Academia de Studii Economice Bucuresti Facultate de Relatii Economice Internationale

Perspectiva istorica asupra economiei mondiale
-Revolutia Industriala-

Autori Dragu Anca Gosnea Gabriel Iotu Alina

Profesor Dana Gardu

..........................................................................................................…………………………………………………………………………………………………..................................... 7 Franta………………................................................................ 6 Accesul diferentiat la industrializare ............................................................................................................................................................................ 9 Telecomunicaţii ..................................................... 10 Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………………...... 3 Revoluţia demografica ................................................................................................... 6 Promotorii industrializarii ............................................................................................................................................................................... 4 Piata de schimb..........7 Germania…………………………………………………………………………………………………………................................................................................……8 Circulatia monetara................................................................................................................ 5 Etapele principale ale industrializarii ......................10 2 Facultatea de Relatii Economice Internationale .... 3 Revolutia agricola .. 7 Statele Unite ale Americii ................................ 6 Propagarea industrializarii ................................................................................................................................................................. suport al revolutiei economice ................................... 8 Transporturile si telecomunicatiile .................................................................................................................................................................................Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti Cuprins Premisele revolutiei industriale si ale industrializarii ................................. 9 Transporturile urbane ....................................................................................

în1800 Regatul U n i t n u m a r a p e s t e 9 1 6 8 0 0 0 . dar va produce si un decalaj accentuat intre state. pe scurt : schimbarea surselor de energie traditionale. un factor al modernizarii. Cauzele sunt multiple : •Reducerea conflictelor armate . precum si cresterea duratei medii de viata (de la 35 la 50 de ani). o noua ierarhizare a resurselor de materii prime prelucrate. valul propagat in America de Nord si Europa. •Ameliorarea alimentatiei. deopotriva. 3 Facultatea de Relatii Economice Internationale . utilizarea masinilor si de noi forme de o r g a n i z a r e a p r o d u c t i e i . „Marelui salt” din Anglia ii urmeaza in secolul al XIX-lea industrializarea. dar la ritmuri inegale. revolutia industriala reprezinta. manifestata numai in Anglia anilor 1780 (afirmatie care se explica prin faptul ca in celelalte tari. Scaderea ratei mortalitatii. de la cea manufacturiera. I n c o n s e c i n t a . lasati sa circule”). REVOLUŢIA DEMOGRAFICA Contrar secolului precedent. avand drept model „revolutia industriala“. A s t f e l . Efecte: l i m i t a r e a c a u z e l o r c a t a s t r o f e l o r n a t u r a l e . excedentul natural este maxim. procesul este indus constient si gradual de catre Stat sau antreprenorii particulari). aliniindu-se sintagmei „lasati sa produca. In Anglia. •Progresele medicinei si stapanirea mai eficienta a epidemiilor si maladiilor. •Conditii de locuit si de igiena imbunatatite . cu efecte asupra intregii lumi. progresului si dezvoltarii. Factorii ce au influentat schimbarea profunda a structurii economiei au fost. se contureaza procesul de industrializare. Sunt procese mult mai complexe care au ca rezultat trecerea in umbra a economiei agrare si a civilizatiei rurale. I n a c e l a s i timp. secolul al XVIII-lea cunoaste o crestere constanta. caracterizat prin accidente demografice si stagnare globala. s i i n cadrul respectarii preceptelor religioase. sunt cauzele esentiale ale cresterii demografice care demareaza catre 1740. a j u n g a n d l a r i t m u l a n u a l d e 1 . d a c a i n 1 7 0 0 populatia engleza inregistra 5 835 279 de locuitori. inregistrata la nivel continental. 5 % . Cele doua fenomene nu se rezuma doar la trecerea la productia de masa. dand castig de cauza unei economii cu caracter industrial si a unei civilizatii specifice.Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti PREMISELE REVOLUTIEI INDUSTRIALE SI ALE INDUSTRIALIZARII In contextul unei revolutii la nivel intelectual ce incepea sa isi faca simtita prezenta in gandirea teoretica a inceputului secolului al XVII-lea (rentabilizarea prin capitalizare a economiilor agrare. cresterea ratei natalitatii. populatia continentului s-a dublat.

•Fenomenul emigratiei coloniale nord-americane. mizeriei. •S . sectorul economic dominant. •Exodul de la sat la oras a accelerat urbanizarea. Folosirea fortei de munca specializate si platite . foametei. •A ridicat problema politicilor sociale. Selectia calitatii semintelor si a raselor animaliere . Separarea sectorului zootehnic de cel al cultivarii solului . 4 Facultatea de Relatii Economice Internationale . Marii proprietari englezi au revolutionat agricultura prin metode precum :          Investitii de capital si noi procedee tehnice care sporeau randamentele . Rotatia culturilor si introducerea culturilor furajere. dar nu a fost caracteristica tuturor tarilor. Practica „imprejmuirilor” si constituirea fermelor . Disparitia parloagei si generalizarea asolamentului trienal .industriala . •A c r e a t n e l i n i s t i î n f a t a p e r i c o l u l u i d e z o r d i n i i d a t o r a t e fenomenului saraciei. REVOLUTIA AGRICOLA a constituit una din premisele revolutiei industriale fara indoiala. Primele semne ale schimbarii survin. totusi. Printre meritele sale se numara intensificarea activitatilor comerciale si specializarea terenurilor agricole. datoritat incapacitatii economiei de a hrani un numar de populatie in crestere rapida. •A incurajat investitia in agricultura .Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti Efecte propriu-zise in plan economico-social: •A stimulat consumul . in schimb : •Scaderea salariilor. •A a l i m e n t a t c u f o r t a d e m u n c a a l t e r n a t i v a p r o d u c t i v . in agricultura.a u n a s c u t t e o r i i p e s i m i s t e c a r e s u g e r a u c a s o l u t i e introducerea controlului fecunditătii În plan politic: a crescut baza sociala a electoratului provenit din randul clasei de mijloc si odata cu ea. A produs. a crescut si stabilitatea sistemului politic al monarhiei parlamentare. acompaniate de utilizarea ingrasamintelor naturale . Individualizarea exploatarilor agricole . Practicarea agriculturii intensive .

c a r e a c u n o s c u t o s u s t i n e r e p r e a l a b i l a p r i n mini-revolutia din transporturi. Multe din inovatii se fac pe prototipuri tehnice deja existente (masina de filat a lui J. dar care se difuzeaza greu intr-o industrie tributara experientei manuale). industria metalurgica. dar nu va fi asimilat decat incepand din 1735. si anume: existenta c e l u i m a i v a s t i m p e r i u c o l o n i a l c a r e p u n e a l a i n d e m a n a metropolei o piata externa de desfacere si aprovizionare c e c u p r i n d e c o l o n i i d e p e t r e i c o n t i n e n t e . care favorizeaza circulatia oamenilor si a marfurilor. Dinamismul transporturilor. porturile devenind spatii privilegiate ale capitalizarii. a constrans-o sa se inconjoare cu o r e t e a d e c a n a l e n a v i g a b i l e c a r e a u f a c u t d i n L o n d r a „ creierul” distribuirii si redistribuirii marfurilor catre insula si catre comertul mondial. este legata atat de piata Europeana. In acelasi timp. prin economia pe care o dezvolta. In contextul sporirii randamentului economiei si societatii preindustriale. cat mai ales se intoarce prioritar “cu faţa spre ocean”. inlocuieste s u r s a t r a d i t i o n a l a d e e n e r g i e ( c a r b u n e l e d e l e m n ) c u carbunele de pamant (cocsul). sub presiunea constructiilor civile sau militare. F a t a d a m a r i t i m a d o b a n d e s t e u n r o l cheie in imbogatirea societatii engleze.Paul. care evidentiaza rolul bumbacului ca materie primă. este legat si de al doilea pilon de sustinere a pietei interne de schimb. Insularitatea Angliei i-a permis si. in acelasi timp. Se dezvolta activitatile maritime de cabotaj. ”Regele” carbune devine principala sursa de energie. debuteaza in sectoarele cheie: industria textila.Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti PIATA DE SCHIMB. SUPORT AL REVOLUTIEI ECONOMICE C u m u l a t e . Watt si C. a c e s t e m u t a t i i a u i n d r e p t a t A n g l i a s p r e o revolutie in economie. domenii in care debuteaza o revolutie tehnica. Procedeul obtinerii fontei prin cocsificare a fost descoperit de fratii Derby inca din 1709. Londra devine astfel cel mai mare depozit al comertului. “febra” mecanizarii proceselor de fabricatie prin ameliorarea tehnica. care devine esential in legaturile s t a b i l i t e c u l u m e a . SUPORTUL acestei revolutii l-a constituit PIATA DE S C H I M B . in care sunt angajati peste 100 000 de marinari si armatori si mai ales transportul transoceanic atlantic. se ridica problema necesitatii sporirii randamentelor celor două industrii traditionale si esentiale pentru elanul economiei engleze : textila si metalurgica. In jurul anilor 1760-1780. 5 Facultatea de Relatii Economice Internationale . A n g l i a e s t e insula care. brevetata inca din 1738.

ducand la proclamarea unui razboi SUA-Anglia. ci angreneaza adevarate efecte externe care pot sugruma evolutia economiei. PROPAGAREA INDUSTRIALIZARII a depins enorm de existenta resurselor naturale care au creat cadrul favorabil in faza de evolutie a economiilor secolului al XIX-lea. Aceasta nu a mers dupa un model prestabilit.Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti I n f a t a “ A n g l i e i v e r z i ” .a l u n g u l istoriei pe economia agrara. incepand cu anii 1820 pana spre 1880 – continuand pentru unele state si dupa 1 9 0 0 – o e x t e n s i e g e o g r a f i c a . incercarea rezolvarii unor probleme de ordin politic. Pana la primul razboi mondial. nord-estul Frantei. fiind în mare masura condiţionata de e v e n i m e n t e l e p o l i t i c e c a r e a n t r e n e a z a t a r i l e e u r o p e n e (inclusiv optiunile lor pentru un sistem politic liberal sunt influenţate de optiunea pentru modernizarea economiei). ajung sa afecteze nu doar economiile tarilor/zonelor implicate. prin stoparea comercializarii de produse coloniale catre Franta si invers. insa tarile care i-au urmat indeaproape Angliei puteau fi cu usurinta enuntate de dinainte. la care au contribuit politicile de industrializare adoptate dupa primul razboi mondial de sistemul sovietic si de cele adoptate in acelasi sens de unele tari ale “lumii a treia” dupa cel de-al doilea razboi mondial. Aflate in zone in care materiile prime de baza necesare industrializarii sunt relativ apropiate si de buna calitate. in acelasi timp a determinat accesul la industrializare. ACCESUL DIFERENTIAT LA INDUSTRIALIZARE a presupus fireste si un ritm diferit. vestul Germaniei si Cehia (atunci din Imperiul Austriac) se numara printre primele receptoare ale fenomenului. Raspunsul Angliei nu a intarziat sa produca efecte nefaste. prin interzicerea accesului acestei la piata europeana. E a p a t r u n d e t i m i d p e continent. Fiind strans legata si de sfera politicului si pentru ca. Un exemplu semnificativ in acest sens este evenimentul numit “Blocada continentala”. pentru ca mai apoi sa ii urmeze restul Europei. s t r u c t u r a t a d e . se afla acum “Anglia neagră”. pentru care factorul principal al intarzierii a indelungatul conflict care se 6 Facultatea de Relatii Economice Internationale . productia de carbune si fier este un indicator sintetic al dezvoltarii economice. din Midlands pina in Lancashire. detronat ulterior insa de diversificarea surselor de energie si de posibilitatile de valorificare de noi materii prime. pozitionand SUA pe treapta imediat urmatoare dupa Anglia. Revolutia industriala cunoaste. prin care incercarea lui Napoleon de a infrange Anglia. iar in sud pana in Tara Galilor. evolutia economiei in plan european a cunoscut si perioade de “strangulare” temporara. ETAPELE PRINCIPALE ALE INDUSTRIALIZARII Cand vorbim despre etapele industrializarii trebuie sa luam in discutie nu doar propagarea fenomenului. a avut ca efect crearea unei crize relative in ceea ce priveste comertul. ingradirea comertului americano-european. de aici si accesul diferentiat la industrializare. nord-estul SUA. ci si ritmul si undele de propagare ale acestuia. Astfel. in jurul orasului industrial Manchester si pina in Scotia Centrala.

sectoarele cu profitabilitate mare sunt angrenate de investitori straini.cu precadere de origine engleza. numarul acesteia creste rapid in doar cateva decenii atat datorita sporului natural.Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti incheie prin Congresul de la Viena din 1815. fiind astfel o translatare a Angliei tinere in Lumea Noua. De mentionat este si faptul ca procesul de industrializare nu a fost unul static si realizat intr-un singur val. #noi surse de energie. PROMOTORII INDUSTRIALIZARII Pe langa Anglia. iar afacerile sunt sigure si profitabile. datorita plasarii pe primul loc in ceea ce priveste productia de aur si argint in a doua jumatate al secolului al XIX-lea. Alte caracteristici de neomis ale resursei umane. Astfel. bumbac. in principal din cauza intruziunii excesive a statului in economie. in vederea asigurarii necesarului de consum si implictit minimizarea dependentei de importurile europene. motoarele cu combustibili lichizi. ar fi existenta pentru o perioada indelungata a manufacturilor destinate din pacate. Cu un sistem bancar destul de permisiv. In alta ordine de idei. printre promotori ai industrializarii s-au numarat si state ca SUA. o prelungire a Angliei. # noile tehnologii chimice. ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au mai fost denumite si „a doua revolutie industriala”. au fost si varsta medie a populatiei. exclusiv interesului puterii si nu masei. prin conditiile existente. la care se adauga sistemele de transport imbunatatite – cai ferate. Un exemplu graitor in acest sens. carbune. Mai apoi. mobiluri care au antrenat performanta economica. cat si datorita emigrantilor veniti din toate colturile lumii. dar si dorinta de a-si realiza un venit. in functie de gradul de racordare la economia mondiala si de angrenarea pietei. STATELE UNITE ALE AMERICII au reprezentat practic. un alt plus in cazul SUA a fost reprezentat si de abundenta numerarului in circulatie. protectionismul practicat de SUA a contribuit la stimularea productiei industriale interne. extinderea masinismului in agricultura. in principal datorita constituirii de colonii britanice. Un alt factor determinant a fost lungul sir de razboaie purtate de Franta pe spatiul european care a 7 Facultatea de Relatii Economice Internationale . Mai apoi. ceea ce stimuleaza industrializarea si dezvoltarea. utilizarea industriala a electricitatii.electricitate. Franta sau Germania. FRANTA are o intarziere de cateva decenii de la revolutia industriala a primei. Este evident ca odata dat startul descoperirilor tehnice si tehnologice mai ales. speranta gasirii unui trai mai bun. Desi exista o proximitate geografica de Anglia. cu efecte in chimie. # noi forme de organizare a muncii (sistemul Taylor). si alte zone s-au alaturat succesiv valului de industrializare. Dinamica populatiei a avut un cuvant important de spus in evolutia economica a SUA. # noi forme de organizare industriala (sociatatile pe actiuni). motor cu aburi (masini in general). fabrici. SUA reuseste sa atraga mare parte din capitalurile atat interne cat si externe. petrol. drumul spre evolutie a largit sfera activitatii industriale. iar undele de propagare devin evidente cu fiecare noua achizitie tehnologica: # fier.

Mai apoi. sporind productia de 1 000 de ori fata de anul 1 800. constructii de automobile (Benz. acestea au putut fi materializate monetar prin larga utilizare a biletelor de banca (bancnotele). constructii electrice (AEG). Mai apoi. numeroase societati anonime si o retea feroviara foarte dezvoltata. Astfel. inclinatia spre siguranta plasamentelor de capital. datorita si prin industrializare. un cuvant important in realizarea unei abudente monetare l-au avut de spus descoperirile de aur din SUA si Australia. Cum fiecare posesor de aur este liber sa iti bata moneda. Germania ajunge sa se apropie cel mai mult de productia industriala a Marii Britanii. deturnate astfel de la procesul de dezvoltare. schimburile interne si internationale cresc in intensitate. Politicul sa manifestat ca un opritor al evolutiei si implicit al asimilarii industrializarii. a contribuit la o scadere a dinamicitatii pietei. cu submultiplii. Pe de alta parte. masini unelete. care a stopat exporturile cu masini in special catre regiunile luate sub stapanire de Franta. ceea ce determina statele sa-si modernizeze sistemele monetare. incheind procesul in linii mari. a dus la transformarea creditului comercial in 8 Facultatea de Relatii Economice Internationale . Franta a reusit insa sa realizeze o industrializare mult mai activa intre 1852 si 1870. care impreuna cu noile structuri bancare moderne vor stimula investitiile comerciale si industriale si vor dirija capitalurile catre afaceri. prin armata puternica-liant intre regiunile Germaniei si ulterior prin promovarea imperialismului colonial care a dus la dezvoltarea flotei si implicit ale unor largi sectoare ale economiei. Cu toata aceasta intarziere. iar mai departe un cuvant importat il vor avea achizitiile tehnice care vor duce la dezvoltarea altor sectoare cum sunt metalurgia. transporturile vor deveni cai de acces sigur si ieftin pe toate rutele. suportand doar costurile monetizarii. bazate pe manifestarea creditului comercial. CIRCULATIA MONETARA De-a lungul secolului al XIX-lea. inclusiv prin mai sus amintita blocada continentala. datorita dezvoltarii spectaculoase. aceasta se evidentiaza ca fiind un actor activ in industria chimica. prin rationalizarea circulatiei monedei metalice si instituirea mijloacelor de plata bancare. Realizata pe cale legala. fie prin lombardare (in cazul creditelor pe termen lung pentru investitiile industriale si agricole). La toate acestea se adauga primatul statului si preocuparile strategice ale acestuia. siderurgia si industria textila. Diesel). depasita insa de adoptarea unui uniuni vamale si de moneda comerciala unitara. In cazul GERMANIEI vorbim despre o fragmentare economica. In ceea ce priveste creditele bancare. noi resurse naturale (din Alsacia si Lorena). reprezentate de rentele de stat. catre 1880. rationalizarea a insemnat definirea unitatii monetare printr-o cantitate de metal pretios (aur si/sau argint).Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti consumat o serie intreaga de resurse. Cu o structura financiara solida. contribuind astfel la revolutionarea circulatiei monetare. in defavoarea investitiilor industriale-mai riscante. in cadrul celei „de-a doua revolutii industriale”. valorificarea bancnotelor fie prin scontare (in cazul creditelor pe termen scurt necesare tranzactiilor comerciale).

inventat de contele german Turn und Taxis şi bazat pe diligenţe şi căruţe de poştă deschise. Cu precizarea că viteza transmiterii informaţiilor depindea.petrolul si electricitatea . în acele condiţii. în directă legătură cu amplificarea vieţii economice.care au condus la dezvoltarea transporturilor si telecomunicatiilor. Telegraful a răspuns. Telegraful cunoaşte extinderi şi pe plan internaţional. Anul 1837 marchează apariţia telegrafului electric.B. utilizarea transferurilor bancare. ca urmare a instalării primului cablu submarin pentru telegrafie pe distanţa Dover-Calais. lumea afacerilor avea însă nevoie acută de informaţii cât mai exacte şi mai complete şi cu deosebire rapide. în 1850. lungimea cablurilor de această natură depăşeşte o jumătate de milion de kilometri. a burselor de mărfuri şi de valori. imediat sau mai târziu şi în diferite proporţii. telegrafului fără fir şi radioului vor accentua şi accelera fluxul informaţional. în 1866. telegraf. Pentru a derula potrivit exigenţelor economiei de piaţă tranzacţiile comerciale şi financiare. telefon etc. odată cu inaugurarea liniei ferate WashingtonBaltimore. prin brevetarea invenţiei de către Charles Wheatstone şi realizarea alfabetului pentru transmisiuni de S. avea astfel la îndemână un nou instrument de accelerare a derulării tranzacţiilor. în 1830. Dar prima transmisie comercială se efectuează în 1844. în epocă. aliniind automat nevoile populatiei cu volumul numerarului si impunand convertirea in metal pretios. al caror rol de fluidizare si accelerare a miscarii banilor s-a facut resimtit imediat.F. desigur. TELECOMUNICAŢII Comunicaţiile de poştă. TRANSPORTURILE SI TELECOMUNICATIILE Progresul industrial s-a reflectat. Desigur. Primul sistem naţional de poştă şi mesagerie funcţiona în Anglia. a fost un început imitat. în cea mai mare măsura acestor cerinţe. Lumea afacerilor.Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti numerar. de nivelul dezvoltării mijloacelor de transport.. publicitate. practic toate ţările europene dispuneau de sisteme de poştă. a lumii afacerilor şi a transporturilor. Morse. în aparitia unor noi surse de energie . În 1914. dezvoltările ulterioare ale telefoniei. 9 Facultatea de Relatii Economice Internationale . care a permis evolutia economica si trecerea la un alt salt important. Toate acestea au dus mai departe la stabilitatea valorii monedei nationale. Sistemul de poştă modern. cu deosebire al celei specializate pentru lumea afacerilor. influenţare a opiniei publice etc. La toate acestea trebuie adăugat. cu multiple funcţiuni – de informare. şi a primului cablu telegrafic suboceanic (Atlantic). diferitele laturi şi forme ale lor cunosc dezvoltări spectaculoase de-a lungul întregii perioade la care ne referim. în primul rând. Până la jumătatea secolului al XIX-lea. şi rolul presei. şi în alte ţări.

Berlin în 1878. Budapesta în 1896. asupra activităţilor industriale şi a altor domenii ale vieţii economice. şi se extind ulterior la Boston. la expoziţia internaţională de la Paris din 1881 şi a fost inaugurat în acelaşi an. Editura Newa T. dar constant.Economie Mondiala Academia de Studii Economice Bucuresti TRANSPORTURILE URBANE Urbanizarea. Primul tramvai electric este prezentat de inginerul german Eugen von Siemens. Philadelphia etc. prima linie fiind inaugurată la Paris. să reliefeze sau să nuanţeze aspectele pe care le consideră a fi cele mai semnificative. ridică în epocă probleme noi şi impune soluţii inedite pentru transporturi şi comunicaţii urbane. New Orleans. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. asemenea linii sunt inaugurate la Birkenhead.com 10 Facultatea de Relatii Economice Internationale . www. în 1863. fenomen economic şi social apărut odată cu dezvoltarea industriei. Bucuresti.E. în 1860.scribd. Viena în 1902 etc. căi ferate americane. în 1861. New York.D. Trec apoi oceanul şi pătrund în Europa. în 1868. fiecare autor încercând să-l cerceteze dintr-un unghi de vedere inedit. ci şi sociale şi sociologice noi. Copenhaga şi Pesta. la New York. Istoria Economiei Mondiale – Prelegeri. la Berlin. sub denumirea de „american tramways“. Tot în legătură cu rezolvarea problemei transporturilor de persoane în marile oraşe apar şi se extind ulterior primele reţele de metrou: la Londra. Geneva. urbanizarea cunoaşte accente deosebite. prin perfecţionarea modalităţilor de construcţie. Londra. Mijloacele de transport urban care rulează pe şine şi cu tracţiune animală apar pentru prima dată în 1832. Ulterior. respectiv.. în 1853. Paris în 1900. Fenomenul denumit revoluţia industrială a constituit şi constituie încă unul dintre cele mai controversate din literatura de specialitate. Dezvoltarea pe verticală antrenează nu numai aspecte tehnico-economice. BIBLIOGRAFIE Olaru Corneliu. în 1863 etc. 2003. care se resimt indirect.