua valori maxime. Daca sirul are un numar impar de termeni. mediana se ia ca valoarea de ordin (n+1)/2. mediana si moda exista urmatoarele relatii: Me = M 0 + 2X 3M e − M 0 . repartitia se numeste bimodala.Xm min abaterea: (3. plurimodala. mediana se ia egala cu media aritmetica a valorilor centrale.12) mediana Me se defineste ca valoare a variabilei care împarte sirul rezultatelor. care arata domeniul de variatie a marimii studiate: w = Xm max . X = 3 2 (3.

2. reprezentând pe axa absciselor diferenta. .4 se prezinta aspectul graficului functiei distributiei de probabilitate.34 Metrologie.18) − ∞ < X m − X < +∞ (3.3. se scrie : f ( Xm ) = pentru: 1 S2π ⋅e − ( X 2 m− X 2 (3.. aceasta repartitie are o deosebita importanta în metrologie. Pentru distributia Gauss. efectuate asupra aceleiasi marimi X. Cu ajutorul ei se pot analiza:  un sir de masuratori. strict în aceleasi conditii experimentale.19) unde: X este media aritmetica a masuratorilor. pentru determinarea unei caracteristici a acesteia.  rezultatele unor masuratori asupra unei colectivitati de obiecte caracterizate printr-o anumita proprietate.17) X − X = i=1 mi n− 1 3..18). Standardizare si Masurari abaterea medie patratica: n mi − X 2 n 2 i S= dispersia de selectie S2: i= 1 n− 1 2 = i= 1 n− 1 2 (3. conform relatiei (3. Repartitia normala (Gauss) a rezultatelor experimentale Prin numeroasele aplicatii practice. densitatea de probabilitate de repartitie a rezultatelor. S – abaterea medie patratica. iar pe axa ordonatelor valorile acestei functii. considerate ca variabile aleatoare. În figura 3. + X mn − X n− 1 ( 2 = (3.16) S n 2 = (X m1 − 2 m2 + .

Andrei CHICIUC ∑X ( ) ) ∑d ) + (X ∑ (X − X ) ) ) 2S .

 curba are forma de clopot (clopotul lui Gauss) si are doua puncte de inflexiune în punctele: Xm − X = − S Xm + X = + S  forma curbei este conditionata de dispersia rezultatelor masuratorilor (fig.23) .20) exista doua puncte de inflexiune simetrice: f Xm = X ± S ( ) = 0. riguros în aceleasi conditii experimentale.4.606 ⋅ f max (X ) m (3. valorile marimii masurate se distribuie simetric fata de media aritmetica X . -3S -2S -S S 2S 3S Xm -X Proprietati ale curbei Gauss:  pentru un numar suficient de mare de masurari. 3.3. Curba de repartitie Gauss a densitatii de probabilitate de distributie a rezultatelor masuratorilor.  functia densitatii de probabilitate este neglijabila pentru valori ale variabilei Xm care difera de media aritmetica cu mai mult de 3S.  aria delimitata de curba si de axa absciselor este 1 pentru toate valorile X si S.22) (3.5): S1<S2<S3 Andrei CHICIUC (3.  f(Xm)>0 si f(-Xm) = f(Xm) – deci graficul este simetric fata de axa ordonatelor.Erori de masurare 35 Se poate observa ca: f m ax X m − X = ( ) 1 S 2π (prin derivare în raport cu Xm) (3.21) f(Xm ) Fig.

ε1 -3S -2S -S S ε2 2S 3S ∆X Pe lânga repartitia normala (Gauss). Andrei CHICIUC . 3. aceasta probabilitate este reprezentata de aria delimitata de curba Gauss. Curba de repartitie Gauss a densitatii de probabilitate de distributie a erorilor accidentale.5. axa absciselor si ordonate în punctele ε 1 si ε 2 (figura 3.25) Fig. Repartitia rectangulara s.24) ∆X = X m − X Grafic.6). se utilizeaza – în analiza sau prezentarea valorilor marimilor masurate – si alte repartitii: Repartitia normala Laplase. Repartitia t (Student).5). f(∆X) (3.a. Repartitia χ 2 (hipatrat). Standardizare si Masurari Probabilitatea ca eroarea absoluta sa se afle între doua limite ε 1 si ε 2 este : P( ε 1 < ∆ X < ε 2 )= 1 S 2π ε2 ε1 ∫e − (∆X )2 2 S2 ⋅ d ( ∆X ) (3.36 Metrologie. Curba de repartitie Weibull a repetitivitatii vitezei vântului pe gradatii de viteza (aplicatie WAsP). 3.6. Repartitia Weibull (fig. Fig. 3.

Standardizarea

37

4. STANDARDIZAREA 4.1. Notiuni generale Standardizarea este uniformizarea planificata a unor obiecte materiale sau imateriale, efectuata în comun de factorii interesati în folosul general. Standardizarea promoveaza rationalizarea si asigurarea calitatii în economie, tehnica, stiinta, administratie si serveste la cresterea securitatii oamenilor si a obiectelor. De asemenea ea contribuie la cresterea calitatii în toate sectoarele vietii, iar continutul standardelor trebuie sa tina seama de necesitatile generale. Standardele trebuie sa promoveze dezvoltarea si umanizarea tehnicii. Datorita faptului ca progresul tehnic poate avea si efecte negative, standardele au devenit sursa de încredere pentru utilizarea tehnicii. Prescriptiile cuprinse în ele ofera o garantie a evitarii eventualelor consecinte nocive ale tehnicii. În acelasi timp, standardele au o importanta deosebita pentru protectia consumatorilor, pentru protectia muncii în scopul evitarii accidentelor, pentru pastrarea datelor si pentru protectia mediului înconjurator. 4.2. Principii ale standardizarii Activitatea de elaborare a standardelor are la baza noua principii : 1. activitatea este voluntara: oricine are dreptul de a colabora pe baza de reciprocitate, inclusiv parteneri straini reprezentanti pe piata; 2. publicabilitate: toate propunerile de standardizare si proiectele de standarde sunt publicate si supuse dezbaterilor; 3. participarea tuturor factorilor interesati: fiecare putând sa-si apere drepturile; 4. uniformitatea si noncontradictia: activitate ce cuprinde toate disciplinele tehnice; înainte de publicare, standardele, sunt comparate cu cele existente; 5. veridicitatea: reflecta realitatea si se redacteaza în baza cunoasterii tehnico-stiintifice; 6. aplicarea în interesul general: standardele trebuie sa cuprinda probleme de interes general si sa fie destinate, obligatoriu, prosperitatii generale;

Andrei CHICIUC

38

Metrologie, Standardizare si Masurari

7. luarea în considerare a nivelului tehnicii: standardizarea se desfasoara pe baza cunoasterii realizarilor stiintifice si oglindeste nivelul tehnicii la momentul elaborarii lor; 8. luarea în seama a situatiei economice: la elaborarea standardelor se analizeaza efectele economice ale acestora, în acelasi timp se standardizeaza numai ce este absolut necesar; 9. internationalitatea: activitatea de standardizare are la baza efectele economice ale unui comert mondial fara piedici de ordin tehnic si a unei piete comune în Europa; de aici si necesitatea standardelor internationale si, în tot mai mare masura, de standarde europene. Standardele tehnice câstiga tot mai mult teren în domeniul juridic între partenerii de afaceri, în special în contractele comerciale si de fabricatie. Principiile generale ale activitatii de standardizare sunt:  formarea cadrului legislativ în domeniul standardizarii;  aplicarea practicilor internationale si europeane în domeniul standardizarii;  trecerea la standardizarea voluntara;  crearea si gestionarea Fondului National de documente normative de standardizare;  organizarea activitatii de standardizare pe baza functionarii Comitetului Tehnic de standardizare;  dezvoltarea sistemului de asigurare informationala în domeniul standardizarii pe baza noilor tehnologii informationale, care integreaza procesul de acumulare, prelucrare, pastrare si difuzare a informatiei. 4.3. Organisme internationale de standardizare Standardizarea se efectueaza la nivel national (standardele nationale si de firma), la nivel european si la nivel international, acesta din urma este cel spre care se îndreapta o mare parte a intereselor economiei nationale (figura 4.1). În prezent exista circa 20 000 de standarde internationale si mai mult de 5000 de standarde europene. 4.3.1. Standardizarea internationala Organizatia Internationala pentru Standardizare ISO (International Organization for Standardization) si Comisia Internationala

de

Andrei CHICIUC

Standardizarea

39

Electrotehnica CEI (International Electritechnical Commission) formeaza împreuna sistemul international de standardizare (figura 4.1). Ambele organisme sunt asociatii particulare conform dreptului elvetian, cu sediul la Geneva. Orice tara poate fi membra a cestei asociatii prin institutul sau national de standardizare. La votare fiecare tara detine câte un vot. Asociatia CEI a fost fondata în 1906 si este o organizatie neguvernamentala, ce are ca menire elaborarea si publicarea standardelor internationale în domeniile electrotehnic, electronic si în alte domenii înrudite, precum si asigurarea conformitatii standardelor.
Standarde internationale ISO/CEI Grad de concretizare orientat pe probleme Apropierea de ultimul nivel al tehnicii Obligativitate pentru întreprindere Compromis Termen de valabilitate Standarde europene CEN/CENELEC Standarde nationale

Standarde de întreprindere (interne)

Fig. 4.1. Piramida standardelor. Standarde internationale sunt elaborate de catre cele aproximativ 1000 de comitete tehnice si subcomitete de la ISO si CEI, dintre care 224 sunt Comitete Tehnice (TC) de la ISO, si respectiv o multime de subcomitete. Orice tara poate participa la lucrarile CEI prin intermediul Comitetului Tehnic National, care ar trebui sa fie unicul în tara respectiva. În prezent, 139 de tari sunt membre ale organizatiei ISO si sunt divizati în tei categorii:  member bodies (93 de tari) – este un membru reprezentativ al fiecarei tari, care participa si exercita drepturi depline de vot la orice comitet tehnic;  correspondent members (35 de tari, printre care si R. Moldova) – este un membru corespondent, o organizatie a tarii respective, activitatea careia este desfasurata în scopul elaborarii standardele nationale, acest membru al ISO nu este un participant activ în activitate tehnica si politica al acestei organizatii, însa este informata cu toate activitatile ei;

Andrei CHICIUC

Un standard european trebuie preluat de catre tarile membre. Republica Moldova este reprezentata la ISO de catre Departamentul de Standardizare si Metrologie ("Moldova-Standard") si face parte din correspondent members. 4. în cazul întreprinderilor multinationale sau a tarilor în curs de dezvoltare care n-au institute de standardizare suficient de dezvoltate. Standardele Internationale contin recomandari pentru standardele nationale echivalente. în functie de puterea economica a tarii respective. La votarea standardelor europene. Andrei CHICIUC .3. de exemplu. Membrii deplini ai CEI au drepturi depline de a participa în activitatea comitetelor tehnice si ale diferitor subcomitete în calitate de: membru participant (Participating member: P-member include 30 de Comitete) cu obligatii de vot. cu sediul la Bruxelles. ca. precum si de a participa la adunari. dar pot fi utilizate si direct. Membrii ei sunt institute nationale de standardizare ale tarilor membre ale Comunitatii Europene si ale zonelor europene de comert liber. Standardizarea europeana Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnica (CENELEC) sunt asociatii particulare de drept belgian. diferite tari au o pondere diferita a voturilor.40 Metrologie. în standardele nationale. CEN si CENELEC functioneaza asemanator cu ISO/CEI cu unele diferente.2. Standardizare si Masurari  subscriber membership (11 de tari) – acest statut de membru subscris este acordat tarilor cu o economie slab dezvoltata. Ele formeaza institutia de standardizare europeana comuna. fiindu-se informat cu standarde internationale. anulând standardele nationale cu prescriptii care difera. de exemplu Germania are 10 voturi iar Luxemburg numai 2. chiar daca acestea au votat împotriva. participare la adunari sau membru observator (Observer member: O-member include 53 de Comitete) care are un statut de observator însa cu drepturi de a lua cunostinta cu documentele comitetelor si de a comenta/participa la dezbateri. pentru care sunt stabilite taxe de membru reduse.

metrologiei si certificarii. Analiza experientei internationale demonstreaza ca nu poate fi creata o economie nationala viabila si competitiva. formând astfel actualul Departament Standarde.  Comitetele Tehnice de Standardizare. nu pot fi create relatii comerciale civilizate si reciproc avantajoase cu alte tari.4.Reorganizarea Directiei republicane din Moldova (RSSM) a “Gosstandart”-ului (URSS) în Departamentul de Stat pentru Standarde. 2. Metrologie si Supraveghere Tehnica al Republicii Moldova ("MoldovaStandard"). Metrologie si Supraveghere Tehnica. Andrei CHICIUC .  Subdiviziunile (serviciile) de standardizare ale ministerelor. 1992 . Standardizarea în Republica Moldova 4. Metrologie si Supraveghere Tehnica "Moldova-Standard" determina strategia de dezvoltare a standardizarii nationale. asigura realizarea unei politici tehnice unice în domeniul standardizarii. Moldova o reprezinta legile: 1. Departamentul de Standardizare. departamentelor si agentilor economici.4. Baza legislativa a activitatii Departament Standarde. Crearea Sistemul National de Standardizare a Republicii Moldova a demarat dupa obtinerea independentei (29 August 1991) si pot fi evidentiate doua etape: 1991 . Legea privind protectia consumatorilor. Standardizare si Metrologie investit cu dreptul de Organism National de Standardizare (ONS).1. Metrologie si Calitatea Productiei al Republicii Moldova. precum si a standardizarii în R. Politica Statului în domeniul standardizarii se realizeaza prin Sistemului National de Standardizare care cuprinde:  Departamentul Supraveghere Tehnica. Metrologie si Calitatea Productiei s-a comasat cu Departamentul pentru Supraveghere Tehnica. Strategii si principii de functionare Importanta standardizarii în economia si societatea contemporana este unanim recunoscuta pe plan mondial. Legea cu privire la standardizare.Departamentul Standarde.Standardizarea 41 4. fara crearea Sistemului National de Standardizare (SNS). În Republica Moldova.

servicii. 4. Trecerea la aplicarea voluntara a standardelor. Colaborarea internationala în domeniul standardizarii. Polonia. Standarde ale altor tari – 400 (1%). Asigurarea informationala în domeniul standardizarii. Fondul National de Standardizare (figura 4. Standarde internationale – 6000 (16%). 4. • încercari de certificare a produselor. Standarde regionale (interstatale) – 21000 (56. Fig. Completarea cadrului legislativ cu norme legislative nationale armonizate cu normele internationale. "Moldova-Standard" colaboreaza cu institutii similare din statele-membre ale CSI. 3. Andrei CHICIUC . Standarde ale tarilor CSI – 1000 (3%). 6. europene si nationale ale statelor industrial dezvoltate. metode de încercari. Bulgaria.5 la suta din fondul total. Principalele directii de colaborare fiind: • schimbul de documente normative. 2. Moldova: 1.    6 5 3% 1% 1 1% 2 23% 3 4 56% 16%    Elaborarea principiilor generale ale SNS RM reiesind din conditiile de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului. Tarile Baltice. 5. Turcia. În prezent.2. SUA etc. Standardizare si Masurari Activitatile de baza desfasurate de SNS sunt:  Crearea si gestionarea fondului national de standarde de produse. Standarde nationale – 190 de standarde ce constituie 0. Pregatirea si perfectionarea cadrelor în domeniul standardizarii. procese. • schimbul de experienta. Germania. România.2) cuprinde peste 37000 de standarde. precum si de standarde nationale de tehnica generala.42 Metrologie.5%). Fondul National de Standardizare al R. • verificari metrologice. Standarde române – 8500 (23%).

inclusiv un singur comitet care activeaza în domeniul Energetica si Electrotehnica . organizatii si alte persoane juridice interesate pentru efectuarea activitatii de standardizare nationala. acreditare. "Moldova-Standard" reprezinta Republica Moldova în calitate de membru în:  Organizatia Internationala de Standardizare (ISO).Moldova sunt constituite 25 CT. comitetele tehnice de standardizare si agentii economici. internationala si regionala. cooperarea cu ministerele. de catre întreprinderi.  Organizatia Interregionala de Standardizare (IRSA).  Consiliul Euro-Asiatic de Standardizare.  Organizatia Institutiilor Metrologice de Stat a tarilor din Europa Centrala si de Est (COOMET). participarea la activitatea de standardizare internationala si regionala sunt exercitate de catre ONS – Departamentul Supraveghere Tehnica. .  Organizatia Internationala de Metrologie Legala (OIML). asociatiile obstesti. recunoasterea reciproca a certificatelor de conformitate. departamentele. asistenta tehnica. Principii de organizare a Sistemului National de Standardizare Administrarea si coordonarea activitatii de standardizare.2. cu acordul ONS. 4.  recunoasterea oportunitatii integrarii economiei nationale cu economiile europeana si internationala.  necesitatea promovarii unei politici armonizate cu prevederile Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Metrologie si Certificare în cadrul CSI (EASC). Standardizare si Metrologie (“Moldova Standard”). În prezent. în R.  necesitatea promovarii politicii de comun acord în domeniul standardizarii cu Comunitatea Statelor Independente.Standardizarea 43 • • • • Premisele organizarii activitatii de standardizare în Republica Moldova sunt urmatoarele conditii reale:  reforma economiei nationale pe baza relatiilor de piata.Electronica – comitetul CT 12 "Radioelectronica" creat de Institutul de Cercetari Andrei CHICIUC stagierea specialistilor. Comitetele Tehnice de standardizare sunt organisme create în diverse domenii de activitate.4.

• Standardele de firma (SF). examinare.Utilaj Energetic si Electrotehnic.  1 standard moldovean SM 103:1995 Ascensoare Electrice.92 în domeniul ? – Electronica. Moldova Fondul National de documente normative în domeniul electrotehnic este depozitat la biblioteca Departamentului Supraveghere Tehnica. Acest fond cuprinde:  964 standarde GOST ale fostei URSS adoptate pâna la 01. Modul de elaborare a standardelor electrotehnice în R.  13 standarde ale Federatiei Ruse GOST R declarate ca standarde nationale în domeniul ? – Electronica. revizuire. regionale (interstatale) GOST.01. • Prescriptiile tehnice (PT MD). Standardizare si Metrologie.01. editare.Electronica. înregistrare de stat.  56 standarde ale Federatiei Ruse GOST R declarate ca standarde nationale în domeniul E – Utilaj Energetic si Electrotehnic.1995. aplicate în modul stabilit.44 Metrologie. Standardizare si Masurari Stiintifice în domeniul constructiei aparatelor electrice “ELIRI” la 03.3. • Standardele internationale. care stabileste modul de elaborare. Baze de date în domeniul standardizarii electrotehnice existente în R. Andrei CHICIUC .  106 standarde române SR/STAS declarate ca standarde nationale în domeniul F – Energetica si Electrotehnica . Radioelectronica si Telecomunicatii.4. modificare si anulare a standardelor moldovene. Moldova Modul de elaborare a standardelor moldovene este stipulat în standardul SM 1-3:1997. aprobare. aplicate în modul stabilit. coordonare.04. Clasificare si terminologie. • Standardele nationale române STAS sau SR.92 în domeniul E .  928 standarde GOST ale fostei URSS adoptate pâna la 01. Documentele normative de standardizare în domeniul electrotehnic aplicate pe teritoriul Republicii Moldova sunt: • Standardele nationale (SM). Radioelectronica si Telecomunicatii. 4.4. 4.4.

Proiectul este supus anchetei publice (publicat). de catre membrii CT. Dupa expirarea termenului (de o luna) de studiere si expediere a observatiilor asupra proiectului. În cazul unor modificari importante proiectul standardului poate fi supus unei noi anchete publice. Organismul National de Standardizare publica informatia referitor la standardele aprobate. Este elaborat de Comitetul Tehnic sau de orice persoana fizica sau juridica interesata. Odata cu elaborarea anteproiectului trebuie sa se întocmeasca si nota de fundamentare. Dupa examinarea anteproiectului. Andrei CHICIUC . d) Proiect de standard.pentru discutia observatiilor (60 zile). b) Proiect pentru comitet. Sinteza observatiilor primite este transmisa membrilor CT si organizatiilor ce coordoneaza proiectul . f) Editarea standardului. Dreptul de editate (reeditare) si difuzare a standardelor nationale apartine în exclusivitate ONS. în urma efectuarii expertizei proiectului de standard. c) Proiect pentru ancheta. si transmiterea observatiilor (daca sunt) se stabileste necesitatea unei noi redactii sau pregatirea proiectului pentru comitet ca proiect pentru ancheta publica. Proiectul de standard în baza observatiilor facute în cadrul anchetei publice si în cazul discutiilor în CT este considerat proiect de standard si transmite catre ONS. inclusiv: beneficiarului sau consumatorului principal. CT împreuna cu elaboratorul întocmeste o sinteza a observatiilor primite si o redactie noua a proiectului de standard tinând cont de observatiile si propunerile primite. Înregistrarea de stat a standardului este efectuata de catre ONS.Standardizarea 45 Procesul de elaborare a standardelor moldovene este divizata în urmatoarele faze de elaborare: a) Anteproiect. care sunt transmise organizatiilor interesate. Orice persoana fizica sau juridica poate lua cunostinta cu textul proiectului si poate prezenta observatiile si propunerile sale pe margine proiectului. Organismul National de Standardizare examineaza si ia decizia. referitor la aprobarea standardului. Ciclul se repeta pâna când se adopta hotarârea referitoare la consens. institutiilor de cercetare si organelor supravegherii de stat. întreprinderilor producatoare. Persoanele fizice sau juridice care au transmis observatii sunt invitate sa participe la sedinta CT pentru discutarea observatiilor. e) Aprobarea si înregistrarea de stat a standardelor.

tirajarea standardelor. aplicarea standardelor. inclusiv si a standardelor identice cu cele internationale si europene este stabilit de standardul moldovean SM 1-2: 2000 "Adoptarea standardelor române în standarde moldovene". • elaborarea proiectelor GOST în conformitate cu Programul de standardizare interstatala si celor de initiativa. Modul de elaborare a standardelor interstatale (în cadrul CSI) Modul de elaborare a standardelor interstatale (Comunitatea Statelor Independente) este stipulat în standardul SM 1-10:1996. • organizarea aplicarii standardelor interstatale (GOST). formarea. pastrarea si gestiunea fondului de standarde interstatale. care stabileste regulile de organizare si executare a urmatoarelor categorii de lucrari în domeniul standardizarii interstatale: elaborare. În Republica Moldova se executa urmatoarele tipuri de lucrari în domeniul standardizarii interstatale: • colaborarea tehnico-stiintifica la lucrarile de standardizare interstatala cu toate statele participante la Conventie.5. În cest scop. Modul de adoptare a standardelor române.4. Metodele se reglementeaza în baza acordurilor de colaborare încheiate între ASRO . istorie si cultura. Standardizare si Masurari 4. 4.46 Metrologie. • formarea propunerilor la proiectul programelor anuale de standardizare interstatala si la programele de perspectiva. • examinarea propunerilor la proiectele programelor de standardizare interstatala ale statelor participante la Conventie. precum si acceptul din partea organizatiilor ISO/CEN de preluare pe teritoriul Republicii Moldova a standardelor române. Modul de adoptare a standardelor române în standarde moldovene Având comunitatea de limba.Asociatia de Standardizare din România si ONS. se utilizeaza metoda declaratiei de ratificare si metoda paginii de coperta.4. • expertiza tehnico-stiintifica a proiectelor de documente normative interstatale. ele fiind cele mai rapide si cele mai putin costisitoare. dupa anul 1992 sistemul national de standardizare a desfasurat activitati de selectare si adoptare a standardelor române în standarde moldovene.6. expertiza si prezentare a standardelor interstatale pentru aprobare. Andrei CHICIUC .

cum ar fi: SM ISO 4171. La adoptarea standardului international. 4. 2) când exista un Standard moldovean analog în vigoare (în acest caz prin aceeasi hotarâre standardul moldovean se anuleaza din momentul punerii în aplicatie a standardului interstatal). Adoptarea standardelor internationale în standarde moldovene se efectueaza prin una din urmatoarele metode: • metoda traducerii (cu sau fara reimprimarea originalului). SM CEI 68-1. pastrarea si gestionarea fondului de standarde interstatale. formarea. • metoda de incorporare sau referinta (în standardul moldovean se incorporeaza integral standardul international sau partile lui cuprinse în standard. Organizarea si coordonarea lucrarilor de standardizare interstatala se realizeaza nemijlocit de catre Departamentul “Moldova-Standard”. Adoptarea standardelor internationale în standarde moldovene Modul de adoptare a standardelor internationale (ISO) elaborate de catre Organizatia Internationala de Standardizare si de catre Comisia Electrotehnica Internationala (CEI). Andrei CHICIUC .4. pe teritoriul republicii.Standardizarea 47 • • avizarea proiectelor de standardizare interstatale în redactie finala elaborate de alte state participante la Conventie. sau se face referinta la standardul international în întregime sau la partile lui utilizate în standardul moldovean). Aplicarea standardelor interstatale.7. a documentelor si recomandarilor internationale (DI si RI) elaborate de Organizatia Internationala de Metrologie Legala (OIML) si de catre alte institutii si organisme internationale de standardizare în standarde moldovene este stipulat în standardul SM 1-12:1997. indicativul standardului moldovean este format din sigla standardului moldovean (SM) si indicativul standardului international. prevede doua cazuri: 1) când nu exista un standard moldovean analog. Propunerile privind metoda de aplicare (de adoptare a standardelor internationale) se face de catre comitetul tehnic national de standardizare. • metoda unei noi redactii (cu sau fara abateri tehnice).

Etaloane se împart în doua clase: A) etalonul propriu-zis. etaloane derivate. etaloane de lucru. folosite la lucrarile curente de metrologie.  etaloane primare(nationale) care sunt pastrate la Biroul National de Metrologie Legala BNML a tarii si servesc la verificarea etaloanelor secundare. care este o masura destinata pastrarii si reproducerii unei unitati. permisa de tehnica masurarii într-un anumit stadiu al tehnicii. precum si la verificarea si gradarea diferitelor masuri si instrumente de masura. Clasificari Masurile etalon sunt masurile care servesc la reproducerea si pastrarea unitatilor de masura. se considera ca fiind cele mai precise din tara respectiva si se verifica periodic cu etaloanele internationale.  etaloane de conservare sunt dispozitive precise si stabile în timp care furnizeaza unitatea de masura corespunzatoare si necesita calibrare în raport cu etaloane absolute. care reprezinta reproducerea concreta a unitatilor derivate. Franta . amperul. 2) dupa precizie:  etaloane internationale care sunt pastrate la Biroul International de Masuri si Greutati BIMG de la Serves.48 Metrologie. etaloane de baza.  etaloane de transfer sunt dispozitive care permit transferul unitatilor de masura între domenii sau regimuri de functionare. kilogramul. Etaloanele se mai pot clasifica: 1) dupa destinatie:  etaloane absolute sunt dispozitive care servesc la definirea unitatilor de masura fundamentale: metrul. independent de unitatile stabilite. Andrei CHICIUC . cu precizie maxima. secunda.1. 2. ETALOANE 5. 3. Standardizare si Masurari 5. Generalitati. Ele sunt de urmatoarele categorii: 1. care formeaza baza legala si stiintifica în tehnica masurarii într-o anumita tara.

Masuri etalon si instrumente de categoria II-a. Valoarea intensitatii curentului electric. Etalonul absolut de curent electric Unitatea fundamentala de curent electric. care sunt de trei categorii: 1. Fm =m g Fig. rezulta din egalitatea fortei electrodinamice cu cea gravitationala: (5. B) masurile model. Bobina fixa B1. care se verifica dupa etaloane. etaloane tertiare (de lucru) sunt pastrate în laboratoarele metrologice uzinale si sunt utilizate la verificarea aparatelor de masura de precizie. asezate pe platanul P2 al balantei.2. 2.1).ETALOANE 49   etaloane secundare servesc la verificarea etaloanelor de lucru si sunt pastrate la filialele regionale ale BNML. 5. sunt parcurse de curentul I.1) P1 fr fa B1 b B2 F1=k I 2 0 P2 a m fx = fm . cu precizie normata. conectata în serie cu bobina mobila b. Andrei CHICIUC . care se verifica cu masurile de categoria I-a. Balanta etalon. se stabileste cu ajutorul balantei de etalon (figura 5. Masuri etalon si instrumente de categoria I-a. cu inductivitatea mutuala M. Platanul P1 al balantei. B2. 5. reprezinta un sistem electrodinamic. a carei functionare se bazeaza pe fortele de interactiune dintre conductoarele strabatute de curenti electrici (forte electrodinamice). care se verifica cu masurile de categoria II-a. 3. amperul absolut.1. Masuri etalon si instrumente de categoria III-a. Forta rezultanta este: f x = f r + fa Forta rezultata fx se masoara cu greutati etalon m. determinata la pozitia de echilibru a balantei.

m este masa de pe platanul P2. este determinata de elementele constructive ale bobinelor. se mentine temperatura uniforma si constanta.2) unde: constanta k. 5.3.50 Metrologie. În figura 5. Standardizare si Masurari kI = mg. pozitia lor relativa si de permeabilitatea magnetica a circuitului magnetic (aer. R3 si condensatoarele C1. Generatorul este sincronizat la 1591 Hz. se stabileste vid în mediul înconjurator. 2 I= m g k . valoarea fiind ajustabila cu o rezolutie de 10-7.4) . ω =10000 deci f = ω / 2π = 1 5 9 1 z.001 %.3) ( )  R2  = α  1R  C2 = β  C1 Andrei CHICIUC (5. C3. condensatoarele C1=C2=5000 pF. astfel ca se poate realiza o precizie de masurare pâna la 0. variabila de 100 pF si prin modificarea frecventei generatorului. Determinarea absoluta a ohmului Ohmul absolut este determinat cu ajutorul unei punti având un etalon absolut Lampard.2 se prezinta puntea Ogawa formata din rezistentele R1. R2. Valorile uzuale ale componentelor sunt: R1=R2=R3=20000 Ω . C2. Etalon de rezistenta. vid). Ecuatiile de echilibru sunt: R1 ⋅ R2 ⋅ C1 ⋅  C2 1⋅⋅ ω 22 = 1 R R C3 = R1 ⋅ C1 + R2 ⋅ C2 3 R Reglajul puntii se realizeaza din capacitatea C3. g este acceleratia gravitationala în punctul de experimentare. La efectuarea masuratorilor se respecta urmatoarele conditii: se verifica exactitatea balantei. C3=10000 pF. [A] (5. H Se considera rapoartele: (5.

ETALOANE 51 Pentru eliminarea influentilor capacitatilor parazite se utilizeaza ramura Wagner. Fie avem capacitatea C a unui condensator format din doi electrozi. Rezistenta se determina absolut: R1 = 1 αβC1ω (5.2.5) Precizia de determinare absoluta pentru valoarea de 1Ω este de 2⋅10-6.4. Etalon de tensiune 5. Determinarea absoluta a voltului Determinarea absoluta a voltului se realizeaza cu electrometrul prin masurarea fortei de atractie între doi electrozi aflati la o diferenta de potential. 5. energia înmagazinata pe armaturile condensatorului este: 1 W = CU 2 2 iar forta de atractie este: Andrei CHICIUC (5. Punte Ogawa pentru determinarea absoluta a ohmului. C R R1 C1 C3 R Ramura Wagner ~ C3 R2 C2 R3 ω Fig.6) . 5.1.4. În situatia aplicarii unei diferente de potential.

este densitatea mercurului. În raportul dC/dx intervine lungimea si capacitatea. x – distanta dintre nivelul supraînaltat al mercurului si electrodul fix. Clothier la National Measurement Laboratory NML (Australia). Standardizare si Masurari F= dW dx (5. Pentru un element de suprafata se obtine: F= U 2 dC 2 dx = U2 S ⋅ε ⋅ 2 x 2 = hS ⋅ ? unde: ρ .7) unde dW .2. atunci când se aplica o diferenta de potential U.3 este reprezentat un electrometru realizat de K. F= U 2 dC ⋅ 2 dx (5. care utilizeaza un electrod mobil reprezentat de suprafata unui lichid conductor.3.8) Determinarea absoluta a tensiunii U se realizeaza prin masurarea fortei F si a capacitatii dC. mercurul. C=ε⋅S/x – capacitatea electrometrului. 5. 5. Expresia tensiunii este data de: Andrei CHICIUC x (5. Electrometru pentru reproducerea absoluta a voltului În figura 5.reprezinta variatia de energie corespunzatoare la o variatie dx între electrozi. U S Mercur Fig.9) h . Australia) Forta electrostatica este echilibrata de greutatea mercurului supraridicat cu înaltimea h.52 Metrologie.4. care poate fi obtinuta printr-un etalon absolut de capacitate Lampard. Electrometru absolut cu mercur (NML.

atunci C=C13=C24 si se obtine: 2⋅ e de unde rezulta capacitatea: ε o π ⋅C = 1 (5.953509 [ pF / m] π 4π 2 ⋅ c0 2 (5.693147. si a unei distante forte mici h.Thompson) Acest etalon are la baza teorema demonstrata în 1956 de catre australienii A.M. ramase libere. Lampard si Van de Pauw au considerat o suprafata cilindrica divizata prin patru segmente izolate (figura 5.11) C =ε 0 10 7 ln 2 = ln 2 = 1. Aceasta metoda necesita cunoasterea densitatii mercurului ρ cu o precizie de 10-6. Etalonul absolut de capacitate (A. 5. Thompson au propus un nou tip de etalon de capacitate bazat pe proprietatile electrostatice ale sistemelor cilindrice. D. π =3.G. atunci între celelalte doua conductoare. cu axele dispuse în colturile unui patrat si daca doua conductoare diagonal-opuse sunt legate electric între ele si puse la pamânt.4). Lampard.141592.9979254⋅106 m/s în vid si permeabilitatea magnetica ∝0=4π⋅10-7 H/m. Lampard si A. care demonstreaza ca daca patru conductoare metalice.5.M. Capacitatile liniare obtinute între doi electrozi opusi corespund traiectoriilor interne ale liniilor de forta. de exemplu: de ordinul milimetrilor pentru tensiuni de ordinul de 10kV. cilindrice si rectilinii.G. va exista o capacitate a carei valoare depinde numai de lungimea conductoarelor.ETALOANE 53 U= x 2hρg ε (5. Thompson si D.M. ln2=0. . sunt asezate paralel.12) unde:ε 0 = 1 (∝ 0 ⋅ ) este permitivitatea calculata functie de viteza c0 luminii c0=2. În cazul în care cele patru segmente sunt identice.10) în aceasta expresie nu mai intervine suprafata S.

Andrei CHICIUC 2 .

iar pentru ε 0 pot fi asigurate precizii de ordinul 10-7 (1/10 ppm) sau 10-5%. Aceasta expresie permite realizarea celui mai simplu etalon absolut de capacitate.11883m.14) Pentru dimensionarea condensatorului etalon la o valoare de 10 pF ar fi necesare conductoare de lungime l=5.4. atunci precizia este aproximativ de 0. 5.5 este reprezentat etalonul absolut propus de A.Thompson. Etalonul absolut de capacitate propus de A. Fig. Thomson.1ppm.M. bazat doar pe masurarea precisa a unei lungimi. Standardizare si Masurari În figura 5. Precizia etalonului de capacitate nu poate depasi în aceste conditii 10-6 (10-4%) sau 1ppm (unitatea relativa anglo-saxona parts million=1/1010 sau 10-6 %). rezulta capacitatea specifica Cs=1. Cuplarea electrozilor propusa de Lampard si Van de Pauw. Cs = C ln 2 = ⋅ε l π 0 (5. Prin procedee optice interferometrice.M.5. Raportând capacitatea la unitatea de lungime. lungimea l poate fi masurata cu precizii de ordinul 10-8 sau 1/100 ppm. 5.54 Metrologie. Capacitatea C are expresia identica: C =ε o ln 2 π ⋅l (5.953509pF/m.13) 2 D C24 d 1 3 4 l d C=ε oln2 π C 13 Fig. Andrei CHICIUC . Precizia acestui etalon va depinde de precizia cu care poate fi masurata lungimea barelor. În cazul în care ε 0 este cunoscut cu aproximativ 10-8 dupa Naval Research Laboratory NRL (SUA).

 ferodinamice.  cu magnet mobil. În Anexa 8 sunt prezentate simbolurile marcate pe cadranele aparatelor de masurat. converteste o marime electrica activa x într-o marime mecanica.  de inductie. printre care si simbolurile instrumentelor de masurare. sticla speciala. Instrumentele de masurare sunt formate dintr-o parte fixa si o parte mobila. cel mai adesea un cuplu de forte denumit cuplu activ care provoaca rotirea dispozitivului mobil al acestuia. Principiul de functionare al instrumentelor de masurare difera în functie de fenomenul fizic utilizat pentru producerea cuplului de forte necesar rotirii dispozitivului mobil.Instrumente electrice de masurare 55 6. Un instrument de masurare este un mecanism electromecanic care. dependent de α . consta din pietre dure (rubin.2. Pentru ca fiecarei valori x sa-i corespunda o deviatie α a dispozitivului mobil. Elemente auxiliare ale instrumentelor de masurat În constructia instrumentului de masurare intra urmatoarele dispozitive: a) Elemente care asigura suspensia sistemului mobil. asupra acestuia actioneaza si un cuplu rezistent. utilizata la aparate cu clasa c≥ 0.1. Dupa principiul de functionare instrumentele de masurare se împart în urmatoarele categorii:  magnetoelectrice. Atât partea fixa cât si cea mobila sunt prevazute cu elemente active care servesc la producerea cuplului activ si cu elemente auxiliare care îndeplinesc diverse functii. INSTRUMENTE ELECTRICE DE MÃSURARE Instrumentul electric de masurare constituie cel mai simplu mijloc tehnic care poate furniza de sine statator informatii de masurare si reprezinta o componenta de baza a oricarui aparat de masurare analogic.  termice etc. 6. otel sau bronz). denumita dispozitiv mobil. prevazute cu mici cratere slefuite în care se pot roti pivotii (din otel) cu vârfuri rotunjite. Suspensia poate fi:  cu lagare (figura 6.1).  electrostatice.  cu lamele vibrante. în majoritatea cazurilor. agat. Andrei CHICIUC .  feromagnetice.  electrodinamice.

Suspensie pe benzi tensionate: 1 – ac indicator. 3 – surub. utilizata la instrumentele cu o sensibilitate ridicata (ca si suspensia pe fir de torsiune) cu clasa de exactitate c ≤ 0. 7 – bobina mobila.  scara gradata.56 Metrologie.1. 5 – benzi tensiometrice. benzi sau fire de torsiune. Fig. 6. 3 4 5 1 1 2 3 2 6 7 5 Fig.2). Este un buton sau surub care poate roti punctul de fixare al unuia din resoartele spirale sau un capat al benzii (firului) de torsiune. 3 – corector de zero. d) Dispozitivul de citire al deviatiilor compus din:  indicatorul deviatiei.2.  pe acelasi principiu ca si cuplul activ (la logometre). benzile tensionate sau firul de tensiune produc cuplul antagonist si conduc curentul (în unele dispozitive) la bobina mobila. cu fir de torsiune. Andrei CHICIUC . mai rar greutatea proprie). 6.5 – elimina frecarile din lagare. Standardizare si Masurari   cu benzi tensionate (figura 6. dependent de unghiul de rotatie α al echipajului mobil. 6 – contragreutate. c) Corectorul de zero . 2 – scala de masura.regleaza exact pozitia de zero a dispozitivului de citire al aparatului de masurare. 4 – arc de întindere. 2 – piatra dura. care poate fi ac indicator sau cu spot luminos. Poate fi realizat pe cale:  mecanica (resorturi spirale. b) Elemente de producere a cuplului antagonist. Suspensie pe lagare: 1 – ax din otel.

Instrumentul cu magnet permanent exterior (prezentat în fig. Dispozitiv de amorsare eloctromagnetic: 1 – ax. Resorturile spirale servesc totodata la aducerea curentului la bobina mobila.  electromagnetice. 1 2 3 a) b) Fig. 6. 2 – piston. cu o paleta de Al sau cadru care se misca în câmpul magnetic al unui magnet permanent (figura 6. 1 – ax. fiind fixata pe doua semiaxe care se sprijina în paliere. Instrument magnetoelectric Exista doua tipuri constructive de instrumente magnetoelectrice: cu magnet permanent exterior si cu magnet permanent interior. 6. cu camera de aer si piston sau paleta (figura 6. Elementul activ al dispozitivului mobil îl constituie bobina mobila 4 care înconjoara miezul 3 putându-se roti în întrefierul cilindric dintre piesele polare si miez.2.4). Pot fi:  pneumatice. 3 – paleta.Instrumente electrice de masurare 57 e) Dispozitivul de amortizare – produce un cuplu de forte proportional cu viteza unghiulara dx/dt a sistemului mobil. 2 3 1 Fig. 6. b).3. reducând astfel numarul si amplitudinea oscilatiilor. 3 – piesa din aluminiu 6.Dispozitive de amorsare pneumatice: a) cu piston.1.3 . 2 – magnet permanent. f) Elemente de echilibrare (contragreutati) etc.5) Acest tip constructiv este cel mai raspândit. Andrei CHICIUC .4. Sistemul fix al acestuia este format dintr-un magnet permanent 1 prevazut cu piesele polare 2 si miez cilindric 3. Pe semiaxe mai sunt fixate acul indicator 7 cu contragreutatile de echilibrare 5 si doua resorturi spirale 6 înfasurate în sensuri opuse pentru a compensa efectele variatiilor de temperatura. b) cu paleta.2. 6.

4 – bobina mobila. de mare permeabilitate. pentru a produce în întrefier un câmp magnetic puternic. Scara este gradata uniform. astfel încât rotirea are loc într-un singur sens. o înclinare fata de axa N-S de 40°…45°. 2 – piese polare. 6. În întrefierul dintre 1 si 2 se poate roti bobina mobila 3 cu suspensie pe paliere. 9 – sistem corector de zero. 1 – magnet permanent. se va deplasa cu un unghi elementar dα. 8 7 9 6 5 3 4 2 1 Fig. Piesele polare si miezul cilindric se fabrica dintr-un material magnetic moale. Pentru unghiuri mai mari de 90° se utilizeaza constructii speciale care pot permite o rotatie de pâna la 260°. Instrument magnetoelectric cu magnet permanent exterior.6) Instrumentul cu magnet permanent interior are circuitul magnetic alcatuit dintr-un magnet permanent interior 1 si un cilindru exterior din material feromagnetic 2 prin care se închide fluxul magnetic. Functionarea instrumentului magnetoelectric La conectarea în circuitul de masurare. Instrumentul cu magnet permanent interior (prezentat în fig.1) . Standardizare si Masurari Bobina are.5. în repaus. cu un unghi de maxim 90°. 5 – contragreutati. 3 – cilindru feromagnetic. caracterizat prin inductie remanenta si câmp coercitiv de valori mari. 6.58 Metrologie. 8 – scala. sub actiunea cuplului activ. 7 – ac indicator.2. Magnetul permanent se fabrica din aliaj magnetic dur.3.2. 6. 6 – resort spiral.2. bobina mobila este parcursa de curentul I si. 6. astfel încât energia localizata în câmpul magnetic al dispozitivului mobil (Wm=Φ I) va suferi o deviatie: dWm=I⋅ dΦ Andrei CHICIUC (6.

Instrumente electrice de masurare

59

1

2 3
Fig. 6.6. Instrument magnetoelectric cu magnet permanent interior. 1 – magnet permanent, 2 – cilindru feromagnetic exterior, 3 – bobina mobila, 4 – piesa polara.

N

S
4

Daca notam cu dS suprafata elementara din întrefier parcursa de cele doua laturi active ale bobinei la rotirea ei cu dα, variatia fluxului magnetic va fi: α F dΦ=N⋅ B⋅ dS (6.2) în care

dS=bl⋅ dα=A⋅ dα (6.3)

N
B F

S

unde: N este numarul de spire al bobinei; B – inductia din întrefier; l – lungimea laturii active a bobinei; b – latimea bobinei; A – suprafata bobinei

Fig. 6.6. Cu privire la functionarea instrumentului magnetoelectric.

Substituind ecuatiile 6.2 si 6.3 în 6.1 obtinem ecuatia cuplului activ, produs de interactiunea dintre câmpul magnetic din întrefier si curentul ce parcurge bobina mobila:

M

 dWm   = Φ  dα  I = const.

0

⋅ I

(6.4)

unde: Wm = Φ ⋅ I - energia localizata în câmpul magnetic al dispozitivului mobil; dα - deplasarea acului indicator; Φ 0=NBA
Andrei CHICIUC

60

Metrologie, Standardizare si Masurari

Sub actiunea cuplului activ Ma dispozitivul mobil se roteste cu un unghi α care corespunde pozitiei în care acest cuplu este echilibrat de cuplul rezistent Mr =-Dα (unde D este cuplul rezistent specific al elementului elastic) dezvoltat în resorturile spirale. La echilibru Ma+ Mr=0, rezulta:

Φ0 ⋅ I = D ⋅ α
Din care se obtine magnetoelectric: ecuatia de functionare a

(6.5) instrumentului

α =

Φ0 D

I= S⋅ I

(6.6)

unde S reprezinta sensibilitatea acestuia si se determina ca:

S=

Φ0 D

=

NBA D

(6.7)

Deoarece S=const., deviatia este proportionala cu intensitatea curentului I si scara instrumentului este deci uniforma. Instrumentul functioneaza numai în curent continuu. 6.2.4. Logometru magnetoelectric (figura 6.7) Echipajul mobil este constituit din doua bobine coaxiale, dispuse sub un anumit unghi. Cele doua cadre bobinate creeaza cupluri electromagnetice care actioneaza în sens contrar si la a caror egalitate se stabileste pozitia de echilibru. Astfel, nu este necesar un cuplu antagonist mecanic, el fiind realizat pe cale electrica. Echipajul mobil nu are o pozitie preferentiala (de zero), el poate ocupa orice pozitie, în echilibru indiferent.

θ

N
Fig. 6.7.Logom etru magnetoelectric.

S

M 1 = NBSi1 ⋅ cos θ π M 2 = NBSi2 ⋅ cos θ +  2 

(6.8)

(6.9)


Andrei CHICIUC

Instrumente electrice de masurare

61

La echilibru:

M1 + M2 = 0
Rezulta:

(6.10)

i1 tgθ i2 =

(6.11)

Decalajul cadrelor poate fi diferit de 90°, iar câmpul magnetic poate sa nu fie uniform. S-a constatat ca sensibilitatea este cu atât mai mare cu cât se alege un unghi de încrucisare mai mic (5°…15°). Logometrul magnetoelectric functioneaza cu curenti foarte slabi. Proprietatea sa principala este independenta indicatiilor de conditiile externe. Instrumentele magnetoelectrice cunosc cele mai raspândite utilizari. Galvanometrele cu oglinda sunt instrumente cu o mare sensibilitate (curenti de ordinul 10-7  10-11A ). Galvanometrele cu ac indicator le urmeaza, cu curenti în domeniul 10-5¸10-7 A si pot fi etalonate ca miliampermetre, microampermetre, ampermetre, milivolmetre, voltmetre, în c.c sau c.a. daca sunt prevazute cu redresoare. Logometrele magnetoelectrice se utilizeaza la constructia:  ohmmetrelor (cu doua sau trei bobine);  frecventmetrelor (varianta cu doua bobine) etc. 6.3. Instrument feromagnetic Ampermetrele si voltmetrele feromagnetice reprezinta cele mai raspândite aparate de masurat de curent alternativ. În dispozitivele feromagnetice cuplul activ este creat de fortele de interactiune care se exercita între câmpul magnetic produs de o bobina fixa, parcursa de curentul de masurat, si una sau mai multe piese feromagnetice aflate sub actiunea câmpului. Sub actiunea acestor forte, piesele feromagnetice se deplaseaza în regiunea unde câmpul magnetic este mai intens, marind prin aceasta energia magnetica a sistemului. Dupa natura fortelor care creaza cuplul activ si dupa modul de constructie instrumentele feromagnetice pot fi: cu atractie si cu repulsie. În figura 6.8 este reprezentat dispozitivul feromagnetic cu repulsie utilizat frecvent la realizarea aparatelor de tablou.
Andrei CHICIUC

fiind prinsa de axul dispozitivului. dintre care una este fixata de interiorul carcasei bobinei (1). 4 – resort spiral. Cuplul de amortizare. L – inductivitatea proprie a bobinei. care are expresia. 2 – piesa feromagnetica mobila. α 1 2 3 4 I I 5 Fig.12) Wem . 3 – bobina. confectionate din material feromagnetic moale.energia câmpului magnetic al bobinei. în interiorul careia se afla doua piese 1 si 2. închisa (vezi figura 6. Cuplul rezistent este creat de un singur resort spiral 4. Andrei CHICIUC . de forma cilindrica rotunda. Instrument feromagnetic cu repulsie: 1 – piesa feromagnetica fixa. este creat pe cale mecanica (pneumatic). 6.unghiul de deviatie a acului indicator. prin miscarea unei palete în interiorul unei camere de aer. α . Expresia cuplului activ care actioneaza asupra sistemului mobil poate fi obtinuta exprimata astfel: Ma = unde: dWem dα = 1 2 dL I⋅ 2 dα (6. la unele dispozitive. Standardizare si Masurari Acest dispozitiv contine o bobina fixa 3.8. iar cealalta este mobila (2). Cuplul activ apare datorita respingerii pieselor feromagnetice care se polarizeaza magnetic în acelasi fel atunci când prin bobina trece curentul de masurat.62 Metrologie.3).

Avantaje:  constructie simpla. Caracteristici ale feromagnetic. Andrei CHICIUC .9. 6. În figura. unul din cuplurile produse de curentii de masurat jucând rolul cuplului antagonist. iar cealalta iese din bobina corespunzatoare (micsorându-i inductanta).a. încât una din piesele feromagnetice intra în fereastra bobinei (marindu-i inductanta).9) sunt construite din doua bobine fixe (1) parcurse de curentii i 1 si i 2 de masurat.Instrumente electrice de masurare 63 La echilibrul cuplului activ cu cuplul rezistent − M r = D ⋅ α (dat de resortul spiral) se obtine pentru deviatia α : α = 1 dL ⋅ I2 2D dα (6.13) Relatia obtinuta arata ca scara gradata a dispozitivului feromagnetic are un caracter patratic. prezenta câmpurilor magnetice exterioare. Logometrele sunt lipsite de cuplu antagonist mecanic.c cât si în c.  sensibilitate redusa la suprasarcini. deviatiile cresc odata cu patratul curentului. Montajul este astfel realizat. 6 1 5 2 1 3 4 Fig. imprimat de existenta factorului I2.2. scala aparatului este notata cu cifra 4. instrumentului feromagnetic Functionarea acestor instrumente este influentata de existenta pieselor feromagnetice. solidare cu axul echipajului mobil (5).3.  posibilitatea folosirii atât în c.3. variatiile de temperatura si de frecventa. Logometru 6.1. în ferestrele carora patrund cele doua piese feromagnetice (2). 6. Pe ax este fixat rigid acul indicator (3) cu contragreutati (6). Logometrele feromagnetice Logometrele feromagnetice (figura 6.

Cuplul activ al dispozitivelor electrodinamice (precum si a celor ferodinamice) este creat de fortele electrodinamice care apar între una sau mai multe bobine fixe si una sau mai multe bobine mobile parcurse de cureti.  sensibilitate mai mica (comparativ cu dispozitivele magnetoelectrice). de ordinul 1 2.5 W) comparativ cu dispozitivul magnetoelectric. Clasa de precizie a instrumentelor feromagnetice este.2 si 0.c. rezultând reducerea indicatiilor. la care bobinele fixa si mobila sunt parcurse de curentul de masurat sau de curenti proportionali cu acesta. prin metoda de compensatie si se utilizeaza în curent alternativ ca aparate etalon sau de verificare a altor aparate de precizie mai redusa. Energia se consuma pentru producerea câmpului magnetic al bobinei.4. aparatele de acest tip construindu-se ca aparate de laborator. Andrei CHICIUC .. Numai în constructii speciale poate ajunge 0. Caracteristica lor principala este precizia ridicata.2 (folosind pentru piesele feromagnetice aliaje slab magnetice).  necesitatea unor ecranari pentru reducerea influentei unor câmpuri magnetice exterioare.  pierderile prin histerezis si curenti turbionari la masurarea în c.a. Instrument electrodinamic Aparatele electrodinamice (precum si cele ferodinamice) utilizeaza ca dispozitiv de masurat un electrodinamometru. Dezavantaje:  consum propriu mare (0. 6. Standardizare si Masurari  fiabilitate ridicata.64 Metrologie.1 pentru curent alternativ si curent continuu. De obicei ele se etaloneaza în curent continuu. nu prea buna.5  7.  pret de cost scazut. sunt mai mari decât în c. de clasa 0. Se impune reducerea la minimum a pieselor feromagnetice.  precizia aparatului este influentata de pierderile prin curenti turbionari în piesele feromagnetice.5. ca urmare.5 sau 0.

La trecerea unor curenti continui I1 si I2 prin bobinele fixa si mobila.13) unde: L1 si L2 sunt inductivitatile proprii ale bobinelor fixa si mobila. format din cele doua bobine. Curentul este adus la bobina mobila prin doua resoarte spirale 4 care servesc si la crearea cuplului rezistent mecanic. De ax mai sunt fixate: acul indicator 5 cu contragreutatile 6 si paleta 7 a amortizorului cu aer 8. 6. 1 2 I2 6 I1 I1 Fig. fixata pe axul 3 dispus perpendicular pe axul bobinelor fixe. Schita instrumentului electrodinamic.10. cilindrice. fortele de interactiune care apar tind sa roteasca bobina mobila (2) în pozitia în care fluxul sau ar coincide cu cel al bobinei fixe (1).Instrumente electrice de masurare 65 Dupa cum în circuitul magnetic al bobinelor nu se foloseste sau se folosesc piese feromagnetice. Dispozitivul electrodinamic (figura 6. identice.10) consta din doua bobine fixe 1. dispozitivele se numesc electrodinamice. coaxiale si dintr-o bobina mobila 2 de forma rotunda sau dreptunghiulara. poate fi scrisa expresia: Wem = 1 1 L1I12 + L2 I 22 + L12 I1I 2 2 2 (6. 2 3 7 8 4 4 6 5 1 5 Andrei CHICIUC . respectiv ferodinamice. iar L12 este inductivitatea mutuala. Cuplul activ corespunzator acestor forte se poate calcula folosind expresia generala în care pentru energia magnetica Wem a sistemului.

care permite obtinerea deviatiei: 1 dL12 α I 1I 2 D dα = (6. 6. de tablou (wattmetre). Au un cuplu activ mult mai puternic (datorita utilizarii partilor feromagnetice) si consum propriu mai redus. pentru reducerea pierderilor prin histerezis si curenti turbionari).14) adica. În acelasi timp. Aceste forte tind sa mareasca capacitatea si energia electrostatica înmagazinata în condensator. deci expresia cuplului activ al dispozitivului electrodinamic este: Ma = dWem dα = I1 ⋅ I 2 dL12 dα (6. având forma unor sectoare de cutie cilindrica foarte plata. cât si de pozitia reciproca a bobinelor. La echilibrul cuplului activ cu cel rezistent.11) este constituit din doua armaturi metalice fixe 1. fie prin varierea distantei dinte armaturi. si pentru înregistratoare (cuplu puternic). este functie atât de curentii din bobine. Sunt mai robuste constructiv. Aparatele electrostatice se construiesc în special ca voltmetre (pentru masurarea tensiunilor înalte) si wattmetre (mai rar) . carora li se aplica o diferenta de potential. Standardizare si Masurari Dintre toate marimile de care depinde Wem numai inductivitatea mutuala L12 variaza cu deviatia α .5). Instrument electrostatic Aparatele electrostatice utilizeaza în scopul deplasarii sistemului mobil fortele electrostatice de atractie ce apar între armaturile unui condensator electric. are loc egalitatea: M a = − M r = D ⋅ α . Variatia capacitatii aparatelor electrostatice poate fi obtinuta fie prin varierea suprafetei active a armaturilor. aparate destinate mediilor cu socuri si vibratii.66 Metrologie. fiind utilizate cu precadere pentru aparate de c.5.15) Dispozitivul ferodinamic este similar celui electrodinamic având însa circuitul magnetic al bobinei fixe format în cea mai mare parte din material feromagnetic (tole de transformator sau pulberi feromagnetice presate. trebuie de mentionat ca instrumentele ferodinamice sunt inferioare ca precizie celor electrodinamice (clasa 1¸ 2.c. dat de resoartele spirale. Instrumentul electrostatic (figura 6. Andrei CHICIUC .

11. Andrei CHICIUC .17) 2 ecran 1 1 U 1 2 U Fig.Instrumente electrice de masurare 67 în interiorul carora se afla o paleta mobila din aluminiu 2 de forma unui sector dublu de cerc. Instrument electrostatic cu variatia suprafetei active a armaturilor. fortele electrostatice determina aparitia unui cuplu activ care roteste paleta mobila în sensul cresterii capacitatii si energiei localizata în condensatorul format de sistemul de armaturi. cuplul activ rezulta: 2 Ma = 1 dC 2 dα ⋅U 2 (6. Având în vedere ca energia localizata în câmpul electric este 1 We = CU 2 . 6.16) Din conditia de echilibru a cuplurilor (Ma=-Dα) se deduce ecuatia de functionare în curent continuu: α= 1 dC 2D dα ⋅U 2 (6. La aplicarea unei tensiuni continue U între armatura mobila si armaturile fixe.

12. i t0 t E Fig.6. consum propriu foarte scazut. care se masoara cu un aparat de masurat magnetoelectric. de catre curentul de masurat I. de diferenta de temperatura ∆ t existenta între punctul de sudura încalzit t si capetele reci ale termocuplului t0 – temperatura ambiantala. considerând R constant. este cel mai putin sensibil dispozitiv. 6. La stabilirea unei diferente de temperatura între punctul de sudura si capetele libere ale termocuplului. Supratemperatura ∆ t este proportionala cu cantitatea de caldura dezvoltata în firul încalzitor (de rezistenta R). ca tensiunea termoelectromotoare este: Andrei CHICIUC . practic zero (rezistenta interna infinita) – fiind dispozitivul cu cel mai scazut consum de energie. Dispozitivul de masurat termoelectric (figura 6. Instrument termoelectric Aparatele termoelectrice constau dintr-un instrument de masurat magnetoelectric asociat cu unul sau mai multe dispozitive termoelectrice. în afara factorilor constructivi ai acestora. Standardizare si Masurari Aceste instrumente masoara direct tensiuni continue si alternative indiferent de forma acestora. Termocuplu cu contact si fir încalzitor.68 Metrologie. Rezulta.12) consta dintr-un termocuplu al carui punct de sudura este încalzit datorita caldurii dezvoltate prin efect Joule de catre curentul electric de masurat trecut printr-un fir încalzitor. fortele electrostatice fiind mici. sensibilitatea: scazuta. cu aproximatie. 6. Printre alte proprietati ale instrumentului electrostatic se pot mentiona:    precizie: nu prea ridicata (1 ÷ 1. Tensiunea termoelectromotoare E produsa de dispozitivele termoelectrice depinde. apare între acestea o tensiune continua (tensiune termoelectromotoare). adica cu RI2.5).

13) asupra unui disc de aluminiu.18) α = SU ⋅ Eθ = S U ⋅ k 2 I 2 adica scara aparatului este patratica (SU – sensibilitatea de tensiune). mono sau trifazate. se va prezenta principiul de functionare a unui contor de inductie monofazat. Instrument de inductie Principiul de functionare a acestor instrumente consta în interactiunea dintre fluxurile magnetice create de una sau mai multe bobine si curentii indusi de aceste fluxuri în sistemul mobil sau în anumite parti metalice ale acestuia.a. Tensiunile induse produc curenti turbionari în disc. Prin integrarea în raport cu timpul a puterii active Pa(t) livrata unui consumator se poate determina energia consumata într-un interval de timp: t1 si t2 : t2 (6. Deaceea. si cu sinusul unghiului de defazaj dintre ambele fluxuri: Andrei CHICIUC .Instrumente electrice de masurare 69 Eθ = k ⋅ ∆ t = k1RI 2 = k 2I 2 proportionala cu patratul curentului masurat. în continuare. Cea mai importanta utilizare a instrumentului de inductie este realizarea contoarelor de inductie. fiind bazate pe fenomenul de inductie. cu curenti turbionari produsi în conditiile respective de celalalt flux. montat pentru a se putea roti.19) E= t1 ∫P a (t )dt (6. Aceasta tensiune se masoara cu un milivoltmetru magnetoelectric a carui deviatie este: (6. cu fluxurile Φ U si Φ I ..7. Cuplul M el care rezulta este proportional cu frecventa retelei f. Cuplul Mel produs electromagnetic rezulta din interactiunea ambelor fluxuri Φ U si Φ I . 6. exercita o influenta paralel cu axul lagarului un flux magnetic Φ U – produs de o bobina de tensiune si un flux Φ I – produs de o bobina de curent. Astfel. ele sunt dispozitive de c.20) La contorul de inductie (schitat în figura 6.

pot proveni din:  variatiile de tensiune.22) trebuie ca fluxul Φ I sa fie proportional cu curentul I. Astfel. Numarul N de rotatii obtinut cu ajutorul unui angrenaj demutiplicator este citit la contoarele de inductie mono sau trifazate de uz casnic pe un dispozitiv de indicare mecanic si este proportional cu integrala în intervalul de timp t2 . în cazul unui consumator pur rezistiv trebuie ca fluxul Φ U sa fie defazat cu exact 90° fata de fluxul Φ I (compensare 90°). a valorii curentilor turbionari indusi.t1 a vitezei unghiulare ω s(t) a discului. influentând rezistenta dispozitivului mobil . Deoarece. adica: ω s(t) ∼ Pa(t). Pentru a obtine un cuplu proportional cu puterea activa Pa: (6. Φ I ). printr-un magnet permanent. implicit si a contorului de inductie.(o variatie ∆ t =10 °C conduce la o eroare de 1-2%).24) Erorile dispozitivului de inductie. determinând modificarea punctului de functionare pe curba de magnetizare a fierului. Curentul prin bobina de tensiune care produce fluxul corespunzator tensiunii trebuie sa fie proportional cu tensiunea U si defazat cu 90° fata de tensiunea U. determinând variatia inductantelor bobinelor. Proprietati ale instrumentului de inductie :  clasa de precizie scazuta. un cuplu de frânare M f∼ωs proportional cu viteza unghiulara ω s a discului. în afara de aceasta. Standardizare si Masurari M el ≈ fΦU Φ I sin ∠ (ΦU . Andrei CHICIUC . ceea ce pentru o inductanta pura aproximativ are loc.70 Metrologie.21) M el ≈ Pa = UI cosϕ (6. t2 t2 (6.  variatia temperaturii. t1 t1 (6.23) N = k1 ∫ ω ( t )⋅ dt= k2 ∫ Pa (t )dt. a decalajului flux-curent. viteza unghiulara instantanee a discului se regleaza proportional cu puterea activa instantanee Pa(t).  variatia frecventei. asupra discului se exercita.

Contor de inductie. 3 – electromagnet de curent. rezistenta la suprasarcini. 6. câmp magnetic propriu puternic. 5 – magnet de frânare.13. Andrei CHICIUC . 6 – disc de aluminiu.Instrumente electrice de masurare 71     cuplu motor mare. scala neuniforma. 1 – electromagnet de tensiune. 4 – bobina de curent. 1 2 6 ΦU ΦI ΦB 3 ~U 4 5 Fig. 2 – bobina de tensiune.

 sursa de alimentare conectata în cea de-a doua diagonala.  pentru valori mari (punti megohmetrice).  pâna la 0. Clasificari ale puntilor de masurare: a) dupa modul de lucru:  punti echilibrate:  semiechilibrate. care se caracterizeaza prin lipsa curentului în diagonala aparatului de zero. Andrei CHICIUC . Domeniul de masurare al puntilor se încadreaza în intervalul de la 10-6 la 1010 Ω .001 % pentru puntile de laborator.  pentru valori medii (Wheatstone). Valoarea marimii de masurat rezulta din conditia de echilibru a puntii.  un aparat indicator de zero legat într-una din diagonalele puntii. Circuitul puntii (de masurare) se compune din:  patru rezistente care formeaza laturile unui patrulater închis.  punti dezechilibrate. Metodele de punte au o sensibilitate si precizie mare de masurare. (cu scheme derivate din puntea simpla Wheatstone). iar ca precizii:  1…2 % pentru puntile portabile. c) dupa valorile rezistentelor masurate:  pentru valori mici (Thomson). Principiul metodelor de punte consta în echilibrarea electrica a puntii.  punti de curent alternativ. Standardizare si Masurari 7. în functie de rezistentele cunoscute din laturile patrulaterului. la masurarea rezistentelor dar nu numai. nefiind influentate de etalonarea aparatului de zero sau de variatiile sursei de alimentare.72 Metrologie. PUNÞI DE MÃSURARE Puntile sunt mijloace de masurare a caror functionare se bazeaza pe metoda de zero (compensatie) si se utilizeaza. b) dupa regimul de alimentare:  punti de curent continuu. cu precadere.

în laturile patrulaterului având rezistentele R1…R4. 7. Andrei CHICIUC .1) este o retea completa cu patru noduri. Rezistente ce alcatuiesc raportul puntii de precizie. Puntea simpla Wheatstone alimentata în c.4 este conditia de echilibru a puntii Wheatstone si permite determinarea uneia din rezistente când se cunosc celelalte. R4 sa fie variabile.2) (7.1.Punti de masurare 73 7. raportul putând fi R2 / R3 sau R4 / R3. tensiunile la bornele rezistentelor R2 si R3 respectiv R1 si R4 sunt egale doua câte doua: R2 A Ig R5 IN 2 R1 B R2I1=R3I 2 R1I1=R4I2 De unde: R R1 = R4 ⋅ 2 R3 I1 I2 R3 E (7.1) C Astfel.1.  punti cu raport variabil la rezistenta constanta.2. Fig.3) I R4 D (7. adica atingerea situatiei când curentul în diagonala detectorului de nul este zero: Ig =0 (7. Pentru a obtine echilibrul trebuie ca una sau mai multe dintre rezistentele R2.c. Se deosebesc din acest punct de vedere:  punti cu rezistenta variabila la raport constant. R3. Puntile de precizie sunt construite de obicei cu raport constant si rezistenta Fig. Puntea Wheatstone echilibrata Schema puntii (figura 7. într-una din diagonale sursa de alimentare electrochimica sau electronica E si în cealalta diagonala un galvanometru sau un alt detector (indicator) de nul IN cu rezistenta interna R5. 7.4) R6 1 Relatia 7. Principiul metodei consta în echilibrarea schemei.

o rezistenta cu 3 pâna la 6 decade cu manete sau fise încorporate în punte.2) sunt realizate astfel încât acest raport sa poata fi fixat la o valoare egala cu o putere întreaga a lui 10. iar peste 1 MΩ prin reducerea sensibilitatii puntii din cauza micsorarii curentilor prin laturi si influentei rezistentelor de izolatie. Domeniile de masurare ale puntilor Wheatstone este limitat între 1 Ω si 1 MΩ. R6 – rezistenta sursei E.74 Metrologie. Ca rezistenta de echilibrare a puntii serveste.5) Ig = R1R2 (R2 + R4 + R5 ( R1 + R2 ) E ⋅ (R2 R4 − R1 R3 ) + R3 R4 (R1 + R4 ) + R5 R6 (R1 + R2 + R3 + R4 + R6 ( R2 + R3 )+ ) (R3 + R4 ) ) (R3 + R4 ) (7.7. având rezistentele de contact si de legatura ale rezistentei de masurat plasate într-un circuit auxiliar. Andrei CHICIUC . Rezistentele care alcatuiesc raportul (fig.3. Pentru rezistente sub 1Ω erorile apar datorita rezistentelor conductoarelor si a celor de contact de la borne.2. Aplicând legile lui Kirchhoff se determina Ig: (7. pâna la 10-6 Ω . Puntea dubla Thomson Se foloseste la masurarea rezistentelor sub 1 Ω . 7.6) unde: R5 este rezistenta detectorului de nul IN. de obicei. figura 7. încât prin conexiune tetrapolara. între 10-3 si 103. Standardizare si Masurari variabila. influenta lor este evitata. Deviatia α galvanometrului este proportionala cu curentul Ig din diagonala C-D: α=SI ⋅ Ig unde SI este sensibilitatea de curent a galvanometrului.

7) rN = rG rG = (7.3.7) RX RN rX rN (7.9) Andrei CHICIUC . Schema electrica echivalenta a puntii Thomson.Punti de masurare 75 E K RX Rh A r RN R1 IN R2 R3 R4 Fig. Puntea dubla Thomson. 7. prin galvanometru (IN – indicatorul de nul) nu trece curent si între rezistentele echivalente se stabilesc relatiile: Fig. Schema se poate transfigura într-o punte obisnuita Wheatstone (figura 7. 7.4.4) cu înlocuirile: rX = r ⋅ R1 r + R1 + R2 r ⋅ R2 r + R1 + R 2 R1 ⋅ R2 r + R1 + R2 (7.8) R3 IN R4 La echilibru. R X + rX R3 = R N + rN R4 (7.

c. la precizii de 0. b. De aceea.76 Metrologie. pentru masurari de precizie.12) Andrei CHICIUC . În figura 7.5. a se prezinta schema unei punti de rezistente mari în domeniul 106…1012 Ω .(peste 1 MΩ) se modifica puntea simpla si se folosesc detectoare de nul cu rezistente de intrare foarte mari (amplificatoare de c. înlocuind relatiile anterioare (7. R2. R2 si R4 se fixeaza prin fise. 7. iar RN este o rezistenta etalon montata în circuitul auxiliar. cu sensul inversat si apoi calculul mediei. În mod obisnuit R1 si R3 formeaza o rezistenta dubla. în decade. este necesar ca legatura dintre RX si RN (r) sa aiba o rezistenta cât mai redusa si R1. Punti pentru rezistente mari Pentru masurarea rezistentelor mari .11) ∆ = R + R1 + R3 Din care: RX = R ′⋅ R2 ( R + R1 + R3 ) + RR 1 3 R ⋅ R3 (7. care se poate transfigura în montaj stea ca în figura 7. Caderile de tensiune pe R X si R4 fiind mici. rezistente de aparate (ampermetre.) rezistente de sunturi.10) Întrucât conditia R2·R3 – R1·R4 =0 este greu de realizat. circuite de curent de wattmetre etc.1…0.6) si (7.puntea Megohom . având conditia de echilibru: R′( R2 + R1R3 )∆ = RX ⋅ R R ∆ 3 (7. Standardizare si Masurari în care. Cu puntea dubla se masoara rezistente mici.01…10 Ω .7): RX = RN R3 R4 +r R 2 R3 − R1R 4 R4 ( r + R1 + R2 ) (7. precum: rezistente de contact.2. exterior puntii. bobine etc. este necesara repetarea masurarii pentru aceiasi curenti. R4 sa fie realizate cu valori cât mai mari. Domeniile sunt de 0. pot aparea erori datorate tensiunilor termoelectromotoare. de ordinul mV.3. cu tranzistoare cu efect de câmp sau tuburi electrometrice).5.

Puntea Megohom: a) schema electrica. în celelalte brate exista rezistente de precizie din care unele reglabile.Punti de masurare 77 Elementul variabil R este plasat în latura opusa lui RX. 7. pentru eliminarea erorilor de decalare si de neliniaritate. dupa o amplificare. Astfel de punti se pot folosi la masurarea unor marimi neelectrice. RX R’ IN IN R3 R1 R2 RR3 /∆ R1 RR3 /∆ RR1 /∆ R’ RX R a) b) Fig. b) schema electrica echivalenta. pentru a masura variatii mici ∆ RX ale rezistentei RX. puntea dezechilibrându-se la iesire cu tensiunea ±∆U. Initial puntea este în echilibru prin reglarea rezistentelor ajustabile. cu RX0 la valoarea nominala. fata de o valoare de echilibru R X0. Andrei CHICIUC . figura 7.5.6. Traductorul este rezistiv de valoare nominala RX0 si plasat în latura 1 a puntii. Prin variatia marimii neelectrice de intrare se produce o modificare a valorii rezistentei traductorului fata de valoarea nominala cu ±∆R X. având avantajul ca prin R=0 rezulta RX=∞ . La masurarea rezistentelor mari trebuie sa se tina seama de tensiunea aplicata rezistentelor (pâna la 500…1000 V) si de timpul de polarizare (de ordinul minutelor) fiind necesara repetarea masuratorilor cu inversarea tensiunilor aplicate.5. 7. Punti neechilibrate Puntea Wheatstone poate fi utilizata în regim de punte neechilibrata.

etalonat direct în unitati ale marimii neelectrice de masurat.16) se obtine: ∆R X  ∆R X 1  4R X 0  2R X 0 Andrei CHICIUC     (7.78 Metrologie.13) R2 R X0 ∆RX ∆U M R3 U R4 Fig.Punte simpla neechilibrata.    R3 + R4 R X 0 + R2 + ∆ RX  R3 ∆ ⋅ = U ( RX 0 + R2 ) (R3 + R4 ) 1 + ∆ R X R X 0 + R2 ∆U = −  R3 R2 (7. S-a tinut seama ca: RX 0 R3 = R2 R4 RX 0 = R2 = R3 = R4 (7. Standardizare si Masurari semnalul este masurat cu un instrument magnetoelectric. 7. adica: si se admite ca: ∆R X 2R X 0 ∆U ≈ U⋅ << 1 (7.6.15) Daca puntea are bratele egale.14) (7.17) .

 sensibilitatea pentru ∆R X ≤ 0.Punti de masurare 79 Concluzii:  tensiunea de dezechilibru care apare la iesirea puntii neechilibrate pentru o variatie ∆ RX/RX 0 a rezistentei traductorului este proportionala cu tensiunea sursei de alimentare.01 se poate scrie: RX0 ∆U S= U ∆RX RX 0 ≈ 1 4 (7.18) Andrei CHICIUC .  caracteristica statica de transfer a puntii (dependenta dintre tensiunea de iesire a puntii si variatia rezistentei) este neliniara.

de temperatura. viteza mare de raspuns. prelucrare operationala a mai multor semnale. Tipurile existente de traductoare sunt extrem de numeroase. la care ca marime de iesire este rezistenta. • traductoare complexe care înglobeaza mai multe tipuri de traductoare directe si uneori chiar elemente de aparte.  Dupa modul de transformari efectuate si modul de interconectare. • traductoare numerice. la care semnalul produs depinde continuu de marimea de intrare. Elementele care realizeaza convertirea unei marimi de intrare neelectrica într-o marime de iesire de natura electrica (tensiune. curent.  Dupa natura marimii de iesire. la care semnalul de iesire variaza discontinuu. de deplasare etc. clasificarea lor putându-se face dupa urmatoarele criterii:  Dupa forma semnalului electric obtinut. traductoarele electrice directe se împart: • traductoare pasive. traductoarele având denumirea marimii masurate pot fi: pe presiune.a. de umiditate. Marimi neelectrice si clasificarea traductoarelor Natura foarte diferita a marimilor de masurat (care pot fi termice. de debit. traductoarele se pot grupa în: • traductoare analogice.) a impus unificarea semnalelor purtatoare de informatii si alegerea marimilor electrice pentru acest scop. traductoarele se împart în: • traductoare directe care realizeaza o singura transformare. stocare etc). Andrei CHICIUC . sarcina electrica. inductanta sau capacitatea si care necesita o sursa de energie auxiliara.  Dupa domeniul de utilizare. dupa un anumit cod (operatie de codificare). MÃSURAREA TURAÞIEI ªI DEPLASÃRILOR 8. sensibilitate.80 Metrologie. deoarece electronica si tehnica de calcul ofera cele mai mari posibilitati de valorificare a informatiilor primite sub forma electrica (precizie. rezistenta) se numesc traductoare. mecanice. consum mic de putere. radiatii s. Standardizare si Masurari 8.1.

Arborele a carui turatie se masoara pune în miscare de rotatie dispozitivul mobil si prin aceasta liniile de câmp magnetic produse de magneti permanenti taie tamburul. (8. Masurarea turatiei Principale aparate care permit masurarea pe cale electrica a turatiilor. Tahometrele cu curenti turbionari (figura 8. 8. termoelectrica.1) se construiesc pentru intervale de masurare 2010. tahometre cu impulsuri. fotoelectrica.2.m.Masurarea turatiei si deplasarilor 81 • traductoare generatoare la care ca marime de iesire este o t.e. proportionale cu turatia. piezoelectrica.1) N S Mr Ma n Fig.e. giroscopul cu fibra optica si laser.m. vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenti turbionari. Arcul spiral are capatul exterior fix si capatul interior solitar cu tamburul. electrochimica sau de inductie. Andrei CHICIUC . 8. Sunt construite dintr-un dispozitiv mobil format din unul sau doi magneti permanenti ce se pot roti în interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. Schema constructiva a tahometrului cu curenti turbionari.1. În tambur vor fi induse t.000 rot/min. stroposcopul de turatii. Între curentii indusi în tambur si fluxul magnetilor permanenti apare o interactiune care se manifesta prin aparitia unui cuplu activ: M a = k1 ⋅ n unde: n este viteza de turatie unghiulara (turatia). Tamburul este solitar cu un ac indicator si se poate roti la rândul sau între doua paliere fiind însa mentinut în pozitia initiala datorita unui arc spiral. tahogeneratorul.

iar cuplului activ i se opune cuplul rezistent dat de arcul spiral: Mr = k2 ⋅ α unde α este unghiul de rotatie. a caror frecventa de repetitie este egala cu frecventa de vibratie sau rotatie a corpului sau este un multiplu întreg al acesteia. Standardizare si Masurari Sub actiunea acestui cuplu activ tamburul se roteste. Tahometrul de impulsuri se realizeaza pe baza traductorului digital electromagnetic pentru viteza unghiulara ce converteste turatia în trenuri de impulsuri. Tahogeneratoarele consuma o putere de 1 50 W care este neglijabila la puteri mari de antrenare. Când cele doua cupluri sunt egale: (8.a. Când un dinte se Andrei CHICIUC . Exista tohogeneratoare de c. Un magnet permanent situat în interiorul unei bobine se termina cu un capat din material feromagnetic care se afla la o foarte mica distanta de periferia dintilor.2) Ma = Mr n = k 3 ⋅ α sau α = k4 ⋅ n (8. În prezent se folosesc stroboscoape cu sclipiri luminoase. iar scara este gradata direct în unitati de turatie.3) deci. prin care un corp în vibratie sau rotatie pare imobil daca este iluminat cu impulsuri scurte.000 rot/min. Metoda stroboscopica permite masurarea celor mai mici turatii care se întâlnesc în tehnica.82 Metrologie. Stroboscopul de turatii permite masurarea turatiei fara un contact mecanic cu obiectul aflat în rotatie.2). si de c. dar la puteri mici apar erori de masurare a turatiei. Se foloseste inertia ochiului omenesc. unghiul cu care s-a rotit tamburul (acul indicator) este proportional cu turatia.c. Frecventa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000 Hz. Tahogeneratoarele sunt traductoare de turatie si ele sunt microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care genereaza tensiuni electrice proportionale cu viteza de rotatie a arborelui cu care sunt cuplate. Solitar cu axul a carei viteza unghiulara se masoara se afla o roata dintata din material feromagnetic (figura 9. la care corespunde turatia de 60.

8.1. care este inclusa în circuitul de masurare. optici sau digitali. 2-magnet permanent. Masurarea deplasarii liniare sau unghiulare 1 N 2 S 3 Fig. 8. deplasarea putând fi liniara sau circulara. de precizia cu care s-a realizat pasul dintilor si de precizia cu care se masoara intervalul de timp. iar cele pentru deplasari unghiulare într-un interval de la câteva secunde la 360°. Aceste traductoare pot fi utilizate pentru viteze unghiulare care genereaza frecvente între 10 Hz si 10 kHz.Masurarea turatiei si deplasarilor 83 aproprie sau se departeaza de magnet. Pentru obtinerea vitezei unghiulare se poate masura intervalul de timp dintre doua impulsuri sau numarul de impulsuri pentru un anumit interval. inductivi.2. Pentru conversia deplasarii într-o marime electrica traductoarele de deplasare pot cuprinde senzori rezistivi. masurarea deplasarii într-un interval 3-roata dintata. Traductor digital Traductoarele electrice utilizate pentru elecromagnetic pentru viteza. cuprins de la câtiva microni pâna la deplasari de ordinul metrilor. variaza lungimea întrefierului.3. 9. deci reluctanta circuitului magnetic. capacitivi. Utilizarea senzorilor rezistivi Traductoarele rezistive de deplasare sunt constituite dintr-un senzor potentiometric a carui rezistenta se modifica datorita unui cursor ce se deplaseaza sub actiunea marimii de masurat. ceea ce conduce la o variatie a fluxului si la generarea unui impuls în bobina.4) Andrei CHICIUC . Precizia depinde de numarul de dinti.3. ceea ce conduce la relatia: R = f ( x) (8. masurarea deplasarii liniare permit 1-bobina. Prin deplasarea cursorului are loc o modificare a lungimii l din senzor.

lt B C A a) b) α αt B C A Rt R c) B C A l R aR t a d) R aRt e) Fig.84 Metrologie.3. b) traductor potentiometric circular. Caracteristica de conversie a traductorului potentiometric liniar este data de relatia: R = Rt l lt = a ⋅ Rt (8. x – marimea neelectrica ce produce deplasarea cursorului. lt – lungimea totala.3. R – rezistenta între cursor si un capat. 8. e) variatia discontinua a senzorului bobinat. b). l – lungimea corespunzatoare deplasarii cursorului. Standardizare si Masurari unde: R este rezistenta senzorului. d) caracteristica de conversie. Traductoarele potentiometrice se realizeaza sub forma liniara (figura 8. a) sau circulara (figura 8. c) schema electrica. Andrei CHICIUC Rt 2n a . a=l/l t – deplasarea relativa. Traductoare potentiometrice: a) traductor potentiometric liniar.3.5) în care: R t este rezistenta totala a senzorului.

8) = ± ∆R d R iar eroarea relativa de discontinuitate este: ε d = = ± 1 2a ⋅ n (8. d). Rezulta ca valoarea rezistentei R este afectata de o eroare de discontinuitate si deci: R = aRt ± Rt 2n (8.9) Rezistenta totala a traductorului este de 10 100.rotirea relativa.5%.3.6) αt este unghiul de rotatie a cursorului. α .Masurarea turatiei si deplasarilor 85 Pentru traductorul potentiometric circular se poate scrie în mod similar: R = Rt α αt = a′Rt (8. Eroarea de discontinuitate este: ∆R d Rt 2n (8. Deasemeni senzorii potentiometrici pot fi întâlniti în structura Andrei CHICIUC . a′ = α α t .3. Traductoarele potentiometrice se utilizeaza pentru masurarea deplasarilor liniare pentru lungimi pâna la 50cm sau pentru deplasari unghiulare. Deoarece senzorul potentiometric se executa prin bobinarea unui fir rezistiv pe un suport izolant rezulta ca variatia rezistentei nu se produce în mod continuu ci în trepte care corespund cursorului de pe o spira pe alta (figura 8.025% si ± 0. e).000 Ω iar eroarea relativa de neliniaritate este cuprinsa între ± 0. Reactanta inductiva si capacitiva a traductoarelor potentiometrice este foarte mica putând fi neglijata pâna la frecvente de ordinul zecilor de kHz. Pentru ambele tipuri de traductoare potentiometrice caracteristica de conversie este liniara (figura 8.unghiul de rotatie a cursorului fata de un capat.7) unde n reprezinta numarul total de spire.

presiunilor.1) si schema de masurare introduce o abatere de la liniaritate care se reduce daca Rv>>Rt. fortelor etc. În acest caz tensiunea de iesire este: U= U0 ⋅R Rt (8.3. Traductoarele potentiometrice pot fi conectate în orice circuit de masurare a rezistentelor electrice.10) Daca se masoara aceasta tensiune cu un voltmetru de rezistenta interna Rv el va indica o tensiune: Uv = U0 Rt + R( Rt − R) Rv R (0. 8. Alimentare în curent continuu.2. Standardizare si Masurari traductoarelor complexe pentru masurarea nivelelor.4.4 se utilizeaza o sursa de curent continuu U0. Andrei CHICIUC .86 Metrologie. Utilizarea senzorilor capacitivi Traductoarele capacitive utilizate pentru masurarea electrica a deplasarii liniare sau unghiulare se bazeaza pe modificarea ariei de suprapunere a electrozilor. 8. De exemplu în figura 8. R Rt U V Uv U0 Fig.

Electrozii inferiori sunt ficsi si sunt separati cu o mica distanta (1 mm).5). Cei trei electrozi sunt formati din placi de forma dreptunghiulara cu laturile de ordinul a 2030 mm si grosime de 1 2 mm (figura 8.5.12) Andrei CHICIUC . Când electrodul mobil este situat simetric în raport cu cei doi electrozi ficsi tensiunea rezultanta U este nula si capacitatile celor doi senzori sunt egale C1=C2=C. Electrodul superior este electrodul comun si sub actiunea marimii de masurat se poate deplasa paralel cu electrozii ficsi pastrând o distanta constanta (d-1mm).Masurarea turatiei si deplasarilor 87 Traductoarele capacitive de deplasare unghiulara sunt construite din doi senzori capacitivi cu un electrod comun. l U a U0 Fig. 8. Traductor capacitiv de deplasare liniara. Pentru o deplasare ∆ x a electrodului superior cele doua capacitati devin: C1 = C + ∆ C si C2 = C − ∆ C (8. Cei doi electrozi ficsi sunt alimentati prin intermediul unui transformator cu priza mediana. Prin aceasta se modifica aria comuna dintre electrozii cu: ∆ A = a ⋅ ∆ x .

De exemplu. în interiorul careia se poate deplasa axial un miez mobil din material feromagnetic. realizându-se o distributie neuniforma a spirelor pe lungimea bobinei. simplu si se utilizeaza la masurarea deplasarilor medii si mari pentru intervale de la 0 100 mm pâna la 0 2000 mm. Andrei CHICIUC . fixa. Inductivitatea bobinei variaza în functie de pozitia miezului între valorile L0 si Lmax corespunzatoare miezului scos din bobina.13) Caracteristica de conversie L=f(x) – exprimata de ecuatia (8. b este neliniara.88 Metrologie.6) este format dintr-o bobina cilindrica lunga. solitar cu piesa a carei deplasare se masoara.6. de aceeasi lungime cu bobina. Standardizare si Masurari Traductoarele capacitive se utilizeaza pentru masurarea deplasarilor liniare pentru lungimi pâna la 20mm (egale cu lungimea electrozilor). pentru masurarea deplasarilor se utilizeaza traductorul inductiv cu o singura inductivitate si miez mobil. Caracteristica de conversie se poate liniariza pe un interval larg. 8.  senzori inductivi la care sunt influentate doua inductivitati.3. Utilizarea senzorilor inductivi Senzorii inductivi utilizati pentru realizarea traductoarelor de deplasare pot fi clasificate în:  senzori inductivi la care este influentata o singura inductivitate. Traductorul este robust. Dependenta inductivitatii L a bobinei în functie de deplasarea x a miezului feromagnetic fata de pozitia de inductivitate maxima se poate exprima prin relatia: L = (Lm ax − L0 )⋅ e −k  x l  + L0 (8. Senzori inductivi la care este influentata o singura inductivitate.  senzori inductivi la care sunt influentate inductivitati mutuale. Formele cele mai raspândite de astfel de traductoare de deplasare au senzorul construit dintr-o singura bobina a carei inductivitate este modificata prin deplasarea unui miez sau a unei armaturi. Traductorul inductiv cu miez mobil (figura 8.3. respectiv complet introdus în bobina.13) si reprezentata grafic în figura 8.

8. Traductor inductiv cu miez mobil: a) circuitul magnetic. b) caracteristica de conversie. Andrei CHICIUC .Masurarea turatiei si deplasarilor 89 x L Lmax L0 x a) b) Fig.6.

Standardizare si Masurari 9. sunt puternic influentate de temperatura din utilaj.15 θR = TF + 459.  variatia rezistentei electrice (termorezistente). difuzie si altele. Fahrenheit a introdus scara cei poarta numele (Fahrenheit) care contine 180 de diviziuni între punctul de topire a ghetii (32 °F) si punctul de fierbere a apei (212 °F). si anume:  variatia dimensiunilor prin dilatare (termometre bimetalice). Acelasi interval – între punctul de topire a ghetii si punctul de fierbere a apei. De aceea masurarea cu precizie a temperaturii în utilajele tehnologice are o importanta deosebita. din 1948 se numeste scara Celsius – în cinstea autorului.90 Metrologie. Multe procese tehnologice care au loc în reactoarele chimice. a caror valoarea minima este egala cu minimul termodinamic. cunoscuta ca scara cu 100 de diviz iuni. Aparatele pentru masurarea temperaturii se bazeaza pe modificarea cu temperatura a unor marimi fizice.1) . Aceasta scara. se folosesc relatiile dintre grade (9. În 1715 Gabriel D.1) si se tine seama de valorile corespunzatoare punctului de topire a ghetii. coloane de fractionare. MÃSURAREA TEMPERATURII Temperatura este marimea fizica ce caracterizeaza starea de încalzire a unui corp.  variatia presiunii lichidelor si gazelor închise în incinte de volum constant (termometre manometrice). în 1742 a fost divizat de Anders Celsiul în 100 de diviziuni (0°C  100 °C). Pentru exprimarea temperaturii pe diverse scari. Andrei CHICIUC (9. Celelalte doua scari de temperatura (Kelvin si Rankine) sunt scarile utilizate pentru descrierea temperaturii absolute.  variatia volumului prin dilatare (termometre de sticla cu lichid).67 unde: θ K si θ R sunt temperaturile absolute pe scara Kelvin si Rankine. Aceste doua scari se definesc prin intermediul relatiilor: θK = TC + 273. TC si TF – temperaturile pe scara Celsius si Fahrenheit.

este reprezentat un termometru bimetalic tubular compus din tubul 1. introducând tubul cu tija în mediul de temperatura θ 0. Andrei CHICIUC .2.2) Coeficientul α se determina masurându-se lungimea l1 a barei la temperatura θ 1 si l2 la temperatura θ 2. [1/°C] (9.  variatia intensitatilor radiatiilor corpurilor încalzite (termometre de radiatie). Se scrie sistemul de ecuatii: l1 = l 0 + l0α ⋅ θ 1   l2 = l Prin rezolvarea sistemului de ecuatii. de mai sus se obtin: α= l0 (θ2 − θ1 l2 − l1 = ∆l l 0∆ θ . dilatarea functie de temperatura este diferita.Masurarea temperaturii 91  variatia tensiunii generate prin efect termoelectric (termocupluri). 9. Termometrele bimetalice se bazeaza pe dilatarea diferita a diverselor materiale. Daca. Dilatarea liniara cu temperatura este caracterizata prin coeficientul de dilatare termica α . iar tija din aluminiu (2. spre exemplu. Diversele materiale au coeficientul de dilatare α diferit.4) ) în care ∆l = l2 − l1 si ∆θ = θ 2 − θ 1 Se observa ca α exprima cu cât se alungeste o bara de 1 m la cresterea temperaturii cu 1°C. lungimea l0 atunci la temperatura θ °C.1. Efectul de dilatare mentionat se obtine daca de exemplu tubul este din portelan (α1=0. lungimea barei va fi: l = l0 ⋅ (1 + α ⋅ θ ) (9. o bara are la temperatura 0 °C.2⋅10-5 °C-1). mult mai mic decât coeficientul de dilatare α 2 al tijei 2.5⋅10+5 °C-1). Astfel.3) (9. tija se va dilata si valoarea temperaturii se va putea citi pe scala aparatului. În figura 9. cu coeficient de dilatare α 1. Termometre bimetalice La diverse materiale.

lama va tinde sa se îndrepte. Standardizare si Masurari În figura 9. deoarece lama 2 se alungeste mai mult decât lama 1. Lama este încastrata la unul din capete si este orizontala. 9. 2 θ> θ 0 100 ° C 0 °C α 2 >α 1 1 2 Fig.2 este reprezentata o lama bimetalica care este constituita din doua lamele sudate 1 si 2. utilizata în constructia termometrelor bimetalice lamelare. 9. 9.3. Daca lama este încalzita la o temperatura θ > θ 0 lama se îndoaie. Deplasarea capatului liber este proportionala cu temperatura.2. deaceea de acest capat se fixeaza acul indicator. Lamela bimetalica.1. la o temperatura θ 0 (pozitia punctata). Andrei CHICIUC . Termometre manometrice Principiul de functionare al termometrelor manometrice se bazeaza pe variatia cu temperatura a presiunii lichidelor si gazelor închise în incinte de volum constant. realizate din metale cu coeficienti de dilatare diferiti α 2>α1. 1 α2 >α 1 Fig.92 Metrologie.Termom etru bimetalic tubular. capatul liber se va ridica. Pe acest principiu se bazeaza termometrul cu lamela bimetalica: daca termometrul este încalzit.  termometre manometrice cu gaz. în functie de fluidul de lucru pot fi:  termometre manometrice lichide.

9. de obicei. cu traductorul manometric 3.4) sau un traductor cu membrana. Masurarea temperaturii utilizând tubul Bourbon. 9.4. θ Fig. tubular capilar si traductorul sunt umplute cu un fluid sub presiune 4 (gaz sau lichid). iar cartusul termic se introduce în mediul a carui temperatura trebuie masurata. Cartusul termic. Termometrul manometric (fig. Traductorul de presiune poate fi un traductor de tub Bourbon (fig. Termometrul manometrie cu gaz este umplut. cu azot sub presiune.5) este compus dintr-un cartus termic 1 ce reprezinta un balon (de aproximativ 10-15 cm2) care comunica printrun tub capilar 2. Termometru manometric. θ° 7 6 θ° 3 4 5 2 4 1 Gaz (lichid) Fig.Masurarea temperaturii 93 Acestea au constructii identice si difera numai fluidul de umplere (gaz sau lichid). presiunea este proportionala cu temperatura θ : Andrei CHICIUC . În cazul gazelor ideale.5. atunci conform legii gazelor perfecte. daca volumul V al incintei este constant si masa gazului din incinta este M. 9. 9.

Astfel. la confectioneaza termorezistentelor. Fluidul de umplere 4 (vezi fig. cuprul. Pe scala aparatului se citeste în dreptul acului indicator valoarea temperaturii θ . sunt utilizate materialele: platina. Aceasta presiune va actiona asupra membranei 5. în cazul termometrului din figura 9. Standardizare si Masurari P⋅ V= R⋅ M⋅ sau ( 2 7 3+ θ ) (9. dintre care cele mai performante termorezistente fiind executate din platina sau cupru. 9. iar coeficientul de variatie a rezistivitatii electrice functie de temperatura sa fie cât mai mare. duce la deplasarea acului indicator 7. acul indicator 7.5. prin încalzirea cartusului termic la temperatura θ .5) P= R⋅ M R⋅ M ⋅ 2 7 3+ ⋅θ V V (9.31434 J/(K. lichidul se dilata si presiunea fluidului creste. presiunea acestuia va creste cu cresterea temperaturi θ . Andrei CHICIUC .6) în care R=8. nichelul si fierul.94 Metrologie.5) fiind lichid sub presiune. care este functie de temperatura. Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa-si pastreze în timp proprietatile fizico-chimice. Aceste termometre manometrice se utilizeaza pentru masurarea temperaturilor între –200 °C si +500 °C. ca si în cazul termometrului manometric cu gaz. gama de masurare a temperaturii depinzând de lichidul de umplere. Membrana va strânge resortul 6 si va deplasa. Termometrul manometric cu lichid este umplut de obicei cu mercur. Aceasta crestere a presiunii. 9.4. la rândul ei – variatia rezistivitatii functie de temperatura sa fie cât mai liniara etc. a traductorului de presiune.mol) este constanta universala a gazelor. daca fluidul 4 este un gaz. Termometre cu rezistenta (termorezistente) Principiul de functionare al termorezistentelor se bazeaza pe proprietatea unor conductoare de a-si modifica rezistivitatea electrica la modificarea temperaturii mediului în care se gasesc. Cele mai des. Termometrele manometrice cu lichid se utilizeaza pentru masurarea temperaturilor între –80 °C si +300 °C.

R0 – rezistenta la temperatura 0 °C.6. iar în figura 9. 9. se folosesc termorezistente din cupru. Rθ – rezistenta la temperatura θ .Masurarea temperaturii 95 Termorezistentele din platina se folosesc de obicei pentru masurari de precizie. În figura 9. pe când. tubul de protectie este etans si uneori umplut cu gaz sub presiune . executate pe un suport izolator din punct de vedere 4 electric 2 (ceramica. cupru si platina. -200 0 Ni Cu Pl θ [°C ] 200 400 600 800 1000 În cazul în care termorezistentele sunt destinate masurarii unor temperaturi joase. Pentru domeniul de variatie a temperaturii mai mari (-200 °C si +550 °C) se utilizeaza termorezistente confectionate din platina. Curbele de variatie a rezistentei functie de temperatura pentru nichel.un bun conducator de temperatura sau cu parafina. Fig. Aceasta înfasurare se acopera cu 2 un strat izolant 3 si se introduce într-un tub de protectie 4.7) în care: α este coeficientul de variatie a rezistentei electrice functie de temperatura. De exemplu. variatia rezistentei electrice a cuprului functie de temperatura se poate exprima de relatia: R0 = Rθ ⋅ (1 + α ⋅ θ ) (9. în functie de Rθ temperatura. Termorezistentele din cupru se utilizeaza pentru domenii mici de variatie a temperaturii (-200 °C si +150 °C). 0 confectionat din cupru sau otel. θ – temperatura mediului. mica). pentru diverse materiale.6 este reprezentata variatia indicelui Rθ/R0. pentru masurarile obisnuite.7 o R0 8 sectiune dintr-o termorezistenta. Andrei CHICIUC . Constructiv. termorezistentele sunt alcatuite dintr-o înfasurare de fire 6 sau benzi 1.

Andrei CHICIUC .  pentru termorezistentele din cupru: Cu 100 (R0 = 100 Ω ). iar în figura 9.8) − K T . Termistoarele sunt termorezistente care folosesc materiale semiconductoare în locul spirelor din cupru sau platina etc.100Ω). Spre deosebire de termorezistente. termistoarele sunt rezistente cu coeficienti negativi de variatie a rezistivitatii cu temperatura. În masurarile industriale se folosesc termorezistente cu valori ridicate ale rezistentei electrice. 9. Sectiune dintr-o termorezistenta. iar K este o constanta care depinde de materialul semiconductor.9 – forma sa constructiva. În figura 9. care se aduc la o cutie de borne. ce constituiau înfasurarea termosensibila a termorezistentelor. Fig. Standardizare si Masurari Gazul sau parafina servesc la reducerea inertiei termice care ar exista la transmiterea temperaturii dintre mediu si înfasurarea 1. La capetele termorezistentei se sudeaza fire din acelasi material ca si spirele înfasurarii.7. Rezistenta termistorului scade cu cresterea temperaturii si se exprima cu ajutorul relatiei: 1 2 3 4 Rθ = R0 ⋅ e (9. Cu 50 (R0 = 50 Ω ).8 este reprezentata variatie cu temperatura a rezistentei unui termistor. în care T este temperatura absoluta exprimata în Kelvin. Pt 10 (R0 =10 Ω ).96 Metrologie. deoarece necesita aparate de precizie mai mica: Termorezistentele se pot grada functie de rezistenta la 0 °C (notata cu R0) astfe l:  pentru termorezistentele din platina: platina Pt100 (R0 =. Pt50 (R0 = 50Ω).

servind în special pentru compensarea influentei temperaturii unor elemente de circuit în montajele electronice de masurat.000 Ω . Rezistivitatea mare a semiconductoarelor face posibila utilizarea termistoarelor pentru masurari la distante mari. Termistoarele au rezistente cuprinse în domeniile: 200  2.Masurarea temperaturii 97 Rθ 40 30 20 10 0 0 100 200 300 400 500 1 2 3 θ [°C] 0 5 10 m Fig. 9. Variatia rezistentei unui termistor functie de temperatura. 3 – fire de legatura. 9. 9. Termometre cu termocupluri Termocuplurile se bazeaza pe proprietatea pe care o au doua metale diferite sudate între ele la capete.8. de a produce o tensiune electrica. 2 – termistor.000 Ω . Modificarea cu un grad a temperaturii produce o variatie a rezistentei de 3 % din rezistenta termistorului. 5  10. Ele sunt utilizate pentru masurarea temperaturii între –80 °C si +600 °C. Aceasta sensibilitate mare face ca ele sa fie utilizate pentru masurari de precizie. Un dezavantaj al termistoarelor îl reprezinta caracterul neliniar al caracteristicii sale care limiteaza utilizarea lor în domenii largi de masurare a temperaturilor. Varianta constructiva a unui termistor.5. Fig. Termistoarele au coeficienti mari de variatie a rezistentei cu temperatura.9. 1 – sticla (ceramica). când Andrei CHICIUC . 300 Ω  50 MΩ etc. deoarece rezistenta conductoarelor de legatura este neglijabila.

iar alumelul contine 94% Ni. dispozitivul de montare 3.600 °C. Tensiunea electrica rezultata poarta denumirea de tensiune electromotoare si ea depinde de diferenta de temperatura între cele doua capete si de un coeficient specific metalelor care alcatuiesc termocuplul. 0 10% Rh). 9. cu o scurta descriere ce urmeaza:  termocuplul fier-constantan (aliaj cu 57% Cu si 43% Ni utilizat pentru masurarea temperaturii între –200 °C si +450 °C. tensiunea obtinuta la 900 °C fiind de 37. Conductoarele din materiale diferite care alcatuiesc termocuplul se numesc termoelectrozi. 9. Acest termocuplu este compus din urmatoarele parti componente (fig.10.  termocuplul platinθ [°C] rhodiu-platin (90'% Pt. Cr-Al aliaj cu 90% Ni si 10% 40 Cr. 3% Mn. Standardizare si Masurari capetele sudate se gasesc la temperaturi diferite. Termoelectrozii se confectioneaza din metale si aliaje ale acestora. Caracteristicile unor termocupluri se prezinta în figura 9. pâna la 1.300 °C. Teaca de protectie se confectioneaza din cupru.12): termoelectrozii 1. Andrei CHICIUC . teaca de protectie 2.36 10 mV. 9. Dispozitivul de montare 3 serveste pentru fixarea termocuplului în zona de masurare a temperaturii.10.98 Metrologie. 2% Al 30 si 1 % Si). Tensiunea termoelectromotoare dintre electrozii termocuplului se poate masura cu ajutorul unui milivoltmetru (fig.11). tipul metalelor definind tipurile de termocupluri. si cutia de borne cu capac 4. functionare intermitenta. destinat 0 200 300 400 500 600 700 masurarii temperaturii Fig. utilizat în domeniul –50 °C  +900 20 Pt-Rh-Pt °C. iar la o termocupluri. otel aliat sau tuburi ceramice. Caracteristicile statice ale unor pâna la 1.  termocuplul cromeIU [ mV] alumel (cromelul este Fe-Const. tensiunea termoelectromotoare produsa la 450 °C fiind de aproximativ 30 mV.

9. rezistenta liniei si rezistenta aparatului de masurare sunt niste factori importanti. a termocuplului.11) care este constituit dintr-un termocuplu si un aparat indicator de tip mV magnetoelectric (de regula un milivoltmetru). Deviatia acului indicator depinde de curentul I 4 3 N iplu nichelat 2 Flansa m obila 1 Flansa fixa Fig. Masurarea temperaturilor cu termocupluri. care circula prin bobina mobila. 9. În cazul masurarii temperaturii cu termocuplul. iar acesta. cum ar fi Fig. În Jonctiunea unele situatii. care se conecteaza la milivoltmetru. Realizare constructiva a unui termocuplu industrial. Schema de principiu aliajele cupru-nichel.11. Acesta se (+) (-) Jonctiunea conecteaza la bornele de referinta termocuplurilor prin intermediul unor conductoare de legatura. 9. Conductoarele de legatura se confectioneaza din aceleasi materiale ca si termocuplurile. de rezistenta totala a circuitului electric si de tensiunea termoelectromotoare obtinuta la bornele termocuplului: Andrei CHICIUC . Pentru masurarea continua a temperaturilor se utilizeaza un ansamblu de masurare (fig. conductoarele de de masurare legatura (cablurile de prelungire) se fac din alte materiale.12.Masurarea temperaturii 99 materialul utilizat depinzând de domeniul de temperatura care se masoara.

în practica se utilizeaza milivoltmetre cu rezistenta interna mare. denumita si rezistenta de egalizare. 9. pe baza legilor radiatiei termice.100 Metrologie. respectiv egalarea stralucirii monocromatice a doua surse luminoase. notiunea referindu-se la metodele de masurare a temperaturii prin metode fara contact. Rt + Ri + Rl (9. Aceasta rezistenta.6. Astfel. Andrei CHICIUC . Pirometre de radiatie Termenul de pirometrie deriva de la cuvântul grecesc piro.13 este reprezentata simplificat schema optica de principiu a pirometrului monocromatic cu disparitia filamentului. Deoarece rezistenta termocuplului Rt creste odata cu temperatura. La acest tip de instrument se face compararea. se intercaleaza pe conductorul pozitiv lânga milivoltmetru. Unul dintre pirometrele utilizate este pirometrul optic monocromatic cu disparitia filamentului. Standardizare si Masurari I= E . cu cât rezistenta exterioara a aparatului este mai mare în raport cu rezistenta interna. Valoarea acesteia este aproximativ de 20 Ω si se confectioneaza din manganina. În figura 9. Avantajele masurarii temperaturii cu ajutorul pirometrelor de radiatie sunt urmatoarele:  masurarea temperaturii se face fara contact. Rl – rezistenta cablurilor de legatura. care este cu atât mai mare. se produce o eroare de masurare. care înseamna foc. sau rezistenta de linie. Pentru reducerea erorilor de masurare. iar rezistenta exterioara (R + Rt) se stabileste la o anumita valoare. deci fara perturbarea mediului masurat.  pot fi utilizate pentru masurari de temperatura în medii în care conditiile fizice fac imposibila aplicarea altor metode. Ri – rezistenta termocuplului.  limita superioara de masurare a temperaturii este teoretic nelimitata.9) unde: E este tensiunea interna a milivoltmetrului. folosind-se sensibilitatea ochiului operatorului. functionarea pirometrelor de radiatie se bazeaza pe masurarea energiei radiante emisa de corpurile încalzite. Rt – rezistenta interna a milivoltmetrului.

precum si alte dispozitive prezentate în figura 9. din circuitul filamentului.Masurarea temperaturii 101 Pirometrul cu disparitia filamentului contine o lampa etalon cu filament din wolfram 4. la egalizarea stralucirii filament-suprafata corpului. 6 – obiectiv (lentila). 3 – filtru de absorbtie (atenuare) când T>1300 °C. în momentul în care imaginea filamentului dispare (figura 9. 7 – ocular. pe imaginea suprafetei radiante 1 ce emite o radiatie în spectrul vizibil. 9. 1 – corp incandescent. se regleaza (mareste .scade) pâna la disparitia filamentului (cazul b) pe fondul corpului. Valoarea curentului prin filament constituie o masura a temperaturii masurate. Curentul electric. filtre monocromatice de rosu 5. Deoarece dependenta stralucirii filamentului fata de temperatura corpului este cunoscuta. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Fig. Andrei CHICIUC . 5 – filtru monocromatic. 8 – ochiul operatorului. filtre de atenuare 3. se obtine egalarea între temperatura masurata Tm si temperatura filamentului Tf. 4 – lampa. se determina temperatura. se suprapune lampa etalon. 9 – sursa de alimentare reglabila.14). 2.13. Prin reglarea curentului din filament se modifica temperatura acestuia si implicit culoarea filamentului. Pirometru optic cu disparitia filamentului. Metoda de masurare este o metoda de comparatie.13.

b) temperatura egalata. Daca sesizarea disparitiei filamentului se face cu ajutorul fotodetectoarelor.102 Metrologie. 9. limita inferioara a domeniului de masurare poate coborî la circa 500 °C. Imaginea filamentului (pirometrului) pe fondul imaginii corpului incandescent. a) b) c) Fig. a) filamentul la temperatura minima.5%. însa poate fi extinsa pâna la 3000 °C daca se folosesc atenuatoare optice.14. c) filamentul la temperatura maxima. Standardizare si Masurari Domeniul de masurare este compus între 700°C (culoarea rosu închis) si 1500°C – temperatura maxima a filamentului. Andrei CHICIUC . iar erorile de masurare pot fi mai mici de ± 0.

poate fi reprezentata printr-o piramida împartita pe diferite niveluri (figura 10.  gestiunea alarmelor.  gestiunea rapoartelor.1). Acesta contine aplicatii începând cu simpla achizitie de date si pâna la prelucrari foarte complexe: • analize statistice. 10. Nivelurile de conducere a proceselor industriale.1. • gestiunea elaborarii alarmelor. ele nu pot fi separate. Aspecte ale supravegherii în timp real a proceselor industriale Sugestiv. Gestiune Supervizare Optimizare Supraveghere si conducere Controlul Procesului Achizitii si Actionari Fig. • identificari de parametri si simulari. • ghid operator. Andrei CHICIUC . La baza “piramidei” se situeaza operatiile de achizitie din proces a marimilor de intrare si de transmitere catre procesul supravegheat a comenzilor de actionare. Standardizare si Masurari 10. • supravegherea actiunilor de conducere de catre operatori.  semnalizarea. conducerea proceselor industriale. SISTEME DE ACHIZIÞIE DE DATE 10. • supravegherea dinamica a raspunsului procesului etc. Domeniul supravegherii proceselor industriale este destul de vast. Supravegherea se gaseste în “piramida conducerii proceselor” pe nivelul al treilea alaturi de conducerea procesului.102 Metrologie.  interfatarea om-masina. practic.1.  comunicatia cu programele utilizate pentru prelucrarea datelor. Functiile de baza ale unei aplicatii de supraveghere a unui proces sunt:  comunicatia cu procesul. ceea ce arata ca.

care realizeaza: ♦culegere de date. ♦calcule conform unor strategii de conducere. ♦supraveghere si corectare on-line a regimului. respectând conditiile de timp stabilite. posibilitatea de autotestare datorita programelor încorporate). Sistemele de achizitie de date asociate cu microsistemele de calcul.conducerea procesului. Supravegherea în timp real a unui proces este o etapa necesara pentru trecerea la pasul urmator . în timp real. ♦actualizare baza de date.2. destinat pentru supravegherea proceselor dintr-o retea electrica.  cresterea gradului de automatizare a unor operatii.2 este prezentata schema simplificata a unui sistem de achizitie si prelucrare a datelor în timp real. timpul real este o notiune care marcheaza de fapt conceptul de timp de reactie relativ la dinamica procesului pe care sistemul informatic îl conduce (supravegheaza). mai ales cu caracter operativ. a unor probleme de decizie. Sistem în timp real este sistemul de automatizare complexa. Andrei CHICIUC . cu calculatorul. Conditii impuse unui sistem de achizitie de date Etapele principale ale procesului de prelucrare a informatiilor primare sunt:  achizitia semnalelor din proces. au ca principale avantaje:  flexibilitatea si adaptabilitatea la o mare varietate de situatii.  posibilitatea prelucrarii complexe a datelor din proces. la care este conectat. În figura 10.  miniaturizarea echipamentelor. al carui comportament este conditionat de evolutia dinamica a starii procesului.  fiabilitate buna (numar redus de componente. Deci. Sistemul informational este menit sa urmareasca sau sa conduca procesul. 10.  marirea preciziei masuratorilor.  simplificarea proiectarii electrice si tehnologice datorita existentei familiilor de componente cu interconectari standard. în care timpul de raspuns este suficient de redus pentru a putea influenta în mod semnificativ si pozitiv evolutia obiectivului condus.Sisteme de Achizitie de Date 103 Aplicatia în timp real realizeaza un sistem informatic.

cu o precizie ridicata si ajustarea corespunzatoare a intervalelor de esantionare a curbelor de tensiune si de curent electric. pentru supravegherea unei retele electrice. mijloacele de masurare trebuie sa asigure determinarea frecventei tensiunii semnalului achizitionat.2. 10. I. Standardizare si Masurari     adaptarea nivelului semnalului la valorile de intrare ale echipamentului de calcul. semnalizari. prezinta un Andrei CHICIUC . Pentru obtinerea unor informatii corecte privind procesul supravegheat. conversia analog-digitala a semnalelor (precum si esantionarea/memorarea semnalului). procesarea esantioanelor. Deseori. Operator SISTE M DE CALCUL ÎN TIMP REAL Generare rapoarte. în timp real. înregistrarea si afisarea (optional) a semnalelor achizitionate. drept convertoare de intrare (traductoare de semnal). Schema unui sistem de achizitie si calcul.104 Metrologie. achizitia datelor din proces se face prin intermediul transformatoarelor de masurare de tensiune si a transformatoarelor de masurare de curent. II. Utilizarea acestor transformatoare de masurare. alarmari Calcule conform unor strategii de conducere Baza de date retea Actualizare baza de date din retea Ceas de timp real Culegere de date din retea R ET EA ELECTRICA Fig.

se recomanda ca. Conform teoremei lui Shannon. fmax unde: (10. • timp de raspuns redus. În literatura de specialitate se recomanda ca numarul optim de esantioane pe o perioada a unei curbe de tensiune sau de curent electric sa fie de 128 esantioane/perioada. O atentie deosebita trebuie acordata echipamentelor care folosesc un singur CAD. un semnal de variatie continua poate fi reprezentat de esantioanele sale daca: fe ≥ 2. acela al determinarii unui transfer deformat al datelor. frecventa de esantionare sa fie de 8 10 ori mai mare decât frecventa maxima a armonicilor semnalului (fmax). Pentru o reprezentare cât mai corecta a semnalului. pentru a permite reducerea erorilor de achizitie si sa asigure conversia marimilor analogice cu o rezolutie de cel putin 12 biti.Sisteme de Achizitie de Date 105 dezavantaj esential. iar fereastra de esantionare sa fie de minimum 2T (doua perioade). pentru a asigura un numar suficient de esantioane pe o perioada a curbelor de tensiune sau de curent electric. Alegerea convertorului analog-digital (CAD) trebuie facuta astfel încât sa aiba o viteza de lucru ridicata. IV. Blocurile care asigura achizitia si adaptarea semnalului trebuie sa fie caracterizate de: • o buna rezolutie. III. V. pentru reconstituirea semnalului. fmax .frecventa maxima a armonicilor semnalului în studiu. iar semnalul esantionat trebuie memorat si mentinut constant pe durata conversiei. Andrei CHICIUC . de la nivelul de tensiune înalta spre bornele de intrare ale echipamentului de masurare. unde eroarea datorata multiplexarii nu trebuie sa afecteze eroarea totala a aparatului.1) fe este frecventa de esantionare. Esantionarea semnalului trebuie facuta având în vedere teorema lui Shannon (teorema esantionarii). • liniaritate a semnalului de iesire.

 izolarea galvanica a sistemului fata de proces.3. rezulta aparate cu pret de cost mult mai scazut. a circuitelor de memorare a semnalelor esantionate. prin claviatura calculatorului se poate comanda instrumentul de masurare. a calculatoarelor personale si a perfectionarii lor continue. Achizitia marimilor de proces trebuie facuta permanent pe toate canale. având caracteristica liniara.  reglajul si supravegherea unor parametri sau instalatii (procese). Arhitecturi ale sistemelor de achizitie de date Ca rezultat a raspândirii largi. iar procesarea si încadrarea în tipul de evenimente se face pe baza deciziei sistemului expert din blocul de intrare. De aici. Instrumentul de masurare comunica cu PC-ul prin intermediul unei interfete care are în mod obligatoriu un convertor analog-digital. Andrei CHICIUC . plasat în interiorul instrumentului. prelucrarea si afisajul datelor.  validarea datelor obtinute din conversia analog-digitala si eventual estimari în cazul datelor nevalidate. Cu alte cuvinte. Aceste rezultate apar ca urmare a prelucrarii datelor brute obtinute de la instrumentul de masurare de catre calculator.  memorarea rezultatelor conversiei într-o forma optima. Instrumentul de masurare poate fi redus la o simpla cartela de achizitii de date pentru masuratori. sistemele de achizitie si analiza (prelucrare) a semnalelor necesita respectarea urmatoarelor conditii principale:  utilizarea circuitelor de masurare si adaptare a semnalului.106 Metrologie. În momentul de fata. la cererea utilizatorului.  realizarea unor mijloace de masurare cu performante ridicate. iar pe display pot fi vizualizate rezultatele masuratorilor. în ultimul timp. sub forma numerica sau sub forma grafica. care altfel ar fi preluate de un microprocesor. marile firme producatoare de sisteme de masurare au cautat sa realizeze produse care sa utilizeze calculatorul personal pentru:  achizitia de date din sistemele industriale. 10. pe durata conversiei analog-digitale. gestiunea. Standardizare si Masurari VI. resursele calculatorului personal sunt utilizate pentru a efectua sarcini cum ar fi: comanda. În prezent.  utilizarea.

totul fiind separat de o logica de comanda.3). transferul informatiilor facându-se de catre sistemul digital de prelucrare. diferite arhitecturi: ♦multicanal cu multiplexare temporala. în functie de destinatie si performantele cerute.3. Elementul esential al oricarui SAD este convertorul analog-digital (CAD). Aceasta din urma poate sa fie un microprocesor (care sa prelucreze informatiile achizitionate sau sa le transmita unui sistem master) sau o logica cablata. în conformitate cu arhitectura pentru care s-a optat.3 diferitele surse de semnal logic sunt multiplexate la intrarea circuitului de esantionare si memorare. în jurul caruia sunt grupate. Pentru aceasta se considera un sistem “clasic” (sistem de achizitie de date cu multiplexare temporara). exista câteva elemente hardware care nu pot lipsi si care vor fi evidentiate în cele ce urmeaza. circuite de prelucrare analogica a semnalului. a carui schema bloc este prezentata în continuare (figura 10. Oricare ar fi arhitectura folosita. care retine Andrei CHICIUC . Schema bloc a sistemului de achizitie de date cu multiplexare temporara. În SAD prezentat în figura 10. ♦multicanal cu achizitie sincrona de date. 1 2 EA 1 EA 2 Semnale analogice Iesire paralela Registru tampon CAD MUX analogic Esantionare si memorare CEM EOC Iesire serie n EA n Adresare canal Start Sfârsit de conversie Comanda conversie DATE Unitatea Centrala Fig. 10.Sisteme de Achizitie de Date 107 Un sistem de achizitie de date poate avea. ♦multicanal cu achizitie rapida de date.

Sursele de semnal analogic sunt conectate la câte un circuit de esantionare-memorare (CEM). Aceasta solutie este cea mai ieftina. În unele sisteme se utilizeaza mai multe convertoare A/D. dar si cea mai lenta. la intrarea fiecaruia fiind multiplexate iesirele unui anumit numar de circuite Andrei CHICIUC . Deoarece timpul de asteptare în vederea conectarii la intrarea CAD poate fi de lunga durata. comutarea la urmatorul canal are loc pe durata cât circuitul de esantionare si memorare. 1 2 Iesire paralela EA 1 EA 2 CEM1 CEM2 MUX analogic CAD EOC Regis tru tampon Semnale analogice Iesire serie Sfârsit de conversie n S ta r t Comanda conversie EA n Comanda esantionare si memorare CEMn Adresare canal Unitatea Centrala DATE Fig. Comanda pentru trecerea în starea de memorare este data simultan pentru toate circuitele de esantionare si memorare.4. circuitele de esantionarememorare trebuie sa prezinte o rata redusa de alterare a tensiunii memorate.4 (sistem de achizitie de date multicanal cu achizitie sincrona de date). În aplicatiile în care datele trebuie achizitionate simultan din toate punctele de masurare si într-un timp relativ scurt se utilizeaza arhitectura prezentata în figura 10. se gaseste în starea de memorare si tensiunea sa de intrare este supusa conversiei.108 Metrologie. dupa care iesirile acestora sunt multiplexate la intrarea convertorului analog-digital. Pentru o utilizare mai eficienta a timpului de achizitie. Standardizare si Masurari de fiecare data valoarea unui esantion în vederea conversiei. 10. Multiplexarea se poate face secvential sau cu adrese aleatoare. al canalului precedent. Sistem de achizitie de date cu achizitie sincrona de date.

5.Sisteme de Achizitie de Date 109 de esantionare-memorare. urmatoarele: • pot fi utilizate convertoarele analog-digitale mai lente si deci mai ieftine. care selecteaza datele primite si le transmite secvential pe magistrala sistemului de calcul. chiar daca se doreste o viteza mare de achizitie. precedat de elemente de adaptare a semnalului (EA) si circuite de esantionare si memorare (CEM).5. 1 Registru tampon EA 1 CEM 1 CAD 1 EOC START 2 EA 2 Semnale analogice CEM 2 CAD 2 EOC START Registru tampon MUX numeric n EA n CEM n CAD n EOC START Registru tampon Adresare canal Comanda E/M Comanda conversie START Receptie semnal EOC { { { Unitatea Centrala DATE Fig. în principal. Registrele tampon (bufferul) înmagazineaza temporar informatia ce urmeaza a fi transmisa multiplexorului numeric. Avantajele acestei structuri de sistem de achizitie de date sunt. 10. Sistema bloc a unui SAD rapid de achizitie de date. care utilizeaza câte un convertor analog-digital pentru fiecare sursa de semnal. Cea mai performanta arhitectura de sistem de achizitie de date multicanal este cea prezentata în figura 10. Aceasta varianta va prezenta o viteza de achizitie marita. Andrei CHICIUC .

în care traductoarele sunt raspândite pe suprafata mare. Însa în majoritatea cazurilor.4. fata de restul sistemului. evitând sufocarea procesorului central. schema bloc fiind prezentata în figura 10. å circuit de multiplexare analogica. dar si cea mai scumpa. 10.4 (sistem de achizitie de date sincron). Prin conversia locala sub forma numerica se asigura o imunitate sporita la perturbatii. Standardizare si Masurari • structura avantajoasa în cazul aplicatiilor industriale.110 Metrologie. å interfata de conexiuni dintre SAD si PC. Elemente functionale a unui sistem de achizitie de date În aplicatiile în care datele trebuie achizitionate simultan din toate punctele de masurare si cu viteza ridicata se utilizeaza arhitectura prezentata în figura 10.5).1. • prezenta procesorului local permite operarea primara asupra datelor. filtrare si atenuare sau amplificare: Andrei CHICIUC . • posibilitatea unei separari galvanice a sursei de semnal împreuna cu convertorul A/D aferent. Acest sistem permite achizitionarea simultana a datelor de pe toate canalele. å convertorul analog-digital. Acest sistem este compus din urmatoarele elemente functionale: å convertoare de intrare (elementele de adaptare a semnalelor de proces precum si elemente de izolare fata de proces).4. De asemenea. este structura SAD rapid (figura 10. Numarul ridicat de circuite de esantionare si memorare determina si pretul ridicat al acestei scheme.3. å registrul tampon (bufferul). å unitatea centrala (∝P). exista posibilitatea separarii galvanice a lantului analogic de restul sistemului. luând în consideratie raportul pret/performanta. Varianta cea mai performanta. å circuitul de esantionare si memorare. 10. Elemente de adaptare a semnalului Elementele de adaptare a semnalului au rolul de a efectua o prelucrare primara si se refera în special la conversia curent-tensiune. • prin conversia locala sub forma numerica se asigura o buna imunitate la perturbatii. se considera mai oportuna utilizarea unui SAD cu multiplexare temporara.

Principala masura a acestei aproximatii este data de numarul de biti pe care se face conversia. care reprezinta valoarea numerica aproximativa a tensiunii de la intrare. factorul de amplificare poate fi comandat de un microprocesor sau reglat automat. De regula.4. filtrarea: are drept scop înlaturarea tensiunilor parazite induse în conductoarele circuitelor de masurare. eroarea de cuantificare. Evident. în cazul masuratorilor în retelele energetice la (f=50Hz). Convertor analog-digital Convertorul analog-digital este componenta principala a oricarui sistem de achizitie de date. în principal trei: 3 timpul de conversie. chiar în interiorul lantului de masura. 3 rejectia zgomotelor. criteriile de alegere ale CAD sunt. fie prin amplificatoare cu factor de amplificare subunitar. cel mai potrivit este CAD cu aproximatii succesive. Structura CAD cu aproximatii succesive contine un convertor Andrei CHICIUC . rezolutia etc. În cazul divizoarelor rezistive este foarte importanta stabilitatea si precizia acestora. amplificarea: se realizeaza cu amplificatoare cu câstig variabil. Metoda aproximarii succesive este cea mai raspândita metoda de realizare a conversiei analog-digitale în convertoarele cu rapiditate medie si ridicata. filtre active. care asigura viteze bune de conversie. 3 precizia conversiei care cuprinde toate sursele de erori: histerezisul.2. Toate aceste operatii care pot fi efectuate de elementele de adaptare poarta numele de conditionare a semnalului.Sisteme de Achizitie de Date 111     conversia curent-tensiune: se realizeaza cel mai adesea prin simpla conectare în circuitul de curent a unui rezistor astfel ales încât tensiunea la bornele sale sa fie compatibila cu valoarea standardizata a tensiunii de intrare în convertorul analog digital. precizie ridicata. În acest scop se folosesc fie filtre trece-jos pasive. banda de trecere a filtrelor trebuie sa permita trecerea neatenuata a semnalelor utile si rejectia parazitilor. fie. 10. atenuarea: se realizeaza fie prin divizoare rezistive. Aceasta componenta realizeaza transformarea tensiunii analogice într-un cod numeric binar. numarul de biti alesi fiind un compromis între viteza si precizie – convertor ce va fi prezentat în continuare. De exemplu. pentru canale puternic perturbate.

Aceasta metoda se bazeaza pe aproximatia semnalului de intrare cu codul binar si controlul ulterior a corectitudinii acestei aproximatii. pentru fiecare grad al codului. Convertor analog-digital cu aproximatii succesive. în afara de aceasta. pâna nu se va atinge cea mai buna aproximatie a valorii semnalului de intrare. procesul de conversie ocupa un timp considerabil mai mic si.6. c) Schema logica de functionare a CA/D cu aproximatii succesive. Ca rezultat. La fiecare etapa a acestui proces valoarea Andrei CHICIUC . Însa. b) Diagrama temporara a semnalelor. a) Schema de structura simplificata. în comparatie cu CAD cu compensare dinamica. Ui + CD/A Uref Iesire numerica Generator de tact a) DM Semnal de iesire analogic RAC si schema de comanda 111 110 110 111 110 101 100 011 010 001 000 Iesirea CDA LSB MSB Iesirea RAC 100 011 010 001 1 1 0 b) timp c) Fig. timpul de conversie nu depinde de nivelul semnalului de intrare.112 Metrologie. 10. în CAD cu aproximatii succesive semnalul de iesire al CDA creste pâna la nivelul semnalului de intrare pe perioada a n tacte (pentru convertorul cu n-biti). Standardizare si Masurari digital-analogic.

În sistemele de distributie a datelor. În stare de esantionare. figura 10. 10. în caz contrar aceasta valoare ramâne memorata. a unui semnal analogic (tensiune sau curent electric) si memorarea acestei valori. Astfel. circuitul de esantionare si memorare este comandat în stare de memorare pentru a mentine constanta tensiunea la intrarea CAD.6 este data schema functionala a CAD cu aproximatii succesive cu n=3 si se prezinta principiul lui de functionare. si din nou. Circuitele de esantionare si memorare se utilizeaza în sistemele de achizitie si distributie de date. Convertirea începe cu initializarea valorii “1” a MSB în RAC. Conversia se prelungeste în mod analogic. În intervalul corespunzator efectuarii unei conversii analog-numerice. reesind din nivelul semnalului de intrare.Sisteme de Achizitie de Date 113 binara a aproximatiei curente se memoreaza în registrul aproximarii consecutive (RAC). se obtine marirea valorii limitei superioare a domeniului de frecvente ale semnalului de intrare la care CAD este utilizat la rezolutia maxima.3. Comparatorul compara semnalul de iesire al CDA cu tensiunea de intrare si elibereaza spre controler o comanda de “golire” (“stergere”) a MSB.4. pâna nu va fi verificat ultimul LSB. data de numarul de biti ai acestuia. într-un sistem de achizitie de date iesirea CEM este conectata la intrarea CAD. comparatorul “decide” de a memora sau nu starea acestui rang. de la un moment dat. impusa de nivelul logic 1 al semnalului de comanda esantionare/memorare. circuitele de Andrei CHICIUC . daca evaluarea primara depaseste valoarea semnalului de intrare.acesta si este semnalul numeric de iesire (“cuvântul”) al CAD. În acest moment starea memorata în RAC si în registrul de iesire este cea mai buna aproximatie binara a semnalulu i de intrare . Circuit de esantionare – memorare Un circuit de esantionare si memorare realizeaza prelevarea valorii. circuitul de esantionare si memorare functioneaza ca repetor. În tactul urmator controlerul fixeaza valoarea “1” pe urmatorul bit. Astfel. În figura 10.7. Aceasta corespunde primei evaluari a valorii semnalului de intrare cu jumatate din valoarea întregului diapazon. Se precizeaza ca acest deziderat este atins daca tensiunea de la intrarea CAD nu se modifica în intervalul efectuarii conversiei cu mai mult de ± 1/2 LSB.

În timpul esantionarii.114 Metrologie. tensiunea la bornele lui C. la primul etaj. Circuit de esantionare si memorare în bucla. Andrei CHICIUC . Ca efect. este egala cu: U e = Ui A A− 1 (10. CEM în bucla. Circuit de esantionare-memorare: a) reprezentare functionala. 10. Ui Ui Ue Ue Ui CEM E/M t 1 t2 t 3 Esantionare Memorare a) b) t Fig. iesirea fiind fortata sa urmareasca intrarea. bucla din figura 10. se obtine egalitatea între Ui si Ue. De cele mai dese ori în sistemele achizitie de date sunt utilizate: ♦circuit de esantionare si memorare în bucla. _ U i (t) K C _ + U e (t) + A(U e-U i) Fig.8. ♦circuit de esantionare si memorare cu integrator.8 permite eliminarea erorii de mod comun si a erorii de offset. 10.7.2) cu un A foarte mare. Standardizare si Masurari esantionare si memorare sunt utilizate pentru reconstituirea semnalelor multiplexate în timp. pe durata cât comutatorul este închis. b) modul de aproximare a unei curbe prin esantionare.

Însa.9.9. În figura 10. face sa creasca timpul de achizitie. diode schottky. care poate fi realizat în mai multe variante constructive: 1. Utilizarea multiplexoarelor este o solutie economic viabila si în cazul semnalelor de intrare de nivel redus. tranzistoare C-MOS). pentru care multiplexarea se realizeaza cu costuri ridicate. Pentru a depasi aceasta dificultate se adopta montajul din figura 10. cu elemente semiconductoare (tranzistoare bipolare. Multiplexorul analogic permite utilizarea unui singur convertor A/D pentru mai multe canale analogice. Elementul principal al MUX îl constituie divizorul de comutare. 2. 4. Andrei CHICIUC .b. CEM cu integrator (a) si evitarea saturatiei (b). În montajul din figura 10. 10. iar comutatorul functioneaza în comutatie de curent. primul amplificator este saturat pe parcursul memorarii. comanda fiind simplificata. Multiplexor analogic Multiplexorul (MUX) analogic (figura 10. cu relee cu mercur. aceasta precizie este obtinuta în detrimentul rapiditatii deoarece pe durata memorarii amplificatorul A1 este inevitabil saturat.9. 3. care poate atinge mai multe zeci de ∝ s. cu relee obisnuite. Circuit de esantionare si memorare cu integrator. pentru esantionare. cu relee reed. 10.4.Sisteme de Achizitie de Date 115 În acelasi timp.a capacitatea C este izolata în raport cu masa. comandat de un sistem logic care permite cuplarea uneia din intrari la iesire. tranzistoare J-FET. R _ Ui (t) K C + a) _ + Ue (t) _ Ui (t) R K C + b) _ + Ue (t) Fig.10) este ansamblu de comutatoare analogice cu n intrari (între 4 si 16) si o iesire. ca si în cazul precedent. întoarcerea la functionarea liniara.9 sunt prezentate doua montaje ale CEM cu integrator.4.

În acelasi timp ele pot fi comandate foarte simplu. rezistenta Ron relativ mica si Roff . De aceea. realizate cu elemente semiconductoare. Standardizare si Masurari Primele trei variante. în comparatie cu alte tipuri. însa rezistentele reziduale (în stare închisa si respectiv deschisa) Ron si Roff sunt mai dezavantajoase. 0 1 intrari analogice 2 iesire n-1 _ + utilizare adrese registru decodor validare Fig. Astfel: å Comutatoarele cu diode rapide au timp de comutatie ≤ 1 ns. însa necesita circuite de comanda complicate. fiabilitate si durata de functionare redusa. å Comutatoarele cu tranzistoare bipolare au timpi de comutatie mici si rezistente Ron reduse. conduc la investitii initiale reduse. utilizând elemente electromecanice.10 Organizarea unui multiplexor analogic. dar necesita curenti de comanda importanti. sunt cele mai avantajoase si cele mai folosite. iar “transparenta” creste doar la frecvente înalte (105-108). utilizarea lor nu mai este recomandabila. au unele performante mai avantajoase însotite de incoveniente mai mult sau mai putin surmontabile.ridicata. å Comutatoarele cu tranzistoare complementare C-MOS. å Comutatoarele cu J-FET au rezistenta Ron de ordinul zecilor de ohmi. 10.116 Metrologie. iar Roff are o valoare relativ mica. ceea ce duce la “transparenta” mare a comutatorului. timpi de comutatie medii. Andrei CHICIUC . compensate însa de costuri ridicate de exploatare. Fiecare tip de multiplexoare. Ele au timpi de comutatie satisfacatori.

• distanta la care trebuie transmis semnalul achizitionat. Legaturile serie permit transmiterea datelor în serie. prelucrare sau comanda). Interfete de comunicatie În cazul supravegherii proceselor si instalatiilor prin sisteme de masurare si achizitie de date utilizând calculatoare. pe o singura linie care leaga cele doua sisteme. Pot fi enumerate doua tipuri de comunicatii: ♦legaturile serie (RS 232C / 422. Andrei CHICIUC . • frecventa de transmisie etc. Legaturile paralele (cea mai utilizata fiind norma GPIB) sunt destinate unor viteze de transmisie ridicate. cartele de achizitii de date etc. Registrul tampon.5.4. Cea mai utilizata norma pentru aceasta comunicatie. HPIB). legaturile de comutatie pot prezenta diferite configuratii. Registrul tampon (buffer-ul) Bufferul (registrul tampon . impunându-se anumite tipuri de legaturi definite prin protocoale precise în ceea ce priveste modul de comunicatie între sistemele de masurare sau prelucrare a datelor. al marimilor numerice rezultate din conversie. care va efectua stocarea si prelucrarea informatiei numerice. 10. este de fapt un integrat care are iesirile legate în paralel la magistrala de date a sistemului. 20m la GPIB fata de mai mult de 1km la RS 232C). dar la distante limitate (max.6.5.utila pentru legaturile la mare distanta.memorie cu trei stari la iesire) reprezinta elementul de transfer informational dintre convertorul analog-digital si unitatea centrala. Fiecare tip de legatura de comunicatie este realizata prin intermediul unei cartele interfata.Sisteme de Achizitie de Date 117 10. dependente de mai multe considerente: • natura semnalului ce trebuie transmis. • destinatia acestuia (memorare. GPIB. în momentul de fata. ♦legaturile paralele (IEEE 488. Datorita diversitatii s-a pus problema normalizarii acestor comunicatii. CCITT V/24). este norma RS 232C .

Cel mai simplu sistem consta în efectuarea unei achizitii de date pentru masurari prin intermediul unor senzori. este transferul de date la distante considerabile. când interfata serie este superioara interfetei paralele. pentru fiecare tip de comunicare în parte. opt fire. a configuratiei multicanale.receptor va fi considerabil mai mic.11 sunt prezentate schemele structurale simplificate a interfetelor serie si paralela. Pentru un astfel de transfer interfata serie are nevoie de un singur fir. transferul unui simbol (cuvânt) . 1 0 1 1 MSB Emitator paralel LSB MSB Receptor paralel LSB Emitator serie 1011 Receptor serie b) a) Fig. În figura 10. Pe ele se exemplifica. de exemplu de reteaua telefonica obisnuita sau de canale standarde de transfer a informatiei numerice.1011 Andrei CHICIUC . Schemele structurale simplificate ale interfetelor: paralela (a) si serie (b) în cazul transferului unui cuvânt . Reesind din aceasta. si mai ales în cazurile când avem nevoie de transmisii la distante lungi. A doua:Transferul serie a datelor permite utilizarea sistemelor de comunicatii comerciale.1011. iar în cazul transferului paralel ar fi nevoie de. interfata seriala este considerabil mai economica decât cea paralela. 10. ca pretul cablului si a “setului” formator de linie . Transferul printr-un singur fir are doua superioritati: Prima : Este legata de faptul. ca regula. aceste date fiind apoi utilizate pentru a comanda diferite dispozitive de actionare. Standardizare si Masurari Legatura serie este un concept introdus de necesitatea de a controla un ansamblu tehnic cu elemente dispersate pe suprafete mari.11. în comparatie cu pretul dispozitivelor tehnice în cazul echivalent. Un exemplu practic.118 Metrologie.

LSB etc) .  corectia erorilor introduse de diverse blocuri componente. Procesoarele de semnal (DSP Digital Signal Prcesing) sunt microprocesoare a caror arhitectura a fost optimizata pentru prelucrarea în timp real a semnalelor discrete obtinute Andrei CHICIUC .  prelucrarea si afisarea datelor. în sistemele de masurare moderne se opteaza pe utilizarea procesoarelor de semnal. Alegerea microprocesorului si a circuitelor sale periferice este dictata de analiza structurii hard (constituita din componente de microinformatica. în cazul interfetei seriale toate rangurile cuvântului sunt transmise pe un singur fir. 10. componente electronice clasice) si structurii soft în vederea asigurari cerintelor de viteza de masurare si de versalitate ale sistemului.ori mai mult timp. cunoscând pozitia lui în sirul de date serie. Astfel. fiind parte componenta a unitatii centrale de comanda a unui sistem de achizitie de date. pe canalul serie. precum si lungimea lui.7. Iar. Transferul unui simbol de n. în functie de parametrii impusi sistemului de masurare se va opta pentru solutia optima (transfer serial sau paralel) pentru fiecare caz în parte. Noi putem controla orice rang.biti. necesita cel putin de n. poate fi instantaneu determinat ce cuvânt este transmis.Sisteme de Achizitie de Date 119 În cazul interfetei paralele. memorii.  sesizarea sfârsitului conversiei si citirea codului binar rezultat.  testarea blocurilor componente defecte.4. Microprocesorul Microprocesorul. Tot mai frecvent.în asa mod.  comanda esantionarii. trebuie sa realizeze urmatoarele functiuni:  selectarea canalului analogic pe care se doreste a se face achizitia.  încarcarea codului binar în memorie. decât la transferul lui prin interfata paralela. Pentru transferul unui simbol. canalul serie necesita un timp mai mare decât în cazul transferului paralel. procesor. fiecare fir este destinat pentru transferul unui anumit rang al cuvântului (adica: MSB.  comanda conversiei CAD.

pentru a nu pierde informatii la reconstituirea sa.5) .4) te1=tEM + tM + tCAN + tm Andrei CHICIUC (10. amplificarea sau transformarea unui semnal. trebuie sa fie minimum dublul frecventei maxime din spectrul semnalului. Determinarea frecventei de esantionare a semnalelor Cum s-a mentionat anterior. se vor alege corespunzator elementele functionale ale sistemului de achizitie de date. Arhitectura lor a fost astfel conceputa încât sa minimizeze durata de executie a unor algoritmi de prelucrare. astfel încât. în realitate.  rectificarea. corelat cu frecventa maxima din spectrul semnalului. timpul de esantionare rezulta: (10. de 5 10 ori mai mare decât frecventa semnificativa din spectrul semnalului: (10. conditiile în care s-a dedus teorema esantionarii nu pot fi îndeplinite.  convolutia (mixarea) a doua semnale.5. ca o suma formata din timpii necesari pentru urmatoarele operatii:  esantionare-memorare (tEM = timp de comanda + timp de achizitie)  multiplexare (tEM = timp de comanda + timp de închidere)  conversie (tCAN = timp de comanda + timp de conversie analog numerica)  memorare (tm = timp de citire a rezultatului + timp de stabilire a ordinului de marime). sa rezulte frecventa de esantionare data de relatia precedenta.120 Metrologie.  transformata Fourier rapida (FFT). Se calculeaza. în mod uzual. timpul necesar pentru prelucrarea informatiei aferenta unui esantion. 10. f e = 2 ⋅ f max Deoarece. cum ar fi:  filtrarea unui semnal. pentru un singur canal. frecventa de esantionare se ia. Astfel. un rol important în proiectarea unui SAD îl ale respectarea teoremei lui Shannon: frecventa de esantionare a semnalului. Standardizare si Masurari prin esantionarea unor marimi continue.3) f e = (5  10) ⋅ f max În consecinta. mai întâi.  corelatia (compararea) între doua semnale.

se poate considera.7) (10. (10. cu suficient de buna precizie. ca numai primele 40 de armonici au influenta în spectrele semnalelor de tensiune si curent. Moldova.6) fe=1/te si se verifica respectarea conditiei: fe=(5 10) fmax. timpul de esantionare este: te=n·(tEM + tM + tCAN + t m) Se determina apoi frecventa de esantionare. Pentru retelele sistemului energetic din R.8) fmax= 40⋅ 50=2 kHz. (10.9) Andrei CHICIUC . Frecventa maxima rezulta deci: (10.Sisteme de Achizitie de Date 121 Pentru un sistem de achizitie cu “n” canale. care functioneaza la frecventa de 50 Hz.

Inductia magnetica Rezistenta. Y. Susceptanta Capacitate grad 0 Inductivitate Factor de calitate Factor de pierderi dielectrice Permitivitate dielectrica Permitivitate magtetica Putere activa Putere reactiva grad 2 Putere aparenta Energie electrica Andrei CHICIUC . Reactanta Conductanta. Admitanta. Standardizare si Masurari Anexa 1 Marimi masurabile clasificate dupa gradul cu care acestea apar în legile electromagnetismului Categoria Marimea fizica Simbol I U Q Φ E B R. B C L Q tgδ εr ∝r P Q S We Interval de frecventa de masura 0 10 Hz 9 0− 10 Hz 0 Hz 0 Hz 0 10 Hz 5 0 10 Hz 0 10 Hz 0 10 Hz 0 10 Hz 9 0 10 Hz 0 10 Hz -3 9 10  10 Hz 10  10 Hz 9 0 10 Hz 0 10 Hz 45 65 Hz 45 65 Hz 45 65 Hz 11 -3 9 9 9 9 9 10 8 Interval de valori masurabile 10  10 A -10 6 10  10 V 10  10 C 10  10 Wb -8 6 10  10 V/m 10  10 Tl 10  10 Ω 10  10 S 10  10 F -10 6 10  10 H 10  10 -6 10  10 10  10 0 6 10  10 10  10 W 0 8 10  10 var 10  10 VA -2 11 10  10 kWh 0 9 -8 8 0 5 -2 5 -18 0 -10 2 -7 16 -9 -6 2 -15 -1 -15 5 Intensitatea curentului el.122 Metrologie. Z. X G. Impedanta. Tensiune electrica grad 1 Sarcina electrica Flux magnetic Intensitatea câmpului el.

Cantitatea de substanta a unui sistem care contine atâtea elementare câti atomi sunt în 0. Definitia a fost adoptata la cea de-a 16-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1979.16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. Intensitatea unui curent electric constant care mentinut în doua conductoare paralele. ar produce între aceste . asezate în vid. de lungime infinita. în vid. sectiune circulara neglijabila.192.792. 12 monocromatica cu frecventa de 540 10 Hz si care are o intensitate radianta în aceeasi directie de 1/683 watt pe steradian.Anexe 123 Anexa 2 Unitati SI fundamentale Marime Unitatea SI Denumire Simbol metru m Definitie Un metru este lungimea drumului parcurs de lumina. la distanta de 1m unui de altul. rectilinii. Masa kilogramului prototip international adoptat ca unitate de masura a masei la Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1889. într-un interval de timp 1/299. Durata a 9.770 perioade ale radiatiei care corespunde tranzitiei între cele doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133.012 kg de carbon 12. Lungime Masa kilogra m kg Timp secunda s Intensitate amper A Temperatura termodinamica kelvin mol K mol Cantitate de substanta Intensitatea luminoasa candela cd Andrei CHICIUC . a unei surse de lumina care emite o radiatie . într-o directie data. Definitie adoptata la cea de-a 17-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1983. -7 conductoare o forta de 210 N pe o lungime de 1 metru.458 dintr-o secunda. Kelvinul este fractiunea 1/273.631. Intensitatea luminoasa.

124 Metrologie. Unghiul solid care având în centrul unei sfere decupeaza pe suprafata sferei o arie egala cu cea a unui patrat având latura egala cu raza sferei. Standardizare si Masurari Anexa 3 Unitati SI suplimentare Marime Unghiul plan Unghiul solid Unitatea SI Denumire radian Simbol rad Definitie Unghiul plan cuprins între doua raze care delimiteaza pe un cerc un arc cu lungimea egala cu raza. steradian sr Anexa 4 Multiplii si submultiplii SI Factor de multiplicare 10 10 10 10 10 24 21 18 15 12 9 6 3 2 1 Prefix Denumire Simbol Factor de multiplicare 10 10 10 10 10 -24 -21 -18 -15 -12 -9 -6 -3 -2 -1 Prefix Denumire Simbol yotta zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca Y Z E P T G M k h da yocto zepto atto femto pico nano micro mili centi deci y z a f p n ∝ m c d 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Andrei CHICIUC .

tensiune magnetomotoare Intensitatea câmpului magnetic Fluxul induc tiei magnetice Inductie magnetica Inductanta Cantitate de caldura Entropie Caldura masica Conductivitate termica Intensitate energetica Flux luminos Luminanta Iluminare Activitate (a unei surse radioactive) Denumirea metru patrat metru cub metru pe secunda metru pe secunda la patrat radian pe secunda radian pe secunda la patrat unu pe metru Hertz kilogram pe metru cub newton pascal . diferenta de potential. pascal secunda metru patrat pe secunda joule watt coulomb volt volt pe metru ohm siemens farad amper amper pe metru weber tesla henry joule joule pe kelvin . tensiune mecanica Vâscozitate dinamica Vâscozitate cinematica Lucru mecanic. W/(m K) W/sr lm 2 cd/m lx Bq Andrei CHICIUC . joule pe kilogram kelvin . Pa s 2 m /s J W C V V/m Ω S F A A/m Wb T H J J/K . watt pe metru kelvin watt pe steradian lumen candela pe metru patrat lux Becquerel Simbol ul 2 m 3 m m/s 2 m/s rad/s 2 rad/s 1/m Hz 3 kg/m N Pa . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Marimea Arie Volum Viteza Acceleratie Viteza unghiulara Acceleratie unghiula ra Numar de unda Frecventa Densitate. energie Putere Cantitate de electricitate Tensiune electrica. J/(kg K) . masa volumica Forta Presiune. tensiune electromotoare Intensitatea câmpului electric Rezistenta electrica Conductanta electrica Capacitate electrica Tensiune magnetica.Anexe 125 Anexa 5 Unitati de masura derivate ale SI Nr.

836127 Metru patrat (m 2) 2 1 Tol patrat [square inch] (sq.016387 Litru (l) 3 1 Picior cub [cubic foot] (cu.) 10.in.03937 Milimetri (mm) 1 Tol [inch] (in.ft.) 0.3937 Centimetri (cm) 1 Picior [foot] (ft.590674 Kilometru patrat (km2) pentru greutate 1 Uncie [ounce] (ozs) 28.yds) 0.ft.31658 Litru (l) 1 Galon englez (Imp) [gallon UK] 4.512 Grame (g) pentru volum 1 Tol cub [cubic inch] (cu.in.785413 Litru (l) pentru presiune 1 Foot / inchi cub (psi) 6.610306 Kilometru (km) pentru suprafata 1 Yard patrat [square yard] (sq. Standardizare si Masurari Anexa 6 Coeficienti de conversie ai unitatilor de masura straine* în unitati si derivate SI Unitati de masura straine SI Unitati si derivate de masura SI coef.76391 Metru patrat (m ) 1 Mila patrata [square mile] 2.0689 Bari (Bar) 1 Atmosfere 101.ft.609344 kilometru pe ora (km/ora) Andrei CHICIUC .281 Metru (m) 1 Mila [mile] 1.028317 Metru cub (m3) 1 Tol cub [cubic inch] (cu.) 3.094 Metru (m) 1 Tol [inch – eng.6 Grame (g) 1 Funt (lb) german 400.89 kiloPascali (kPa) 1 Foot / inchi cub (psi) 0.126 Metrologie.) 28.4 Centimetru cub (cm ) 1 Picior cub [cubic foot] (cu.) 16.) 0.546095 Litru (l) 1 Galon american (US) [gallon UK] 3.46781 Grame (g) 1 Funt (lb) englez 453.] (in.) 0. unitate coeficient unitate pentru lungime 1 Yard (yds) 1.3274 Pascali (Pa) pentru viteza 1 Mila pe ora (mile/hr) 1.in.) 0.0 Grame (g) 1 Funt (lb) rusesc 409.) 645 Milimetri patrati (mm ) 2 1 Picior patrat [square foot] (sq.

cu precadere. Andrei CHICIUC .Anexe 127 * – unitati ce se mai folosesc. în tarile anglo-saxone dar nu numai. Majoritatea acestor unitati de masura nu sunt recomandate pentru utilizare si sunt prevazute a fi abandonate.

Standardizare si Masurari Anexa 7 Semne conventionale utilizate în schemele de masurare Semnal conventional Semnificatia curent (tensiune) continuu curent (tensiune) alternativa curent continuu si alternativ impedanta sau rezistenta sunt rezistenta variabila rezistenta variabila cu contact mobil inductanta inductanta cu miez feromagnetic condensator pila electrica sau acumulator întreruptor monopolar siguranta fuzibila Semnal conventional Semnificatia sursa ideala de tensiune sursa ideala de curent autotransformator transformator de tensiune monofazat transformator de curent aparat indicator V A voltmetru indicator ampermetru indicator aparat de masurat cu “0” la mijloc aparat înregistrator A V W ampermetru înregistrator voltmetru înregistrator wattmetru înregistrator Andrei CHICIUC .128 Metrologie.

Anexe 129 Anexa 8 Simboluri marcate pe cadranele instrumentelor electrice de masurare Simboluri care indica principiul de functionare Instrument magnetoelectric cu cadru mobil Logometru magnetoelectric Instrument cu magnet mobil Instrument feromagnetic (cu fier mobil) Instrument electrodinamic Instrument ferodinamic Logometru electrodinamic Instrument de inductie Instrument cu lamele vibrante Instrument electrostatic Instrument termic cu fir cald Instrument bimetalic Instrument cu redresor Instrument termoelectric (cu termoelement) Simboluri care indica felul ecranarii Ecranare electrostatica Ecranare magnetica Andrei CHICIUC .

1. Standardizare si Masurari Anexa 8 – continuare Simboluri care indica felul curentului masurat − ∼ Curent continuu Curent alternativ monofazat Curent continuu si alternativ monofazat Simboluri care indica clasa de exactitate 1.130 Metrologie.5 Simboluri care indica pozitia normala de functionare ⊥ 60° Cu cadran vertical Cu cadran orizontal Cu cadran înclinat fata de orizontal (ex. 60°) Simboluri care indica tensiunea de încercare Tensiunea de încercare 500 V 2 Tensiunea de încercare peste 500 V (ex.5 Clasa se refera la erorile exprimate în procente din valoarea conventionala (ex. din valoarea masurata (ex. 1. din lungimea scarii gradate (ex.5) 1.5 1. 1.5) Idem.5) Idem. 2 kV) Protectie împotriva tensiunii înalte care depaseste tensiunea de încercare W Borna de pamânt Andrei CHICIUC .

4. 11.B. Iliescu C. 2001. Masurari electrice si electronice. Masurarea electrica a marimilor neelectrice.. Universitatea Tehnica “Gh... 9. 1999. Iliescu C. SATYA. Teza de doctorat. Didactica si pedagogica. Îndrumar de laborator. Masurari electronice. ICPE.. Didactica si pedagogica. Didactica si pedagogica. Chisinau 1998. Elemente de metrologie generala si instrumentatie. Tompkins W. 12. Ed. 1994. Automatizarea productiei. Sarmasanu C. UPB.. Asachi”. Cretu M.. Ed. 10. Tehnica-Info.... Masurarea electrica a marimilor neelectrice. Iliescu C.a. Bucuresti. s.. Sisteme digitale de masurare.. Tertisco M. Inc. 3... Tritonoc. Tehnica. 1993. Didactica si pedagogica. 1999. 1979.: coordonatori. Ed. Stamara A.. Masurari electrice si electronice.. 8.. 1995. Institutul Politehnic Iasi. 15. Masurari electrice si electronice.... 16.. Andrei CHICIUC . Bucuresti.. tehnica. Litografia U. 1979. Ed. s. Metrologie.. Ed. Manolescu P. Barbulescu D. Voiniciuc C. Iasi. Timisoara.. Metrologie.. Metrologie. John Wiley & Sons. Electrotehnica si masurari electrice. Interfacing sensors to the IBM PC. Buzduga M. Ed. 17.. Todos P. Aparate de masurat si control. Iasi. Bucuresti. Antoniu M. Riley W. Probleme moderne de masurare în electroenergetica. 2. 1994.a. McConnell K. Marcuta C.. 1986. Masurari electrice si neelectrice. 1988. s. Vlaicu C. 13. Bucuresti.. Instrumentation for engineering measurements.. 1999. Bucuresti.. Senzori si traductoare. Teorie si practica. Sisteme de masurare. Bucuresti.. Webster J. Golovanov C. de Vest. Ionescu-Golovanov C. Chisinau. Sârbu G. Ignea A. Bucuresti. Bucuresti. New York... 1996..a. Ed. Dally J.P. Prentice-Hall. 1983. Albu M. 7. Ionescu-Golovanov C.. 2001. 6. Marcuta C.130 Metrologie. Determinarea parametrilor de calitate a energiei în regim deformant.. University of Wisconsin-Madison. Ed. aparate de masura analogice. Ed. Bogoevici N. Pantelimon B. Standardizare si Masurari BIBLIOGRAFIE 1. Ed. Potângeanu P.. Golovanov C. Chiciuc A. 14. 5. Pantelimon B. 1995. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful