Fertilitatea

Fertilitatea este definită ca fiind abilitatea unui cuplu de a concepe în mod natural, în doi ani de raporturi sexuale regulate, iar infertilitatea este inabilitatea de a rămâne însărcinată după un an de raporturi sexuale regulate fără a utiliza metode contraceptive. Factorii majori care afectează şansa de a concepe, cu sau fără tratament, includ vârsta, durata încercărilor şi cauza infertilităţii:
-

fertilitatea femeilor descreste odata cu inaintarea in varsta; femeile mai in varsta (in special cele peste 35 de ani) au sanse mai mici de a ramane insarcinate si risc mai mare de a avorta spontan; acest lucru este datorat in principal imbatranirii rezervei de ovule; o femeie peste 40 de ani care nu ovuleaza chiar si sub medicatie, sau care nu raspunde la fertilizarea in vitro, va fi incurajata sa apeleze la o donatoare de ovule

-

şansa unui cuplu de a concepe, este mai mare in primii 3 ani de incercari; aparitia unei sarcini este considerata improbabila fara tratament dupa 3 ani de incercari, fara folosirea de metode contraceptive

-

dacă poate fi determinată o cauza clară a infertilitatii ce poate fi tratata, atunci sansa ca femeia sa ramana insarcinata creste; tratamentul pentru "infertilitatea inexplicabila" are mai putine sanse de reusita; totusi, medicatia sau tehnicile de reproducere asistata pot fi eficiente. Dintre cuplurile ce au incercat un tratament pentru fertlitate fara succes, aproximativ 40% vor concepe in mod natural. Cauzele infertilităţii Cea mai întâlnită problemă a fertilităţii masculine este legată fie de numărul mic

al spermatozoizilor, fie de mobilitatea lor deficitară. Printre cauzele acestor probleme se enumeră:
• • • • • • • •

infecţie la nivelul sistemului reproducător; Contactul cu anumite substanţe chimice; Diverse boli; Unele medicamente; Vene dilatate în scrot – varicocel; Consum exagerat de alcool, coferină, droguri uşoare; alimentaţie necorespunzătoare; Stresul.
1

În cazul femeii. sunt necesare perioade de relaxare şi romantism în cuplu. Sperma este deseori testată pentru a se şti dacă bărbatul respective este allergic la proprii spermatozoizi sau dacă aceştia sunt capabili să fertilizeze ovulul. în timp ce stresul zilnic scade apetitul sexual. infecţii sau intervenţii chirurgicale. Endometrioza este o altă cauză a infertilităţii care poate apărea la orice vârstă. şi în cele mai multe cazuri este tratată cu success prin medicamente specifice. Alergia la spermă poate fi de asemenea o cauză a infertilităţii. un studiu al British Medical Association arată că fumatul reduce cu 40 la sută şansele de a rămâne însărcinată. care au amânat sarcina. 2 . atunci se iau diferite măsuri şi se fac teste speciale pentru a identifica posibila cauză şi tratamentul. tulburări digestive. Alimentaţie necorespunzătoare.Alte cause pot fi anomaliile testiculelor sau ale căilor necesare pentru circulaţia normală a spermatozoizilor şi a lichidului seminal. Prejudiciul produs de fumat este ireversibil la bărbaţi. anovulaţia (ovulaţia nu are loc sau este neregulată) este o cauză frecvent întâlnită a infertilităţii. cărora le afectează calitatea spermei. Fumatul deteriorează în egală măsură fertilitatea femeilor şi pe cea a bărbaţilor. Dacă rezultatul testului nu este normal. Abuzul de alcool sau droguri uşoare. Perioadele de stres intens pot întrerupe ovulaţia la femei pentru perioade de la trei până la patru luni. Aceste anomalii pot fi cauzate de dezvoltarea inadecvată a unor părţi a sistemului reproducător. La aproximativ 5% dintre cuplurile cărora li s-a diagnosticat infertilitatea nu se cunoaşte cauza sterilităţii. În cazul femeilor. dar mai ales la femeile mai în vârstă. O altă cauză o reprezintă problemele cervicale. Stres emoţional şi fizic. Pentru compensarea scăderii libidoului. Două sau mai multe situaţii sunt responsabile de anovulaţie: • • • • Tulburări în funcţionarea hormonilor care nu pot fi explicate. Infecţiile sau operaţiile la nivelul colului uterin pot afecta producerea mucusului cervical şi calitatea acestuia astfel încât să nu mai permită spermatozoizilor să trăiască şi să ajungă la ovul. Primul test folosit pentru a verifica numărul şi calitatea spermatozoizilor este numit analiza lichidului seminal.

mai sunt utile acidul folic şi vitamina E. • Factorii medico-biologici: -sterilitatea feminina primara si secundara. alcoolul. -patologia genitala. proces important în concepţia şi dezvoltarea fetală. ar trebui să ducă la apariţia unui copil. 3 . Fumatul. Pentru sporirea fertilităţii. ci consumul moderat. Nu este recomandată abstinenţa de la alcool. 18 la sută din cuplurile aflate la vârsta fertilităţii nu pot avea copii. -igiena sexuala. în jumătate din cazuri. corectarea spermogramei partenerului. O greutate normală înseamnă şi fertilitate normală. La bărbaţi. deoarece sperma rămâne vie în organismul femeii până la trei zile de la consumarea actului sexual. un studiu recent a dezvăluit că patru pahare de alcool pe săptămână scad fertilitatea feminină. inclusiv consecintele medicale ale avorturilor. zincul asigură un nivel optim de testosteron şi mobilitatea spermatozoizilor. Relaţiile sexuale zilnice. Statisticile arată că. -structura populatiei. in special a populatiei feminine pe grupe de varsta. -sterilitatea masculina. nutriţioniştii recomandă alimentele bogate în zinc. pentru că supraponderalitatea şi subponderalitatea afectează hormonii ce controlează reproducerea. bărbaţii sunt de vină. Specialiştii susţin că. În privinţa alimentaţiei. O dietă echilibrată şi stilul sănătos de viaţă al partenerilor sporesc şansele de concepţie.Deşi are efect dezinhibator asupra sexualităţii. carnea de vacă şi crabii sunt surse importante de zinc. Acest mineral stimulează diviziunea celulară. Factorii care influenţează fertilitatea  Factorii demografici: -distributia pe sexe. în România. este necesar un consult. In cazurile scăzute de fertilitate există patru variante medicale: corectarea hormonală a tulburărilor menstruale. corectarea chirurgicală a posibilelor afecţiuni ale femeii şi fertilizarea in vitro. în perioada fertilă. -nuptialitatea si divortialitatea. carnea de pui. Stridiile. deficienţele de nutriţie şi problemele de greutate sunt inamicii fertilităţii. stresul. asociate cu tratamentele hormonale care stimulează ovulaţia. Dacă o sarcină dorită nu apare după şase luni de încercări.

-metodele si mijloacele contraceptive. -sistemul de alocatii pentru copii. proportia de femei casatorite in randul femeilor din contingentul fertil este ridicata. economici.apartenenta la o anumita categorie sociala si mobilitatea intre aceste categorii. -programe de protectie materno-infantila. nivelul cultural. Un efect opus. cu alte cuvinte daca intensitatea casatoriilor sau nuptialitatea este mare. religie. • Factori legislativi: -prevederile Codului muncii si Codului familiei. Sub acest raport fertilitatea este favorizata daca: casatoriile se produc la varsta maxima de fecunditate a femeii (sau cu putin inainte) – deci varsta la casatorie nu este avansata.prelungirea scolarizarii. 4 . • Migratia populatiei: – ca fenomenul de masa determinat de factorii politici. -atitudinea fata de copii.existenta sau lipsa unei atitudini constiente fata de numarul copiilor doriti si realizati si fata de cresterea copiilor realizati. dar de o importanta mai mica. • Factorii subiectivi: pot fi inglobati in notiunea complexa de de planificare familiala (atitudinea constienta a cuplului fata de reproducerea sa). -motivatiile subiective ale comportamentului demografic. . . -numarul de copii realizati.• Factori sociali: . obiceiuri locale. -politica de planificare familiala inclusiv legislatia privind avorturile. l-ar juca statusul familial. prin interventia voluntara a cuplurilor asupra conceptiei. • Factorii locali-traditionali legati de specificul dezvoltarii istorice a zonei. sociali sau culturali. -numarul de copii doriti.gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice. Toti acesti factori au actionat in general coborand nivelul reproducerii.

iar reproducerea este ingustata.rata specifica pe varste a fertilitatii In raport cu starea civila se pot calcula rate de fertilitate legitima si ilegitima care la randul lor se pot adresa fiecarei grupe de varsta in parte. spre deosebire de indicii de fertilitate specifica pe varste a caror interpretare cere analiza comparativa a intregii serii de cifre ce caracterizeaza varstele cuprinse intre 15-49 ani. Intregul comportament reproductiv este sintetizat in numarul mediu de descendenti de sex feminin pe care o femeie ii naste in perioada fertila. Cu ajutorul lor se calculeaza numarul de copii pe care l-ar naste in medie o femeie dintr-o generatie ipotetica care ar avea la varsta de 15-19 ani fertilitatea femeilor de 5 . Variatia potentialului reproductiv cu varsta. longitudinala: prospectiv şi retrospectiv. In practica se foloseste cel mai adesea indicele brut de reproducere care reprezinta numarul mediu de fete pe care le-ar naste o generatie de femei care nu ar fi supuse riscului mortalitatii (de la nastere pana la varsta de 50 ani) si care ar avea la fiecare varsta (intre 15 si 49 ani) fertilitatea specifica observata in perioada considerata. In analiza fertilitatii exista doua modalitati de abordare: transversala: analiza fertilitatii intr-un an calendaristic. daca numarul mediu de fetite nascute de o femeie in cursul perioadei fertile este subunitar. cu alte cuvinte se asista la o reproducere largita. Se utilizeaza rate de fertilitate specifica pe varste calculate in anul studiat si nu o inregistrare longitudinala a comportamentului. ceea ce in demografie se traduce printr-o frecventa mica a divorturilor (divortialitate mica). generatia fertila este inlocuita de o generatie mai redusa numeric. Indicii de reproducere permit o apreciere sintetica a fenomenului. Evident. Valoarea unitara indica o populatie stationara. In analiza transversala a ferilitatii se calculeaza urmatorii indicatori: . Daca in medie o femeie naste mai mult de o fetita inseamna ca generatia a fost inlocuita de o alta generatie cu un efectiv mai mare. ca si masurile de planificare a numarului de descendenti si a perioadei lor de aparitie de catre familie. fac ca indicii de fertilitate specifica sa difere puternic de la o varsta la alta. .rata generala a fertilitatii. Se remarca nivelul maxim care caracterizeaza varsta de 20-24 ani si descresterea rapida pana la varsta de 45 ani.- familia este stabila.

intervalul de vîrstă (un an.8‰ Indicele este vag. dar cu luarea in consideratie a mortalitatii femeilor intre de 15 si 49 ani.2-2.a. Iată câţiva dintre indicatorii folosiţi în analiza fertilităţii: Rată generală de fertilitate (F) Frecvenţa născuţilor-vii la efectivul populaţiei feminine de vîrstă fertilă: F = (N / 35PF15) * 1000 În 1991.275 / 5.637. valoarea acestui indice a fost: F = (275. fertilitatea femeilor in varsta de 20-24 ani (din anul studiat) s.2. numita si descendenta finala medie. 5f45.15-1. intre 20 si 24 ani. fiind maximă la vîrstele 20-29 ani. Aplicand proportia de fete la cifra finala. mai obişnuit cinci ani). sf35.4 copii si ca indicele brut de reproducere are valori cuprinse intre 1.d. Rată totală de fertilitate (RTF) Suma ratelor de fertilitate după vîrstă: 6 . Indicele de reproducere neta este bazat pe acelasi principiu de calcul. 5f40. încadrîndu-se într-un model („pattern").aceeasi varsta din anul calendaristic studiat. vom avea şapte rate după vîrstă: 5f15. 5f30. pana la varsta de 49 de ani. 5f50. se obtine indicele de reproducere (care se refera numai la efectivul mediu de fete).m. (limita superioară a intervalului nu este inclusă). 5f20. Rată de fertilitate după vîrstă (nfx) Frecvenţă a născuţilor-vii raportată la numărul femeilor de vîrstă respectivă: în care: n . 5f25. Se apreciaza ca in prezent descendenta medie finala in Romania are valori de 2. deoarece fertilitatea este funcţie de vîrstă. scăzînd apoi rapid. Pentru cazul cînd n = 5.098) * 1000 = 48.

9 = 1595. la unitate. incertitudinea şi stresul sunt tot atâţia factori care au dus la scăderea natalităţii. Altfel spus.Se exprimă în promile. De la 2. iar România imită şi în acest domeniu ţările dezvoltate. RTF = 5. rata totală a fertilităţii (numărul de copii născuţi de o femeie în perioada ei fertilă) a coborât la doar 1. Se însumează ratele de fertilitate după vîrstă (sfx). în cazuri speciale. Studiile arată că foarte puţine cupluri îşi doresc mai mult de unul sau doi copii.9 se înmulţeşte cu 5 (mărimea intervalului). sporirea cheltuielilor pentru creşterea şi educarea copiilor. Perceperea diferită a existenţei. care ajunge să fie caracterizată de individualism şi consumism. intensificarea fenomenului de migraţie. Mai îngrijorător este faptul că peste 70% dintre cupluri au declarat că nu îşi (mai) doresc deloc copii. modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arată o scădere de aproape un copil la o femeie faţă de ultimele decenii ale perioadei comuniste. Majoritatea ţărilor civilizate se confruntă cu o scădere accelerată a natalităţii şi a fertilităţii. se exprimă la unitate: 1.6 copii revenind la o femeie de vîrstă fertilă. creşterea mobilităţii sociale. Emanciparea femeii şi participarea crescândă a acesteia la activităţi economice în afara gospodăriei.3 copii la o femeie în 1995 şi s-a menţinut în jurul acestei valori până în present(vezi graficul de mai jos). influenţează de asemenea numărul de copii aduşi pe lume.5 sau 1560 născuţi-vii la 1000 femei de vîrstă fertilă. Obişnuit. iar rezultatul 311.2 copii la o femeie în 1989. 7 . reducerea influenţei normelor culturale. valoare care asigura înlocuirea generaţiilor.311.

avand caracteristicile modelului etalat. Adoptarea modelului intermediar si de populatie din mediul rural nu este decat o chestiune de termen mediu. in mediul urban curba ratelor de fertilitate s-a indepartat deja de modelul timpuriu. unul de preferinta. care a inceput in a doua parte a anilor 1990 si anume restructurarea modelului de fertilitate. Degradarea nivelului de trai. fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil. Pe fondul ameliorarii standardului de viata. Evolutia descendenta a fertilitatii a fost impusa si de noile realitati economice si sociale din Romania. ratele de fertilitate la 30-40 ani sunt cu 20-25% mai mari in cel din urma an.Aspectele financiare – situaţia financiară. 8 . Incepand cu anul 1995 însă. La aceeasi valoare a ratei fertilitatii totale in anii 1995 si 2000. in Romania ca si in celelalte tari est-europene. cu valorile cele mai ridicate in grupa de varsta 25-30 ani. si adusi pe lume la o varsta mai ridicata devine regula care guverneaza comportamentul reproductiv al tanarului cuplu intr-o societate care adopta rapid sistemul de valori si atitudini ale tarilor dezvoltate. incertitudinea si stresul sunt factori de scadere specifici perioadei de tranzitie. cu origini in criza economica si sociala pe care o traverseaza Romania. bazata pe o serie de masuri care sa sprijine in mod real familia si copilul pentru a fi posibila o redresare a fertilitatii nationale. Pe langa scaderea fertilitatii. este greu de admis ca actualele schimbari structurale ar descrie tendinte conjuncturale. munca plătită a femeilor sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil. este posibil un reviriment al fertilitatii. Dintotdeauna fertilitatea romaneasca a fost una timpurie (cu valorile cele mai ridicate in grupa de varsta 2025 ani). Copii mai putini. In acelasi timp. somajul. asistam la o crestere constanta a ponderii fertilitatii la varstele mai mari de 25 de ani. si o alta schimbare importanta a fenomenului. Având în vedere cele prezentate mai sus se poate sublinia necesitatea unei politici demografice bine concepute. tinand cont de importanta normelor culturale care guverneaza inca in tara noastra comportamentul individului in ceea ce priveste modelul casatoriei si al familiei cu copii. Atat timp cat si varsta la prima casatorie este in majorare (la femei era de 22 de ani in 1990 si a ajuns la 24 de ani in anul 2002).

.Modalităţi socio-economice de imbunatăţire a fertilităţii: Cele mai importante măsuri care ar putea veni în ajutorul cuplurilor de a avea copiii pe care şi-i doresc: .creşterea accesului şi calităţii serviciilor de sănătate a reproducerii.crearea unor condiţii de viaţă mai bune. . în special facilitarea accesului tinerilor la locuinţe.programe de dezvoltare rurală. .înfiinţarea grădiniţelor şi a creşelor de către angajator ar da opţiunea părinţilor să fie aproape de copii. inclusiv planificare familială. .grădiniţele cu orar prelungit ar permite femeilor să lucreze.un program de lucru flexibil ar mări timpul pe care tinerii părinţi îl alocă familiei şi casei. 9 . .

2. dr. Metode contraceptive naturale. Danzer Editura Paralela 45. https://statistici. Piteşti.Barbara Kass-Annese & Hal C.BIBLIOGRAFIE 1. Nr. 2004 2.ro 10 . Volumul II. Vasile Gheţău Studiu publicat in Sociologie Românească.insse. Declinul demographic al României –Prof. 2004 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful