Povestea lui Harap – Alb

Particularitatile basmului cult

Basmul este o opera epica in proza,cu personaje fantastice si fabuloase,antrenate intr-un conflict moral(lupta intre bine sir au),in care castigul apartine de regula binelui(fapte,adevaruri). Opera “Povestea lui Harap Alb”,scrisa de Ion Creanga se inscrie in categoria basmelor,avand dimensiuni medii,un numar mediu de personaje,antrenate intr-o lupta dintre bine si rau,din care invinge cel dintai.Apare si o alta serie de elemnte specific basmului popular precum prezenta formulelor de incipit(introduc lectorul in universal operei),de mijloc (pastreaza viu interesul cititorului) dar si de final(il readuce pe cititor din universal fabulous in realitate).Spre deosebire de basmul popular unde tema este confruntarea dintre bine si rau,in basmul lui Creanga tema este initierea personajului principal in scopul maturizarii tai iar conflictul dintre bine si rau reprezinta de fapt o subtema.Autorul foloseste elemente specifice basmului popular dar le reorganizeaza dupa viziunea sa artistica si dupa propriul stil creand astfel oralitatea si umorul textului. Incipitul operei apartine unui narator aparent obiectiv,ce transmite o intamplare pe care el insusi a auzit-o “cica era odata”.Ca si in basmele populare,el nu fixeaza coordonatele spatio-temporale ale actiunii si creeaza senzatia unui timp istoric,mitic (“multi ani trecuse”,”pe vremea aceea”).Pe parcursul actiunii,apare un timp durative,prin repetarea verbului “merg”,fantastic(cand eroul este inviat)dar si al nararii(in interventiile naratorului).In ceea ce priveste spatiul actiunii,apare idea nedeterminarii(“marginea pamantului”,”tara departata”).De asemenea,apare si un spatiu fabulous,in care distantele sunt exagerate dar si unul fantastic(gradina ursului,palatul imparatulu Ros etc) Actiunea basmului este declansata de lipsa mostenitorului tronului imparatului Verde,fratele craiului.Pe rand fiii cei mari ai craiului au esuat in parcurgerea drumului spre tron iar mezinul familiei,indemnat de Sfanta Duminica,pleaca la drum,obtinand de la tatal sau calul din tinerete si hainele acestuia.Pe drum,Harap Alb se intovaraseste cu un span (desi tatal sau l-a sfatuit sa nu faca asta)care profita de naivitatea lui si ii ia identitatea.Ajunsi la curtea Imparatului Verde,spanul se prezinta drept nepot al acestuia iar Harap Alb ca sluga al Spanului.Eroul are parte de trei probe care contribuie la maturizarea lui,probe duse la bun sfarsit datorita ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminca,cal,furnici,albine si de la cei 5 monstrii simpatici intalniti pe drum.In cele din urma,fata imparatuluiRos dezvaluie adevarata identitate a lui Harap Alb iar calul il omoara pe Span. Finalul operei este atipic si prezinta nunta lui Harap Alb cu fata imparatului Ros..Implica prezenta naratorului dar si a lectorului prin pronumele personal “noi”.Se simte ironia (care sugereaza conflictele sociale)intrucat Creanga alege sa sugereze iesirea din lumea fantastica intr-o maniera umoristica,comparand lumea de atunci cu cea de acum,lumea fantastica cu cea reala “Iar pe la noi,cine are bani bea si mananca iar cine nu,se uita si rabda.”.Apartenenta naratorului atat la lumea fabuloasa cat si la cea reala sterge granitele dintre acestea si da o nota de originalitate basmului. Personajul principal al basmului este Harap Alb,un personaj real,dinamic,surprins in plina evolutie ,de la un simplu tanar naiv si neexperimentat la tanarul capabil sa ajunga sot si imparat.Cel care are rol decisive in maturizarea personajului este spanul care il pune la incercare de multe ori ,determinandu-l

relatiile cu celelalte personaje.cal.al carui nume(Harap Alb ).specific basmelor.amestecul dintre acestea confirmand si opinia lui George Calniescu. 2.furnici.Conflictul principal vizeaza ambele personaje si este determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti.obtinand de la tatal sau calul din tinerete si hainele acestuia.ca de la ispititor la ispita este una reprezentativa pentru relevarea unei idei importante:uneori.eroul intalneste iubirea.probe duse la bun sfarsit datorita ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminca.pe Harap Alb sa isi cunoasca si depaseasca posibilitatile.un oximoron.Eroul are parte de trei probe care contribuie la maturizarea lui.un botez simbolic al protagonistului.pe care calul il purtase.prin aceleasi locuri.Relatia dintre cele doua personaje. Actiunea basmului este declansata de lipsa mostenitorului tronului imparatului Verde.surprins in evolutie.Relatia dintre doua personaje Opera “Povestea lui Harap –Alb” scrisa de Ion Creanga este un basm cult care are ca tema initierea personajului principal.Fiind naiv si de buna credinta.el devine dintr-un tanar naiv.Ajunsi la curtea Imparatului Verde.Intruchipatul ispitei.limbajul folosit. Personajul principal este fiul cel mai mic al craiului deci are o apartenenta nobila.casatorindu-se cu fata Imparatului Ros.La inceput.Spanul este umil si se preface dar lucrurile se schimba atunci cand are loc scena fantanii.Povestea lui Harap Alb este una dintre cele mai originale capodopere ale prozei romanesti .neexperimentat “boboc in felul sau” unul care a castigat suficienta experienta pentru a devein imparat slavit si iubit.Pe rand fiii cei mari ai craiului au esuat in parcurgerea drumului spre tron iar mezinul familiei.pleaca la drum.il determina pe cititor sa deduca trasaturile de caracter ale celor doi.motivul probelor.mezinul.Comportamentul.indemnat de Sfanta Duminica.In cele din urma.dinamic. Personajul principal al operei este Harap-Alb.fata imparatului Ros dezvaluie adevarata identitate a lui Harap Alb iar calul il omoara pe Span.pentru ca un om sa se maturizeze este nevoie de prezenta lucrurilor rele si a personajelor negative care il provoaca si il fac sa isi depaseasca conditia.Harap Alb se intovaraseste cu un span (desi tatal sau l-a sfatuit sa nu faca asta)care profita de naivitatea lui si ii ia identitatea.dintre cele doua forte(binele si raul).oralitatea si umorul care creeaza bunadispozitia cititorului.Pe drum.potrivit careia toate personajele din aceasta opera vorbesc si se comporta ca taranii din Humulesti.in tinerete.eroul fiind nevoit sa reface experienta tatalui sau.el fiind reprezentant al binelui si un personaj real.Schimbul de replici .el contribuie la maturizarea fiului de crai.al casatoriei etc.In parcurgerea drumului initiatic.are valoare simbolica. In opinia mea. ispitit de Span coboara in fantana ca sa se racoreasca.al botezului.chiar daca are un rol secundar.cu scopul maturizarii acestuia si ca motive tematice.In final.Intalnirea cu Spanul este deci o reluare a vesnicului conflict. In realizarea constructiei celor doua personaje predomina procedeele caracterizarii indirect.creandu-si un statut social la care nu ar fi ajuns niciodata singur.spanul se prezinta drept nepot al acestuia iar Harap Alb ca sluga al Spanului.albine si de la cei 5 monstrii simpatici intalniti pe drum.Spanul.relatia dintre cei doi este inselatoare.ce se remarca prin marcile stilistice.fratele craiului.Se contureaza o lume fabuloasa dar si una reala.

.supus.dintre cele doua personaje surprinde modificarea raportului dintre ele.In cele din urma.Caracterizarea personajului principal Opera “Povestea lui Harap –Alb” scrisa de Ion Creanga este un basm cult care are ca tema initierea personajului principal. Pe toata durata desfasurarii actiunii.furnici.pentru ca un om sa se maturizeze este nevoie de prezenta lucrurilor rele si a personajelor negative care il provoaca si il fac sa isi depaseasca conditia.motivul probelor.spanul se prezinta drept nepot al acestuia iar Harap Alb ca sluga al Spanului. Actiunea basmului este declansata de lipsa mostenitorului tronului imparatului Verde.al botezului.Harap Alb se intovaraseste cu un span (desi tatal sau l-a sfatuit sa nu faca asta)care profita de naivitatea lui si ii ia identitatea.fratele craiului.obtinand de la tatal sau calul din tinerete si hainele acestuia.reintra in posesia palosului si primeste recmpenta:pe fata imparatului Ros si imparatia.eroul intalneste iubirea.semn ca initierea este terminata si ca rolul acestuia a luat sfarsit.Mezinul incepe sa se maturizeze.ca de la ispititor la ispita este una reprezentativa pentru relevarea unei idei importante:uneori.albine si de la cei 5 monstrii simpatici intalniti pe drum.Pe rand fiii cei mari ai craiului au esuat in parcurgerea drumului spre tron iar mezinul familiei.rabdator.probe duse la bun sfarsit datorita ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminca.casatorindu-se cu fata Imparatului Ros.Decapitarea eroului este deci ultima treapta si finalul initierii si are valoare simbolica.in timp ce Spanul se comporta ca un adevarat tiran.Fiindu-I draga viata.pleaca la drum.Harap Alb este inviat .In relatie cu Spanul este supus si raspunde cu promptitudine la toate solicitarile stapanului sau.pentru ca il lasa in viata pe erou.Pe drum.cu scopul maturizarii acestuia si ca motive tematice.Ajunsi la curtea Imparatului Verde.Nunta si schimbarea statutului social(devine imparat)confirma maturizarea eroului. relatia dintre cele doua personaje.indemnat de Sfanta Duminica.Fiul de crai devine tolerant.Spanul se comporta atipic.In felul acesta Spanul il dezleaga de juramant.In final.Eroul are parte de trei probe care contribuie la maturizarea lui.cal.fiind capabil sa respecte juramantul dintre cei doi si sa treaca de cele trei probe impuse de “stapanul”sau.Harap-Alb accepta sa devina sluga si sa ii cedeze Spanului toate insemnele sale de noblete.al casatoriei etc. Reprezentativa pentru ilustrarea relatiei dintre cele doua personaje este scena taierii capului lui HarapAlb.conditionand viata personajului principal de tacerea lui referitoare la adevarata sa identitate in timp ce fiul craiului se manifesta ca un om de onoare fiindca nu spune nimanui cine este el.Deznodamantul reprezinta ultima etapa a relatiei si constituie dezlegarea de juramant prin interventia justitiara a calului in care se restabilesc statuturile sociale ale personajelor. 3. In opinia mea.reprezentantul ispitei renunta la disimulare si cu foarte multa vitea.Spanul are un comportament aspru si amenintator.fata imparatului Ros dezvaluie adevarata identitate a lui Harap Alb iar calul il omoara pe Span.precizie si tiranie ii taie capul eroului.Ca personaj negativ.motivand ca ii este mila de tineretea lui.Vazand ca a fost descoperit.

un nume cu valoare oximoronica.Personajul principal al operei este Harap-Alb. Mezinul craiului este implicat in conflictul cel mai important al basmului.cei cinci monstrii simpatic.aspect care a indreptatit critica literara sa il vada pe mezin un antierou.care primeste numele de Harap Alb.este timid.Profitand de aceste trasaturi.In relatia cu Spanul este supus si raspunde cu promptitudine la toate solicitarile stapanului sau. Portretul fizic este slab nuantat prin detalii de expresivitate si mimica.deci faptele nu ii apartin.personajul renunta la caciula pentru ca ele sa aiba loc unde sa stea si le construieste un adapost.o chema pentru a il ajuta.Drept recompensa.Schimbul de replici dintre cele doua personaje surprinde modificarea raportului dintre ele.Spanul(care este un personaj esential pentru maturizarea fiului cel mic) ii fura identitatea.ajutor pe care il primeste doar pentru ca este bun la suflet.nu are nici o ambitie.el fiind reprezentant al binelui si un personaj real.Eroul se manifesta pe toata durata desfasurarii actiunii ca un om de onoare fiindca nu spune nimanui cine este el.pus in situatia de a se maturiza.el primeste de la regina albinelor o pana care.Sugestiva in acest sens este scena fantanii.De asemenea.Insa predominanta in construirea personajului principal este caracterizarea indirecta care se bazeaza mai ales pe gesturi si limbaj pentru ca el este de cele mai multe ori ajutat de cei din jur.Harap Alb este un personaj mobil.Cea mai aproape de profilul psihologic al personajului este portretul facut de Sfanta Duminica: “slab de ingeri”.pesimist.Induiosat.cel moral (lupta dintre bine si rau).structura “Fiul craiului se facu ros la fata” marcand teama si starea sufleteasca.dinamic.autorul abordeaza o tema total originala in seria basmelor .Acolo are loc “botezul” mezinului.bunatate si lipsa de experienta. Harap Alb reprezinta imaginea antieroului comparativ cu Fat Frumos care beneficiaza de insusiri exceptionale.vesnic speriat.atat populare cat si culte. Toate reusitele fiului craiului se datoreaza ajutorului pe care il primeste de la Sfanta Duminica. mezinul craiului.Fiecare proba la care il supune Spanul ii provoaca neliniste si spaima de aceea comportamentul sau este atipic.in compartie cu al eroului din basmul popular.Ideea luptei dintre bine si rau(specifica basmelor)este subclasata in favoarea temei initierea personajului principal cu scopul maturizarii lui.craiasa furnicilor si regina albinelor.”sa ne ducem in treaba noastra” dar si constructii in vocative “Luminate Imparate!” .Initial.atunci cand o ardea.Desi de vita nobila.el face experienta slugii.surprins in evolutie.isi plange de mila si nu are curaj.de a capata experienta de viata inainte de a deveni imparat.”mai fricos decat o femeie”.in care mezinul este ispitit sa coboare in fantana ca sa se racoreasca. .Dominant este portretul moral intrucat personajul devine un simbol al naivitatii.spanul afirmand ca este nepotul imparatului Verde si stapanul lui Harap Alb.Spanul il caracterizeaza pozitiv justificandu-si relatia cu Harap Alb “D-apoi de ce mi l-a dat tata acasa?Numai de vrednicia lui” dar si nefavorabil .cele de mimica se asociaza cu trasaturile morale. In opinia mea.comportandu-se ca un adevarat tiran”Nu stiti dumneavoastra ce poama a dracu e Harap Alb aista!”.Este caracterizat in mod direct favorabil de imparatul Verde ce il situeaza in ierarhie prin vitejia lui mai sus de treapta de imparat “Cand as avea eu o sluga ca aceasta nu i-as trece pe dinainte”. Personajul se caracterizeaza prin naivitate.cal doua personaje ce cunosc déjà soarta eroului).ce se desprinde din relatia cu Spanul(ispitit-ispititor)dar traieste si un conflict social care explica atitudinea lui fata de Sfanta Duminica si trecerea acestuia de la statutul de stapan la cea de sluga.In replicile sale apar formule de limbaj popular “sa va lasam in pace” .ce face parte din societatea nobila.Aceasta trasatura este ilustrata de secventa in care Harap Alb intalneste un roi de albine care nu avea stup.comportandu-se si vorbind taraneste.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful