ISSN 1582 - 3024

Volume 2, No.7r, 2005

Fizica construcţiilor

Societatea Academica "Matei - Teiu Botez", Iasi

Colectiv editorial

http://www.ce.tuiasi.ro/intersections

Irina BARAN Secretar Catedra de Construcţii Civile şi Industriale Facultatea de Construcţii Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, România baran@ce.tuiasi.ro Irina BLIUC

Catedra de Construcţii Civile şi Industriale Facultatea de Construcţii Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, România ibliuc@ce.tuiasi.ro
Ioan GAVRILAŞ

Catedra de Construcţii Civile şi Industriale Facultatea de Construcţii Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, România gavrilas@ce.tuiasi.ro
Adrian RADU Şef de colectiv Catedra de Construcţii Civile şi Industriale Facultatea de Construcţii Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, România raduadr@ce.tuiasi.ro Dan ŞTEFĂNESCU

Catedra de Construcţii Civile şi Industriale Facultatea de Construcţii Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, România stefanescu@ce.tuiasi.ro
Maricica VASILACHE

Catedra de Construcţii Civile şi Industriale Facultatea de Construcţii Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, România maricica@ce.tuiasi.ro
Cristian VELICU

Catedra de Construcţii Civile şi Industriale Facultatea de Construcţii Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi, România cvelicu@ce.tuiasi.ro

Intersections/Intersecţii, Vol.2, No.7r, 2005

1

ISSN 1582-3024

Cuprins

http://www.ce.tuiasi.ro/intersections

Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS)
de Cristina Busuioc şi Adrian Radu

Pătrunderea apei într-o structură de tip ETICS (EIFS)
de Cristina Busuioc şi Adrian Radu

Simularea eforturilor datorită variaţiilor de temperatură în pereţii exteriori
de Dan Preda Ştefănescu şi Cristina Busuioc

Intersections/Intersecţii, Vol.2, No.7r, 2005

2

ISSN 1582-3024

În ţara noastră acest sistem este aplicat pe scară largă la clădiri noi şi vechi pentru creşterea capacităţii de izolare termică. Acest sistem. este introdus acum şi în România de mai multe firme (BAUMIT. S-a calculat de asemenea coeficientul de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă. extrudat. Se propune astfel un mod de experimentare simplificat obţinând rezultate acoperitoare. Există însă un anumit grad de neîncredere asupra comportării în timp a structurii. S-a demonstrat că aceste sisteme de protecţie permit eliminarea apei către exterior. Universitatea Tehnică “Gh. foarte des întâlnit în Europa occidentală. sau vată minerală. polistiren expandat. evitând riscul unei umidităţi excesive în masa peretelui. “Fizica construcţiilor” 3 . foarte eficient din punct de vedere termic. Având în vedere condiţiile specifice din ţara noastră. Vol. datorită temperaturilor foarte ridicate din timpul verii şi foarte scăzute iarna.ce. Iaşi. 2005. Pentru verificări s-au folosit probe de tip ETICS (EIFS) puse la dispoziţie cu foarte multă amabilitate de firma BAUMIT.ro/intersections Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS) Cristina Busuioc1. este util să se analizeze dacă acest sistem este rezistent pe durate ce depăşesc 30 de ani.Fizica construcţiilor http://www. Astfel este prezentat sistemul ETICS (EIFS) şi caracteristicile sale.). 700050. este indicat pentru zonele expuse la cutremure. Cuvinte cheie: sistem constructiv de tip ETICS (EIFS). tratată hidrofob care asigură protecţia împotriva apei din precipitaţii. Experimentările s-au desfăşurat la catedra CCIA pe o perioadă de aproximativ zece luni. tencuială subţire densă armată tratată hidrofob. Cu ajutorul acestei metode s-ar putea analiza în viitor şi alte produse ce fac parte din aceeaşi categorie. etc. dispuse la partea exterioară a peretelui de bază şi o tencuială subţire densă armată. No. România Rezumat Sistemul modern de alcătuire al paramentelor la clădiri civile. Asachi”.tuiasi. cum sunt cele din România. izolaţie termică. AUSTROTERM. KNAUF. Intersections/Intersecţii. obţinându-se valori aproximative apropiate de cele din normativele româneşti şi germane. Adrian Radu2 1 Departmentul de Construcţii Civile şi Industriale. Universitatea Tehnică “Gh.7r. extrudat. ISSN 1582-3024 Articolul nr. de tip ETICS (External Thermal Insulation Composite System) sau EIFS (External Insulation Finish System). Acestea livrează materiale şi tehnologii care se caracterizează printr-o izolaţie termică eficientă din plăci de polistiren expandat. Asachi”. Iaşi. având o greutate proprie mică comparativ cu cea a peretelui de bază. 700050. România 2 Departmentul de Construcţii Civile şi Industriale.2. SWISSPOR.5r. sau vată minerală.

rezultate la arderea combustibililor fosili.perete de bază (zidărie.5r. zidărie sau lemn. No. asigurat de o tencuială subţire. ISSN 1582-3024 Articolul nr. • capacitate de protecţie termică superioară. e. btencuială subţire armată cu plasă deasă fixată cu ancoraje. de sticlă sau de masă plastică. unul din beton armat. stratul de protecţie faţă de intemperii. d. Vol.ce. 30 1 Figura 1.2. armată cu o plasă fină şi un finisaj decorativ pe faţadă. Busuioc. INTRODUCERE Adoptarea unor sisteme constructive performante sub aspectul protecţiei termice la pereţi exteriori. determină trecerea la utilizarea celui cunoscut în occident sub denumirile ETICS (External Thermal Insulation Composite System) sau EIFS (External Insulation Finish System).. 2005. care satisface exigenţele de conservare a căldurii în clădiri. Plasa de armare. [3-7] asigurând diminuarea cheltuielilor de întreţinere şi a emisiilor poluante. ceea ce permite combaterea efectelor de punte termică.ro/intersections C..tencuială interioară Aceste sisteme constructive se caracterizează prin: • mai multe straturi paralele.izolaţie termică (polistiren expandat EPS sau vată minerală rigidă). Sistemul denumit ETICS (External Thermal Insulation Composite System) sau EIFS (External Insulation Finish System) (dimensiuni în cm): a.7r.tuiasi. Plăcile de izolaţie termică sunt lipite de peretele de bază cu un mortar adeziv sau/şi cu elemente metalice. Intersections/Intersecţii. compatibilă cu mortarul utilizat (mineral sau organic) poate fi din fibre metalice. c. abc d e exterior interior 0. A.Fizica construcţiilor http://www. • îmbrăcarea totală a părţilor opace ale pereţilor exteriori. (Figura 1). confort termic optim în condiţii de iarnă şi vară precum şi diminuarea eforturilor pe care le cauzează variaţiile temperaturii şi umidităţii exterioare în stratul portant. conform normativelor C107/1…5-1997. asigurarea unei stabilităţi termice superioare.5 6 15. “Fizica Construcţiilor” 4 .finisaj decorativ. în condiţiile limitării masivităţii. pentru funcţiunea de portanţă (denumit perete de bază ori suport). plăci de izolare termică din polistiren expandat EPS sau vată minerală plasate spre exterior. beton armat sau alt material). Radu 1.

DESCRIEREA SISTEMULUI BAUMIT UTILIZAT LA EXPERIMENTĂRILE EFECTUATE Sistemul de izolare termică a faţadelor EPS este un sistem termoizolant pe plăci EPS pentru pereţi exteriori. “Fizica construcţiilor” 5 . El se bazează pe combinarea plăcilor de faţadă din polistiren expandat ignifugat cu strat protector hidrofug şi de finisaj realizat din materiale minerale.7r.Fizica construcţiilor http://www. în principiu. ISSN 1582-3024 Articolul nr. Intersections/Intersecţii. • plăci din polistiren expandat. ignifugat BAUMIT Dämmplatten EPS-F. ceea ce permite un raport favorabil între suprafaţa utilă şi cea construită precum şi o masivitate minimă.tuiasi. Figura 2. • execuţie simplă. Vol. dar implicând respectarea riguroasă a detaliilor constructive şi a tehnologiei specifice prevăzută pentru numeroasele tipuri de sisteme ETICS. Sistemul termoizolant Baumit EPS Sistemul Baumit de izolare termică a faţadelor EPS (Figura 2) este alcătuit din [9]: • adeziv pentru şpaclu BAUMIT KLEBESPACHTEL – adeziv mineral pulverulent pentru lipirea şi şpăcluirea plăcilor termoizolante. 2005. avantajoasă pentru comportarea la cutremur. oferite de firmele care livrează materialele componente. No. având agremente tehnice. 2.5r.ce.2.ro/intersections Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS) • realizarea unei grosimi totale minime a pereţilor exteriori. • profil de aluminiu pentru socluri.

No. • grund Granopor (BAUMIT Granoporgrund).5 4 ISSN 1582-3024 Articolul nr. • tencuială Granopor (BAUMIT Granoporputz).5r.1 Organizarea experimentării În cadrul acestui studiu au fost folosite 6 probe cu o grosime de 4. 2005. Busuioc.tuiasi. EXPERIMENTĂRI REFERITOARE LA POSIBILITATEA DE USCARE A SISTEMULUI BAUMIT 3. 3. 4. 5).7r. cu o suprafaţă expusă de 14x14 cm (Figura 3. Vol. Intersections/Intersecţii.2. Figura 3.5 7 14 Figura 4. “Fizica Construcţiilor” 6 .5 cm.Fizica construcţiilor http://www. • plasă din fibră de sticlă BAUMIT Textilglassgitter. laterala si partial pe cea superioara tencuiala Baumit grund Baumit armat placa termoizolanta pentru fatade EPS din polistiren expandat ignifugat recipient transparent din plastic cu apa fluxul vaporilor de apa 0. pe beton sau zidărie. Secţiune printr-o proba supusă experimentării pentru evidenţierea posibilităţii de uscare (dimensiuni în cm) 1.ce. Radu • dibluri pentru prinderea mecanică a plăcilor termoizolante pe tencuiala veche ori nouă. A.ro/intersections C. Probă supusă experimentării pentru evidenţiere posibilităţii de uscare parafina pe fata inferioara.

Intersections/Intersecţii. placă termoizolantă pentru faţade EPS din polistiren expandat ignifugat de 4 cm.ro/intersections Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS) Cele 6 probe folosite au fost parafinate pe feţele laterale. pigmenţi.7r. apă). adaosuri. apă). placă termoizolantă pentru faţade EPS din polistiren expandat ignifugat de 4 cm. adaosuri. pe cea inferioară şi parţial pe cea superioară. apă) cu granulaţie maximă de 1 mm. “Fizica construcţiilor” 7 . pigmenţi. adaosuri. apă) cu granulaţie maximă de 1 mm.2. grund Silicon (Baumit Silikongrund pe bază de răşini siliconice. stabilizatori. stabilizatori. grund Silicat (Baumit Silikatgrund pe bază de silicat de potasiu – sticlă solubilă de potasiu. ingrediente minerale. • Proba 2. apă). ingrediente minerale. apă) cu granulaţie maximă de 1 mm. orange (SP-2K) – tencuială Silicat periată (Baumit Silikatputz pe bază de silicat de potasiu – sticlă solubilă de potasiu. • Proba 6. adaosuri. ingrediente şi pigmenţi minerali. adaosuri. pigmenţi. pigmenţi. pigmenţi. apă). alb (SKP-1K) – tencuială Silicon periată (Baumit Silikonputz pe bază de răşini siliconice. apă) cu granulaţie maximă de 2 mm. ingrediente minerale. placă termoizolantă pentru faţade EPS din polistiren expandat ignifugat de 4 cm. ingrediente minerale. Vol. stabilizatori.5r. ingrediente minerale. apă). adaosuri.Fizica construcţiilor http://www. ingrediente şi pigmenţi minerali. grund Silicat (Baumit Silikatgrund pe bază de silicat de potasiu – sticlă solubilă de potasiu. ingrediente minerale.tuiasi. roşu (GP-2R) – tencuială Granopor striată (Baumit Granoporputz pe bază de lianţi de răşină sintetică. • Proba 3. creând astfel posibilitatea de evacuare a apei numai pe faţa superioară. pigmenţi. pigmenţi. bleumarin (SP-1K) – tencuială Silicat periată (Baumit Silikatputz pe bază de silicat de potasiu – sticlă solubilă de potasiu. adaosuri. adaosuri. placă termoizolantă pentru faţade EPS din polistiren expandat ignifugat de 4 cm. adaosuri. • Proba 5. stabilizatori. pigmenţi. grund Granopor (Baumit Granoporgrund pe bază de lianţi de răşină sintetică.ce. galben (GP-1K) – tencuială Granopor periată (Baumit Granoporputz pe bază de lianţi de răşină sintetică. ingrediente minerale. pigmenţi. apă) cu granulaţie maximă de 2 mm. stabilizatori. placă termoizolantă pentru faţade EPS din polistiren expandat ignifugat de 4 cm. stabilizatori. verde (SKP-2K) – tencuială Silicon periată (Baumit Silikonputz pe bază de răşini siliconice. grund Granopor (Baumit Granoporgrund pe bază de lianţi de răşină sintetică. No. • Proba 4. grund Silicon (Baumit Silikongrund pe bază de răşini siliconice. ingrediente minerale. adaosuri. pigmenţi. placă termoizolantă pentru faţade EPS din polistiren expandat ignifugat de 4 cm. apă) cu granulaţie maximă de 2 mm. Alcătuirea probelor ETICS a fost următoarea: • Proba 1. ISSN 1582-3024 Articolul nr. 2005. apă). stabilizatori. stabilizatori.

5 159.0 171.0 167.0 150.0 162.5 197. roşu (GP-2R) 169.0 114. verde (SKP-2K) 204.2 170.9 163. A.0 147.8°C iar umiditatea relativă de 66 % (în sezonul cald) şi Ti=21°C iar umiditatea relativă de 48 % (în sezonul rece. Experimentările au avut ca scop nu determinarea valorii coeficientului µp ci dacă termoizolaţia ETICS permite un proces de uscare semnificativă a peretelui executat cu acest sistem spre exterior.9 158. Evoluţia greutăţii probelor pe durata experimentării Timpul de la începutul experimentării (zile) 0 27 43 54 65 133 160 181 247 281 Greutatea probelor (g) Proba 1. 3.0 154. încăperea fiind încălzită).8 160.1 g.2 143.1 136. impus de finalizarea tezei.7 Proba 6. ce poate determina greutăţi până la 1000 g. No. bleumarin (SP-1K) 175.1 132. galben (GP-1K) 187.9 140.5 179.9 126. la o balanţă analitică.tuiasi.1 ISSN 1582-3024 Articolul nr.1 115.ce.Fizica construcţiilor http://www.6 162.5r. cauzată de migraţia vaporilor de apă spre faţa superioară aflată în contact cu aerul din încăpere.5 189.1 186.0 135.2 137.5 139. observând scăderea greutăţii acestora (Tabelul 1).7r.9 123.2. condiţiile adoptate din raţiuni practice fiind acoperitoare comparativ cu cele reale de exploatare. Radu Figura 5.4 142.2 Rezultatele experimentării Probele supuse experimentării au fost cântărite de 10 ori timp de 281 de zile.7 134.5 178.8 146. Intersections/Intersecţii.9 165. Tabelul 1.8 Proba 2.9 143.1 130.6 126. Temperatura aerului în spaţiul unde au fost menţinute probele a fost Ti=28.1 160. 2005.8 152. alb (SKP-1K) 191.0 172. Vol.9 Proba 4.7 165.8 192.1 118. Busuioc.1 140.ro/intersections C.5 168. Cele 6 probe supuse experimentării pentru evidenţierea posibilităţii de uscare Grosimea stratului de polistiren expandat a fost de numai 4 cm pentru a permite desfăşurarea experimentării într-un timp mai scurt.8 163.0 154. orange (SP-2K) 154.8 Proba 3.1 115. având o eroare de 0. “Fizica Construcţiilor” 8 .9 141.5 143.2 136.0 122.0 122.0 137.9 140.5 165.5 Proba 5.

0 15.4 42.8 Proba 6.9 38.4 51.6 35.9 39.8 17. verde (SKP-2K) 6.0 31.5 20.5 52. bleumarin (SP-1K) 6. No.0 31.5 36. roşu (GP-2R) 6.1 42.tuiasi.6 40. Cantitatea de apă pierdută prin evaporare şi difuzia vaporilor de apă pentru cele 6 probe Timpul de la începutul experimentării (zile) 27 43 54 65 133 160 181 247 281 Greutatea probelor (g) Proba 1.0 39.5 16.9 38.6 52.4 ISSN 1582-3024 Articolul nr.0 25.2.6 48.3 39. galben (GP-1K) 9.6 50.4 50.6 Proba 4.0 16.6 11. orange (SP-2K) 6.6 38.9 28. Intersections/Intersecţii. alb (SKP-1K) 12.4 42.5 51.5r.7r. astfel încât să nu fie depăşit nivelul admisibil de umezire şi nici acumulări de apă de la un an la altul (Figura 6).8 22.4 18.5 31.7 41.6 50.2 17. “Fizica construcţiilor” 9 .ro/intersections Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS) Toate probele relevă posibilitatea de eliminare a apei de construcţie sau din condens.5 Proba 5.7 Proba 2.0 14.7 12.7 12. 2005. Tabelul 2.1 11. Vol.3 47.2 Proba 3. Figura 6.9 35.ce.7 44. Comparaţie privind capacitatea de uscare a celor 6 probe În Tabelul 2 se poate vedea cantitatea de apă pierdută prin evaporare şi difuzia vaporilor de apă pentru cele 6 probe pe toată durata experimentului.3 21.4 44.5 14.5 19.0 44.Fizica construcţiilor http://www.3 34.

rosu (GP-2R) Proba 5.. a fost necesar să fie accelerat prin utilizarea unor probe de polistiren expandat de numai d '= 4cm grosime în loc de d = 6. în măsură să arate dacă procesul de uscare prin difuzia vaporilor de apă este asigurat sau nu. Testările de lungă durată efectuate asupra probelor de izolaţie termică ETICS din polistiren expandat..7r. “Fizica Construcţiilor” 10 . alb (SKP-1K) prezintă o viteză de uscare mai mare. roşu (GP-2R) şi 6. verificarea de bază rămânând să fie făcută prin simulare numerică conform normativelor tehnice în vigoare [8.2. verde (SKP-2K) o viteză mai mică. bleumarin (SP-1K) Proba 2. No. alb (SKP-1K) Proba 6. Vol. verde (SKP-2K) Greutate (g) 10 0 0 50 100 150 200 250 300 Timp (zile) Figura 7. Radu 60 50 40 30 20 Proba 1. A.10cm cât este necesar pentru a satisface exigenţele referitoare la rezistenţa ISSN 1582-3024 Articolul nr. Intersections/Intersecţii. orange (SP-2K). Dinamica uscării prin permeabilitate la vapori a celor 6 probe(comparaţie între cantitatea de apă pierdută prin difuzia vaporilor de apă) Proba 5. 4. De aceea s-a recurs la această modalitate foarte simplificată şi economică. orange (SP-2K) Proba 3. protejate cu tencuieli subţiri.ro/intersections C. galben (GP-1K) Proba 4. 2005.5r. iar probele 2. Deci scopul acestor testări nu a fost de a stabili valorile numerice ale permeabilităţii la vapori de apă ci de a evidenţia posibilitatea ca un proces favorabil de uscare să aibă sau nu loc.tuiasi. nu puteau fi realizate în staţii higrotermice deoarece procesul de umezire-uscare se desfăşoară extrem de lent iar imobilizarea instalaţiilor ar fi costat foarte mult.10] care ţin seamă de ipotezele propuse de Glaser [2].Fizica construcţiilor http://www. Totuşi nu sunt diferenţe atât de importante încât să justifice din acest punct de vedere preferinţa pentru una sau alta din soluţiile analizate (Figura 7).ce. Întrucât procesul de uscare este foarte lent. Busuioc.

08 0.5 ⋅ 10 6 ⋅ µ ⋅ d v valabilă în domeniul de temperatură -20…+30oC. “Fizica construcţiilor” 11 . (3) sd = µ ⋅ d m ( m) (4) dă grosimea echivalentă a unui strat de aer nemişcat. reprezintă raportul între permeabilităţile la vapori de apă δ m pentru un material oarecare şi pentru aer δ aer .5r.7r. exprimate în ( Kg / m ⋅ s ⋅ Pa ).5 ⋅ 10 6 ⋅ µ ⋅ d m v ( Kg ) (5) ISSN 1582-3024 Articolul nr. A(m 2 ) . notat cu µ iar anterior [10] cu factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori 1 KD .tuiasi. Intersections/Intersecţii. Produsul. Vol. No. cu durata t (h) şi invers proporţională cu grosimea probei d (m) şi cu Coeficientul de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă. Cantitatea de vapori care traversează una din probele testate este : i= iar ∆P ⋅ t ⋅ A ∆P ⋅ t ⋅A= R 1.ce.4m 2 ⋅ K / W . µ= δ aer δm (2) Rezistenţa specifică la permeabilitate la vapori Rv (m 2 ⋅ h ⋅ Pa / Kg ) este dată de relaţia [1]: R = 1.2.04 (1) Cantitatea de vapori de apă g (Kg ) care difuzează printr-un perete este proporţională cu diferenţa de presiune ∆P = P − P2 ( Pa ) . 2005. Astfel se poate admite că fluxul de vapori a crescut în raportul : η= d d' ≅ 0. cu suprafaţa probei 1 coeficientul µ .ro/intersections Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS) termică corectă R > 1. având aceeaşi rezistenţă specifică la permeabilitatea la vapori ca şi materialul considerat.Fizica construcţiilor http://www.

CONCLUZII Determinările de permeabilitate la vapori.60 1339. efectuate asupra probelor au fost realizate în condiţiile în care temperaturile de ambele părţi ale probei au fost mereu aceleaşi.0196 0. galben (GP-1K) Proba 4.0196 0.04 0. iar rezultatele sunt acoperitoare.60 1339.72 1292. 4.0520 0.43 58. “Fizica Construcţiilor” 12 .0444 µ (în sezonul cald) 56. Busuioc.0196 0.72 1292.0516 0. A.06 64. migraţia vaporilor fiind mai activă şi deci procesul de evacuare al acestora mult mai intens.0196 0. rezultatele testărilor care dau cantităţile i de vapori de apă care au traversat probele migrând prin difuzie. pot da ordinul de mărime al coeficientului de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă µ (Tabelul 3).09 66.72 ∆P t (h) 6744 6744 6744 6744 6744 6744 (m2) 0.19 67.tuiasi.0196 0.Fizica construcţiilor http://www. Radu µ= ∆P ⋅ t ⋅ A 1.19 69.7r.04 0. bleumarin (SP-1K) Proba 2.04 i (Kg) 0. alb (SKP-1K) Proba 6. În esenţă. În acest fel.0425 0.72 1292.46 µ (în sezonul rece) 54.72 1292. verde (SKP-2K) (în sezonul cald) (Pa) 1339. în cazul real. No. 2005.ce.76 72.ro/intersections C.04 0. Se observă că aceste valori se apropie mulţumitor de cele indicate în literatura de specialitate romănă şi germană.0390 0.60 1339. probele se usucă prin difuzie a vaporilor spre exterior chiar şi în absenţa unui gradient de temperatură.60 1339.60 ∆P (în sezonul rece) (Pa) 1292. ISSN 1582-3024 Articolul nr. orange (SP-2K) Proba 3.72 1292.60 1339.0196 A dm (m) 0. influenţa unei diferenţe de temperatură care există în realitate între cele două părţi ale anvelopei (interior şi exterior) a fost eliminată.04 0.0508 0. Vol.75 75.5 ⋅ 10 6 ⋅ i ⋅ d m (6) Tabelul 3.00 56. Intersections/Intersecţii.5r.04 0.2. roşu (GP-2R) Proba 5.28 57.65 55.14 Astfel. Coeficientul de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă pentru cele 6 probe Proba supusă experimen -tării Proba 1.

und Feuchteschutz in der Praxis. “Fizica construcţiilor” 13 . Buletinul Construcţiilor. vol 1 – 1999 * * * C 107/6 – 2002 . 24/N din 19 februarie 1997.P. Intersections/Intersecţii.ce. Buletinul Construcţiilor.Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elementele de construcţie. vol 14 – 1998 * * * C 107/2 – 1997 . Vol.5r.L. Ordinul nr. Ordinul nr. 3. 10. 24/N din 19 februarie 1997. H. 9. Rigips. vol 14 – 2002 * * * Documentaţii şi agremente tehnice provenind de la firme producătoare : Baumit. 24/N din 19 februarie 1997. ş.a. M.A.tuiasi.P. Knauf. Buletinul Construcţiilor. Austroterm. M. M.A. Bibliografie 1. 5. evitând riscul unei umidităţi excesive în masa peretelui. vol 14 – 1998 * * * C 107/3 – 1997 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor. vol 13 – 1998 * * * C 107/5 – 1997 . Comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă ISSN 1582-3024 Articolul nr. Buletinul Construcţiilor. – Wärme. 24/N din 19 februarie 1997. 7. Kältetechnik nr.A. 1959 * * * C 107/1 – 1997 . Berlin. 2005. vol 13 – 1998 * * * C 107/4 – 1997 – Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit.7r.2.L. 24/N din 19 februarie 1997.10.Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit. Ordinul nr.T. 1996 Glaser.P. Ordinul nr. Buletinul Construcţiilor.T. Ordinul nr.T. 2. .A.Fizica construcţiilor http://www. 6. Arndt. Swisspor. Buletinul Construcţiilor.P.T.L. * * * STAS 6472/4-73 . M. 4.Graphisches Verfahren zur Untersuchung von Diffusions-vorgängen. M.ro/intersections Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS) S-a demonstrat că.Higrotermica.T. Cu ajutorul acestei metode s-ar putea analiza în viitor şi alte produse ce fac parte din aceeaşi categorie. 8. Capatect. aceste sisteme de protecţie permit eliminarea apei către exterior. Verlag für Bauwesen.L.P.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. No.L. H.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul.A.

tuiasi. “Fizica construcţiilor” 14 . Asachi”. Iaşi. Intersections/Intersecţii.Fizica construcţiilor http://www. No. se poate afirma că tratamentul superficial de hidrofobizare trebuie refăcut la intervale de câţiva ani. În concluzie. România Rezumat Experimentările prezentate în articolul anterior. EXPERIMENTĂRI PRIVIND PĂTRUNDEREA APEI DIN PLOI PRIN SISTEMUL BAUMIT 2. polistiren expandat. 2. România 2 Departmentul de Construcţii Civile şi Industriale. Asachi”. Universitatea Tehnică “Gh. S-a folosit metodologia din lucrările lui Grunau.ro/intersections Pătrunderea apei într-o structură de tip ETICS (EIFS) Cristina Busuioc1. timp de câteva ore.6r. verificând dacă sistemul poate fi umezit la ploi şi vânt. Iaşi. ştiind că presiunea exercitată de vânt este echivalentă cu cea a unei coloane de lichid de 12 cm. INTRODUCERE Pentru măsurarea penetraţiei de apă s-au folosit 6 probe de tip ETICS (External Thermal Insulation Composite System) sau EIFS (External Insulation Finish System) puse la dispoziţie cu foarte multă amabilitate de firma BAUMIT. izolaţie termică. Adrian Radu2 1 Departmentul de Construcţii Civile şi Industriale.2. intitulat “Încercări simplificate privind difuzia vaporilor de apă ce traversează o structură de tip ETICS (EIFS)” au continuat. 2005. vată minerală. Cuvinte cheie: sistem constructiv de tip ETICS (EIFS). 1. 700050. 700050.7r. construcţie. Universitatea Tehnică “Gh. Vol.ce. tencuială subţire densă armată tratată hidrofob. În urma verificărilor s-a constatat că tencuiala hidrofobizată limitează pătrunderea apei din ploi.1 Organizarea experimentării Măsurarea penetraţiei de apă s-a realizat cu un tub de sticlă transparent gradat. cu diametrul de 7 mm. astfel ca reperul său superior să fie la 12 cm peste faţa ISSN 1582-3024 Articolul nr. având aceeaşi alcătuire cu cele analizate în studiul prezentat anterior [2]. Experimentările s-au desfăşurat la catedra CCIA.

Intersections/Intersecţii. Vol.7r. În apă s-a introdus cerneală pentru a permite observarea nivelului în tubul transparent şi pătrunderea apei (după secţionarea probelor la sfârşitul experimentării). Cele 6 probe supuse experimentării pentru măsurarea penetraţiei de apă din ploi sub acţiunea vântului 4 ISSN 1582-3024 Articolul nr.tuiasi.  2 12cm coloana de apa h max =12 cm zona umezita tub gradat pentru masurarea penetratiei de apa chit hidrofug tencuiala Baumit grund Baumit armat placa termoizolanta pentru fatade EPS din polistiren expandat ignifugat 0. Secţiune prin proba supusă experimentului pentru măsurarea penetraţiei apei din ploi sub acţiunea vântului (dimensiuni în cm) Extremitatea inferioară a tubului a fost fixată cu ajutorul unui chit care nu absoarbe apa. 2). No.ce.Fizica construcţiilor http://www. corespunzător presiunii  1 dinamice  ⋅ ρ ⋅ v 2  a vântului [3].ro/intersections Pătrunderea apei într-o structură de tip ETICS (EIFS) superioară a materialului de încercat (Figura 1. “Fizica construcţiilor” 15 . În tub s-a introdus apă astfel încât să ajungă până la nivelul reperului (12 cm) şi s-a măsurat timpul până când nivelul apei a scăzut destul de mult. Figura 2.6r.2. 2005.5 14 Figura 1.

00 9. alb (SKP1K) şi 6.00 11. astfel încât rezultatele obţinute nu pot permite aprecierea acumulării de apă din ploi (Figura 4.50 11. No.00 11. orange (SP-2K) 12.00 6.00 12. 5 şi Tabelul 2). ISSN 1582-3024 Articolul nr. bleumarin (SP-1K) Proba 2.00 11. verde (SKP-2K) 12.70 10.6r.00 8.50 9.50 11.50 11.00 12. 5.50 8.00 8.00 8.00 11. galben (GP-1K) au cea mai mică sensibilitate la pătrunderea apei din ploi sub acţiunea vântului (Tabelul 1 şi Figura 3).50 7. 2005. orange (SP-2K) şi 3. iar înălţimea coloanei de apă a scăzut continuu.00 10. Proba 5. rosu (GP-2R) Proba 5.50 10. Variaţia nivelului de apă în tubul gradat pentru cele 6 probe Timp (ore) 0 24 30 46 70 167 214 310 14 Proba 1. roşu (GP-2R).50 10.50 11.75 Proba 6.00 5.00 12. alb (SKP-1K) Proba 6.00 8.75 Nivelul apei în tubul gradat (cm) Proba 3. Urmărirea pătrunderii apei– comparaţie între cele 6 probe A rezultat că apa pătrunde cel mai uşor în probele 4.50 5.25 10. Busuioc. Vol.00 12 Nivelul apei in tubul gradat (cm) 10 8 6 Proba 1.2.70 9.2. Rezultatele experimentării Tabelul 1. Durata experimentării este însă prea mare faţă de condiţiile reale. orange (SP-2K) Proba 3. galben roşu alb (GP-1K) (GP-2R) (SKP-1K) 12. bleumarin (SP-1K) 12. Proba 4.00 4. verde (SKP-2K). Intersections/Intersecţii.70 9.50 9. iar probele 2.00 9.tuiasi. Radu 2.50 11.ro/intersections C.70 6.00 9.00 10. “Fizica construcţiilor” 16 .00 7.60 3.30 4. A.70 10. galben (GP-1K) Proba 4.00 9.50 3.50 11.ce. verde (SKP-2K) 4 2 0 0 50 100 150 200 250 300 350 Timp (ore) Figura 3.7r.25 Proba 2.00 8.Fizica construcţiilor http://www.

30 2.00 4. Rezultate experimentale privind pătrunderea apei în cele 6 probe Timpul de la începutul experimentării (ore) 24 30 46 70 167 214 310 Proba 1.00 4.ce.70 6. Intersections/Intersecţii. No.00 7.00 2. orange galben roşu alb (SP-2K) (GP-1K) (GP-2R) (SKP-1K) 3. Vol. 2005.30 1.50 2.30 5.75 Scăderea nivelul apei în tubul gradat (cm) Proba 2.50 0.50 1.40 7.00 ISSN 1582-3024 Articolul nr. bleumarin (SP-1K) 2.50 0.50 5.7r.00 0.50 0.75 2.00 3. verde (SKP-2K) 0.50 3. Proba 5.50 6.30 1.00 5. Cele 6 probe secţionate în urma experimentării pentru măsurarea penetraţiei de apă din ploi sub acţiunea vântului. Se observă că apa nu a pătruns în interiorul probelor Tabelul 2.50 3.6r.00 3.2.50 1.00 1.25 Proba 6.00 2.50 1. Proba 4. “Fizica construcţiilor” 17 .50 0.tuiasi.00 1.ro/intersections Pătrunderea apei într-o structură de tip ETICS (EIFS) Figura 4.00 0.Fizica construcţiilor http://www. Proba 3.25 9.00 3.50 8.00 1.30 2.50 3.00 3.00 5.

ce. 1996 Busuioc. 414. se poate afirma că tratamentul superficial de hidrofobizare trebuie refăcut la intervale de câţiva ani.7r. H. Redacţia publicaţiilor pentru construcţii.ro/intersections Gheorghiu. “Fizica construcţiilor” 18 . Radu 10 Scaderea nivelul apei in tubul gradat (cm) 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 50 100 150 200 250 300 350 Proba 1. Grunau.6r.Higrotermica.tuiasi. galben (GP-1K) Proba 4. 2. A. 5. roşu (GP-2R) Proba 5. 2005. 6. – Essais simplifiés concernant la diffusion de la vapeur d’eau à travers une structure ETICS (EIFS). Arndt. Austroterm. alb (SKP-1K) Proba 6. Radu. Comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă ISSN 1582-3024 Articolul nr. Rev. În concluzie. Bibliografie 1. Bucureşti. Busuioc. verde (SKP-2K) Timp (ore) Figura 5. “Physique du bâtiment”. Centrul de documentare pentru construcţii. Berlin.ro/intersections C.und Feuchteschutz in der Praxis. Kältetechnik nr. 2005. B. 1973 Glaser. ş. A. Intersections. Swisspor. Intersections/Intersecţii. arhitectură şi sistematizare. Dinamica penetraţiei de lichid prin permeabilitate la apă a celor 6 probe evidenţiată prin scăderea nivelului apei în tubul gradat 3. timp de câteva ore. C.. Vol.ce. vol.Fizica construcţiilor http://www. No.a. Capatect. Knauf.tuiasi.Graphisches Verfahren zur Untersuchung von Diffusions-vorgängen. . F. bleumarin (SP-1K) Proba 2. * * * STAS 6472/4-73 . – Wärme. orange (SP-2K) Proba 3. 2. www. Rigips.. 1959 * * * Documentaţii şi agremente tehnice provenind de la firme producătoare : Baumit. No. p. 3. – Funcţionalitatea şi protecţia faţadelor. 4. E. Verlag für Bauwesen. CONCLUZII În urma verificărilor s-a constatat că tencuiala hidrofobizată limitează diferenţiat pătrunderea apei din ploi.2. H.10.

Cuvinte cheie: paramente placate cu ceramică. administrative. s-au efectuat modelări pe o clădire P+2. precum şi mecanismele de distrugere (distribuţii de eforturi.tuiasi.Fizica construcţiilor http://www. În ultimul timp s-au înregistrat numeroase degradări ale acestor placaje. România Rezumat În articol este dezvoltat un model teoretic cu ajutorul căruia poate fi verificată comportarea paramentelor placate cu ceramică. după o anumită perioadă de exploatare. distribuţii de eforturi. Folosind un program de calcul performant. ANALIZA COMPORTARII TERMO-ELASTICE LA ACTIUNI MECANICE Pentru obţinerea unor efecte estetice şi pentru asigurarea unei protecţii durabile faţă de ploi. No. Universitatea Tehnică “Gh.2. modurile de deformare şi stările de tensiune în mortarul suport şi în placajul dispus pe faţadă.ro/intersections Simularea eforturilor datorită variaţiilor de temperatură în pereţii exteriori Dan Preda Ştefănescu1. Asachi”. 700050. Asachi”. 1. mortar suport. În cazul în care placajul este constituit din elemente ceramice (cărămizi de placaj sau plăcuţe) dispuse pe un strat din mortar de ciment. Articolul nr. etc. “Fizica construcţiilor” ISSN 1582-3024 19 . Vol. la unele clădiri cu diverse destinaţii (social-culturale. pentru sezonul cald şi rece. punând în pericol viaţa oamenilor aflaţi în apropierea clădirilor. de locuit. deformaţii. se pot utiliza elemente de placare ale faţadelor. acţiuni mecanice şi termice. 700050. România 2 Departmentul de Construcţii Civile şi Industriale. 2005. Cristina Busuioc2 1 Departmentul de Construcţii Civile şi Industriale. Universitatea Tehnică “Gh. aceste placaje se deteriorează sub o formă sau alta şi pot provoca accidente. sub acţiuni mecanice şi termice. Astfel s-au evidenţiat şi vizualizat tensiunile din placaj şi din mortarul care îl fixează. remedierea lor implicând cheltuieli ridicate.ce. indicându-se zonele unde pot apărea probleme.7r.7r. cauzele unor eventuale degradări în timp pot fi diverse: • utilizarea unor materiale neadecvate (de exemplu mortare de marcă inferioară). Iaşi. Se prezintă detaliat.). deplasări şi deformaţii). Totuşi. Iaşi. Intersections/Intersecţii. există cazuri când.

2005. C. variaţiile de umiditate putând fi asimilate cu cele termice.tuiasi.2. sub acţiunea combinată a încărcărilor gravitaţionale şi a încărcărilor generate de variaţiile de temperatură sezoniere. Aceste deficienţe iniţiale pot conduce ulterior la deteriorări ale placajului ceramic prin: • fisurarea rosturilor în anumite zone. No. În dreptul centurilor. capabil să efectueze analiza statică. La faţa exterioară a peretelui s-au considerat un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime şi un placaj ceramic de 1 cm grosime.. Domeniul modelat este constituit dintr-un tronson de perete exterior cu grosimea de 30 cm. ISSN 1582-3024 Articolul nr. Modelările s-au efectuat cu ajutorul unui program performant. “Fizica construcţiilor” 20 . punţile termice au fost corectate cu fâşii din polistiren extrudat de 5 cm grosime (Figura 1). P. din blocuri de zidărie de cărămidă.Fizica construcţiilor http://www.7r. etc. În cadrul prezentului studiu s-a urmărit localizarea zonelor cu grad de risc ridicat în ceea ce priveşte apariţia unor fenomene de tipul semnalat mai sus. prin metoda elementelor finite. rosturi finisate necorespunzător.7r. Ştefănescu. • fisurarea sau crăparea plăcilor ceramice. • desprinderea plăcilor ceramice de pe mortar.). prin modelarea pe calculator a comportării mecanice a ansamblului perete (suport) – mortar – elemente de placare. uscare prea rapidă. montarea deplanată a elementelor de placare. • manoperă neîngrijită (strat de mortar neuniform. etc. Caracteristicile elastice şi termice ale materialelor sunt prezentate în Tabelul 1.ce. etc.ro/intersections D. Busuioc • condiţii necorespunzătoare de execuţie la temperaturi prea scăzute sau prea ridicate. termică şi în final termo– elastică. • desprinderea mortarului de pe stratul suport. Intersections/Intersecţii. Vol.

6 1.3 0.0E-6 *) convenţional Modelările au fost efectuate pentru o clădire de locuit P+2. placaj ceramic termoizolaţie centură b. Vol. A fost modelat câmpul curent al peretelui (domeniu plan). Domeniul modelat (detaliu): intersecţie perete exterior – planşeu Tabelul 1.000 20.2 0. de elasticitate (daN/cm2) 20.0E-6 1.3 Coef. cu pas mic de discretizare.3 0.tuiasi.044 Coef.000 100.000 1.000* Coef. “Fizica construcţiilor” 21 .0E-6 1.2E-5 6. Figura 1. Caracteristici elastice şi termice ale materialelor Nr.1E-5 1.000 200.Fizica construcţiilor http://www. 2005. 1 2 3 4 5 Material Zidărie de cărămidă Beton Mortar Placaj ceramic Polistiren Coef.a. de dilatare termică (1/K) 6. No.a. ISSN 1582-3024 Articolul nr. crt.2.6 0.9 0.7r. lui Poisson (–) 0. cu înălţimea nivelului de 2. de 1 cm (Figura 2).2 0.7 0.ce. de conductivitate termică (W/m·K) 0.8 m.7r.ro/intersections Simularea eforturilor datorită variaţiilor de temperatură exterioară în pereţii exteriori perete de cărămidă mortar de poză planşeu b. Intersections/Intersecţii.

• determinarea câmpului termic. Ştefănescu. Ti = (273 + 20) K. Modelarea numerică a cuprins următoarele faze: • determinarea stării de tensiuni şi deformaţii sub sarcini gravitaţionale. 2. reprezentat în Figura 2. • determinat stării de tensiuni şi deformaţii sub sarcini gravitaţionale şi termice.ro/intersections D.2. a fost discretizat cu elemente finite plane pătrate. C. condiţie la limită de speţa I-a (Dirichlet): Te = (273 + 60) K. în sezonul cald şi în cel rece.tuiasi. Sarcinile termice (condiţiile de contur): • interior – condiţie la limită de speţa a III-a (Fourier): αi = 8 W/m2·K. P. determinate la punctul precedent. 2005. Domeniul modelat. ISSN 1582-3024 Articolul nr. • exterior – sezonul cald. • utile. • exterior – sezonul rece. au fost: • din greutatea proprie a elementelor componente. cu valori conform normativelor în vigoare. “Fizica construcţiilor” 22 . condiţie la limită de speţa I-a (Dirichlet): Te = (273 – 20) K. prin utilizarea valorilor temperaturilor în noduri. Vol. Busuioc Figura 2.ce. cu latura de 1 cm. Ipoteza de modelare pentru domeniul plan Sarcinile gravitaţionale considerate. precizia rezultatelor fiind mai bună. CÂMPUL CURENT AL PERETELUI (DOMENIU PLAN) Setul de modelări asupra domeniului plan a fost efectuat deoarece în această situaţie poate fi folosit un pas fin de discretizare. uniform repartizate pe planşee. Intersections/Intersecţii. • determinarea stării de tensiuni şi deformaţii sub sarcini termice. No.Fizica construcţiilor http://www.7r.7r.

elastica Deformed(0.7r.312): Total Translation Output Set: MSC/NASTRAN Case 1 Deformed(0. d .Fizica construcţiilor http://www.2.elastica Deformed(0.din sarcini gravitaţionale + termice (vara).tuiasi. b .ce. Vol. la o scară amplificată. 2005.312): Total Translation Y Z X Output Set: Analiza termo .7r. Intersections/Intersecţii.din sarcini termice (vara). e . în sezonul cald şi în sezonul rece.ro/intersections Simularea eforturilor datorită variaţiilor de temperatură exterioară în pereţii exteriori În Figura 3 este reprezentată deformata structurii.din sarcini gravitaţionale + termice (iarna) ISSN 1582-3024 Articolul nr.279): Total Translation Figura 3.din sarcini gravitaţionale. c .din sarcini termice (iarna).elastica Deformed(0. Deformata peretelui (domeniu plan): a . No. pentru toate situaţiile de încărcare.143): Total Translation V1 L1 C1 V1 L1 C1 G10 d e Y Z X Output Set: Analiza termo .279): Total Translation Y Z X Output Set: Analiza termo .elastica Deformed(0. V1 L1 C1 V1 L3 C2 G10 V1 L3 C2 a b c Y Z X Y Z X Output Set: Analiza termo . “Fizica construcţiilor” 23 .

4 daN/cm2) au valori mult superioare tensiunilor rezultate din sarcini gravitaţionale.252 c. dar nu depăşesc rezistenţa la compresiune a unui mortar de marcă superioară.07 5 Sezonul rece -2.34 +1. orizontale (perpendiculare pe perete) şi verticale (paralele cu peretele).4 -2. Tabelul 2. în sezonul cald tensiunile normale verticale din sarcini termice sunt numai de compresiune (datorită dilatărilor împiedecate). Intersections/Intersecţii. Modelare 2D . C.832 +24. Sarcini termice -2.tuiasi. b) tensiunile normale orizontale din sarcini termice sunt în general comparabile cu cele din sarcini gravitaţionale şi nu depăşesc rezistenţele de calcul ale mortarului.02 +0. d) în zonele din dreptul planşeelor curente (Figura 4). Vol.2. Alura deformatelor din Figura 3 indică pe ansamblu.1.01) compresiune întindere compresiune a.18 -47. În Tabelul 2 sunt prezentate valorile maxime ale tensiunilor normale. Sarcini gravitaţionale -2. 2005. Este de remarcat faptul că. sub acţiunea încărcărilor gravitaţionale (a). cele de întindere având valori mici. iar în sezonul rece sunt numai de întindere (datorită contracţiilor împiedecate). tensiunile maxime normale verticale de întindere din sarcini termice în sezonul rece (+24. nu depăşesc rezistenţele de calcul ale mortarului. ISSN 1582-3024 Articolul nr.48 +1.71) +1. a încărcărilor termice (b) şi a încărcărilor totale (gravitaţionale + termice) (c). “Fizica construcţiilor” 24 . crt.96 +0. atât cele de compresiune cât şi cele de întindere.22 +0.7 daN/cm2) au valori mult superioare tensiunilor rezultate din sarcini gravitaţionale şi depăşesc rezistenţa la întindere a mortarului. după cum era de aşteptat.Fizica construcţiilor http://www.833 1) local.ro/intersections D.378 -12.13 -60.7r. Sarcini gravitaţionale + termice 4 Sezonul cald -1.50 +0. limitate pe zone foarte restrânse.4 b.796 -0.652 -0. Busuioc 2.125 +22. Ştefănescu. c) tensiunile maxime normale verticale de compresiune din sarcini termice în sezonul cald (–60. în dreptul planşeelor curente (Figura 4) Observaţii (Tabelul 2): a) tensiunile normale orizontale şi verticale din sarcini gravitaţionale. P.tensiuni normale maxime în mortarul suport (daN/cm2) Nr.7r. 1 2 3 Perioadă Sezonul rece şi cald Sezonul cald Sezonul rece Orizontale Verticale întindere +3. o solicitare de încovoiere în plan vertical. Starea de tensiuni în mortarul suport. No.ce.

sub acţiunea încărcărilor gravitaţionale (a).2. gravitaţionale şi termice. Tabelul 3. în dreptul centurii de la ultimul nivel (Figura 5).65 +6. 3) local.2.ce. cu excepţia tensiunilor verticale de întindere din dreptul planşeelor curente. Sarcini gravitaţionale -0.61 +6. În lipsa unor date specifice. s-au folosit în mod orientativ rezistenţele de calcul ale zidăriei din blocuri ceramice. crt.elastica Contour: Plate Top YNormal Stress Figura 4.0 daN/cm2 (analog ca la pct. Intersections/Intersecţii.52 +2. conform Tabelului 4.ro/intersections Simularea eforturilor datorită variaţiilor de temperatură exterioară în pereţii exteriori e) în cazul sarcinilor combinate.1 daN/cm în jumătatea superioară a peretelui de la ultimul nivel.578 +0.846 +0. “Fizica construcţiilor” 25 .810 +0.896 compresiune întindere compresiune a.174 -3.285 -2.1 daN/cm2 în vecinătatea centurilor curente. verticale şi orizontale.869 +0. d.880 +0. cu valori maxime de 22. pe zona de sub nivelul planşeelor curente (Figura 6). Sarcini gravitaţionale + termice 4 Sezonul cald -0. σ > Ri = 1. Starea de tensiuni în placajul ceramic În Tabelul 3 sunt prezentate valorile maxime ale tensiunilor normale.1 daN/cm2 pe cea mai marea parte din înălţimea peretelui.).663 -2.36 +2. Vol. a încărcărilor termice (b) şi a încărcărilor gravitaţionale şi termice (c).Fizica construcţiilor http://www. σ > Ri = 1.792) c. în sezonul rece. valorile tensiunilor sunt în general inferioare celor ale rezistenţelor materialului.197 -1.06 b. Sarcini termice -0. 2) local. ISSN 1582-3024 Articolul nr. 2005. Harta tensiunilor normale verticale în tencuială. σ > Ri = 1. L3 C2 G7 Y Z X Output Set: Analiza termo .tuiasi. în dreptul planşeelor curente 2. No.231) 5 Sezonul rece -0.7r. pe zona de sub nivelul planşeelor curente (Figura 6). Modelare 2D . Valorile acestor tensiuni trebuie comparate cu valorile rezistenţelor de calcul ale placajului.161) -0. din sarcini termice. în sezonul rece.7r. 1 2 3 Perioadă Sezonul rece şi cald Sezonul cald Sezonul rece Orizontale Verticale întindere +0.233) 1) 2 local.022 -3.tensiuni normale maxime în placajul ceramic (daN/cm2) Nr.

2005. P. No. ISSN 1582-3024 Articolul nr. “Fizica construcţiilor” 26 . atât cele de compresiune cât şi cele de întindere.7r. Busuioc Tabelul 4.0 Rp 1.2.ce. din sarcini termice.1 Ri2 Rezistenţa la întindere din încovoiere în secţiuni cu rosturi ţesute Rezistenţa la întindere din încovoiere şi la eforturi principale de întindere pentru ruperea prin rost şi cărămidã Rezistenţa la eforturi principale de întindere la secţiuni în scarã Rezistenţa la forfecare în secţiuni cu rosturi neţesute Rezistenţa la forfecare când ruperea se produce prin rost şi cărămidã 2. Vol.ro/intersections D. Ştefănescu.6 Rf2 5.7r. Rezistenţele de calcul ale zidăriei din blocuri ceramice Simbol Tipul solicitării Tipul rezistenţei Rezistenţa [daN/cm2] Rc Rezistenţa de calcul la compresiune 12. sunt în general comparabile cu cele din sarcini gravitaţionale şi nu depăşesc rezistenţele de calcul ale placajului. nu depăşesc rezistenţele de calcul ale placajului.0 Observaţii (Tabelul 3): a) tensiunile normale orizontale şi verticale de calcul din sarcini gravitaţionale. b) tensiunile normale orizontale şi cele verticale de compresiune.5 Ri3 2. Intersections/Intersecţii.5 Ri1 Rezistenţa la întindere din încovoiere în secţiuni cu rosturi neţesute 1.tuiasi.Fizica construcţiilor http://www.1 Rf1 1. C.

1 daN/cm2 pe cea mai mare parte din înălţimea peretelui. şi d.934 1.449 0. 2005.ro/intersections Simularea eforturilor datorită variaţiilor de temperatură exterioară în pereţii exteriori c) tensiunile maxime normale verticale de întindere din sarcini termice în sezonul cald (+6.01 -14. în dreptul centurii de la ultimul nivel (Figura 5) şi în jumătatea superioară a peretelui de la ultimul nivel.4182 2. observaţiile de la pct. în sezonul rece.0492 0.442 -0.9028 -10.748 Output Set: Analiza termo .7872 3.6802 -0.16 daN/cm2) au valori superioare rezistenţelor la întindere.637 1.739 -1.elastica Contour: Plate Top Y Normal Stress Figura 5. e) în cazul sarcinilor combinate.641 Y Z X -13. în dreptul centurii de la ultimul nivel V1 L1 C1 G9 2. σ > Ri = 1. Intersections/Intersecţii.0578 -3.036 -1. Harta tensiunilor normale verticale în placaj. din sarcini termice.5338 -8.225 -2. sub nivelul planşeelor curente ISSN 1582-3024 Articolul nr.elastica Contour: Plate Top Y Normal Stress Figura 6.043 0. în zonele de sub nivelul planşeelor curente (Figura 6). V1 L3 C2 G8 6.34 1. dar în sezonul rece tensiunile verticale de întindere cu valori superioare rezistenţelor sunt restrânse la zonele din vecinătatea centurilor curente.1562 4. din sarcini termice.231 1.tuiasi.522 Output Set: Analiza termo .7r. în sezonul cald.333 -1.7r.272 -11.152 -0.63 Y Z -1. îşi păstrează în general valabilitatea.145 -0.2.4268 -4. d) tensiunile normale verticale de întindere din sarcini termice în sezonul rece (+2.379 -15.746 0. Vol. gravitaţionale şi termice. Harta tensiunilor normale verticale în placaj.928 X -2.79 daN/cm2). No.1648 -7.ce. c.6888 -2. au valori superioare rezistenţelor la întindere. “Fizica construcţiilor” 27 .Fizica construcţiilor http://www.7958 -6.

nu depăşesc rezistenţele de calcul ale unui mortar de marcă superioară (Tabelul 2). Zonele critice. C. din sarcini termice şi combinate. sintetizate în concluziile ce urmează. zonele cu σ > 1. din sarcini termice şi combinate. Busuioc 3. No. sunt puse în evidenţă în Tabelul 5 (pentru mortar şi placaj).7r. coloana 6).Fizica construcţiilor http://www. e) Tensiunile maxime normale verticale de întindere în placaj. în cazul sarcinilor gravitaţionale + termice.1 daN/cm2 se extind pe mare parte din înălţimea peretelui (Tabelul 5. în sezonul rece. în sezonul cald. apar la nivelul ultimului planşeu şi depăşesc rezistenţele de calcul (Tabelul 3). pentru localizarea zonelor cu risc potenţial ridicat în ceea ce priveşte apariţia unor deteriorări în şi între aceste straturi. ISSN 1582-3024 Articolul nr. atât cele paralele cu peretele (verticale) cât şi cele perpendiculare pe perete (orizontale). 10 daN/cm2 (valoare adoptată ca rezistenţă la întindere a mortarului) se extind însă pe aproape întreaga suprafaţă a peretelui (Tabelul 5. c) Tensiunile normale în placaj din sarcini gravitaţionale nu depăşesc rezistenţele de calcul ale acestuia (Tabelul 3).7r. Vol. a) Tensiunile normale în mortarul suport din sarcini gravitaţionale.1 daN/cm2 (valoare adoptată ca rezistenţă la întindere a placajului) se extind pe jumătatea superioară a peretelui de la ultimul nivel (Tabelul 5. P. Intersections/Intersecţii. zonele cu σ > cca. sunt localizate la nivelul planşeelor curente şi depăşesc rezistenţele de calcul ale mortarului (Tabelul 2). zonele cu σ > 1.ce. coloana 4). b) Tensiunile maxime normale verticale de întindere în mortarul suport. în care valorile tensiunilor depăşesc valorile rezistenţelor corespunzătoare. d) Tensiunile maxime normale verticale de întindere în placaj.2. sunt poziţionate în dreptul planşeelor curente şi depăşesc rezistenţele de calcul (Tabelul 3). Ştefănescu. CONCLUZII Modelarea numerică a comportării mecanice a peretelui exterior din zidărie a urmărit determinarea stării de deformaţii şi tensiuni în stratul exterior de mortar şi în placajul ceramic.ro/intersections D.tuiasi. În urma analizei efectuate s-au desprins o serie de observaţii. din sarcini termice şi combinate (gravitaţionale + termice). 2005. coloana 5). în sezonul rece. “Fizica construcţiilor” 28 .

întrucât soluţiile de placare ale pereţilor exteriori sunt numeroase. apar şi la nivelul centurilor de la nivelurile curente. “Fizica construcţiilor” 29 . Modul de investigare propus poate fi utilizat în toate aceste cazuri.2.tuiasi. s-a încercat trasarea unor jaloane şi schiţarea unor metodologii prin care problemele propuse să poată fi rezolvate cu ajutorul simulărilor pe calculator. Mortar suport sezonul cald 3 sezonul rece 4 Placaj sezonul cald 5 sezonul rece 6 2 Domeniu: perete exterior (câmp curent) 1 Vertica le Întindere – În final. se poate afirma că: • tensiunile generate de sarcinile gravitaţionale sunt întotdeauna mai mici decât rezistenţele limită şi. Evident. superioare rezistenţelor de calcul. atât din punct de vedere al materialelor utilizate cât şi din punct de vedere al sistemelor constructive.90% din suprafaţa peretelui). 2005. Prin modul de abordare adoptat. sunt mult inferioare tensiunilor provenite din variaţiile de temperatură sezoniere. • zonele cele mai extinse (cca. Intersections/Intersecţii. în acelaşi timp. Vol. 0 Tensiuni 1 Sol. 50. • valori mari ale tensiunilor normale. ISSN 1582-3024 Articolul nr. se evidenţiază în sezonul rece. Zone critice (tensiuni normale superioare rezistenţelor corespunzătoare) Nr crt. nu şi-a propus în mod special furnizarea unor rezultate cantitative precise. atât pentru aprecierea riscului apariţiei unor deteriorări din cauze de natură mecanică. pentru tensiunile normale verticale de întindere din mortarul suport şi placajul ceramic.7r. există un larg câmp de cercetare în acest sens. pe un perete din zidărie. ci s-a dorit mai degrabă un studiu calitativ al parametrilor..ce.ro/intersections Simularea eforturilor datorită variaţiilor de temperatură exterioară în pereţii exteriori Tabelul 5. Analiza efectuată prin modelarea numerică a comportării mecanice a stratului de mortar suport exterior şi a placajului ceramic. pentru punerea în evidenţă a influenţei variaţiilor termice asupra stării de deformaţii şi tensiuni. cât şi pentru efectuarea unor analize comparative în vederea alegerii unei soluţii optime.7r. în special în câmpul curent al peretelui.. No.Fizica construcţiilor http://www. în care tensiunile din sarcini termice sau combinate (gravitaţionale + termice) depăşesc rezistenţele de calcul.

ISSN 1582-3024 Articolul nr. 2. Ed. Societăţii Academice “Matei-Teiu Botez”. 2005.Fizica construcţiilor http://www.7r.. Ed. D.2. A. 2003. Teză de doctorat. Iaşi. Vol. C.ro/intersections D.tuiasi. – Particularităţi ale izolaţiilor termice de tip “ETICS”. No. – Simularea numerică a transferului de căldură. Busuioc Bibliografie 1. volumul Simpozionului cu participare naţională “Satisfacerea exigenţelor de izolare termică şi conservare a energiei în construcţii”. 2003. Aplicaţii în proiectare. Iaşi. 161-170 Radu. 145-160 3. – Contribuţii la studiul problemelor de higrotermică a clădirilor prin simulare pe calculator. Iaşi. I. Busuioc.7r. P. Societăţii Academice “Matei-Teiu Botez”.. P. 1994 Ştefănescu. D. C. Ştefănescu. volumul Simpozionului cu participare naţională “Satisfacerea exigenţelor de izolare termică şi conservare a energiei în construcţii”. p. p. “Fizica construcţiilor” 30 . P. Ştefănescu. Bliuc.ce. Intersections/Intersecţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful