Războiul percepţilor: Manipulare şi Dezinformare

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. ROLUL MANIPULĂRII ÎN POLITICĂ /13
1.1 1.2 Trăsături ce susțin politica /13 Manipularea folosită ca o armă eficientă în politica actuala /15

1.2.1 Masele electorale /15 1.2.2 Manipularea prin sondaje /16

1.3

Manipularea prin discursul politic /18

1.3.1 Exemple din politica autohtonă /18 1.3.2 Manipularea si politica /20 1.3.3 Necesitatea manipulării în discursul politic /21

CAPITOLUL 2. MANIPULAREA MEDIATICĂ /24
2.1. 2.2. 2.3. Mass-media și manipularea /24 Manipularea în discursul mediatic /30 Prinicipalele tehnici de manipulare mediatică /32

CAPITOLUL
3.1 3.2 3.3 3.4

3.

RĂZBOIUL

DINTRE

MANIPULAT

ȘI

MANIPULATOR – REZISTENȚA LA MANIPULARE /39
Rezistența la manipulare /40 Protectia împotriva dezinformării /41 Rolul presei și al puterii publice /43 Protecția țintelor /43

Concluzii Bibliografie

Introducere
2

Din păcate actele de manipulare politică sunt indefinite ca număr. Ar fi onest, provocator şi util să ne cunoaştem cu toţii stereotipurile şi clişeele posibil a fi utilizate de politicieni, aşa cum este util să ne cunoaştem şi schemele de comunicare politică-tehnicile prin care politicienii încearcă să manipuleaze credinţe, emoţii, idealuri, atitudini, reprezentări ale imaginarului politic şi social pentru a culege opţiunile şi încrederea noastră. Dezinformarea nu mai trebuie tratată superficial. Ea reprezintă o formă vicleană a războiului şi, chiar dacă regulile pot evolua în funcţie de circumstanţe, se supune unor principii fundamentale ce nu pot fi subestimate fără riscul înfrângerii. Nu este deloc prea mult spus dacă afirmăm că, bine condusă, dezinformarea poate determina capitularea unei societăţi la un eventual atac prin surprindere, societatea care a rămas nepăsătoare fie prin neatenţie, fie datorită faptului că a fost anesteziata. “Lupta împotriva dezinformării reprezintă un domeniu izolat în care confruntarea se poate desfăşura fără a se ţine seama de celelalte imperative ale apararii.”1€™ Aceasta poate constitui faza preliminară a unor negocieri diplomatice. Ea este un factor important al reuşitei comerţului nostru exterior. Ea vine în sprijinul atât de controversatei politici de dezarmare. Ea a devenit o necesitate pentru a putea rezista unei agresiuni psihologice împotriva naţiunii, fie că este vorba de o campanie destinată modelării opiniei publice într-o problemă cheie, fie că vizează degradarea lentă şi progresivă a sistemului de valori recunoscut şi demoralizarea indivizilor. Orice încercare de apărare împotriva dezinformării trebuie să se desfăşoare în conformitate cu un plan general care să aibă fixate cu precizie obiectivele şi responsabilităţile. În cadrul apărării, înţeleasă în sensul cel mai larg al cuvântului şi legată de ansamblul mijloacelor avute la dispoziţie, lupta împotrivă dezinformării nu admite nici o improvizaţie şi trebuie pregătită cu mult timp înainte. Punerea sa în practică cu şanse rezonabile de succes cere timp şi nu trebuie să ne aşteptăm la rezultate imediate. Apărarea-problema tuturor

1

Henri-Pierre Cathala, Epoca Dezinformarii, Bucuresti, Editura Militara, 1991, p.271

3

Campul de lupta al dezinformării îl constituie conştiinţa fiecărui cetăţean. Aceştia nu pot rămâne simpli spectatori. Este vorba de un domeniu în care a consensula, adesea invocat însă rareori realizat, reprezintă un imperativ absolut. Apărarea împotrivă dezinformării nu se va putea realiza fără participarea generală a celor ce-i sunt victime. Consensul naţional este, în mare măsură, determinat de încrederea pe care cetăţenii o acordă statului ce-i guvernează. În acest context, trebuie să constatăm că micile şiretlicuri folosite în politica internă, cărora niciun guvern democratic nu le poate rezista, riscă să coste foarte scump naţiunea pe planul apărării moralului. Există două mari perspective din care se analizează fenomenul manipulării : ca proces psiholgic şi ca proces sociologic. În abordarea psihologică se pune însă accentul pe identificarea acelor resorturi interne care-i face pe indivizi să ia decizia de a acţiona în favoarea altcuiva, fără să-şi dea seama că sunt determinaţi de către acel altcineva să o facă, iar în cea sociologică accentul cade pe grupui mai mari şi pe interferenţele lor sociale. „O posibilă definiţie a manipulării ar putea fi : acţiunea de schimbare a opinilor, atitudinilor şi comportamentelor unei persoane sau ale unui grup social în vederea atingerii unor scopuri dorite de către altcineva, fără exercitarea forţei şi lăsând impresia că această schimbare este o decizie liberă. Există, după unii autori, manipulări mici, medii şi mari, manipulări pentru cauze mici şi pentru cauze mari, manipularea cotidiană şi manipularea istorică. Toate au la bază concepte că : influenţa, putere, intenţionalitate, comunicare, schimbare, atitudine, comportament, aşa cum sunt tratate de sociologie sau ştiinţele comunicării. Toate sunt procese de comunicare. Toate sunt procese de influenţare. Toate procesele de comunicare implică schmibarea, dar prea adesea schimbarea survenită ca urmarea a unui proces de comunicare este echivalată cu influenţa. O atenţie deosebită în acţiunea de manipulare trebuie acordată selectării strategiilor, tehnicilor şi stimulilor ce se vor utiliza. În general strategiile şi tehnicile de manipulare uzitate sunt axate pe obţinerea controlului asupra comportamentului, gândirii şi sentimentelor subiecţilor prin exploatarea necesităţilor fundamentale ale omului. De obicei, pentru siguranţă reuşitei unei acţiuni de manipulare se recurge la mai multe tipuri de simuli : verbali, nonverbali şi subliminali. 4

Din categoria stimulilor verbali, ca mai mare putere de influenţa o au cuvintele, folosite în special datorită mesajului pe care îl transmit. Capacitatea de persuasiune a unui mesaj verbal este mai mare dacă acesta este asociat cu sunete muzicale : cele lente, joase, precum şi sunetele naturii relaxează psihicul spre deosebire de cele alerte, cu tonalităţi înalte care predispun la acţiune. Mesajele vizuale că şi celelalte tipuri de mesaje trebuie adecvate capacităţii de înţelegere a receptorilor, trebuie formulate încât destinatarii lui sa nu depună un efort excesiv pentru receptarea lui, dar nici să nu refuze receptarea lui pe motiv că atât conţinutul, cât şi modul de prezentare sunt neinteresante. Deoarece destinatarului mesajului vizual îi atrag atenţia modificările de litere, cuvinte, schimbarea culorilor etc. este necesar că în redactarea textului să se ţină de utilizarea unorsemne grafice de diferite , care dau posibilitatea detectării rapide a mesajului difuzat. “Dezinformarea poate fi într-un sens restrâns intermediar aflat la dispoziţie, se străduieşte statului-major naţiunii “ 2 Intr-un sens larg, cuvântul dezinformare a ţintei. dezinformare, tehnicile de din motive majore. Pe de o , cele metode aplicate de către oameni, cadrul aceluiaşi organism. Ambele se bazează pe aceeaşi exercitarea este un complice. Dezinformarea şi influenţa nu pot fi aplicate decât dincolo de un volum critic de dezinformaţi sau influenţaţi. Individul, familia, un grup profesional pot fi intoxicaţi, dar nu şi dezinformaţi. Influenţa şi dezinformarea au nevoie de timp îndelungat, întrucât nu se bazează pe greşeală comisă de o autoritate, ci pe infiltrarea progresivă a unor imagini în conştiinţa unui popor întreg. În sfârşit “să remarcăm că a dezinformarea se poate înţelege într-un sens foarte larg sau foarte restrâns. Unii merg până la a o echivala cu minciuna sau cu orice informaţie falsa. Alţii o larg. sens restrâns, se situează la anumite lucruri, drumului intoxicare . intoxicarea propriu- este , tolerează un anume amatorism, foloseşte orice facă anumite persoane dezinformarea este , , a recrus intodeauna la mass-media, se adresează opiniei mondiale nu

2

Vladimir Volkoff, Dezinformarea, arma de razboi, Editura Incitatus, p. 10

5

ca să fie acceptată înainte de a formula cererea care vizează comportamntul aşteptat. Acţiunile şi reacţiile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de forţe şi constrângeri specifice acelui mediu. regulamente. sub un pretext sau altul. după luarea deciziei (justificate sau nu). într-o măsură mult mai mare decât ar fi de aşteptat dacă s-ar avea în vedere doar personalitatea intimă a celui în cauza. legi şi într-o mare măsură. o cerere de mică importanţă şI care ar fi avut şanse altfel să fie refuzată. pentru a defini domeniul care îi e specific” 3. Uşa-în-nas . 2006. Situaţiile sociale exercită un control semnificativ asupra comportamentului uman. s-a demonstrat că.20 Bogdan Ficeac. nesemnificative.Beauvois în “Tratat de manipulare”. pot determina schimbări majore în comportamentul persoanelor aflate într-o anume situaţie socială. 1999. în psihologia socială experimentală se pot întâlni numeroase experimente în care cercetătorii determină oamenii. Cuvinte.V.H. Kiesler defineşte angajamentul ca legătură care există între individ şi actele sale. oamenii au tendinţa să o menţină (efectul de perseverare al unei decizii). p.Beck. Din punct de vedere psihologic. Editura Antet. Editura C. Conform lui Bogdan Ficeac in “termenii psihologiei sociale. Această descoperire a stat la baza formulării teoriei angajamentului. ea se apropie de trei tehnici de care vom încerca să o diferenţiem. semne. etichete.Joule şi J. Tratat de dezinformare. dirijându-i reacţiile şi comportamentul uneori chiar făr aca respectivul să îşi dea seama.24 6 . să se comporte în totală libertate în mod diferit de cum s-ar fi comportat spontan. p. Astfel. slab angajate (decizie ). cu următoarele consecinţe: 1. nu ne sintim angajaţi de ideile noastre.L. posibilitatea manipulării apare ca o consecinţă a activităţii de decizie. Tehnici de Manipulare.limitează mai strict. prezenţa celorlalţi factori cu o mare putere de influenţa asupra individului. numai actele noastre ne angajează. ci de conduitele noastre efective. fiind o de context.formularea unei cereri prea mari la început. Astfel putem avea persoane foarte angajate(decizie ). putem fi angajaţi moduri diferite actele noastre. 2. Chiar şi apecte care par banale. putem vorbi de manipulare atunci când o anume situaţie socială este creată premeditat pentru a influenţa reacţiile şi comportamentul manipulatilor în sensul dorit de manipulator”4™ După cum amintesc R. lozinci. În masura în care ideea de˜influentare a opiniei îi este inerentă. sentimentele 3 4 Vladimir Volkoff.

care. au rolul de a testa grradul de deschidere spre colaborare a unei personalităţi cu acces la date de importanţă considerabilă pentru comanditari şi planificatori. Pentru a stăpâni acea zonă a spaţiului social care le intră în raza de responsabilitate.este piesa de legătură între comanditari. Din perspectiva modelului informaţional al comunicării. permite crearea unei ‟‟ferestre de percepţie‟‟ compatibilă obiectivului aferent manipulării. menţinerea unui optim între originalitate şI banalitate. comanditarii . îi este intrinsecă mesajului calitatea de a fi purtătorul unei marje de manipulare . acceptă să lanseze în spaţiul social mesaje care par şocante pentru publicul autohton un personaj apropiat factorilor de decizie .în general acesta este compromis printr-un fapt verificabil. agenţii de influenţă . specialiştii sunt cei care planifică secvenţele tactice ale acţiunii şi care coordonează toate modalităţile de ţinere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise.cei care concep şi proiectează conţinutul acţiunii. cât şi exigenţele reproiectării unor elemente de detaliu sub impactul acţiunilor de contracarare întreprinse de ţintă. Ei simulează toate categoriile de efecte pentru a reuşi să aibă sub control atât efectele proprii. Practica de profil a demonstrat că agenţii de influenţă pot fi: liderii de opinie din mediile intelectuale. care comandă/conduc acţiunea şI agenţii de influenţă. b. de obicei nu direct. ci prin intermediul unor terţe persoane care joacă rolul de cercetaşi. ţintele reale şi cele potenţiale ale activităţii. grupurile de presiune se servesc şI de echipe ad-hoc de amatori care au mare eficienţă în crearea şi menţinerea confuziilor. pentru a avea certitudinea unei colaborări mai longevive 7 . Elemente ale acţiunii de dezinformare a. În practică.se recrutează din rândul acelora care se bucură de prestigiu în grupul lor profesional şi care urmează a fi dezinformat prin mesaje primite de la planificatori via controlori. din dorinţa lor de a se lansa în acţiune practică.2. controlul . c. controlorii recrutează şI întreţin o vastă reţea de corespondenţi. Aceştia. între noutatea şI previzibilitatea mesajului printr-o variaţie globală a originalităţii pe parcursul transmiterii mesajului. aleşi din rândul unor indivizi cu totul insignifianţi. d. state majore militare sau socioprofesionale) şi grupuri de presiune. Ei pot fi: factori de decizie (guverne. În timp ce prima categorie se foloseşte de servicii specializate.

Veleitarismul acestora. Sporirea gradului de audienţă a mesajului insuficient prelucrat sub raportul pertinenţei. sau diletantismul celor ce transmit mesajele pot contribui la colorarea senzaţională a conţinutului lor pentru a stârni interesul unor segmente cât mai largi de opinie. în mod inevitabil. Cercetările de teren au demonstrat că rezultatele cele mai efciente se înregistrează în domeniul mass-mediei. De exemplu. cât şI indivizi. nu are un caracter deliberat şI nu presupune în mod obligatoriu circulaţia unor informaţii false. dezinformarea este generată de sursele de mesaje deservite - de neprofesionişti. Dezinformarea poate fi o componentă a propagandei. Ceea ce deosebeşte dezinformarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al acţiunii şI lansarea în circuitul informaţional a unor informaţii parţial adevărate în conjugarea lor cu afirmaţii false. unde dezinformarea poate atinge frontal toate segmentele de opinie ale spaţiului social. poate avea ca finalitate dezinformarea acelor segmente de public cărora li se adresează. de orice fel. zvonul.- şefii de asociaţii. B. ci doar dificil de verificat. fără indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabilă pentru autenticitatea celor emise. o selecţie a mesajelor. contextul vieţii asociative. care pot influenţa decizional şI acţional grupurile în care se află. grafic) limitat de inserarea într-o situaţie informaţională. prin imaginea parţială pe care o oferă asupra fenomenului în discuţie. Plasând pe primul plan interese de ordin umanitar. 8 . specifice sistemelor pluraliste constituie un mediu favorabil pentru recrutarea şI cultivarea agenţilor de influenţă. Zvonul poate fi produs însă de o acţiune de dezinformare. o constituie utilizarea unor criterii neadecvate de selectare a informaţiilor. protejate de un cadru normativ cu validitate internaţională. care. spre deosebire de dezinformare. sunt personalităţi de referinţă în domeniul lor de activitate. poate conduce la dezinformare. profesional. Din perspective consecinţelor sale sociale. Diversitatea enunţurilor. Acesta din urmă. determină. dezinformatorul poate atrage mulţi naivi în structurile asociaţiei. cu efecte importante asupra calităţii informării şI care poate degenera în dezinformare.Sub aspect neintenţional. dezinformarea se aseamănă cu un alt fenomen manipulativ. video. Ţintele pot fi atât grupuri sau segmente ale societăţii. folosirea exclusivă a criteriului economic sau politic în selectarea mesajelor. dar aceasta nu se poarte baza niciodată doar pe dezinformare. Practica massmedia a relevat că o sursă de distorsionare a mesajelor. întotdeauna lideri. prin corelarea cu un spaţiu (audio.

presimţirea că vorbitorul nu spune ceea ce gândeşte. Informaţiile legate de această comunicare foarte complexă au ajuns să fie studiate şi însuşite de aproape toate persoanele publice sau aflate în funcţii de conducere (fie manageri de întreprinderi. "al 7-lea simţ". intuiţia. distanţă şi buzele. Deşi pare contradictoriu. mişcările trupului şi cei cu care se intră în relaţie. vedete de cinema sau de televiziune). poziţia corpului (postură). însă au impact mai scăzut faţă de celelalte elemente. Principalele instrumente ale manipulării în dialoguri şi negocieri sunt vocea. fie politicieni.). Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare Comunicarea non-verbală este un proces complex care include omul. Impactul pe care elementele comunicării îl au în cadrul unui dialog sau al unei dezbateri - este următorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control. de caracteristicile ţintelor (atitudine critică. tonul vocii are un impact mai mare în cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie. aspiraţii. iar pe de altă parte. gesturile. Vocea se compune din 3 elemente esenţiale. care pot căpăta un nivel de variaţie diferit în funcţie de modul în care la folosim: - ritmul (ce poate alterna de la încet la rapid) - volumul (care poate varia de la mic la mare) tonul (a cărui gamă oscilează de la ascuţit la grav). privirea. Metalimbajul permite indivizilor să îi manipuleze pe alţii fără că aceştia să-şi dea seama. Atât limbajul trupului cât şi metalimbajul (cuvintele şi expresiile care pot relevă adevăratele atitudini şi gânduri ale unei persoane) pot trezi înstinctul. nivel intelectual. personalitate. efectul maxim al 9 . starea sufletească.etc. mesajul. de posibilitatea de a verifica informaţiile vehiculate. În conversaţiile directe. pe de o parte. vocea este un element principal al comunicării non-verbale deoarece poate fi modulată pe o scară foarte largă. simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare în desfăşurarea comunicării interpersonale dar şi posibilităţile cele mai reduse de control.Efectele dezinformării depind.

în special emigranţi. aceasta are un sens unic. ea se dovedeşte a fi şi puternică pârghie de acţionare psihologică. O eroare singulară de apreciere poate determină apariţia unor consecinţe neplăcute.Dezinformarea seamănă confuzie pentru a face cunoştinţele inutilizabile. Editura Antet. Pentru prima data noţiunea de dezinformare a fost folosită în mediul sovietic încă din anii „20 şi desemna „un arsenal de mijloace cunoscute sau oculte destinate influenţării guvernelor străine. determinandu-i să comită acte colective sau să difuzeze judecăţi dorite de dezinformatori”15.cuvintelor nu depăşeşte 7%. Dacă informarea apare că o necesitate vitală atât pentru organismul uman cât şi pentru cel militar. relevând astfel slăbiciune sau frică. stările 5 Vladimir Volkoff. După autorul celebrul Vladimir Volkoff dezinformarea este o „tehnica ce permite furnizarea de informaţii generale eronate unor terţi. falsificării aprecierilor adversarilor privind realitatea”. de dirijare a opiniilor şi ideilor. având în vedere amploarea mizei şi pericolul unei confruntări deschise. în mod intentionat”. dezinformarea pare să fie o boală prin care îl izolează de realitate. Se spune că noi auzim jumătate din ceea ce se spune. de la dezinformator la cel manipulat. Tratat de dezinformare. difuză. Trăim într-o lume în care se pune tot mai mult accentul pe calitatea. a stărilor sufleteşti şi a comportamentelor umane. ascultăm cu atenţie jumătate din ce am auzit şi ne amintim jumătate din ce am ascultat sumar. Poate fi dictată de necesitate.. 1999 10 . dar şi cantitatea informaţiei. de conducere a indivizilor. îl dirijează prin judecăţi eronate spre stări confuze sau acţiuni haotice. în scopul de a-i dirija celui din urmă opiniile şi ideile. Dezinformarea nu se rezumă numai la falsificarea conştiinţelor. Poate fi de asemenea o acţiune premeditată pentru a obţine succesul cu minim de forţe deoarece agresorul crede că influenţarea conştiinţelor este mai puţin riscantă decât violenţa fizică. Dezinformare este în general numită acea artă a de a induce în eroare . Evident că în cadrul dezinformării există comunicare. Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române dezinformarea este „a informă greşit. Încet. dezinformarea face că lumea. însă dezinformarea permanenţă slăbeşte în mod insidios posibilităţile individului de a gândi corect. sublimării încrederii între aliaţii ostili Uniunii Sovietice.ce este întotdeauna deliberată iar decizia de a recurge la ea relevă o stare de spirit ale cărei resorturi complexe nu pot fi deduse clar. realitatea să devină incoerentă. discreditării opozanţilor politici. însă.

Minciuna se opune adevărului. din păcate. În lupta dusă împotrivă dezinformării trebuie avut în vedere unele aspecte importante. o întrebuinţarea dezinformării că pe un adevărat sistem de arme. nu este. o influenţă considerabilă şi marea diversitate a mijloacelor de informare în masă. ea poate avea o vastă gamă de nuanţe. Mesajul (informaţia) falsificată nu este decât unealtă cu care se caută un subiect selecţionat să acţioneze în sensul dorit. În primul rând. Practic. să nu se ofere un teren favorabil adversarului însă. se pare. Ea transpune în practică plăcerea pentru disimulare şi secret. este ascuns (camuflat). de obicei. Din această cauza. Eroarea se opune realităţii. în final. Este important a nu confunda minciuna cu eroarea. ceea ce constituie ţelul sau principal. importantă tot mai mare pe care i-o acordă numeroase guverne. Este formă psihologică a subversiunii. ea vizează destabilizarea unui stat sau a unei societăţi. dezinformatorul este destul de indiferent faţă de veridicitate spuselor sale. La fel este şi minciuna. El nu recurge la minciună decât dacă îi permite să deformeze mai mult realitatea. baza cea mai solidă a apărării se va afla în mentalitatea fiecărui individ. să acţioneze cu docilitate la ordinele primului. ca urmare. Originalitatea dezinformării moderne constă. totodată. Se dezinformează mai puţin pentru a convinge. Sarcina ce revine fiecăruia trece . cât pentru a conduce către un ţel care. dezinformarea este considerată „arma de război modern” şi s-a constatat amploarea formidabilă a forţelor acesteia. şi aceasta începe în materie de informare cu dorinţa de a nu consideră suficientă dezbaterea de idei „oferite pe tava” şi a încerca de ajunge singur la sursă printr-o conduită activă. Nici o protecţie nu va fi cu adevărat eficace fără perceperea de către toată lumea a faptului că fiecare individ în parte este o ţintă finală a oricărei acţiuni dezinformative şi deci că fiecare trebuie să participe personal la propria apărare. să nu se compromită dezbaterea că element vital al democraţiei. însă fondată pe descoperirile psihosociologice. În acest context. înainte de toate printr-o educare a spiritului critic. care în majoritatea cazurilor. în armatele străine şi nu numai. decât o noţiune relativă. din trei elemente: o apariţia unei metodologii împrumutate de la publicitate. dorinţă de a exercită o putere ocultă asupra unui adversar pe care încerci să-l înşeli. Nu trebuie să ne 11 .sufleteşti şi comportamentul ca.

limităm la preluarea pasivă a ştirilor ci trebuie adoptată obişnuinţă de a le caută şi pe cît posibil. 12 . de a le controla prin toate mijloacele avute la dispoziţie.

Bar-sur-Aube – d. care favorizează dezvoltarea unei ştiinţe autonome. laicizarea şi democratizarea politicii.CAPITOLUL 1.1 Trăsăturile ce susţin politica Politica este o realitate în acelaşi timp misterioasă şi familiară. Aceste sentimente individuale se găsesc astfel. recuperate pentru a se transformă câteodată. statul. Astfel. partidele. A face să plângă sau să radă. Tratarea politică a emoţiilor nu este niciodată inocenta. dragostea se regăseşte atât în central legăturii affective unind un popor de conducătorul său suprem. mândria sunt frecvent solicitate de oamenii politici. a cărei raţionalizare a acţiunii cerea dobândirea de noi cunoştinţe. fireşte cu motive ascunse. Cunoaşterea politicului necesită a se feri de iluzia unei cunoaşteri immediate şi de falsele evidente. din punct de vedere social. ura. ROLUL MANIPULĂRII ÎN POLITICĂ 1. fixarea progresivă a acestei cunoaşteri în instituţii specializate. Simţul comun ne face să judecăm în manieră spontană realităţile sociale ce relevă în mod manifest politica: alegerile. 16 octombrie 1962. Niciun fapt politic nu se lasă sesizat în manieră spontană. 27 iunie 1884. de manipulare. Cum spunea Gaston Bachelard6. Dragostea. Apariţia sa este rezultatul unei serii de condiţii favorabile: crearea unei administraţii modern. "faptul ştiinţific trebuie cucerit”. a linişti sau a dramatiza sunt resurse afective care aparţin intodeauna repertoriului activităţii politice. obiectul apare în conturui şi definiţii imprecise Ştiinţă politică este una dintre ultimele ştiinţe sociale apărute. Paris) 13 . onoarea. de condiţionare. neliniştea. cât şi în central tuturor 6 Filosof si critic literar francez (n. scăpând astfel oricărei interogaţii asupra genezei şi construcţiei lor. Însă de îndată ce este vorba de a-i determina proprietăţile specific. Politica are totuşi o faţă ascunsă şi totuşi atât de evidentă. se utilizează şi emoţii politice. Ea se inscribe intodeauna în strategii de mobilizare. Simţul comun tinde să prezinte faptele politice drept fenomene natural. în motorul principal al istoriei. prin distanţarea de opiniile comune.

c. Astfel anumiţi lideri polititci profită de poziţia lor pentru a-şi realiză intersele personale. POITICIANISM Politicianismul este un comportament bazat pe practici imorale. funcţie de cine este la guvernare sau cine deţine procentele cele mai multe. Ura se concentrează uneori asupra ţapilor ispăşitori desemnaţi de către putere. DIVERSIUNEA POLITICĂ Reprezintă distragerea atenţiei oamenilor de la anumite probleme majore spre altele mai puţin spinoase şi care nu ţin de domeniul economic. OPORTUNISMUL Oportunismul este un comportament schimbător. MANIPULAREA POLITICĂ Este cea mai gravă formă şi reprezintă inducerea în eroare. Însă. e. pe înşelătorii. Prin astfel de practici unele partide dezorientează şi înşeală măsele. d. Se realizează prin intermediul articolelor din ziare. prin intermediul emisiunilor televizate sau chiar prin discursul liderilor. a stării de spirit a oamenilor. în preajma alegerilor în special. pentru a avea câştig electoral). Mulţi politicieni români obişnuiesc să treacă de la un partid la altul. Această practică este des practicată în occident şi în SUA. le influenţează şi le folosesc pentru scopul 14 . ţinând mai ales de impunerea alegătorului a unui anumit comportament electoral. persoană publică) conform propriei voinţe. oscilant în funcţie de anumite circumstanţe (schimbări de regim de exemplu). Se materializează în promisiuni false cu scopul de a obţine avantaje politice (practicată de majoritatea partidelor româneşti.neliniştilor naţionaliste. b. dirijarea comportamentului oamenilor. Această practică a fost folosită de multe ori de către puterea politică din România. DEMAGOGIA Reprezintă o flatare a sentimentelor. principalele trăsături negative ale politicii actuale sunt: a. Aceasta deoarece manipularea politică lasă impresia că acţionezi (că individ.

1. manipularea reprezintă o acţiune de influenţare prin mijloace neviolente (cel puţin ca intenţie iniţială). prin inducere intenţionată în eroare. 1. în conformitate cu propriile idei şi interese. se controlează reciproc. în vederea realizării unor obiective. 30 noiembrei 1874 – d. credibile. pe bază cărora însă se ajunge la o concluzie falsă. exceptându-le pe toate celelalte ". se poate constată o diversificare şi o perfecţionare a tehnicilor folosite în scopul manipulării. În procesul de manipulare este important că subiecţii asupra cărora se exercită acţiunea de manipulare să fie convinşi că acţionează pe baza realităţii şi că pornesc de la premise corecte. precis determinată: să aleagă între diferiţi candidate. Tehnica manipulării opiniei publice era excelent stăpânită şi de vechiul regim. având o singură menire. W. a opţiunilor unor segmente ale populaţiei sau a populaţiei în ansamblul ei. Sub multe aspecte. Aici se observă cu precădere slaba înclinare de a gândi. Unul dintre scopurile partidelor este evident câştigarea electoratului.2 Manipularea folosită că o armă eficientă în politica actuală Conform specialiştilor teoriei comunicării. până aproape de limita artei. nu au nici o putere şi deci nu vor avea nici o putere politică". care agrea ca metode. aceştia le vor reprezenta voinţa în Parlament. dar..1 Masele electorale Masele electorale. "democraţia reprezentativă este cel mai prost regim. "Partidele care nu au puterea această. 24 ianuarie 1965) 15 . ea nu prezintă decât anumite însuşiri ale maselor. dezinformarea şi lansarea zvonurilor alarmiste. Orice partid îşi produce electoratul. Guvernul (puterea executivă) şi puterea jurisdictionara au puteri egale.lor. cooperează în vederea prevenirii nerespectării legii (conform principiului separaţiei puterilor în stat). lipsa spiritului critic. bazată pe o înşiruire de argumente logice. Înaintând în timp. manipularea a căpătat aparentă unor demonstraţii concrete. dar acest lucru nu trebuie făcut decât în condiţiile respectării legii. constituie un tip de mulţime eterogenă. 7 Om politic britanic. iritabilitatea. Alegerea prin vot universal creează impresia naivă a alegătorilor că odată ce participă la desemnarea deputaţilor. Tocmai din această cauză Parlamentul (puterea legislativă). De fapt singurul lor mijloc de control este sancţiunea nonalegerii la viitorul scrutin electoral.2. Churchil7 spunea că. prim-ministru al Regatului Unit (n.

Emil Constantinescu. prestigiul şi contagiunea. fostul preşedinte al României. Prima calitate pe care trebuie să o posede un candidat e prestigiul personal. Dacă adversarul nu cunoaşte psihologia maselor. se explică prin faptul că o personalitate de origine muncitoreasca ori ţărănească nu va avea niciodată în ochii ei suficient prestigiu. Este doar o dovadă banală ca dacă mai era 16 . contra lui Ion Iliescu. că acesta nu este decât un nemernic. dar acesta se va întâmplă din motive adiacente. pe când talentul ori geniul nu constituie nicidecum punţi către success.credulitatea şi naivitatea. Să analizăm cum sunt seduse masele electorale. arătând cu forţa afirmaţiei. Dar. Dacă masă de electori. exact în aceaşi perioadă. la TV: cu patru ani înainte. o clipă. nevoia de a contracara un patron sub a cărui influenţa cotidiană se află electorii. repetiţiei şi contagiunii. Necesitatea ca un canditat să fie aureolat de prestigiu. sociologul Alin Theodorescu a venit la Cotroceni pentru a-l informa. prin Dorin Marian. Procedeele cu cei mai mari sorţi de izbândă în această directive sunt perfect edificatoare asupra psihologiei lor. făcea o dezvăluire spectaculoasă. Bineînţeles. pentru a-şi asigura succesul.2. Numai că fostul preşedinte avea informaţii mult mai realiste din alte surse. repetiţia. prestigiul candidatului nu este de-ajuns. Se poate că printer cei aleşi să fie şi oameni de rând. în acest caz. În hotărârile maselor electorale mai descoperim influenţa a carmacilor şi rolul unor factori precum afirmaţia. retezandu-şi astfel şansele de a triumfă. de a nu mai candida. fără a aduce vreo mărturie în sprijinul unor asemenea învinuiri. cum ar fi. este capitală. că sondajele IMAS îl dau câştigător sigur în alegeri. în loc să răspundă la afirmaţiile calomnioase prin alte afirmaţii la fel de calomnioase. v-a încerca să se justifice uzând de zeci de argument. iluzia că şi ei au devenit stăpâni. în vara lui 2000. îşi alege foarte rar reprezentanţii din aceste categorii. în cea mai mare parte muncitorii şi ţărani. Se va strădui din răsputeri să-l întineze şi să-l spulbere pe candidatul advers. pentru a nu risca o înfrângere ruşinoasă. aşa că a luat decizia. care nu poate fi înlocuit decât de cel conferit de avere. care au astfel. 1. ale cărui acte reprobabile sunt de notorietate. În faţa muncitorilor. pe patron îl va injuria şi mânji cu noroi. candidatul trebuie să-l linguşească la modul cel mai extravagant şi să nu se dea înlături din a-i face cele mai fabuloase promisiuni.2 Maniularea prin sondaje În luna martie a anului 2004. şi astfel să se impună indiscutabil. Electoral vrea să-i fie flatată vanitatea şi dorinţele arzătoare.

Cauza este epidemia de boli produse de un mod de viaţă nesănătos. Cele mai grave afecţiuni ale pielii 17 . prin crearea unor situaţii de incertitudine. Medicii spun la unison că bolile sunt consecinţă unui mod de a gândi şi a trăi. În continuare. Absenteistii sunt cei înclinaţii spre probleme cardiace (numărul absenteistilor va creşte cu atât mai mult cât situaţiile de incertitudine sunt mai mari. pe principiul "o ţara bolnavă precum România are nevoie de un doctor”. Alegătorii lui Naţi Meir sunt de aproape două ori mai sensibili la alergii decât cei ai lui Sorin Oprescu. coordonatorii sondajului aruncă pe masă o afirmaţie cel puţin şocantă: "E demonstrat ştiinţific faptul că liberalii aud mai bine decât social-democraţii şi decât democratliberalii. cel puţin după cum ne dezvăluie OMS. sondajul pare să reprezinte o manipulare subliminală. peste 55 ani). sondajul se bazează mai puţin pe prezentarea unor date concrete.nevoie a modului în care se practică manipularea prin sondaje în anii electorali. oasele şi articulaţiile (20-30. creşterea numărului absenteistilor prin prezentarea unor situaţii incerte. Mai trebuie spus că. Analizat la rece. însă. Tot PRM-istii au cele mai mari probleme cu ochii şi se plâng cel mai des că au colesterolul ridicat (populaţia între 35-50 de ani). Putem trage concluzia că bolile sunt legate de modul în care oamenii votează?” Datele sondajului BCS din luna iulie ne prezintă câteva realităţi surprinzătoare: Alegătorii lui Corneliu Vadim Tudor sunt predispuşi la a suferi cel mai mult cu dinţii. în favoarea lui Sorin Oprescu. dar şi că alegătorii lui Naţi Meir şi Kelemen Hunor au auzul cel mai fin”. favorizează PSD-ul) Fanii lui Miron Cozma şi Naţi Meir au au o predispoziţie ridicată la a a avea probleme cu sistemul nervos. iar pe de altă parte în scopul identificării tipului de trebuinţe care să constituie obiectul discursului electoral ca bază a manipulării electoratului. Sociologii spun că şi votul este expresia unui mod de a gândi şi a trăi. cât pe interpretarea lor calitativă de către sociologi. pe de o parte. în mod neuzual. pentru că avem de-a face cu răspândirea prin contact social a unor comportamente cauzatoare de boală). (Cuvântul epidemie este intenţionat folosit aici. prin stabilirea relaţiei dintre boli cauzate de nesatisfacerea trebuinţelor umane. Trupurile absenteistilor par predispuse la diferite forme de infecţii. Ei mor cu cel puţin 10-15 ani mai devreme decât ar permite nivelul de civilizaţie contemporan. O ţara bolnavă are nevoie de un preşedinte-medic? Iată câteva dintre concluziile cercetării sociologice amintite: "Romanii trec printr-o serioasă criză de sănătate.

3. funcţionează prezumţia de vinovăţie. ci mai degrabă. induce ideea existenţei unor sentimente adânci patriotice. 3) COMPASIUNEA AFECTIVĂ. sau deloc. la nivelul conştiintei publice.1 Exemple din politica autohtonă: Metodele prin care diverse personaje interesate manipulează opinia publică sunt multiple. are ca scop de cele mai multe ori. pe leit motivul "poporul vrea. împreună cu PRM-istii” 1. Discursul politic de pildă. De altfel. constituie de asemenea un mod de manevrare şi de reorientare afectivă a opiniei publice. prin transferarea priorităţilor sale politice pe agenda populaţiei. Girarea prin notorietatea numelui a unor informaţii false sau trunchiate poate duce la prejudicii de imagine importante personalităţii vizate deoarece. pe parcursul primului sau mandat. iar cele mai multe boli de natură psihică le recunosc tot absenteistii. nu transmiterea unui mesaj clar către propriul electorat. cu memorabilul exemplu al rocadei (udată de lacrimi) la preşedinţie. care presupune tendinţa oamenilor de a se încadra în trendul majorităţii. preşedintele Băsescu a folosit frecvent arma lacrimilor. 18 . Generalizarea informaţiei. ori populatia crede ca”. prin lansarea unor acuzaţii ce nu pot fi verificate imediat. la adăpostul imunităţii parlamentare. dezinformarea electorilor celorlalte partide. înlăcrimarea de la festivitatea din 1 decembrie (din 2005). 2) CONSIDERENTUL CONFORMISMULUI. construit pe percepţii emoţionale. iar lacrimile vărsate la ceremonia de înmormântare a Patriarhului Teoctist. pentru a-şi lansa programul politic.le reclamă absenteistii (alergii) şi fanii lui Mircea Geoană. Generalizarea a fost folosită cu succes de preşedintele Băsescu. Compasiunea. pentru a-şi fabrica în ochii alegătorilor un portret pozitiv uman şi popular. este un alt mod de a influenţa opinia publică pe considerentul conformismului.3 Manipularea prin discursul politic 1. De pildă. Băsescu-Stolojan. Denigrarea unui adversar politic. Prin: 1) ACUZAŢII CE NU POT FI VERIFICATE IMEDIAT. transmit mesajul unui suflet sensibil.

Numărul parlamentar 322 (căruia i s-a dat. Alte teme a căror importantă este exacerbată ţin de necesitatea stringentă a schimbării sistemului electoral. Această tehnică este intens exploatată în vederea manipulării populaţiei. de cele mai multe ori neadevărate. “Surse credibile oficiale interne” sunt sintagme folosite cu nonsalantă de mass-media pentru lansarea pe piaţă a unor mesaje. topurile. ori iminentă instaurării dictaturii băsesciene (supralicitată în campania electorală recent încheiată) au fost teme folosite zilnic în discursul politic din perioadă campaniei prezidenţiale (dar şi în timpul campaniei pentru Referendum). Este o altă modalitate de manipulare.4) FOLOSIREA UNEI PERSOANE TERŢE ORI A MASS-MEDIEI. pentru a pune în postură de actor neutru adevărată persoană interesată. în vederea trecerii sub tăcere a altor aspecte ce ar putea deranja cu adevărat opinia publică. 5) ABATEREA ATENŢIEI. 7) ZVONURILE OFICIALE ŞI INTOXICAREA. ori celebrul episod al candidaturii lui Varujan Vosganian la funcţia de comisar european). O altă metodă de manipulare este folosirea unei persoane terţe ori a mass-mediei pentru lansarea unor anumite teme ori atacuri. teme eclipsate de schimburile de bileţele ori de replici acide între Palate (Băsescu-Tăriceanu). Că exemplu putem menţiona teme de real impact social. Pentru cel de-al doilea caz putem aminti ca fiind semnificative poziţiile politice anticipative ale PD-L vizavi de cele prezidenţiale în primul mandat al preşedintelui Băsescu. Este des folosită pentru a captivă şi influenţa electoratul în campanii electorale. Dar dacă metodă zvonisticii urmăreşte doar punerea în circulaţie a unui anumit mesaj. 6) EXAGERAREA MIZEI. tehnicile de intoxicare sunt mult mai subtile. campania de presă anti-Năstase (în mandatul PSD: 2000-2004). Sondajele de opinie. ori de modificare a Constituţiei. cum ar fi criză profundă ce afectează sistemul sanitar ori posibilul colaps al sistemului educaţional. fie prin folosirea unor terţi oameni politici. fără asumarea vreunei responsabilităţi. realizată prin lansarea unor false teme de interes general. fie prin lansarea unor campanii de presă negative. prin asociaţie. conotaţia numărului malefic 666). de regulă de natură scandaloasă. înaintea declansării unor atacuri directe politice (de exemplu. testele formative ori dezbaterile televizate sunt câteva dintre metodele folosite în mod curent pentru inducere în eroare sau pentru crearea unor false 19 .

Totul se găseşte acolo. personaj deja bine cunoscut grecilor antici. uneori unică: reducţia cea mai completă posibil a libertăţii auditoriului de a discuta sau de a rezista la ceea ce i se propune. Fiecare candidat încearcă prin diferite metode să convingă ca el este cel mai bun. Şi mecanismele tehnice de construcţie a mesajului manipulator relevă o dublă preocupare: cea de a identifică rezistentă care le-ar putea fi opusă şi de a masca demersul în sine. în dimensiunea să cognitivă sau sub formă să afectivă. În actul de manipulare. Cel care seduce nu deduce.curente favorabile anumitor teme ori fabricarea şi promovarea unor false personalităţi politice (cel mai elocvent exemplu în acest sens este Gigi Becali). instituind o interacţiune explicită. să capete atâtea înfăţişări câte categorii sociale şi caractere omeneşti există în cetate.2 Manipularea şi politica Manipularea se bazează pe o strategie centrală. Nu-şi afirmă propriul punct de vedere. 20 . Euripide îl descrie astfel:"cel care este capabil să se adapteze circumstanţelor celor mai deconcentrante. 1. Manipularea constă în a intră prin efracţie în mintea cuiva pentru a-i formă o opinie sau a-i provocă un comportament fără ca el să ştie că efracţia s-a produs. Acolo rezidă violenţa sa esenţială. Acesta strategie trebuie să fie invizibilă. cinstit şi destoinic om de pe faţă Pământului. este conceput pentru a înşela a induce în eroare. De fapt. În politică. E posibil că mulţi dintre noi să fi fost manipulaţi prin discursurile lor politice. spre deosebire de violenţa fizică. să inventeze o mie de renghiuri care-i vor face acţiunea eficace în cele mai variate circumstanţe. să creadă că gândeşte asemenea lor. prin diferite strategii. căci dezvăluirea ei ar arată că există o strategie. prototipul seducătorului este demagogul. un calcul care specifică manipularea. cât despre disimularea ei în ochii publicului. Din păcate metodele lor nu sunt de cele mai multe ori cinstite. Pentru asta. se scufundă în punctul de vedere al celuilalt". Demagogul este cel care ţine să convingă ca el este candidatul potrivit sau titularul pentru postul pe care-l ocupă. Metodele de manipulare avansează mascate.3. a face să se creadă ceva ce nu există. mesajul. în acest gest care se ascunde de el însuşi ca manipulator. o să facă. violenţa psihologică sau cognitivă pe care manipularea o implică îşi datorează întreagă eficacitate disimulării sale.

editura Institutul European. schimbări mici pot avea consecinţe majore şi invers. faptele şi acţiunile din sferă politicului se regăsesc aceste forme de manipulare. Această nu este dăunătoare. Manipularea Cuvantului. Manipulările pot fi clasificate în funcţie de diverse criterii. utilizează drept criteriu amplitudinea modificărilor efectuate într-o anumită situaţie sociale. de la unele utilizate pentru influenţarea unei anumite persoane. În actele. în care :”transformarea” obiectelor. prietenă te roagă sa o ajuţi cu ceva. Manipulările pot fi clasificate că mici. de la foarte simple la extrem de sofisticate. Manipularea este prezenţa în viaţă de zi cu zi în doze mici şi inconştiente.3. avansate iar noi. medii şi mari. de reacţiile acestora din urmă faţă de actele puterii. într-o anumită împrejurare. consecinţele lor nu respectă o corespondenţa strictă cu amplitudinea modificărilor iniţiale. a credinţelor şi a acţiunilor îşi are originea în acţiunea fizică a agentului acţiunii şi manipulări mediate. Ponderea uneia sau alteia. până la altele axate pe remodelarea unei întregi societăţi. p. California. între iubiţi şi multe alte cazuri. 2006. 1.3 Necesitatea manipulării în discursul politic Pentru a lămuri acest paradox al „necesitatii de a manipula prin discursul politic” se pleacă de la observaţia că există două categorii de manipulări: cele imediate(directe). credinţelor se realizează prin intermediul intervenţiilor discursive. în care transformarea stării de fapt. 8 Philippe Breton. Metodele sunt multe. Bucuresti. dimensiunile fiecăreia. de la Universitatea Stanford. în familie. de la cele cu efecte imediate până la cele ale căror urmări se văd după ani de zile sau chiar după decenii.de raportul cu receptorii. Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse. Profesorul Philip Zimbardo. 57 21 . Spre exemplu. Dar manipulările care sunt exercitate asupra noastră de către oamenii politici sau conducătorii religioşi reprezintă un delict moral grav. muritorii de rând cădem în plasă ca o muşca ţinută prizonieră de un păianjen. Efectele manipulării sunt evidente cel puţin pe scenă politică românească din ultimul timp.Philippe Breton scrie 8că "a seduce înseamnă a muri ca realitate şi a se produce ca amăgire" 8. combinaţiile în care pot apărea depind de natură puterii politice (democratică sau autoritară).

Structura Minciunii. Wierzbicki „Minciunile nu circulă separat. nu numai la nivelul discursului politic este redată convingător de P. în timp ce manipularea negativă intenţionata se asociază cu minciuna. p. Din unghiul de abordare al veridicităţii.: mituire.141 P. editura Tritonic. 2009. Suntem în faţă formei de manipulare directe proprie regimurilor totalitare. discursul politic să fie identificat cu manipularea negativă sub toate formele ei. iar puterea . manipularea este „negativă”. p. Wierzbicki. adesea. Dacă mijloacele prin intermediul cărora „provocam credinţele . 1996.”10 9 10 Sălăvastru Constantin. rezultatul lor este acelaşi. este preferabil că manipularea să capete substanţă discursivă. Minciuna este mediul natural al omului. La acest nivel al analizei intervine o distincţie în funcţie de intenţionalitate. 11 22 . „opozitia exagerează permanent nerealizările puterii . atunci suntem în faţă unei „manipulari pozitive dezirabile în orice act al puterii” 9(Sălăvastru 1999 pag 141 ). falsificare. şi de aceea se poate consideră că este purtător al unei forme de manipulare negativă. pasiunea.. Dacă raţionalitatea şi moralitatea sunt neglijate.ideile sau acţiunile sunt în acord cu normele raţionalităţii şi sunt în consens cu normele moralităţii. şantaj. în viaţa noastră artistică şi în cea publică. Mijloacele sunt multiple. manipularea negativă neintenţionată este asociată cu ignoranţa. Cauza principală este că prin el se ipostaziază şi se apăra interese. la rându-i minimalizează aportul opoziţiei. Discursul puterii. a evaluării diferite a realităţii. Minciunile umblă în turmă. tocmai din cauza subiectivităţii unghiului de abordare . Astfel. Astfel. un discurs politic poate capacita indivizii nedecişi către programul unui partid. Deci. Orice discurs politic deformează realitatea. în timpul campaniei electorale.Este posibil că grupul de putere să constrângă (chiar şi fizic) pe „decident” să-şi schimbe creditele . Minciunile se constituie în sistem. În turme organizate. Diferenţă intervine din perspectivă moralităţii: în cazul manipulării intenţionate apare şi „pacatul” (deformarea realităţii) şi „ conştiinţă pacatului” (obţinerea de rezultate dezirabile prin fals). Există multe astfel de sisteme. Sunt motive serioase ca . Interesul. fanatismul sunt semnificative în activitatea politică şi afectează prezentarea adecvată a realităţii prin discurs.atitudinile în favoarea sa. sistemele minciunii funcţionează în viaţa noastră particulară şi în viaţa noastră intelectuală. Deşi pot apărea dezinformări neintenţionate. Acţiunea malefică a minciunii..

17 ianuarie 1706. filosof si om politic American (n. om de stiinta. Există o doză minimă de adevăr în orice comunicare. dar poţi păcăli toată viaţa toată lumea. mai poţi păcăli toată viaţa o parte din lume.” 11 Benjamin Franklin. Boston – d. un discurs politic nu poate abuza de minciuni la nesfârşit. Chiar dacă se vorbeşte de „raţionalitatea unei astfel de manipulări discursive şi chiar nevoia unei astfel de manipulări” sunt limite în care aceasta acţionează. diplomat.17 aprilie 1790) 23 . Benjamin Franklin11 formulează lămuritor problema minciunii:” poţi păcăli o parte din viaţă toată lumea.Totuşi.

Mai târziu. în plus. De asemenea reclamele folosesc trucuri foarte eficiente pentru a ne determina să apreciem anumite produse. Ziarele care să satisfacă cerinţele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 şi 20 de ani mai târziu în Marea Britanie.CAPITOLUL 2. Aşa-numitele “retete de success” nu sunt de multe ori decât tentative de manipulare a telespectatorului. MANIPULAREA MEDIATICĂ 2.„Cel mai talentat şi influent comentator politic american din secolul al XX-lea”. Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienţa.ci de evaluările fiecărei publicaţii. iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate.. acest efect poate provoca victime în rândul receptorilor datorate (dez)iluzionării mediatice. 24 . Opinia publică . de a uşura. radio ascultătorului sau cititorului de ziare. acela de a organiza pentru societate informaţiile. Comportamentul omului în faţă televizorului. Manipularea în mass media există în orice detaliu. cunoscute de producătorii din mass-media. precum The Times în Marea Britanie. Reporterii nu pot acoperi şi nu pot reflectă tot ceea ce se întâmplă în lume. unor mecanisme inconştiente. Puterea enormă a presei provine din rolul pe care îl îndeplineşte -. a radioului sau a presei scrise. în ce formă. dar şi de a orienta percepţia socială a diverselor fenomene. radio sau presă scrisă are la bază o serie de mecanisme inconştiente. în mare parte. un sistem de învăţământ îmbunătăţit şi alte progrese au creat prima audienţă a presei scrise. exercitau o influenţă puternică asupra clasei mijlocii educate care forma “opinia publica”..1 Mass-media şi manipularea Comportamentul consumatorului de teleziune. cum îl numea Michael Curtis.în special mize politice extrem de simple de înţeles pentru un om informat şi grele de înţeles pentru cei care se lasă manipulaţi prin dezinformare. sub ce dimensiuni. toate ghidate nu de „standarde obiective”. Acestea au apărut în secolul al XVII-lea. fiecare ziar este rezultatul unei suite de selecţii privitoare la ce fapte se dau publicităţii. se supune. Unul dintre efectele negative cele mai grave ale televiziunii este cel de spălare a creierului. iar mizele manipulării sunt foarte mari. În cazuri extreme.

a presiunii exercitate de un manipulator care dorește să-și atingă scopul propus. Sonia. București. Humanitas. cel mai important fiind titlul știrii. pot fi forme de manipulare mediatică Extrem de importantă în manipulare este în primul rând pagina în care apare articolul: informațiile de pe copertă și cele plasate în primele pagini sunt primele citite. trecând prin presa controlată de stat și până la apariția presei libere. Tehnici de manipulare. cel care atrage atenția. acela de a vinde și de a ne convinge să credem tot ce se spune în presă. La fel mult influențează în lecturarea unui articol lungimea acestuia și secțiunea în care apare. Nemira. erorile de tot felul și știrile false au mers pe același drum cu presa. Manipularea prin presă. transmitând un mesaj subliminal. București. Humanitas.12 În România. pp. dezvoltarea explozivă a mijlocelor de comunicare și informare în masă.26 Ficeac. forma în care ea apare și conținutul articolelor. Uneori. București. p.44-46 25 . punând accent pe 12 13 Stan. după revoluția din 1989. la televizor și la radio. Remodelarea noastră. așa că jurnaliștii consideră „de ce-ul” cel mai puțin important. 2004.Sonia Cristina Stan ne spune că. vecinătatea celorlalte materiale generând uneori efecte neașteptate. 2004. Bogdan. exagerează sau încearcă să înșele. Din secolul al XVI-lea. precum și descoperirile din domeniul sociologiei și psihologiei au oferit fenomenului manipulării o putere mereu crescândă.14 Felul în care un articol se inserează lângă altele influențează de asemenea interpretarea sa. Raspunsul la cele 6 întrebări (Cine? Ce? Când? Unde? De ce? Cum?) ierarhizează informația. Vizualul se adresează emoției cititorilor. deturnează adevărul. Mulți dintre cititori nu au timp sau dispoziție să citească articolul în întregime. ca și consumatori pentru a-și atinge scopul. care poate fi cel mai ușor influențată. Manipularea prin presă. Piramida inversată este la rândul ei o tehnică de manipulare mediatică. Cristina. sunt în cazul nostru chiar prousele mediatice.13 Exact acest lucru și-l doresc și producătorii de mass-media. ajutând la citirea rapidă și înțelegerea informației. Apoi. 6 14 Stan. Cristina. Structurarea informației în presa scrisă română. Bogdan Ficeac spune că manipularea presupune remodelarea gândirii. încă de la începuturile ei. p. a comportamentului și a sentimentelor sub acțiunea unor factori externi. Vizualul este cel mai înșelător. În plus contează și plasarea informațiilor într-o pagină pară/impară (este știut că informațiile plasate în paginile impare se citesc mai greu). presa a fost acuzată că induce în eroare. poziția în pagină determină citirea sau nu a informației dorite: un articol situat în partea dreaptă-sus este primul citit. Factorii externi de care vorbește Ficeac. asocierile de articole pot crea cele mai ciudate legături. 1998. Sonia. de la primele foi volante.

București. Atunci când cititorului îi lipsesc elementele despre originea și amploarea unui fapt ce-i permit să-și facă o proprie opinie. presa are tendința de a prezenta faptele independent. aprecieri ale jurnalistului sau ale instituției media pentru care lucrează. 75 26 . Patologii și terapii comunicaționale. Humanitas. deoarece pun în valoare un aspect esențial care trebuie să reiasă din citirea articolului pe care îl susține. este mult mai simplu pentru ziar să impună propria opinie despre subiect. doearece. Sonia. Stan Sonia Cristina ne spune că modul în care este redactat un articol ascunde sub aparența de neutralitate și obiectivitate. abuzurile de semnificație. În unele articole se face apel la ambiguitatea vocabularului pentru a ascunde adevăratele scopuri. Stănciugelu. după cum am menționat. p. și constă în a acționa asupra cititorului/auditoriului fără ca acesta să își dea seama. ci „în diagonală”. dar însușindu-le din editorial. cititorii nu lecturează întreg articolul. care ar putea fi cauze sau origini ale acestora. adică se citesc întâi titlurile. Vasile. în lucrarea lui Tran Vasile și Stănciugelu Irina. Cristina. Cititorul începe să vehiculeze idei sau opinii care nu-i aparțin. are impresia că este obiectiv. privită ca o formă de falsificare a informației. apoi subtitlurile și abia la urmă articolul în sine. Titlurile și subtitlurile joacă de asemenea un rol extrem de important. 15 În același context al manipulării prin presă. a face să fie acceptate identități false (prin repetarea unor echivalențe: a avea=a fura sau prin atribuirea de calificative unor substantive până acestea sunt acceptate inconștient). substantivarea adjectivelor. cititorii fiind astfel manipulați. din această alăturare periculoasă reieșind multe dintre efectele manipulării. „Patologii și terapii comunicaționale” este amintit editorialul ca mijloc de manipulare a opiniilor cititorilor deoarece el poate transforma autorul acestuia în lider de opinie al publicului care împărtășește punctul de vedere al editorialistului respectiv. În general. Există mai multe tehnici prin care jurnalistul poate strecura opinia sa personală în informația transmisă: tonul poate 15 16 Stan. Decontextualizarea este de asemenea o formă de manipulare. 2004. De multe ori titlul nu reflectă conținutul articolului și chiar falsifică faptele pe care articolul le relatează.60. sensul cuvintelor poate fi substanțial modificat prin tonul care însoțește folosirea lor. Ele au rolul de a atrage atenția. Cele mai utilizate procedee de manipulare semnatică sunt: utilizarea unui jargon specializat într-un alt context decât cel specific.În aceeași lucrare sunt precizate și mijloacele de manipulare semnatică. Note de curs.„cine?” și „ce?”. Irina. pp.16 Limbajul este fără îndoială un mijloc de manipulare.46-48 Tran. fără a fi în relație cu alte aspecte ale realității. Timișoara. ideea pe care și-o face un cititor dintr-o lectură superficială fiind deformată. Manipularea prin presă.

folosirea ironiei sau a sarcasmului atunci când se vorbeşte despre adevăr.18 Toate tehnicile de mai sus sunt valabile atât pentru presa scrisă cât și pentru radio sau televizune. folosirea unui ton sau a unei mimici care să dea o greutate nejustificată informaţiei transmise. Televiziunea însă. creștere.17 În lucrarea lui Radu Herjeu. cât și pentru orice tip de comunicare: amestecarea jumătăţilor de adevăr cu jumătăţi de minciună. fundamentalism. pp. primitiv. cel ce a făcut-o este de acord cu ea. adevărul prezentat ca o minciună sau negarea unei afirmaţii astfel încât telespectatorul să rămână cu convingerea că . Manipularea prin presă. etichetarea interlocutorului şi atribuirea unei aparteneţe la un anumit sistem de idei. adică acei termeni cu conotație pozitivă sau negativă. De exemplu prin repetarea excesivă a unor știri în care protagoniștii infracțiunilor sunt rromii. duce la asocierea oricărui rrom cu delincvența. Utilizarea ghilimelelor fără scopul citării este o metodă subtilă de a induce îndoiala asupra unui eveniment sau a discredita un fapt. valorificarea amănuntelor neesenţiale.influența perceperea unui eveniment ca fiind negativ sau pozitiv. Humanitas. dezvoltare. De asemenea. sunt prezentate câteva tehnici de manipulare a adevărului. Sonia. radical). Expresiile orientate. de fapt. București. tehnologie . manipulează cititorul și îl induc în eroare (de exemplu sintagma „surse bine informate”). identificate de Henri Pierre Cathala. sensul real al unui cuvânt fiind modificat . care au efectul de a banaliza. prin repetarea cărora se ajunge la dobândirea unei valori de sine stătătoare a acestora (toleranță. amestecarea faptelor. Asocierea cuvintelor cu faptele este un alt mod de manipulare frecvent utilizat de presă. specializat al anumitor profesii face ca majoritatea cititorilor să nu înțeleagă sensul real al unei știri. a opiniilor şi a persoanelor astfel încât să poată fi folosită oricând generalizarea. deține o mulțime de mijloace specifice prin care induce publicul în 17 Stan. de a reduce valoarea. O anumită opinie se poate impune și prin ceea ce se numește „cuvinte magice”. 2004. tehnici care sunt valabile atât pentru mass-media. minciuna gogonată. folosirea limbajului tehnic. Folosirea termenilor „victime colaterale” în loc de „morți civili” face ca faptele să nu pară atât de violente pe cât sunt în realitate. contraadevărul-imposibil de verificat din cauza lipsei martorilor. Prin asocierea excesivă a acestor termeni conduce în timp la frică sau rasism. exagerarea. comparaţii forţate.ilegal. de multe ori poetice şi amuzante. „Oglinda mișcătoare”.49-54 27 . omisiunea unor elemente. expresii gata făcute. Cristina. care tind să se repete în limbajul jurnalistic. Manipularea prin presă se face și prin folosirea eufemismelor și tehnicismelor.

mișcări de cameră. prin care manipulează. Poate fi într-adevăr adevărat. Manipularea prin jurnaliști Jurnaliștii sunt în multe cazuri cei mai importanți actori ai manipulării.eroare. de oameni cu un statut economic important) 28 . Zvonul este unul dintre cele mai folosite instrumente de manipulare în masă. ale zvonurilor sunt extrem de periculoase. convingeri care sunt ulterior foarte greu sau aproape imposibil de verificat. Există 2 situații: prima situație. Ele se nasc din întrebările spontane pe care publicul și le pune și la care nu găsește răspuns. Televiziunea este unul dintre centrele de putere și decizie ale societății Românești. poziționări.(de șefii postului TV. distorsionează adevărul. montajul. etc. Manipularea prin zvonuri mediatice Acest tip de manipulare utilizează propagarea zvonurilor. fiind la rândul lor manipulați de alții. muncă de teren. sunet. ele circulă cu o rapiditate impresionantă. Radu Herjeu explică fiecare dintre aceste tehnici de manipulare prin televiziune. Ea are un impact mai mare asupra publicului prin faptul că se folosește de imagini și sunet. fiind definit „principala contraputere”. regie. Dacă oamenii au vazut cu ochii lor un fapt la televizor înseamnă că este adevărat. de redacție. montate. În lucrarea sus menționată. de figuri importante din politică. sunet. lumini. Efectul informațiilor neverificate. Un produs de televiziune este rodul mai multor factori: imagini filmate. treceri. Orice element din ceea ce compune un material de televiziune poate manipula: cadrele. Odată propagate. Publicul crede ceea ce vede („nu cred până nu văd”). pentru că ele întăresc păreri. Scopul celor care inițiază un zvon este intoxicația. atunci când jurnaliștii manipulează intenționat și a doua situație în care aceștia manipulează inconștient. însă felul în care este prezentat poate influența sensul acestuia. răspândirea minciunii pentru a crea presiuni asupra celor de la putere. devenind astfel mai credibilă.

însă au un impact mai scăzut față de celelalte elemente Tonul vocii are un impact mai mare. înseamnă că nu acceptă punctul de vedere al invitatului și are chiar o atitudine de respingere sau. emoțiile. producătorii de televiziune. De exemplu atunci când un moderator stă cu brațele încrucișate. Jocul cu pixul în mână. Aceste amănunte nu sunt percepute doar de invitat ci și de telespectator și pot altera profund recepția mesajului și a informațiilor dezbătute. sau scuturarea ritmică a pantofului denotă nervozitate. implicit de presă. dar și posibilitățile cele mai reduse de control Prin limbajul non-verbal. presă scrisă sau radio.. de superioritate. volumul și ritmul vocii. Oamenii însă..Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare Comunicarea non-verbală este un proces complex ce include omul. moderatorii de televiziune transmit o serie de mesaje fără ca acestea să fie percepute de toți telespectatorii. tonul. mesajul.19 În concluzie putem spune că mass-media din România dă de multe ori ori dovadă de lipsă de profesionalism și manipulează prin cele mai diverse metode și tehnici. dar de cele mai multe ori. fără intenții ascunse. chiar și prin tehnici care ar trebui să fie doar mijloace sau reguli de realizare a materialelor presă.. Cercetările din domeniu au arătat că impactul pe care îl au elementele comunicării în cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este următorul: Cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control. au nevoie de informație și deci. un lucru foarte greu de altfel. Este adevărat că uneori manipularea se face inconștient. 29 . iar posibilitatea de control este medie Simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare în desfășurarea comunicării interpersonale. mișcările trupului. ar face orice pentru ca să obțină impactul dorit. Important este să știe să „se apere” .. uneori. să nu se lase influențați de toate aceste tehnici de maipulare.

neîncrederea sunt sentimentele dominante ale cetăţenilor cu privire la mijloacele de difuzare a informatilor. sociale şi chiar individuale. teama. sunt direct implicate în zone "fierbinti”: afaceri. de a informa şi formată opinii în spiritul bunei-credinţe şi al adevărului. Astfel s-a stabilit iluzia că a vedea înseamnă a înţelege. datorită impactului imaginilor sale. cererea încurajând ofertă de documente false. s-a corrupt devenind o “cazarma” plină de mercenari gata oricând să-şi vândă competenţele în sensuri manipulatorii. Un eveniment poate fi arătat în direct este mai uşor de ingerat decât cel care rămâne invizibil şi cu o importanţă abstacta. politică. Astăzi. iar informaţia este înlocuită cu confirmarea. O asemenea concepţie duce la o fascinaţie pentru imagini turnate în direct. crimă organizată şi îşi folosesc instrumentele media în scopuri oculte În epoca modernă. Presa s-a îndepărtat de obiectul ei principal: informare şi formare. economice.2 Manipulare şi dezinformare în discursul mediatic Realitatea mediatică actual nu mai este.2. Cu precădere televiziunea. o oglindă neutral a realităţii politice. potrivit căreia sistemul media are doar rolul fundamental de a reprezanta realitatea. Tendinţă periculoasă dacă ne gândim la apariţia noilor monopoluri informaţionale. constrângând astfel presa scrisă să o urmeze. ce încă persistă. 30 . din păcate. este cea care impune alegerea evenimentului seminificativ. Se instalează astfel ideea că importanţa evenimentelor este proporţional cu bogăţia lor de imagini. Această neîncredere. stare de spirit este generată de iluzia. a megatrusturilor internaţional de media. manipulări şi mistificări. La noi în România. nu fiindcă se conformează unor criteria obiective. în special a idelogiei sale de informare. reconstituiri. Repetiţia se sustituie demonstraţiei. dezinformatorii şi propagandistice. Un fapt adevărat sau nu. riguroase şi atestate la sursă. oligarhice. scepticismul. a informă înseamnă acum “arată istoria în desfasurare”. Ce anume s-a schimbat atât de dramatic? Sub influenţa mass-mediei actuale însă. conceptele de bază ale jurnalismului s-au schimbat în funcţie de interesele diferitelor centre de putere. majoritatea patronilor media. ci pur şi simplu pentru că celelalte medii de informare repetă aceleaşi afirmaţii şi confirmă.

editorialistul poate contribui nu numai la afirmarea unei personalităţi. importanţa ce se transferă şi publicului. dar defavorabil puternicilor zilei. Prin orientarea inerentă. cei care le redactează au o proiecţie distractivă. Este evident că aceştia vor selecta numai informaţiile care nu le lezează interesele sau proiectele. accesibilitatea acestora fiind asigurată. De asemenea au obligaţia de a controla stilistic conţinutul. 31 . prin omiterea unor component ale mesajului iniţial. O modalitate de denigrare fără cuvinte o constituie alăturarea unei fotografii scandaloase de imaginea unei personae căreia nu I se face presă bună în momentul respectiv.Principalele tehnici de manipulare mediatică: Selectarea ştirilor este apreciată. în sensul aşteptărilor publicului larg. ştiind că nu trebuie să se opună publicului. ci şi la transformarea ei în lider de opinie al publicului care împărtăşeşte punctual de vedere al editorialistului respective. că fiind cea mai eficientă cale de inserţie a influenţei în spaţiul informaţional. În consecinţă. Caracterele cu care sunt alese indică şi importanţa lor pentru editori. editorul rezumă în ochii cititorului scara de valori necesară orientării în succesiune a evenimentelor deosebit de schimbătoare. opinia publică urmând acest curent. conţinând formulări deosebit de familiar. Simpla vecinătate poate induce în percepţia cititorului o echivalenţă valorică deosebit de remanentă în fondul perceptive şi cu impact asupra apariţiilor publice viitoare ale persoanei respective. Într-o lume grăbită. Selecţia fotografiilor în presa scrisă. de obicei. Influenţarea prin titluri se bazează pe faptul că sinteza din titlul articolului constituie o evaluare a articolului în structura de ansamblu a publicaţiei. chiar pentru fapte deosebit de grave. deoarce criteriile de selectare aparţin deja celor care deţin o anumită influenţa în structură socială. tocmai pentru a stabili un raport de familiaritate. precum şi explicaţiile care însoţesc fotografiile. prin distribuire pe ultimele pagini contribuie la aruncarea lui în anonimat. De asemenea orientarea ştirilor. redactarea ştirilor trebuie să ţină cont de faptul că realităţii prozaice. publicul prefer să selecteze o imagine mai tonică. se realizează. în timp ce un eveniment autentic. pot afecta semnificativ atitudinea publicului faţă de conţinutul de imagini. Plasarea unui fapt oarecare pe prima pagină îl poate proiecta în sfera evenimentialului. ne zâmbesc şi "ne seduc” în faţa camerei. În acest sens. publicul având acces doar la unele segmente ale circuitului informaţional. Aşa se explică de ce anumiţi prezentatori de ştiri indifferent de subiect.

U. Într-o anumită situaţie un observator O. Majoritatea persoanelor din presă deţin şi fluxuri de ştiri.3 Exemple de manipulare prin mass-media Un exemplu devenit clasic: generalul Mackenzie menţionează un episod ce constă în aceea că înaltul reprezentant al O. astfel încât pot intervene subiectiv asupra informaţiei. observatorul O.U. obţinându-se efectul scontat.U. pentru refugiaţi a anunţat că mai multe camioane aflate sub autoritatea sa erau lipsă la apel. care începe să vehiculeze idei şi opinii care nu-i aparţin. chiar de la sursă.Efectul acestei situaţii îl constituie cultivarea comodităţii cititorului. deoarece se temeau că vieţile lor ar fi în pericol dacă ar fi rămas. Această declaraţie acuza în acelaşi timp O. Atunci când comandantul UNPROFOR l-a interpelat pe ministrul bosniac al apărării Donko.N.N. Informaţia privind lipsa camioanelor a ajuns în posesia Ministerului Apărării Bosniac care a declarat imediat ziarului american New York Times că respectivele camioane lipseau fiindcă au transportat militari sârbi dându-le acestora libertate de mişcare sub egidă O. de lipsă de imparţialitate prin favorizarea părţii sârbe. Invadarea consumatorului de presă cu opinii şi ţinerea lui cât mai departe de trunchiul informaţiei.U..N. el colportează aparentă girului obiectivităţii pe care-l pretinde presa în ansamblul ei. Ziua următoare presa croată a acuzat UNPROFOR de a-i fi asistat pe sârbi în procesul de purificare etnică. Nefiind în măsură sa-i convingă să rămână. obligând refugiaţii să părăsească zonele protejate şi să treacă prin câmpul de mine. a escortat grupul de persoane asigurându-le trecerea printr-un câmp de mine.U. 2. iar părţile ar fi 32 . toţi croaţi şi musulmani-bosniaci. a fost confruntat cu mai mult de 100 de persoane.N. întârzierea fiind datorată aşteptării la diferite baraje ale părţilor adverse. numai că în foarte scurt timp acestea au ajuns la destinaţie. justificându-se că ar fi primit informaţii false. acesta şi-a cerut scuze. ACORDURILE DE ÎNCETARE A FOCULUI. cel de manipulare a opiniei publice. ceea ce ar fi stopat acţiunile militare. ceea ce era în mod evident fals. De fiecare când se presupunea urmează se încheie un acord de încetare a focului. spunându-i că de fapt camioanele ajunseseră la mult timp.N.N. construite pe căile de comunicaţie din zonă. presupunând că un atac al forţelor sârbe ar fi fost iminent.U. Cu toate acestea ştirea despre aşa-zisa favorizare a sârbilor a făcut înconjurul lumii. care părăseau o zonă protejată de forţele sub mandat O. dar însuşindu-le din editorial.

Liviu Dragnea era. al cărei personal face eforturi susţinute pentru a modela imaginea preşedintelui în scopul atragerii de voturi şi sprijin. ca şi imaginea şi percepţia că românii sunt un popor violent şi sălbatic. valuri-valuri la sediul partidului. Poate fi întâlnită şi în viaţă politică americană. acolo unde. timpul încetării propriu zise a focului adversarii erau pregătiţi manipuleze situaţia scopul redislocarii repozitionarii forţelor mijloacelor pe timpul pauzei operative impuse. având drept rezultat o preşedintelui Clinton. Este arhicunoscut cazul românului Mihaila Cofariu. conform cu declaraţiile lui Dragnea.trebuit se respecte quo-ul. au făcut tot posibilul pentru a acţiuni ofensive de ultim moment. Bosnia. S-a întâmplat pe fondul ideii de fraudă electorală lansată de PSD. Apoi. MANIPULAREA LA ANTENA 3. Articolul din săptămânalul american Time” referitor la Morris” o referire la fostul consilier politic prezidenţial Dick Morris descrie procesul de creare a imaginii preşedintelui un fel de joc. din preziua izbucnirii violenţelor) ca fiind un membru al minorităţii maghiare. scopul obţinerii unei poziţii avantajoase înainte de încetarea focului. imagini destinate a un feedback favorabil celor ce vizionează respectivele programe. materialele filmate transmise pe canalele de televiziune a unor texte numi de pretestare a unui plan”. în special în emisiunile moderate de Gabriela Vranceanu a€ “ Firea argumenta decizia de contestare a alegerilor prin existenţa unor dovezi de fraudare a rezultatului final. agresat sălbatic în contextul violenţelor de stradă de la Târgu Mureş din martie 1990. ambele aflate conflict. în acea perioadă un invitat permanent al Antenelor lui Dan Voiculescu. pentru fracţiuni de . se bazează pe includerea. schingiuit bestial de românii sălbatici. extinzânduse până la Casa Albă. 33 . MANIPULAREA LA CASA ALBĂ. pe care personalul militar specializat operaţii speciale l-ar EXEMPLE DE LA NOI CAZUL MIHAI COFARIU. imediat după ce BEC a anunţat că în urma numărării voturilor Traian Băsescu a câştigat pentru încă un mandat funcţia de Preşedinte al României. Deşi ulterior adevărata identitate a lui Cofariu a fost dezvăluită. prezentat de mass media internaţională (ai cărei reprezentanţi se aflau concentraţi ca din întâmplare exact în hotelul cel mai mare din acest oraş. dovezi care şoseaua. impactul emoţional indus de violenţa prezentată pe viu a rămas. de promovare a unei imagini prietenoase familiare a scopul redefinirii modului care americanii îşi percep preşedintele exerciţiu. Vicepreşedintele socialdemocraţilor.

000. S-a realizat un studiu de caz legat de apariţiile din ultimele două luni de dinaintea primului ţur al alegerilor ale principalilor pretendenţi la Cotroceni: Traian Băsescu. Conform BRAT. În dimineaţă următoare. parte din trustul media al lui Dinu Patriciu. s-a atins cu maximă precauţie de subiectul Crin Antonescu. MASS MEDIA. S-au căutat toate ştirile din perioadă menţionată cu Băsescu. Iar „Cancan".000 de exemplare. astfel. Pe fundalul imaginii era plasat un camion sugestia (la nivel subliminal) fiind că acest camion este unul dintre acelea care ar fi urmat să transporte dovezile de fraudare la curtea Constituţională. la ştiri. ROMÂNIA TABLOIDĂ. Tabloidele înseamnă sute de mii de exemplare vândute. În realitate era vorba despre un camion care venise să recupereze nişte scule şi instrumente folosite în timpul campaniei electorale.astfel ca.000 de exemplare vândute. Titlul a fost unul sugestiv: „Base. tabloidele. Ba chiar este invitat un psiholog care să dezbată problema uitării soţiei (s-a întâmplat de trei ori în faţa camerelor de luat vederi): „Dumnealui a fost ani buni marinar şi. "Libertatea" atacă problema soţiei mereu uitate de preşedinte prin diverse locuri. ceea ce poate îl face să uite uneori de ea”. Geoană şi Antonescu în cele mai vândute ziare din România. în contextul reluării temei de fraudare. singurul ziar care şi-a publicat rezultatele şi pe trimestrul doi al lui 2009. „Click". în medie. iar „Libertatea". pentru transportul lor la Curtea Constituţională ar fi fost necesare câteva camioane. „Libertatea" a părut a fi cea mai dezinvoltă publicaţie în relatarea vieţii prezidentiabililor. nu este obişnuit să aibă în permanenţă grijă de soţia sa. Mircea Geoană şi Crin Antonescu. a fost extrem de delicată cu Mircea Geoană. „Cancan"a avut o medie de 100. O PRIVIRE RETROSPECTIVA TRAIAN BĂSESCU este cel care conduce detaşat la capitolul familie. a înregistrat o medie de aproximativ 220. publicaţie legată strâns de Trustul PRO. „Click" a vândut în primul trimestru din 2009 200. ce ai de-ţi uiţi nevasta?”. Pe lângă cazul EBA care a ţinut ani buni primele pagini. Soţia preşedintelui e în pericol tabloid şi când nu e prezentă: „Traducatoarea preşedintelui Traian 34 . iar principalii actori politici incearcau să-şi facă loc printre iubitele lui Botezatu sau Poponeţ. era prezentată o imagine din curtea PSD.

Situaţiile penibile sunt taxate imediat. ea nu a fost însoţită de viitorul său soţ. în weekend. împreună cu familia. Geoană s-a spălat bine pe picioare înainte de a se întoarce la hotel. Mircea Geoană. fiind însoţit şi de Cozmin Guşa. O vizită banală într-un sat este şi ea taxată în numele religiei: „Mircea Geoană a fost. colegă de partid. programându-şi un meci între politicieni. unul dintre ei pupându-i mână. GEOANĂ. „Europarlamentarul Adina Vălean. O fotografie este însoţită de următoarea fotoexplicatie: „Liderul PSD.Băsescu a fost confundată cu soţia sa. unul dintre cei mai activi politicieni români la Bruxelles. Dintr-o altă ştire de efect am aflat că 35 . o prezenţă extrem de slabă. În mod ciudat. îl iubeşte pe Geoană. din judeţul Botoşani. liderul liberal Crin Antonescu. Ştirile ating astfel cote halucinante ale nesemnificativului. sâmbăta. a fost în weekend la plajă pe litoralul Mării Negre. Mircea Geoană „beneficiaza” de tratament critic în „Libertatea". şi-a făcut timp. Liderul PSD. în schimb.” Tot în mod ciudat. Crin Antonescu a avut în ultimele două luni de dinainte de turul I. Tot din „Cancan" aflăm că e de-ajuns să mângâi un câine ca să fii erou: „A mângâiat câinele lui Solcanu. El a fost primit cu mare alai de către localnici. gest care se face de obicei numai faţă de preoti”. BĂŞCĂLIE ÎN „LIBERTATEA". CRIN ANTONESCU a intrat şi el pe primele pagini cu recunoaşterea amorului. şi asta nu doar în tabloide. că să nu care nisipul de pe plajă în camera”. „Cancan". pentru o plimbare de relaxare pe lacul Snagov. în vizită electorală în localitatea Tudora. pe terenul rezervat pentru competiţie. O cupă a celor mici la clubul Dinamo a fost perturbata de meciuri politice: „Presedintele PSD a bulversat Cupa Dinamo la tenis. scrie "Cancan". iar apoi cu însurătoarea cu europarlamentarul Adina Vălean. explicaţia cea mai plauzibilă fiind gradul de rudenie al acestuia cu Adrian Sârbu. Mircea Geoană. IUBIRE ÎN „CANCAN". Ca orice om care se respectă şi-i respectă şi pe ceilalţi. a fost surprins de fotoreporterii "Cancan" în timp ce mângâia afectuos câinele vedetei tv Mircea Solcanu. Maria. Micuţii tenismeni angrenaţi în Cupa Dinamo au avut de suferit de pe urma tupeului unor politicieni care şi-au stabilit A«partide amicaleA» chiar pe terenurile de la baza din Ştefan cel Mare”. „Cancan" a difuzat însă o ştire în care Vălean se plimbă cu barcă pe lacul Snagov fără proaspătul soţ. dar însoţită de Dinu Patriciu. Băsescu a fost prezenta la o întâlnire cu jurnaliştii de la Europa Liberă din Cehia”. ci de omul de afaceri Dinu Patriciu.

Dacă. Un fapt minor devine „mare“ prin felul cum este mediatizat. Trebuie să fim de acord că astăzi suntem expuşi din ce în ce mai mult unor forme deviolentare culturală care provin tocmai din felul cum este transmisă şi disponibilizată cultura. S-a structurat. atunci faptul cultural este diminuat sau chiar deturnat.). toată lumea preia vizitele în zone rurale. ŞTIRI TABLOIDALE DE SERIE Atunci când ai o imagine bună de difuzat. mediul de difuzare a valorilor culturale a devenit el însuşi semnificativ şi chiar „bun“ cultural. transpunere şi impunere a culturii. O operă valoroasă poate fi degradată prin felul cum este prezentată. nu mai contează ştirea. De o bucată bună de vreme. Mediul cultural în care existăm la un moment dat presupune două dimensiuni:obiectele culturale însele (poezia. publicaţia deţinea fotografii cu respectivul politician trăgând de fiare. un borcan cu miere de albine cu aloe vera. pictura etc. judeţul Arad. de la Araneag. Se pot inocula ficţiuni şi se pot fabrica valori sau „personalităţi“ peste noapte de către mass media. Traian Băsescu a reuşit să atragă atenţia şi cu un interviu cu „Promotora€ œ. care fetişizează faptul cultural pînă la desfiinţare şi anihilare. este firesc ca şi tabloul şi simfonia să-şi diminueze din valenţele valorile iniţiale. 36 . astfel. Cea mai nouă non-ştire care a făcut turul media a fost una în care se vorbea despre un produs cu posibile efecte afrodiziace: „Presedintele Traian Băsescu a primit ieri de la un expozant la Ziua Fermei Horticole. în măsura în care este rezonant şi coextensiv cu valoarea de bază. expoziţia. Producătorul susţine că are efectul celebrei pastile pentru potenţă masculină. Viagra”. un tablou este neinspirat înrămat şi expus într-un cadru impropriu sau o simfonie este difuzată într-o hală industrială sau în piaţă. de pildă.) precum şi modalităţile de disponibilizare ale acestora (cartea. sărbători tradiţionale şi altele asemenea. televiziunea etc. Îmi place extraordinar de mult Kapetanos. De la televiziunile de ştiri la ziarele cu mulţi sâni pe prima pagină.Geoană este în vacanţă. Dacă acest raport rămîne inadecvat. Sesizăm astăzi o deplasare a interesului de la valoarea în sine la mediul prin care aceasta este difuzară. Mai mult. Steaua este echipă mea de suflet. o adevărată inginerie de dispunere. anunţat cu o săptămână înainte de difuzare: „Sunt stelist din naştere. o anumită autonomizare a acestei dimensiuni a supra-creării de valori. Intră şi marchează atunci când trebuie”. romanul.

a „masificării“ culturii autentice. 37 . Ea mai poate fi expresia unei difuzări inadecvate a marii culturi. însuşite de către toate persoanele. în ralierea tuturor la un „Supra-Dumnezeu“ (o abstracţie şi o blasfemie. în fond. feţe degradate ale acesteia. atitudini cu pretenţia de a fi generalizate. este eterogenă. Fenomenul de masificare şi de aliniere la aceleaşi cunoştinţe şi valori este deosebit de persiculos din punct de vedere psihologic. dreptul de a gîndi şi de a face altfel decît o fac ceilalţi (să ne amintim de pretenţia comuniştilor de a ne monopoliza conştiinţele. rudimentară. este manevrabilă. fiind un conglomerat nedefinit. o masă uşor manevrabilă. cînd simţim ca şi alţii. Este facilitată manipularea prin acceptarea aceloraşi simboluri culturale. de pildă). preferinţe. este un univers sfărîmat. Iisus Hristos „vizualizat“ într-un clip muzical sau reprodus pe tricouri sau prosoape). nu credem într-o religie unică. desori. se periclitează unicitatea gîndirii şi simţirii. „avortoni“ ai culturii. existenţa mai multor centre de iradiere culturală (cum ar fi culturile grupare sau cele naţionale) constituie un fapt necesar pentru a preîntîmpina polarizarea monolitică a culturii. pe măsura omului mediu.Instanţele mediatice funcţionează ca o „maşină de fabricat zei“ (ca să reiau o expresie sugerată de psihosociologul Serge Moscovici). moral şi spiritual. a unei carenţe de supralicitare şi banalizare (de pildă. riscul depersonalizării devine maxim. reprezintă un semn al dezvoltării normale în diversitate. atomizat. Să rămînem ceea ce suntem. dîndu-i acestuia senzaţia reconfortantă de „om cult“. conţinînd. este ameninţată specificitatea şi particularul. iar noi să ne vedem de treburile noastre. se lasă uşor seduşi şi manevraţi. alţii să ne lase în pace. totodată) doar din dorinţa de a şterge diferenţele şi eventualele dispute dintre confesiuni. ca forme disimulante de violentare simbolică şi impun anumite ierarhii. „nevertebrat“ valoric şi lipsit de orientare axiologică. în momentul în care toţi avem acces la aceleaşi cunoştinţe şi valori (prin Internet. distractivă. Cultura de masă este un cumul neuniform de stimuli culturali ce se propagă asemenea bunurilor de larg consum. De aceea. cînd vrem ceea ce vor şi alţii. nu are personalitate. De aceea. se produce un atac la adresa persoanei. cînd facem precum toţi. ajungem o turmă omogenă. de „informat“. Să mai subliniem faptul că mijloacele de comunicare în masă constituie un mediu prielnic pentru kitsch-izarea stimulilor spirituali şi pentru vehicularea inautenticului cultural. intimitatea spirituală. Masa. comprehensibile. (Sub)cultura transmisă prin mass media conţine foarte multe clişee. uniformă. de a ne face pe toţi să aderăm la o singură doctrină). avînd o funcţie accesorie. cu toate că din punct de vedere cantitativ cuprinde un număr mare de persoane. de „sensibil“. Adresanţii cărora i se adresează. formule repetitive. nestructurat.

care prezintă o anumită specializare şi denivelare în ceea ce priveşte gusturile. fără relief cultural.dar „inocenţi“!). şi pe destructurarea noastră interioara. Spre deosebire de public.Cantitatea este în contradicţie cu calitatea (mulţi .. al bogăţiei. contrafacere. promite secretul fericirii. Fiecare post. Poate că pe această realitate se bazează invazia pe posturile noastre de televiziune a numeroaselor emisiuni gen „ştii şi cîştigi“ si altele.. pentru că s-a iscat o concurenţă acerbă. inconsistentă. masa este osmotică. 38 . Toate însă mizează pe minciună. al „mîntuirii“. simulare..

aceasta în primul rând şi pentru pentru dezinfomator. dacă-I mare prin altceva sau prin el însuşi. Dintr-o dată personalitatea dezinformatorului devine o problemă. social. nu numai pentru sine însuşi ci. Poate lua forma unei declaraţii. priveşte-l gol: să lepede averea. ci îi adăugăm şi cele ce-l împodobesc. economic sau militar care să nu fi făcut appel la propagandă în mod deschis sau pe ascuns.Epistolae Erich Ludendorff – ofiter german. diversiune sau intimidare. a unui gest semnificativ sau a adoptării unei anumite atitudini. Aceasta-I eroarea care ne înşală. 20 decembrei 1937) 39 . Se pot da o multitudine de exemple de adevărate operaţiuni de război derulate exclusiv prin mijlocirea informaţiilor. mai mult sau mai puţin explicit. Când vrei să apreciezi pe cineva la justa lui valoare şi să ştii ce fel de om este. Dezinformarea : Dezinformarea este o armă cu tehnici şi metode specifice. Dezinformarea este considerată în prezent ca fiind un fel de mesaj. îndepărtând ce se spune despre el. REZISTENȚĂ ÎN FAȘA MANIPULĂRII “Nimeni dintre aceia pe care bogăţia şi onorurile îi aşază pe o treaptă mai înaltă nu e mare. că nu apreciem pe nimeni după ceea ce este. un neutru cu anumită putere 20 21 Seneca . şi să cercetăm ce este. RĂZBOIUL DINTRE MANIPULATOR ȘI MANIPULAT. implicat in politica Germaniei ( n. să lepede onorurile şi celelalte minciuni ale soartei. însă şi o stare de spirit rezultată din adăugarea dimensiunii ideologice noţiunii de "război" total. însă nu există nici măcar un singur conflict politic. la intoxicarea sau la tentative de influenţare a moralului şi decizilor adversarului prin înşelăciune. 9 aprilie 1865 – d. amăgire. nu ce e numit. pe care Ludendorff 21 o definea ca fiind extinderea luptei la nivelul întregii activităţi sociale. Să apreciem fiecare lucru.” 20 Marea amploare luată de dezinformare şi omniprezenţa sa se datorează faptului că în prezent se poate folosi o întreagă multitudine de mijloace a căror tehnică exercită o atracţie irezistibilă. să dezbrace până şi corpul – priveşte-i sufletul. un fel de comunicare de un tip speccial între dezinformator şi ţinta sa. care poate fi un inamic.CAPITOLUL 3.

agenţii de influenţa trebuie să acţioneze în aşa fel încât să nu atragă atenţia celor din jur. un prieten cu convingeri şovaielnice sau pur şi simplu însăşi de propria-i persoană. În România postrevoluţionară şi nu numai. prost sau lipsit de orice talent. pentru a nu fi pedepsit.1 Rezistenţa la manipulare : Cu cât un individ se preocupa mai mult de a nu fi luat drept incult. Cele mai eficiente tehnci de manipulare se bazează pe crearea unei aparenţe de normalitate. apoi de ceilalţi adulţi din din familie sau de fraţii mai mari. De câte ori ziarele independente publică documente compromiţătoare la adresa suprastructurii. cuvântul de ordine în toate ministerele este apărarea secretului asupra tuturor neîmplinirilor şi eşecurilor. aceasta rămâne şi singura măsură luată de guvernanţi. reprezentată în primul rând de părinţi. Din păcate. cei care manipulează. având în vedere posibilitatea autodezinformarii. S-a impus conceptul că un copil "cuminte" vorbeşte numai când este întrebat. în care individul este supus presiunilor grupului din care face parte. pentru a da impresia populaţiei că tranzitita decurge "normal". 40 . cu atât el este mai uşor de manipulat de către cei care intenţionat îi induc astfel de preocupări pentru a-l distrage de la gândurile şi întrebările lui fireşti.de influentare. El învăţa că este mult mai uşor să te supui. în majoritatea cazurilor. imaginează strategii tocmai pentru crearea unor astfel de situaţii sociale. plictisitor. prima măsură este demararea unei anchete pentru a se depista scurgerea de informaţii. El realizează din reflex că este mult mai uşor să te supui regulilor grupului decât să le încalci şi se adaptează situaţiei respective imitând comportamentul celor din jur. Pentru a avea succes. De multe ori influenţa situaţiilor sociale obişnuite poate fi mai puternică decât influenţa exercitată în mod direct de către cei mai mari manipulatori. stă la locul lui. De aceea. individul se obişnuieşte cu supunerea faţă de o autoritate. În majoritatea cazurilor. De mic. 3. nu îi deranjează pe cei mari şi este ascultător. reflexul de supunere faţă de regulile impuse de cei din jur este inoculat încă din copilărie. fără a mai încerca să analizeze cu detaşare respectivele reguli.

că fiecare trebuie să participe personal la propria apărare. aşa cum se face cu practicarea igienei cotidiene Mai mult ca niciodată. de neîncredere şi chiar de repulsie faţă de politică. înainte de toate. să nu se compromită dezbaterea ca element vital al democraţiei. Sarcina ce ne revine fiecăruia trece. În acest domeniu raţiunea cere o confruntare deschisă între concetăţeni. printr-o educare a spiritului critic.2 Protecţia împotriva dezinformării În lupta dusă împotriva dezinformării trebuie avut în vedere unele aspecte importante. de a le controla prin toate mijloacele avute la dispoziţie. În afară faptului că este cale aspre renunţare la prima datorie de cetăţean într-o democraţie. ea înseamnă totodată respectarea datoriei de a-ţi forma opinii beneficiind de întreaga independenţa. totodată. pe temeiul neacceptării ideilor gata prelucrate. cu dorinţa de a nu considera suficientă dezbaterea de idei "oferita pe tava" şi a se încerca ajungerea singură la sursă printr-o coduita activă. după cum nu este bine să se ajungă la o suspiciune excesivă. într-o lume a confruntărilor şi pericolelor. pe cât posibil.nu trebuie să ne limităm la preluarea pasivă a ştirilor ci trebuie să adoptăm obişnuinţa de a le cauta şi. baza cea mai solidă a apărării se va afla în mentalitatea fiecărui cetăţean. aceasta constituie prima dintre obligaţiile civice ce trebuie să-i anime pe cei ce-şi asumă responsabilitatea de individ cu drept de vot şi o regulă de conduită a tuturor acelora ce vor ca propria lor conştiinţă să nu fie manipulată. este ţinta finală a oricărei acţiuni dezinformative şi deci. în materie de informare. fiecare trebuie să se simtă personal implicat în problemele naţiunii . Nicio protecţie nu va fi cu adevărat eficace fără perceperea de către toată lumea a faptului că fiecare individ. Principala dificultate în ţările democratice constă în aceea că iniţiativele puterii politice destinate mobilizării opiniei publice şi instruirii cetăţenilor riscă sa fie considerate ca încercări de manipulare. din păcate prea frecventă la noi. Ar trebui denunţată atitudinea. să nu se ofere un teren favorabil adversarului însă. În acest context. de exemplu dreptul să te deplasezi sau să faci ce vrei. În primul rând. în parte. cu condiţia de a te obişnui să acorzi o atenţie mărită acţiunilor colectivităţii. Şi acest lucru nu este foarte dificil. această atitudine lasă câmp liber intriganţilor capabili să o folosească în 41 .3. Şi aceasta începe. Libertatea nu este numai "fizica". Este bine ca dezinformarea să nu fie negată în mod sistematic.

fenomen condamndat de toată lumea şi practicat de fiecare chiar şi de 42 . bineînţeles un aspect educativ şi periodic.3 Rolul presei şi al puterii publice Schimbarea mentalităţilor comportă. Dimpotrivă ele iau un mare avânt în perioade de calm şi relativă securitate. Intenţia este lăudabilă cu condiţia de a fi luată în serios. În plus. 3. îi revine misiunea de a descrie elevilor. prin metode rabdatoare si insidioase. Politica de inselare a poporului incearca inainte de toate. pot fi intoxicaţi factorii de conducere însă populaţia rămâne neincreazatoare. Cea mai bună educaţie civică este aceea în care profesorul îi face pe elevi să simtă fără echivoc diferenţa existentă între ce înseamnă opinia unei personane şi descrierea onestă a faptelor şi evenimentelor. precum şi de a-I învăţa istoria noastră într-o manieră nu prea tendenţioasă. cu întreaga obiectivitate posibilă. modestie. sa-l demotivez si sa-i obtina pasivitatea complice. autocontrol. Apararea impotriva dezinformarii se situeaza inainte de toate la nivelul individului. Este necesară toleranţa şi deschiderea faţă de convingerile altora câş şi intransigenţă atunci când este negată realitatea faptelor. în scopul efectuării unei analize inteligenţe.profitul lor. însă nu şcolii îi aparţine misiunea de a le impune ca singure admise. dar ele se împacă greu cu reacţiile afective sau pasionale partizane. mecanismele şi funcţionarea sa. Rolul şcolii constă în primul rând. Sunt de dorit dezbateri politice constructive. A face cunoscut sisteme de valori certe poate fi profitabil. Trebuie să ne păzim cu mare atenţie de falşii lideri pe care ni-i propune modă şi din care mijloacele mediatice îşi fac o plăcere în a le amplifică declaraţiile. făcându-I încet încet să înveţe să gândească ei singuri şi să-şi cunoască limitele. Aceasta este cauza pentru care propaganda şi dezinformarea au o mică eficacitate în perioade de criză. recunoaşterea faptelor şi în special voinţa de a îndeplini o obligaţie în adevăratul înţeles al cuvântului. organizarea juridical a societăţii noastre. Insa scoala nu este deajuns daca mass-media si puterea politica vin sa tulbure spiritele. Toate acestea cer eforturi. în majoritate superficiale. prin rigoarea expresionala. în a pregăti gândurile tinere pentru o muncă metodică. este reluată problema educaţiei civice în şcoală. ca solicita eforturi de gandire si o intreaga ucenicie consimtita de buna voie. Foarte grav este faptul că deseori slăbirea spiritului critic al populaţiei este înfăptuită de conducători care promovează demagogia.

care nu poate rămâne total secretă. în special. În mod inevitabil. fără că această să aducă vreun prejudiciu independenţei lor de apreciere. sunt cel mai greu de detectat cu precizie şi. împotrivă cărora ezită să ia poziţie.presa autohtonă preocupată mereu de cifra tirajului sau nivelul de audienţă. scenarii şi teme. poate fi sursa unor informaţii foarte utile. Concluzia este că adversarul trebuie cunoscut. Grupurile sociale consituie o tintaa cu atât mai bună cu cât sunt mai închise. Remarcăm faptul că. 3. există o asimetrie a fluxului de informaţii : comunicarea se face în sens unic fără a se instala vreodată un adevărat dialog între agenţi şi sursă. ceea ce nu le diminuează capacitatea de influentare ci. de situaţia sa socio-profesională însă şi de evenimentele colective sau particulare la care este expus brusc. Însăşi dinamică acţiunii poate fi revelatoare în sensul că. O operaţie de dezinformare este. ceea ce o diferenţiază de simpla minciună utilă sau de fabulaţie. dimpotrivă. Practic. dacă un agent de informaţii. Una din caracteristicile esenţiale ale dezinformării o constituie intenţia evidenţa de a face rău. o acţiune activă. cu o apariţie stersa şi având un rang social mediocru. Puterea publică şi presa au un rol activ de jucat în apărarea împotriva dezinformării. dacă nu este cumva determinată de curtoazie faţă de puterea politică. într-un fel. sursa şi obiectivul final. în materie de dezinformare. şi vor putea fi căutate şi reparate căile lor acoperite sau indirecte de apropiere. Cei care refuză acest rol sunt complici obiectivi şi dezinformatorilor. nu acelaşi lucru se poate spune despre un agent de influenţă care trebuie în majoritatea acţiunilor. să se bucure de o anumită notorietate pentru a se face ascultat.4. Protecţia ţintelor : Vulnerabilitatea unei ţinte este în funcţie de personalitatea individului ameninţat. dezinformatorul trebuie să întrebuinţeze legături. Dacă li se identifică obiectivele generale. agenţi. le întăreşte prestigiul. cele două capete ale lanţului. Înseamnă că sursa dezinformata trebuie căutată în direcţia inamicului sau adversarului. în timp util. a fi recunoscuta în toate manifestările sale pentru a descoperi şi a combate dezinformarea. 43 . va putea fi urmărită evoluţia mijloacelor lor de propagandă deschisă şi de atac.

1991. trebuie în primul rând respectat principiul de a-ţi interzicea ţie însuţi să recurgi la dezinformare. Această căutare solicita un anumit efort şi obişnuinţe care nu se pot formă decât cu dificultate într-o societate ce a putut fi calificată că o "societate de asistanti" (persoane care se bucură de asistentă (socială.). Editura Militară. în funcţie de tipul agresiunii. precum şi conduitele ce le are la dispoziţie. Cuprinde descrierea atitudinii celui care se apăra. de cei apropiaţi acestora. 2003 44 . potenţiale sau de fapt. Isabelle Nazare-Aga 23 ne prezintă câteva soluţii pe care le avem la dispoziţie pentru a face faţă manipulării : Contra-manipularea este o strategie de luptă împotrivă manipulării. Din nefericire.Odată detectată şi recunoscută. iar a două tehnică se referă la observarea comportamentului persoanelor care posedă arme native contra manipulării. atât în relaţiile cu agresorul cât şi în ceea ce priveşte populaţia care trebuie protejată. S-a observat că există persoane care sunt parcă imune în faţă manipulării. p. Fie din lene sau dezinteres. fie din pasivitate sau neputinţă. numărul celor care renunţă să caute faptele şi să-şi formeze o părere proprie despre acestea este destul de mare. ei adoptă opinii emise de către alţii. să facă o alegere şi să-şi exprime o opinie. foarte modeşti consideră că o apreciere personală izolată este o picătură de apă într-un ocean al opiniei publice. Nepregătiţi.262 Isabelle Nazare-Aga. constă în a veghea permanent asupra liberului transfer de informaţii cimunicatilor în toate domenile 22. În acest context. juridică etc. Epoca dezinformării. 22 23 Henri-Pierre Cathala. lucru care îndepărtează manipulatorul nereuşind să destabilizeze persoană respectivă. Starea de apărare reprezintă un concept pe care îl considerăm important de definit. Prima tehnică se referă la utilizarea unei forme de comunicare superficiale aşa cum face manipulatorul însuşi. din când în când. poate fi luată în considerare o politică de prezenţa care. bazată în principal pe două tehnici : a răspunde cu aceaşi monedă sau a păstra o aparentă indiferenţă. Bucureşti. Manipulatorii sunt printre noi. Numeroşi indivizi. O apărare eficare se bazează pe încrederea deplină pe care a reuşit puterea politică s-o inspire celor pe care îi administrează. de către cei care ştiu să se facă plăcuţi sau cei care strigă mai tare. sistemul democratic cere. în materie de dezinformare. Bucureşti. Editura Niculescu.

Intodeauna când ceva nu este clar. 24 Bogdan Ficeac – Tehnici de manipulare. 45 .S-a observat că persoanele care ajung mai frecvent victimele manipulării sunt cele pasive.H. persoane care nu s-au afirmat în viaţă. Este necesar de asemenea să fim conştienţi de faptul că. comunicarea este manipulare. pentru a nu ne da timp de gândire. gândirea laterală şi altele. Comunicarea este poate cel mai bun instrument de manipulare. Această limitare a raţiunii se poate corecta prin tehnici cum ar fi : formularea de întrebări. în conditile în care se induce impresia unei logici aparent corecte. aşadar atenţia ar trebui să fie mare. care au o slabă încredere în sine. Personane care fac totul să se facă plăcute şi nu ştiu să refuze. de obicei. 2006. Editura C. Un manipulator poate prezenta un fapt evidentiand numai partea din realitatea care îi convine lui şi lasă la o parte alte aspecte ale realităţii care nu îi sunt favorabile.Beck. Din păcate dintr-un anumit punct de vedere. O altă observaţie importantă. mai ales în situaţii care ne sunt neclare. este aceea că mecanismele manipulării sunt mai degrabă de natură emoţională decât raţională. în conditile amestecului ambiguu dintre raţional şi emoţional . 201-205. Pentru a putea rezistă în faţă manipulării trebuie să existe mai puţină sensibilitate şi mai multă raţiune. Cu toate acestea. presandu-ne. căutarea deliberată de perspective cât mai diferite asupra unui singur fapt. În lipsa unei abordări raţionale dar care admite existenţa mai multor puncte de vedere simultan corecte asupra aceluiaşi fapt . Mulţi agenţi de influenţa exagerează cu graba cu care trebuie să răspundem. p. însă să şi conştientizăm faptul că într-o lume în care informaţia care ne bombardează tot timpul din diferite direcţii. dar false în fond. Conform lui Bogdan Ficeac24 există o serie de reguli care ar trebui să ne ajute să rezistăm în faţă manipulării: să evităm să luăm hotărâri pripite. ceea ce vedem şi judecăm la un moment dat. este doar o mică parte din realitate. trebuie să insistăm cu intreabari până ne lămurim complet. nu este suficientă raţiunea. Bucureşti. ocupă un loc tot mai important.

poate apărea ca o persoană simpatică. atunci când suntem în rolul oaspetelui. Dacă ajungem într-o situaţie socială nouă.Mimetismul. dorinţele ascunse. în care nu ne putem manifestă libertatea de acţiune Să punem piciorul în prag atunci când suntem nemulţumiţi. altruistă. oricui. faţă de anumite persoane. din partea unui străin. respectarea instinctivă poate limita drastic libertatea de exprimare. De fapt. un rol de manipulator. Uneori. şi poate fi completată în orice moment de către orice persoană în urma observaţiilor rezultate din viaţa de zi cu zi.- Să ne amintim că nu există dragoste sau prietenie totală. Iata câteva dintre mecanismele manipulării: . A pune astfel problema este similar cu a vrea să împărţim oamenii în buni şi răi. într-un anturaj nou. de acţiune şi chiar de alegere. agasaţi sau când suferim din Să nu ne dezvăluim sentimentele. trebuie să încercam să aflăm pe ce poziţie putem intra în contact cu cei din jur şi care sunt principalii agenţi de influenţă ai grupului. Să evităm situatile total nefamiliare.Exploatarea convingerilor tradiţionale. Manipulatorul foloseşte măşti pentru a-şi înşela victima. necondiţionată. un rol şi nu la o persoană. - cauza comportamentului unei persoane apropiate. . considerăm mai potrivit să încercăm să descoperim atitudinile de tip manipulativ. analizaţi cu atenţie o anumită problemă. ne referim la o atitudine. slăbiciunile sau limitele în faţa Să ne obişnuim cu momentele de detaşare emoţională. . problema nu este atât cine sunt manipulatorii. chiar dacă suntem tentaţi să o facem. Orice persoană poate juca. la prima vedere. lucru absurd din principiu. când vorbim despre „manipulator”. Atenţie sporită la regulile impuse de gazdă. cum ar fi: „trebuie să ştii 46 sau de exprimare. Poate „semăna” deliberat cu cineva care prezintă încredere. la un anumit moment dat. De aceea. În schimb. mai ales atunci când doriţi să Lista poate continua. De exemplu. Manipulatorul îl face pe celălalt să creadă că el însuşi aderă la principii (de altfel absolutiste şi iraţionale) general acceptate. Să fim atenţi la cei ce încearcă să ni se a€˜bage sub pielea€™ şi să încercam să aflăm ce anume urmăresc să obţină de la noi. într-o companie nefamiliară. generoasă.

Manipulatorul se foloseşte de faptul că este greu în general să critici o autoritate. . Nu ridică sau nu înclină capul în semn de salut la apariţia unei persoane în faţa lui.Prejudecata faţă de autoritate.totul”. sau chiar face altceva. . Manipulatorul este capabil de seducţie. destabilizând-ul.Privirea este fie instabilă (evită contactul vizual direct) fie dominatoare (fixează insistent cu privirea). „nu trebuie să te înşeli”. manipulatorul poate obţine ceea ce vrea mult mai uşor dacă ne flatează. având aerul că e preocupat de cu totul altceva. Îşi îndatorează victima şi apoi abuzează de principiul reciprocităţii. cum ar fi: . 47 . Manipulatorul se foloseşte de ignoranţa celorlalţi pentru a poza într-o postură de superioritate intelectuală. aplicat în mod asimetric. „nu trebuie niciodată să te arăţi ignorant”. făcându-i pe ceilalţi să se simtă inferiori şi să permită astfel să fie abuzaţi. Tipuri de comportamente non-verbale ale manipulatorului. pe care o impresionează şi o subjugă emoţional. Este deci suficient să ni se spună ceea ce ne place să auzim. „trebuie să-ţi respecţi întotdeauna promisiunile”. Astfel. Peste 90% dintre subiecţii testaţi s-au supus total instructorului şi au ajuns la pragul maxim al intensităţii şocurilor electrice în ciuda a ceea ce vedeau şi auzeau de la elev.Seducţia şi fascinaţia. Manipulatorul îţi poate oferi ceva fără să îi ceri pentru ca.Practică ascultarea aversivă: manipulatorul nu-şi priveşte interlocutorul care îi vorbeşte. Credem ceea ce ne face plăcere să credem. . „trebuie să fi perfect în toate circumstanţele”.Atitudine superioară. .Principiul reciprocităţii. „dacă ţi se dă ceva trebuie să dai neapărat ceva în schimb” etc. Acest aspect are legătură şi cu auto-manipularea. la un moment decis de el. . . el poate exercita o adevărată fascinaţie asupra victimei.Flatarea. Acest comportament este un tip de agresiune pasivă şi induce interlocutorului impresia de inoportunitate şi penibilitate. să îţi ceară un contra-serviciu. Subiecţii experimentului aplică şocuri electrice de intensitate crescătoare unui elev dacă acesta răspunde greşit la nişte întrebări. Experienţa profesorului Milgram este extrem de interesantă în acest sens. Aproape orice persoană este sensibilă la laude. este suficient ca o „autoritate” reprezentată de un instructor să îi ceară să facă asta. Deşi elevul se contorsionează de durere şi strigă.

este aceea că mecanismele manipulării sunt mai degrabă de natură emoţională decât raţională. Poate adopta un ton puternic pentru a intimida sau. se recomandă mai puţină 48 . se recomandă specificarea de contracte clare. pentru a evita abuzurile şi manipularea. pentru a crea o atmosferă de intimitate şi de complicitate. A doua tehnică porneşte de la observarea comportamentului persoanelor (cam 10%) care posedă arme native contra manipulării. bazată în principal pe două tehnici: a răspunde cu aceiaşi monedă şi a păstra o aparentă indiferenţă. cu ajutorul unui psiholog) pentru a atinge un nivel mai ridicat de încredere în sine şi de a adopta o atitudine „afirmată” (asertivă) în interacţiunea cu ceilalţi. De exemplu. care nu s-au afirmat în viaţă. Contra-manipularea este o strategie de luptă împotriva manipulării.Gestica şi mimica manipulatorului sunt fie exagerate fie insignifiante. În acest caz trebuie lucrat (de ex. Aceasta poate fi dublată tratarea mai puţin serioasă şi ironizarea manipulatorului. dimpotrivă. care nu ştiu să refuze. Prima tehnică se referă la a utiliza o formă de comunicare echivocă şi superficială. Iată câteva dintre acestea. Acest lucru îndepărtează manipulatorul deoarece el nu reuşeşte să destabilizeze persoana respectivă (care nu reacţionează la „provocări”). Incapacitatea de a refuza este un handicap. poate fi singurul care are o atitudine total relaxată şi dezinvoltă (dar cumva ostentativă) într-un grup în care convenţiile sociale cer o altfel de atitudine. S-a observat că unele dintre aceste persoane rămân cumva indiferente. S-a observat că persoanele care ajung mai frecvent victimele manipulării sunt cele pasive. un ton scăzut. În general manipulatorul îşi stăpâneşte bine propriile emoţii şi le poate disimula. pot fi exagerate. Cum gestionăm situaţiile în care suntem manipulaţi? Mai jos avem prezentate câteva soluţii pe care le avem la dispoziţie pentru a face faţă manipulării. . În condiţiile muncii în echipă..Volumul vocii manipulatorului este fie prea slab fie prea puternic. Gesturile adoptate pot crea fie un fals sentiment de securitate fie dimpotrivă. loveşte cu pumnul în masă urmărind să intimideze. ca şi timiditatea de altfel. care au o slabă încredere în sine. De exemplu. O altă observaţie importantă. Este vorba despre persoanele care fac totul pentru a lăsa altora o impresie bună. aşa cum face manipulatorul însuşi. Pentru a rezista la manipulare.

imorale şi înşelătoare. Din pacate manipularea este utilizata si in biserica. gândirea laterală şi altele. Pentru că manipulatorul îşi urmăreşte doar propriile interese. aceste metode pot fi considerate exploatatoare. ceea ce vedem şi judecăm la un moment dat. Această limitare a raţiunii se poate corecta prin tehnici cum ar fi: formularea de întrebări. mult mai viclean. emotofobia (frica de emoţii negative). Manipularea este un tip de influenţă socială care urmăreşte schimbarea percepţiei sau comportamentului celorlalţi cu ajutorul unor tactici ascunse. este doar o mică părticică din realitate. căutarea deliberată de perspective cât mai diferite asupra unui aceluiaşi fapt. de obicei. pentru a manipula : nevoia de a-şi atinge scopurile şi de a câştiga cu orice cost o nevoie puternică de a avea sentimente de putere şi superioritate faţă de ceilalţi nevoia de a fi în control. Manipulatorii au trei motivaţii posibile. Ellis. dependenţa de a câştiga aprobarea şi acceptarea celorlalţi. Manipulatorii exploatează următoarele vulnerabilităţi (puncte slabe) pe care le pot avea victimele : dorinţa de a face oamenilor pe plac. ci pentru ca au fost convinsi sa o faca. Există o metodă numită „strategia raţională emotivă” propusă de A. Manipulatorul îşi ascunde intenţiile.sensibilitate dar mai multă raţiune. Totuşi. nu este suficient însă să fim raţionali. atitudinea slugarnica cu scop egoist. naivitatea si lipsa hotărârii şi a abilităţii de a spune „nu”. Manipulatorul cunoaşte vulnerabilităţile psihologice ale victimelor. Mai este necesar şi să fim conştienţi de faptul că. amăgitoare sau chiar abuzive. Acestia vor lua o decizie nu ca au dorit ei. 49 . de a detine controlul cu orice pret Manipulatii sunt victimele manipulatorului. care ne ajută să ne confruntăm gândurile şi convingerile cu realitatea. va incerca sub masca bunelor intentii sasi conduca victimele acolo unde doreste. Un manipulator poate prezenta îngroşat numai partea din realitate care îi convine lui şi lăsa total pe dinafară alte aspecte ale realităţii (care nu îi convin). deseori în detrimentul altora. manipulatorul.

castigul nu va fi cu adevarat de partea niciunuia. insa media incearca sa manipuleze intr-un mod mai „inocent‟. iar aceasta manipulare continua ce este exercitata asupra noastra din partea celor ce ar trebui sa ne conduca intr-un mod curat. pentru felul in care ajung oamenii instariti. Politica este fie ca ne convine sau nu. si nu ma indoiesc de faptul ca aceasta manipulare politica este prezenta in toate statele lumii insa. grav este cand cele doua se aliaza. sunt scurte. eu am ales politica si mass-media pentru ca le consider a fi cel mai importante. protestatarii par chiar plictisiti. Eu tind sa cred ca majoritatea populatiei. cel putin cea urbana. au realizat ca este un razboi ce nu va avea sfarsit. La noi in schimb totul este facut de matuiala. insa acestea s-au raspandit peste tot. mai linistit si chiar daca si acolo intervine acest razboi al manipularii. atunci chiar nu mai avem scapare. „consecintele‟ sunt mai putin grave ca la manipularea politica. Trecand la al doilea capitol… Faptul ca mass-media este un mare manipulator. Manipulatorii ( ma refer la cei politici) cauta sa se imbogateasca fara a avea mustrari de constiinta. nu surprinde pe nimeni. chiar si protestele care se presupune ca ar trebui sa ne aduca o schimbare. onest si curajos se transforma intr-un proces urat si dezamagitor. Este foarte deprimant ceea ce se intampla. este foarte greu de sesizat iar consecintele sunt de nesesizat. parte din viata de zi cu zi.Concluzii Aceste trei capitole sunt probabil o mica parte din ce s-ar putea spune despre manipulare si dezinformare. parca oamenii din alte tari au speranta si inca se lupta si se lupta cu adevarat. in toate domeniile si sunt parte pozitiva sau negativa din viata fiecaruia dintre noi. este constienta ca sunt manipulatii intr-un mod de-a dreptul barbar. insa. 50 . populatia este unita si solidara. Nu sunt sigura daca lucrurile se vor schimba si am observat ca tineri de varsta mea se gandesc tot mai des si sunt tentati din ce in ce mai tare sa plece. cel putin aceasta este parerea mea. deoarce am ajuns sa ne conplacem in situatiile triste in care a ajuns sa fie tara noastra. sa emigreze undeva. iar pe cealalta parte manipulatii au ajuns sa nu se mai zbata pentru ca poate. insa nu le mai pasa. unde totul este sigur.

Pe rand el va afla despre moartea unui copil intr-un incendiu care a avut loc intr-un oras oarecare. de hotararile luate in redactie sau de contractele publicitare. le credem de cele mai multe ori si ne manifestam intodeauna spiritual critic necesar. asta daca nu navigheaza pe internet. selective sau controlata. rasfoieste ziarul si se aseaza confortabil intr-un fotoliu. Aude bazaitul radioului in permanenta. Pe scurt. greve. Iar asta se intampla 24 din 24 de ore. rapiri de copii. si de cele mai multe ori. Sa luam cazul unui individ oarecare. in timpul micului dejun sau in pauza de masa. despre noile inregistrari ale unei canterete in voga etc. in momentul in care informatia este prezentata prea rapid. Se pare ca anumite informatii. ci ne este impusa de camerele de luat vederi. coruptie la nivel politic: tot ceea ce se spune pe post e cu siguranta adevarat. aceasta privire este deformata. despre esecul negocierilor israelo-palestiniene. intr-o viata de colindat Pamantul nu le-am putea aduna singuri. astezat in fata televizorului la sterile de seara. Dar in spatele acestei constructii se ascunde uneori o realitate foarte diferita. suntem convinsi ca lumea este asa cum o descrie jurnalul televizat. in functie de informatiile avute la dispozitie. suntem suprasaturati de informatii. despre rezultatul unui meci de fotbal dintre o echipa italiana si una franceza. In acelasi timp insa.Mass-media ne ofera ceea ce noi consideram a fi o reprezentare concreta a lumii. uneori chiar inventii. pedofilie. deoarece reportajele acorda o mai mare importanta anumitor teme. De altfel. Terorism. Fara indoiala ca aceasta situatie nu are precedent in istoria umanitatii. despre explozia unei bombe. Conform lui Sebastien Bohler ( 150 de experimente pt a intelege manipularea mediatica. mai ales cele difuzate intr-un mod rapid si alert. noi insine ne schimbam. datorita naivitatii totale. ed Polirom 2009. Mai intai. Experimentele au aratat ca. Concluzia este ca televiziunea ne transporta intr-un colt de lume oarecare si aduna in doar cateva secunde informatii pe care. Rar se intampla sa pune la indoiala versiunea lor asupra faptelor. despre deschiderea unei clinici de psihiatrie pentru caini intr-un spital din Florida. pg 19): “ astazi o persoana petrece aproximativ trei ore pe zi in fata televizorului. aceasta privire nu este una deliberate. Reportajele presupun adesea aproximari. creierul uman are tendinta sa o considere tot mai adevarata fara a-i pune la indoiala 51 . Nu o indreptam spre ceea ce vrem noi. In fata acestui spectacol continuu si alert. sunt considerate adevarate pentru ca sunt mai bine intelese. In ciuda acestui fapt.

fie invatam sa rezistam manipularii. distorsiunile si iluziile inmultesc. Aici luptă se da la nivel mondial. slăbirea monedei naţionale prin încurajarea importurilor concomitent cu reducerea drastică a producţiei interne şi implicit a exporturilor. ne formam o imagine ireala despre lume. distrugerea sistemelor de irigaţii. solutiile sunt putine. transformand scena mediatica intr-un vis cu ochii deschisi. moment in care sistemul nostru de aparare sa intervina.veridicitatea. Pericolul manipulării: Acest aspect se referă la distrugerea valorilor morale. se constituie în distrugerea valorilor spirituale. Valorile materiale . Mass-media ne supraincarca intr-atat creierul cu informatii. Perceptiile eronate. Dar fenomenul este de natura globala. pornografie. falimentarea cu bună ştiinţă a vârfurilor de lance ale industriei româneşti. Poate cel mai bun lucru ar fi sa invatam cand manipularea intrece limitele. tăierea cu bestialitate a pădurilor. Valorile morale se distrug prin încurajarea lenei. decizile lor fiind mult mai corecte in situatia in care sunt manipulate. motorul progresului umanităţii. etc. Acest aspect se referă în principal la distrugerea ideii de creaţie (creativitatea. Cu toate acestea consider ca manipularea are un rol foarte clar in orice domeniu. deteriorarea până la distrugere a construcţiilor începute înainte de decembrie 1989. întregul popor a asistat cu nepăsare la distrugerea şcolii româneşti. prin îngustarea orizontului general uman (droguri. deoarece unor oameni le este mai bines a fie controlati ca niste marionete. In orice caz orice manipulator este intr-o anumita situatie si manipulat si invers. insa daca nu ar mai exista manipulate.au fost distruse de asemenea cu bună ştiinţă. Cu toţii ştim de devalizarea băncilor. calitate de bază a individului liber de orice 52 . Dar poate cel mai important aspect. in rest insa sa traim prefacandu-ne ca nu stim despre ce este vorba. Din punctual de vedere al manipulatului. Este o harababura ce se intampla in momentul de fata in lume. încurajarea exportului de materie prima în detrimentul produselor finite. Apoi. lipsei de creaţie. materiale şi spirituale ale unui popor.într-un cuvânt. vinderea combinatelor că fier vechi. iar acum rezultatele se văd prin calitatea adolescenţilor). alcoolism) şi mai ales prin slăbirea forţei educaţiei naţionale (după revoluţie. incat nu le mai punem la indoiala. Fie continuam sa ne complace in situatia aceasta. harababura ar fi de doua ori mai mare. bogăţiile şi resursele acestei ţări .

cu democraţia (idee de origine iudeo-masonică. Toate acestea au fost înlocuite treptat. etc. nişte anonimi robotizati prin manipulare. necunoscuţi maselor. rasă. idee. aşa cum am explicat mai sus)a€ ¦ se mai referă la distrugerea rădăcinilor istorice (cazul poporului nostru. chiar sub naşul nostru. a devenit un lucru desuet. aflată în totală contadictie cu cele mai elementare judecăţi de bun simţ. împotrivă căruia se da această lupta. şi care abia dacă mai păstrează o pâlpâire a ideii de dreptate. în care forţă banului a înlocuit bunul simţ. în dreptul popoarelor.constrângere. mării creatori aflându-se în umbră marilor companii. 53 . credinţa. celebrei forme de guvernare a cetăţilor antice greceşti). precum şi la desacralizarea ideii de apartenenţă la ceva: organizaţie. respectiv al minorităţilor) şi un sistem de justiţie. popor. de aproximativ 400-500 de ani). drepturile omului (transformate peste noapte când nu au mai corespuns scopurilor politice. şi care nu păstrează decât numele.

cultură.H. Psihologia persuasiunii. Institutul European Iaşi. James. Ştefan. Autori şi străini din literatura de specialitate.Bibliografie 1. Ficeac. Bogdan. 14. Epoca dezinformării. Psihologia Mulţimilor. Comunicarea mediatică. Bohler. Bucureşti. Lochard Guy.Mass-media. 2000 Volkoff. editura Antet. Gustave. Vladimir. editura Incitatus. Comunicarea mediatică. Cialdini. Bucureşti. Oreste. 1998 10. Bucureşti.H. editura Militară. Georgescu. 1991 3. Iaşi.romană. Septimiu.. editura Antet xx Press. 15. Bucureşti. Oradea. 1999 54 . Bucureşti. Manipulatorii sunt printre noi. comunicare. . 2002 8. Bucureşti. Manipularea prin presă. pentru versiunea în lb. De la Publicitate la Manipulare. Opinia publică-strategii de persuasiune şi manipulare. Sonia Cristina. Chelea. Tehnici de Manipulare. Institutul European Iaşi. Comunicarea politică. 2004 Stanciugelu. în ordine alfabetică 1. 2006 4. Bucureşti. 2004 5. 16. Robert B. 11. 2003 Stan. Boyer Henri. editura Economică. Logică Manipulării.Prahova 9. editura C. 1999 Nazare-Aga. Cathala. Isabelle. ediţia a VI-a. Henri-Pierre. 2006 6. Bucureşti 2010 Teodorescu. editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Bucureşti 2011 Volkoff. Gerstle. editura C. Sofia. editura Polirom.Beck. 2009 2. Demonii puterii în democraţie. editura Polity Press. Lull. Dezinformarea-armă de război. Le Bon. Jacques. pentru versiunea în lb. Vladimir. 12. Sebastien. editura Business Tech International Press. 13. editura Taso. 2006 7. editura Humanitas. Filipeştii de Târg.romană. editura Niculescu. Tratat de manipulare. 150 de experimente pentru a înţelege manipularea mediatică.Beck.

independentul.e-scoala. 4.wordpress.com 55 .com www. 3.2.html www.ro www.ro/istorie/partide/practici. Internet: 1.rauflorin. www. 2.dezinformarea.tripod.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful