Organizarea Teritoriului

Emil LUCA

ORGANIZAREA TERITORIULUI

Editura Tribuna Transilvaniei Cluj – Napoca

Emil Luca

I. NOTIUNI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA TERITORIULUI
1.1. Definitie, importanta Organizarea teritoriului, ca stiinta, reprezinta un complex de masuri economico-organizatorice, tehnice si juridice, orientat spre utilizarea rationala a fondului funciar din agricultura, silvicultura, de sub ape, din localitati, din industrie, transporturi etc. Prezentând particularitati specifice în abordarea si solutionarea fiecar ei probleme în par te, organizarea ter itoriului are ca obiect de studiu, pe lânga crearea conditiilor favorabile utilizar ii rationale a fondului funciar, si amplasarea corespunzatoare a fortelor de productie în ter itoriu, echiparea tehnica a teritor iului, asigurarea conservar ii resurselor naturale si delimitarea suprafetelor necesare difer itelor folosinte. Conceptul de organizare a teritoriului are, în general, limite foarte largi. Definitiile formulate în timp sunt adesea diferite de la un autor la altul, fiecare dintre acestia definind notiunea prin unul dintre obiectivele ei caracteristice. În Franta, spre exemplu, Lamour Ph. subliniaza caracterul economic al organizarii teritoriului; Roulin J.M. considera ca organizarea teritoriului este stiinta sau arta care vizeaza organizarea si repartizarea spatiului pentru diverse activitati în functie de necesitatile individului sau ale grupului de indivizi; Petit Claudius apreciaza ca organizarea ter itoriului îi revine misiunea de a realiza o repartitie a indivizilor în raport cu existenta resurselor naturale si cu dezvoltarea activitatilor economice; de Gaulle atribuie organizarii teritoriului remodelarea structurii teritoriale; Roudet P. o defineste ca "geografie prospectiva si sigura a asezarilor umane"; Colin A.

Organizarea Teritoriului

consider a ca "organizarea teritoriului este înainte de toate, nu o tehnica, ci o politica"... (Jacques de Lanversin, 1970). Dupa Lamour Ph. (citat de Bold I ., 1973) organizarea teritoriului a fost considerata, multa vr eme, problema fundamentala a Frantei. De altfel, organizarea teritoriului a reprezentat o pr eocupare prioritara pentru toate tarile Europei Occidentale, înca de la începutul secolului al XX- lea, apr eciindu-se ca prin prima treapta a sa, sistematizarea, trebuie sa se asigure o dezvoltare a teritoriului în raport cu factorii naturali si cu cerintele economice, sociale si cultur ale. În România, ca ur mare a framântar ilor si schimbarilor politice frecvente si adesea brutale, organizarea teritoriului nu a avut o evolutie constanta, într -un concept unitar. Încercar ile de sistematizare a teritoriului din ultimele 5-6 decenii, s-au dovedit, în mare parte, nerealiste, neviabile. Din nefer icire, nici dupa 1990, nu s-a reusit cristalizarea unui concept realist de organizare a teritoriului, pierzându- se, pr in desfiintarea si pulverizarea proprietatilor cooperatiste, unul dintre factorii gr eu de recuper at în activitatea viitoare de organizare a teritoriului. 1.2. Clasificarea activit atilor de organizare si amenajare a terit oriului Organizarea teritoriului, în vederea unei dezvoltari echilibrate a acestuia, se desfasoara pe trei trepte succesive: sistematizare teritoriala, organizarea teritoriului interunitati si (amenajare) amenajarea teritoriului în cadr ul unitatilor. Schematic, cele trei componente ale organizarii teritoriului sunt prezentate în tabelele 1.1., 1.2. si 1.3. (dupa Bold I. si A. Craciun, 1994).

rezervatii naturale zone natural-economice bazine hidrografice. industriale.Emil Luca Planuri de amenajare (sistematizare) Teritorii administrative judet Tabelul 1. pomi-cole interjudetene extractive. comune zone intrajudetene si interjudetene Zone naturale si zone de relief: deal. comune. sate studii de amplasament obiective economice cladiri de locuit si dotari social culturale detalii de amenajare si zone industriale urbanism ansambluri de cladiri si locuinte dotari social culturale Tabelul 1.balneoclimaterice.1. Organizarea teritoriului interunitati (comasari de terenuri si rectificari de hotare) Pe teritorii administrative judete. regularizari zone de protectie Localitati proiecte de dezvoltare a urbane: municipii.piscicole.2. comuna zone preorasenesti zone functionale agricole.viticole. stuficole intrajudetene sau pastorale. perimetre ameliorative sisteme hidroameliorative acumulari. orase localitatilor rurale: centre. câmpie functional economice zona îndiguita perimetre ameliorative sisteme hidroameliorative zone de influenta a lacurilor de acumulare Zona de influenta a autostrazi cailor de comunicat ie canale navigabile magistrale . energetice turistice.

asolamente de restrictie. fructe si • B. ovine – productia vegetala: sere. depozite legume. FNC. Forestiere .Organizarea Teritoriului Tabel 1. topitorii de in si cânepa etc. ferme): taurine. ciupercarii – depozitare. benzi înierbate. complexe vinificare. – b. Organizarea teritoriului în cadrul unitatilor • A. conservare: silozuri.3. folosinte agricole • teren arabil – neirigat. Agricole – a. irigat . culturi în fâsii. societati agricole. prelucrare. agroterase • pajisti naturale. viticole. locuinte etc. pasari. agromec – productia animala (complexe. regii autonome.plan. unitati economice • inspectorate silvice • ocoale silvice • unitati de productie • cultura si refacere • corectarea terenurilor • constructii civile. asociatii agricole. protectie • centre (complexe) de productie – administrare si exploatare: societati comerciale agricole. solarii. SDFV. ferme. hamei. cultivate • plantatii pomicole. porcine. unitati economice (exploatatii) • comune • societati comerciale agricole • regii autonome • societati agricole • asociatii • gospodarii familiale – b. în panta: asolamente.a. cinegetice. obiecte .

potrivit Cartei Eur opeane a Spatiului Rural. Spatiul rural se defineste pr in componenta teritoriala si caracteristici dominante. asa cum sunt prevazute în cupr insul art.2004). Componenta ter itoriala a spatiului rural are în vedere zona geogr afica interioara si/sau de coasta.a) . 2000). evidentiat prin coordonate de or din natural. teritorial.03. institutional. Art. interdisciplinar si integrator (Otiman. c) amenajarile de zone neurbane pentru timpul liber si distractie (sau de rezervatii naturale) d) alte folosinte (cu exceptia celor de locuit). educational. acvacultura si pescuitul. silvicultura. ORGANIZAREA TERITORIULUI SI SPATIUL RURAL 2. precum si cele intravilane. în care majoritatea partii terenului are principale destinatii: ca a) agricultura. b) activitatile economice si culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat. social. notiunea de spatiu rur al se defineste si se caracterizeaza astfel: Art.1. 1. b). c) si d) din Legea .. P. drept o zona interioar a sau de coasta care contine satele si orasele mici. forestiere si/sau aflate permanent sub ape. cupr inzând terenuri cu destinatie agricola.Emil Luca II. Ministerului Administratiei si Internelor si a Ministerului Integrarii Europene (Ordinul nr . managerial etc. 2 lit. industrie. ecologic. Spatiul rural se defineste. servicii). Functiile spatiului rural Conceptul de spatiu rur al este unul complex. apartinând fondului funciar al României. potrivit Ordinului comun al Ministerului Agr iculturii si Dezvoltarii Rurale. 173 din 03. economic. 2. I. jur idic.. având un caracter polivalent. politic. tehnic si tehnologic. Pe de alta parte.

artizanat. pentru prelucrarea si valorificarea materiilor prime pr eponderent locale. silvice. în definirea ruralului. Î n practica Uniunii Europene. la cererea solicitantilor. vor certifica apartenenta terenurilor aflate în proprietatea sau în administrarea acestora la spatiul rural definit conform prezentului ordin. bazat pe densitatea populatiei. regiuni predominant urbane cele în care sub 15% dintre locuitori traiesc în comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat). . republicata.activitati economice de agrement si turism. cu modificarile si completarile ulterioar e. Zona geografica definita conform art.activitati economice neagricole: mestesugaresti si de mica industr ie. servicii si alte asemenea. Conform OECD. individual sau cumulativ. a fost adoptat criteriul OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development). Art. 2 va corespunde spatiului rur al daca sunt dominante.Organizarea Teritoriului fondului funciar nr . urmatoarele caracteristici: a) major itatea terenur ilor sunt utilizate pentru: . 18/1991. piscicole si de acvacultura. mediul rural cuprinde toate localitatile care au o densitate a populatiei mai mica de 150 de locuitori pe metru patrat. regiuni rurale cele în care 15 pâna la 50% dintre locuitori tr aiesc în comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat). 3.ooo de locuitori. La nivel regional (NUTS 3) sunt definite ca fiind: r egiuni predominant rurale cele în care peste 50% dintre locuitori traiesc în comune (cu mai putin de 150 locuitori pe km patrat). 4. . încep sa devina posibile comparatiile la nivel international ale conditiilor si dinamicii mediului rural din Eur opa. b) populatia locala este sub nivelul de 5.activitati economice de productie si valorificare a productiei agr icole. . Autoritatile administratiei publice. Art. În acest fel. precum si activitati de protectie si conservare a mediului.

în perceptia europeana. modelul ecologic. biodiversitate. cupr inzând 45% din totalul populatiei. particularitatile si avantajele modului de viata contempor an rural. I n general. s-au conturat mai multe paradigme de cercetare: 1. ruralul a fost studiat foarte multa vreme din punct de vedere etnografic sau geografic. modelul traditionalist. din perspectiva venitur ilor. confortului si a productivitatii.Emil Luca Aplicând aceasta definitie la populatia UE-25. In România spatiul r ural reprezinta 89% din suprafata tar ii. a unei societati. De-a lungul timpului. comportamentele si simbolur ile rurale traditionale. cercetarile de acest fel cautând sa releve valorile. care considera mediul rur al ca fiind forma genetica a unei societati. ca fiind adevar atul pastrator al spiritualitatii. biotipuri (spatii . verzi). mediu. dar insuficient evoluata si care trebuie adusa la nivelul structurilor ur bane. în general. care garanteaza satisfacer ea a nevoi alimentare. sol. orientata spre conser varea de b resur se naturale (apa. comparabile cu profesiile liberale. de venituri corespunzatoare. în general. functia ecologica . modelul cronoregresiv. 4. peisaj. r espectiv satul. . utilizat. 3. decalajele dintre urban si r ural. protectia mediului etc. 2. . modelul melior ist. aproximativ 57% din populatie traieste în regiuni rurale. aer). În Europa. 45% din totalul familiilor si 46. educatiei. care considera mediul rural. sunt: functia economica . Cercetarile din acest domeniu masoara. în monografiile de asezari rurale. care acoper a peste 90% din teritoriu.8% din totalul locuintelor. se apreciaza ca principalele functii ale spatiului rural. care releva specificitatea. specif icitatii si originalitatii unei culturi.

asumarea responsabilitatii pentru folosirea resurselor naturale si a protectiei mediului. ca fiind îmbunatatirea vietii fiecaruia „acum si pentru generatiile care vor veni”. fiecare dintre acestea dovedindu-se a f i incomplet raportat la multitudinea de fenomene pe care le implica dezvoltarea. politici coerente. 3. extrem de complex si greu de definit. sociala sau umana au fost tr eptat supr apuse. Conceptul de dezvoltare sustenabila promovat de forur ile Natiunilor Unite se refer a. intersectate sau nuantate. 2. în acest fel se face legatur a între ceea ce înseamna economica. un nivel ridicat al angajarii. cu rolul de a asigura si a . Pr actic. se refera la: . accentul în dezvoltarea rurala s-a deplasat dinspre dezvoltarea economica spre dezvoltarea sociala sau umana. 4. largi viata asociativa locala. conceptul de dezvoltare sustenabila. Dezvoltarea sustenabila poate fi definita. Dupa crester i successive pe diver se dimensiuni a fost elaborat un concept mai „acoperitor” decât toate celelalte. în principal. în raportul Natiunilor Unite intitulat „Viitorul nostru comun”. la: 1. valori democratice si protectia dezvoltare mediului. dezvoltar e economica echitabila si echilibrata. care. în sens larg. de-a lungul anilor. Elementul de noutate este omul integrat si în strânsa relatie cu mediul înconjurator. Conceptul actual de dezvoltare rurala este fundamentat pe cel de dezvoltare durabila si are câteva trasaturi fundamentale.Organizarea Teritoriului c functia socio-culturala. Dat fiind faptul ca dezvoltarea este un fenomen dinamic. al coeziunii sociale si al includerii. în principal. deschise si transparente. Functii prioritare. 5. cel de dezvoltare durabila. cum ar fi cea de dezvoltare economica. justitie sociala. În anul 1987 a fost lansat. cooperare internationala pentru promovarea dezvoltarii sustenabile la nivel global. si anume.

Principalele reglementari ale politicii agricole erau prevazute în articolele 38-46 ale Tratatului de la Roma (în prezent. Germania.Dezvoltarea rurala multisectoriala . I. 2005). care se refera la crearea de retele si parteneriate între organizatii internationale. articolele 3238. 2002. agentii nationale sau organizatii ale societatii civile. cu un nivel ridicat al coeziunii sociale si al includerii si asumarea responsabilitatii pentru folosirea resurselor naturale si a protectiei mediului. care se r efera la dezvoltarea mediului rural pr in extinderea mijloacelor de comunicare si infor mare si prin extinderea activitatilor din mediul r ural spre sectorul non-agricol si promovarea agriculturii extensive. Belgia.1. fiind marcat de semnar ea Tratatului de la Roma pr ivind crearea Comunitatii Economice Europene de catre cele sase state (Franta. a carei coordonata esentiala este transferul informational ( conceptul de agr icultura extensiva aici este diferit de cel traditional.2. 2. pusesera bazele CECO (Comunitatea Economica a Car bunelui si Otelului). Politica Agricola Comuna (PAC) în tarile Uniunii Europene Inceputul PAC dateaza din anul 1957. Luxemburg) care.2.. în urma modif icar ilor aduse de Tratatul de la Amsterdam). Dezvoltarea spatiului rural în Uniunea Europeana 2.Emil Luca – Dezvoltarea rurala sustenabila . – Dezvoltarea rurala extensiva sau integrata. în 1952. Olanda. care definea opusul agriculturii intensive). Italia. care presupune dezvoltare economica echitabila si echilibrata. Bleahu Ana. . Articolul 38 (articolul nou 32) prevede ca: „piata comuna se va extinde si asupra sectorului agricol si comertului cu produse agr icole” si ca „operarea si dezvoltarea pietei comune pentru . în vederea abordarii multisectoriale (Otiman P.

si anume prin instituirea unui nivel r idicat al protectiei vamale fata de concurenta straina. o Principiul preferintei comunitar e: este favorizat consumul produselor originare din Uniunea Europeana. o Principiul solidaritatii financiar e: masurile comune sunt finantate dintr-un buget comun. o Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentr u populatia agr icola. o Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori. 1958. Tratatul de la Roma nu explica însa concret cum aveau sa fie r ealizate aceste obiective. De aceea. combinat. produsele agricole circula fara restrictii. Cu aceasta ocazie au fost stabilite trei principii care sa guverneze PAC: o Principiul pietei unice: în inter iorul Uniunii Europene. Mecanismul PAC consta. pentru anumite produse. “Arhitectul” politicii a fost olandezul Sicco Mansholt. prin impunerea de preturi mai mari la produsele din import fata de productia interna. fixarea de preturi comune însotita de un mecanism . prin asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agr icole. în linii mari.Organizarea Teritoriului produsele agr icole vor fi însotite de crearea unei politici agr icole comune”. în protejar ea veniturilor producatorilor agricoli pr in inter mediul preturilor. ministrii agriculturii din cele sase state semnatare ale Tratatului s-au întâlnit la Stresa (Italia) în pentru a se pune de acord asupra modului de transpunere în practica a politicii agricole. respectiv. o Stabilizarea pietelor. si prin utilizarea optima a factorilor de productie. în special pr in cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor agricoli. iar articolul 39 (articolul 33 din varianta noua a Tratatului) fixeaza obiectivele politicii agr icole comune: o Cresterea productivitatii agr icole prin promovarea progresului tehnic. o Asigurarea sigurantei aprovizionarilor. în special a fortei de munca. cu unificarea pretur ilor interne.

care a antrenat cresterea exponentiala a cheltuielilor agricole. produsele carora li s -au aplicat masuri de unificare a preturilor au fost cerealele (1964). Piata agr icola a Comunitatii devenea în acest fel o constructie solida. Trebuie subliniat aici faptul ca. carne de vita. e fectiv. orez. tutun. Treptat. unt si carne de vita). cu diferite grade de intensitate. oua. 1968. Fermele mar i fiind mai eficiente si r ezistând mai bine jocului pietei. carne de pui. Întrucât preturile interne erau mai r idicate decât cele mondiale. cu evolutii independente de tendintele pietelor internationale. plante oleaginoase. . fructe si legume. urmate ulterior (1966) de produse lactate. exporturile trebuiau încurajate prin subventii. datorita insistentelor Germaniei. s -au adoptat masur ile de creare a unei piete unice ( eliminarea bar ierelor tarifar e între tarile membre si instituirea protectiei comune la import). si asupra altor produse: carne de miel. s. PAC a intrat în vigoare în 1962. Pentru alte produse: carne de porc. Î ntr-o prima etapa. Aplicarea acestor masur i a determinat curând efecte secundare nedor ite.a.. vin. masurile s-au extins. când s-au facut primii pasi spre uniformizarea preturilor. De aceea. PAC a început sa functioneze din 1964. în Ideea lui a fost sa provoace o restructurar e a exploatatiilor agr icole în sensul cresterii dimensiunilor lor prin comasar i. dar. zahar. flor i. care la r ândul ei s a transformat în supraproductie. Masur ile comune aveau sa fie finantate dintr -un buget comun.Emil Luca de sustinere a nivelurilor acestora. ar fi fost posibila si reducerea nivelului masur ilor de protectie. ulei de masline. peste. încât în pr ezent circa 90% din productia agr icola a Uniunii Europene este reglementata într-un fel sau altul pr in masuri comune. fara unificarea preturilor. Pr eturile mari garantate au încurajat în mod firesc cresterea productiei (în special la grâu. pretul de interventie pentru grâu a fost stabilit la un nivel mult superior celui de pe piata mondiala. acelasi Sicco Mansholt a initiat o pr ima tentativa de r eforma.

neîntrunindu. dar si a unor complexe probleme mediu. negocier ile din cadrul Rundei Ur uguay si presiunile SUA în directia unei reduceri cât mai substantiale a inter ventionismului agr icol în rândul membrilor Organizatiei Mondiale a Comertului. Primele semne ale unei reforme de proportii întreprinsa de U.E. care limitau dreptul producatorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim al productiei. iar pe de alta. . ceea ce a condus la eliminarea surplusurilor la unele produse agricole principale si la ridicarea standardului de viata al comunitatilor rurale. Cote s-au introdus. precum si a unor excedente la unele pr oduse agricole.Runda Uruguay.E. au aparut sub presiunea internationala exercitata de Acordul General pentru Tarife si Comert . la cereale.se consensul asupra ei. precum si dezvoltarea legaturilor sale comer ciale cu tar i dinafara UE. Reforma nu a putut fi pusa în aplicare. Prin reforma se preconiza reglarea echilibrului de pe piata pr oduselor agricole. ca urmare a favor izarii unor zone mai dezvoltate. Motivele refor mei din 1992 au fost pe de o parte interne. In acel an Consiliul a aprobat un pachet de masuri de reforma propuse de comisarul pentru agr icultura. zahar. produse lactate. externe. de a crea o piata agricola similara ce cea a SUA. înca din anul 1986.Organizarea Teritoriului PAC si-a pastrat asadar caracteristicile si în perioada anilor 70. la care s-a adaugat si intensificarea eforturilor U. Ray Mac Sharry. respectiv. Anii 80 au adus însa unele schimbari. Esenta schimbar ii consta în trecerea de la un sistem bazat pe sustinerea preturilor la un sistem bazat pe sprijinirea venitur ilor fermierilor prin pret si plati directe (compensatorii). In ciuda acestei reforme. într-o prima etapa. s-au mai pastrat înca diferente semnificative între difer ite regiuni precum si între producatori.. deter minate de cheltuieli bugetare mari si supraproductie. Abia în anul 1992 a fost marcat momentul care a determinat o schimbare r adicala în arhitectura PAC. cea mai importanta fiind intr oducerea cotelor de productie.

. carne de vita si unt. dezvoltarea multilaterala a zonelor rur ale .principalele momente în evolut ia PAC . Sablonul urmat a fost în linii mari acelasi: reducerea pretului la cereale. Refor ma a abordat si aspecte structurale: stimulente pentru utilizarea productiei în scopuri non-agricole.18. (Dupa studiul elaborat în cadrul proiectului Phare RO 0006. lapte si pr oduse lactate. în special. însotita de acordarea.02 – Formarea functionarilor publici din administratia locala în afaceri europene si managementul ciclului de proiect. Efectele reformei Mac Sharry au fost încurajatoare. scheme de pensionare anticipata a agr icultorilor. Pentru culturile arabile. s-a introdus totodata conditionalitatea acordar ii lor în functie de „înghetarea” (set-aside. si pe cap animal pentru bovine. grija pentru mediul înconjurator. pe baza propunerilor de refor ma ale Comisiei din documentul Agenda 2000 . în par allel cu crester ea platilor compensatorii. Ceea ce reforma din 1999 aduce cu adevarat nou este acordarea unei importante mult spor ite componentei structurale a politicii agr icole si gruparea acestor masuri – vizând calitatea produselor si a procesului de productie. au fost: o 1957: Tratatul la Roma (articolele 38-46.sub o umbr ela comuna. r espectiv 32-38 în forma consolidata a Tratatului) . catre fer mier i. vita si carne de vita. scoaterea din circuitul productiv) unui procent de 15% din suprafata detinuta. cea a politicii de dezvoltare rurala. cereale. încât o alta a ur mat în 1999 . implementat de “Institutul European din România” în colaborare cu ”Human Dynamics” în anul 2003 si actualizat în anul 2007).Emil Luca Elementul central al reformei l-a constituit reducerea preturilor la pr odusele care generau cele mai mar i surplusur i. I n sinteza. care a devenit astfel cel de -al doilea pilon al PAC. Platile compensatorii au fost stabilite la hectar pentru culturile arabile. a unor sume care sa compenseze pierderea suferita de acestia. stimulente pentru pr otectia mediului.

scaderea preturilor garantate. stabilizarea cheltuielilor agricole.Organizarea Teritoriului o 1958: Conferinta de la Stresa între ministrii agriculturii din cele sase tari membre ale Comunitatii Economice Europene ( CEE) pune bazele PAC. cheltuielile agr icole în continuare r idicate. lapte. o Perioada anilor ’90: lipsa de competitivitate pe pietele internationale deter minata de pretur ile mar i. introducerea primelor masur i de protejare a mediului si pensionar e anticipata a fermierilor . per manentizarea schemei de „înghetare” a terenur ilor ( set aside). introducerea schemei de „înghetare” a terenur ilor (set-aside) si a programelor de extensificar e a productiei agricole. . CEE devine exportator net de produse agr icole. Însa problemele vechi (supr aproductia. subventii la export. o Per ioada anilor ’70: politica orientata preponderent spre sustinerea veniturilor. prelevar i si cote la import. 2/3 din bugetul comun. cheltuielile agr icole cresc la cca. introducerea accesului minim garantat pentru produsele agr icole în proportie de 5% din cererea interna.1994: negocieri în cadr ul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor non-tarifare. reducerea subventiilor la export. o 1962: primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de pretur i. interventia pe piata. reducerea protectiei tarifare. proceduri administrative complicate. efecte daunatoare asupra mediului dator ita caracterului intensiv al productiei. o 1986. o 1992: reforma Mac Sharry: reducerea pretur ilor garantate în paralel cu introducerea de plati compensatorii. carne de vita. cheltuielile bugetare) persista si apar unele noi: dispute comerciale. o Perioada anilor ’80: masur i mai r estrictive: introducer ea sistemului de cote. apar surplusur i de productie în special la cereale.

în veder ea r idicarii nivelului de trai al populatiei r urale.E. Se marcheaza prin aceasta un moment de refer inta în abordarea procesului de dezvoltare dur abila a spatiului rural. Politica Agricola Comuna (PAC) si dezvoltarea rurala Timp de peste doua decenii.2. Abia în anul 1988 Comisia Europeana r ealizeaza prima diagnoza oficiala a spatiului rural. o Iulie 2002: Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de refor ma. care devine pilonul al doilea al PAC. care precizeaza necesitatea coeziunii economice si sociale în cadrul comunitatilor rurale. ci trebuie extinsa si la alte activitati neagricole. implicit. Otiman P. 2005) . posibilitatile de solutionare a problemelor legate de dezvoltare si.2. importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala. (Dupa Vincze Maria. Noi masuri de reforma: reducerea mai accentuata a preturilor de interventie. în perioada 1968-1988. o I unie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reforma a PAC. Politica de dezvoltare r urala a a tarilor din spatiul U. Acest fapt a limitat. evolutia comunitatilor locale rurale.. asa cum s-a mentionat mai sus.Emil Luca o 1999: Consiliul European de la Berlin îsi însuseste documentul strategic Agenda 2000. pr omovând ideea potrivit careia dezvoltarea rurala nu trebuie limitata doar la agricultura. o I anuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi masuri de reforma. 2002. Bleahu Ana. se fundamenteaza pr in prevederile Tratatului de la Maastricht (1993). o 2005-2007: Noua refor ma a PAC va intra în vigoare. cresterea platilor dir ecte. 2000. în cadrul Politicii Agr icole Comune (PAC). . I. problemele spatiului rural european au fost abordate. evident. 2. doar în relatie cu evolutia agr iculturii.

precum si principiile si obiectivele acestei politici. Se consider a ca politica de dezvoltare locala trebuie sa cupr inda ansamblul activitatilor de natur a sociala. economica si culturala. se pr econiza sporirea rolului oraselor mici (care în UE apartin rur alului) si încurajarea procesului de înoir e a satelor. prin debirocratizare etc. o Durabilitatea . telecomunicatiilor etc. urmând sa creasca nivelul resur selor destinate programelor de protectie a mediului.a definit conceptul de spatiu. o Diversitatea activitatilor economice si sociale . Este o caracteristica pe care s-a pus un accent tot mai mare. ocrotirii sanatatii. o Subsidiaritatea . 1996). a ruralului . de dezvoltare a infrastructurii. r egionale.Organizarea Teritoriului O alta etapa importanta în evolutia conceptului de dezvoltare rurala a fost repr ezentata de elaborarea documentului comunitar intitulat Carta Europeana a Spatiului Rural (1995). din mediul rural. Prin stimularea unor initiative pr ivate si comunitare si a unor activitati economice si sociale cât mai diverse. o Abordarea în sistem integrat a dezvoltarii rurale . facând referir i la: o Situarea în primul plan al politicii UE. Este principiul care se refera la procesul de descentralizare a deciziilor si cresterea gradului de colabor are într e comunitatile locale. avându-se în vedere conservarea si perpetuarea identitatii culturale. Se stabileste ca între programele UE. a biodiversitatii. . cele care se refera la dezvoltarea rurala dur abila sa devina prioritare. a surselor de energie. prin mai multa transparenta a acestora. într -un cadru general dar adaptate conditiilor si specificului local. aceste principii au fost redefinite si mai bine conturate. învatamântului. nationale si europene. o Simplificarea sistemelor si reglementarilor menite sa stimuleze dezvoltarea agricola si cea locala. Pr in Declaratia Conferintei Dezvoltar ii Rurale Europene (Cork. a frumusetii peisajului etc. prin care s.

discutii. în primul rând de îngr asaminte chimice. pr intr-o mai buna comunicare. ofer indu-se fiecarei zone sansa de a-si elabor a strategia propr ie de dezvoltare. Este de remarcat faptul ca. pr in dezvoltarea unor relatii de parteneriat etc. 2002). investitiile în fer mele agr icole vizeaza descurajarea intensificarii productiei si sustinerea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul. o . încurajarea pluriactivitatii. prin Agenda 2000. stimularea activitatii de cercetare si inovatie etc. peisajul si animalele de productie. prin atragerea în mai mare masura a resurselor financiare locale si crearea me de creditare care sa permita utilizarea simultana a unor for fondurilor private si a celor bugetare. o Finantarea programelor de dezvoltare rurala. pesticide etc. I. potrivit politicii agricole si de dezvoltare rurala. care vizau cu precadere ameliorarea calitativa a pr oductiei. Principalele dir ectii de finantar e ale UE. stabilite tot la Confer inta Internationala de la Cork (1996) pentru Agenda 2000 (dupa Otiman P. Acest process se realizeaza prin control. protejarea mediului si ameliorarea peisajului (agrosilvic). asigurarea bunului tratament si a bunastarii animalelor.. reducerea costurilor ( având în vedere inclusiv diminuarea consumurilor mater iale. o I ndrumareaactivitatii din administratiile locale si regionale si din organizatiile civice prin spr ijin ethnic.Emil Luca Programarea procesului de dezvoltare rurala în mod consecvent si transparent.). Programele locale de dezvoltare trebuie sa fie incluse într -un sistem centralizat la nivel regional si national. au fost: o investitiile în fermele agricole. Prin aceasta pârghiile mecanismului car e determina dezvoltarea pot fi actionate si controlate unitar. evaluar i. o Evaluarea si cercetarea activitatii desfasurate prin programele de dezvoltare rurala. perfectionari.

Sunt eligibili pentru aceasta actiune agentii economici din spatiul rural. cu statut de fer mier sau pr ocesatori agroalimentari.Organizarea Teritoriului o cheltuielile pentru r esursele umane.. prin masuri f inanciare concrete. completata în 1998). a per mis crearea unui cadru nou de dezvoltare rurala durabila. o finantarea fermierilor din zonele defavorizate si cu restrictii de mediu consta în plati compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protectie a mediului înconjur ator. o finantarea masurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea. întinerirea fermierilor prin schimbul de generatii.a. respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul. Agenda 2000 (1997. care sporesc calitatea pr oduselor. o finantarea investitiilor în pr ocesarea si marketingul produselor agr icole. o finantarea masurilor forestiere concretizate în înfiintarea de noi suprafete împadurite. sporir ea valorii materiei pr ime lemnoase s. dor indu-se pr in aceasta o sustinere mai pronuntata a sectoarelor agricol si silvic si o sporire a . o finantarea masurilor de agromediu constând în platile efectuate catre fer mierii care se angajeaza în acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol. având trei componente: sustinerea fer mier ilor tiner i. Constatându-se fenomenul de îmbatrânire a fermierilor – sefi de exploatatii – UE a stimulat. încurajarea pensionar ii anticipate si stimularea for marii profesionale. investitii pentru procesarea lemnului. acorda atentie pr otectiei mediului si au ca obiectiv desfacerea produselor pe noi piete. în cadrul acestei masuri intra si compensarea pierderilor de recolta sau a cheltuielilor suplimentare generate de programul Natura 2000. reparcelarea si reorganizarea ter enului agricol al fermelor . confor m standardelor cuprinse în acquis-ul comunitar.

Pr in noua orientare a PAC. Ele acoper a patru domenii strâns legate în perioada 2000-2006: refor ma politicii agricole comune. partea a treia cuprinde un studiu de impact privind efectele extinderii asupra politicilor Uniunii Europene. s-a conturat tot mai pregnant un curent favorabil unei dezvoltari rurale durabile. în interconditionalitate cu protectia si conservarea . Agenda 2000 este un program de actiune ale carui obiective pr incipale erau consolidarea politicilor comunitare si stabilirea unui nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006 in vederea extinderii UE. Aceste prioritati au fost transpuse în circa douazeci de propuneri legislative înaintate de Comisia Europeana în 1998. sub for ma a douazeci de texte legislative. economice si culturale a spatiului rural. importanta acestui sector jalonând viitorul Europei extinse. Agenda 2000 este alcatuita din trei par ti: prima parte abordeaza functionarea interna a Uniunii Eur opene. în special reforma politicii agr icole comune si a politicii de coeziune economica si sociala. r eforma politicii structurale.Emil Luca competitivitatii în zonele r urale. partea a doua propune o strategie consolidata de pre-aderare care cuprinde doua elemente noi: parteneriatul pentru aderare si extinderea participarii tar ilor candidate la progr amele comunitare si la mecanismele de aplicare a accquis ului comunitar. conservarea mediului înconjurator si a mostenirii cultural-spirituale. din data de 26 iunie 2003. instrumentele de preaderare. prin asigurarea pe termen lung a dezvoltarii si stabilitatii sociale. componenta de dezvoltare rurala a capatat noi valente în ansamblul Politicii Agricole Comune. cadrul financiar. Consiliul European de la Berlin a ajuns la un acord politic general asupra pachetului legislativ pentru anul 1999. In cadrul Consiliului ministrilor agr iculturii de la Luxembourg. Contine si recomandari asupr a modului optim de a raspunde provocarilor generate de procesul de extindere si propune un nou cadru financiar pentru perioada 2000-2006. la Consiliul European de la Berlin. A fost adoptat in 1999. ceea ce a condus la adoptarea acestor masur i în cursul aceluiasi an.

cum se prefigura de altfel pr in Declaratia Conferintei Dezvoltarii Rurale Europene de la Cork. Otiman P. pastrarii traditiilor si patrimoniului cultural. Acest obiectiv a fost preluat si promovat si de România. 2000. 2005). I.Organizarea Teritoriului mediului si peisajelor. reprezentând fundamentul Planului National de Dezvoltare 2007-2013. pe baza caruia se vor aplica si în tara noastra masurile de dezvoltare rurala. Bleahu Ana.. 2002. a mentiner ii fertilitatii solului. integrata în UE de la 1 ianuarie 2007. . finantate din fondurile nationale si cele europene (dupa Vincze Maria. asigurarii habitatelor si biodiversitatii.

pamântul a avut si are un rol esential în agricultura.5 miliarde hectare de uscat ale planetei. respectiv 10 % din total. sunt integrate în productia agricola. Înca de la începuturi. industr ie. întreaga existenta a omului a fost legata de pamânt si de calitatea acestuia. ar fi . din cele 13. pamântul a reprezentat mereu principalul mijloc de productie al omenir ii. care reprezinta suportul vietii unei populatii a globului aflata în continua crestere. indiferent de destinatia sau de forma de proprietate a acestora. Ca urmare a cresterii impresionante a populatiei globului. In asocier e cu plantele.3 miliarde ha. mai mult decât orice comori. acela de a mânca din “fructul oprit”. drept cadou de mare pret. Indiferent de originile agriculturii. cultivate ori spontane. cu apa si cu soarele. pastrata de la înaintasi. Din nefer icire posibilitatile pamântului sunt într-o prea mica masura valorif icate. transmisa din generatie în generatie si aparata adesea cu mar i sacrificii. Pamântul a fost considerat dintotdeauna drept cea mai de pr et mostenire naturala. fie ca reprezinta perpetua pedeapsa pentru pacatul primului nostru stramos. în amplasarea localitatilor etc.Emil Luca III. Dupa datele FAO. doar 1. fie ca aceasta i-a fost oferita omului de catre divinitate. Rolul pamântului este esential si în alte domenii: transpor turi. EVOLUTIA RESURSELOR FUNCIARE ÎN ROMÂNIA Fondul funciar al unei tari este reprezentat de totalitatea terenur ilor din interiorul granitelor acesteia.

ca urmar e a influentei specif ice a legislatiilor straine. perioada comunista ( 1945-1989).2002). constructii). exploatare si împartire a roadelor pamântului statornicite în perioada premergatoare Mar ii Uniri din 1918. se resimt consecintele raporturilor de proprietate funciara. ideologica. Fiecare dintre acesti factori si-a lasat amprenta. Tar a Româneasca. Reformele agrare premergatoare Marii Uniri Situatia agricultur ii si a spatiului rural al României la sfârsitul secolului XX si începutul secolului XXI este consecinta unui complex de factori de natura istorica. perioada interbelica (19181945). Moldova si Transilvania. Bucovina si Basarabia.. d. juridica.1. sociala. internationala si conjuncturala. asupra proprietatii funciare si a exploatatiilor agricole. politica. economica. într -o masura mai mare sau mai mica. perioada de pâna la 1918. în vreme ce în Transilvania.Organizarea Teritoriului necesara si extinderea suprafetelor cultivate. Fondul funciar in Tarile Române pâna în anul 1918. este necesar a o abordare diferentiata datorita situatiei juridice si politice diferite. cu atât mai mult cu cât din circuitul agricol se pierd anual circa 15 milioane hectare: peste 8 milioane hectare sub asfalt si beton (cai de comunicatie. 3 milioane ha prin eroziunea solului. în ansamblul ei. perioada de dupa 1989 (dupa Otiman P. b. de stapânire.. Bunaoara. agricultura României a parcurs patr u etape importante: a. 2 milioane ha prin extinderea desertului. Pentru a analiza situatia agriculturii românesti pâna în anul 1918 în cele trei provincii istorice ale Romaniei. în relatiile agrare din Principatele Române se simt puternice influente ale raporturilor acestora cu I mperiul Otoman. Se poate aprecia ca. caracteristice fiecarei pr ovincii. 3. r aporturi care favorizau . 1975). 2 milioane ha prin toxicizarea si poluarea industriala ( Buciuman E. asupra evolutiei întregii vieti rurale. c.

1903. pr ecum claca si or icare alta forma de legatura silita dintre acestia. Reforma agrar a din 1864 si legile funciare amintite au contribuit în mare masura la ameliorarea structurii de proprietate din Principatele Române. 1880. numeric minor itar e. S -au elaborat.Agrariar ism. fapt treimi din terenur ile cultivabile în pr oprietatea taranilor. se înlaturau vechi obligatii ale taranimii fata de mar ii propr ietari de pamânt. în elaborarea caruia un rol important l-a avut Mihail Kogalniceanu. prin care se prevedea vânzarea catre tarani a unor loturi de 6-50 pogoane în trupuri compacte din mosiile statului. Transformarile produse în ansamblul economiei românesti la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX -lea si. Madgear u . ca efect al precarei dezvoltar i industriale si comerciale din Vechiul Regat. mai multe legi cu impact funciar. Prin acest act.Emil Luca natiunile dominatoare. 1873. de asemenea. dar nu au rezolvat complexele probleme tehnice si economice ale exploatatiei agricole si starea de înapoiere a taranimii împropr ietarite. cu totul semnificativ. în acest sector mentinându-se multa vreme importante vestigii feudale. Corelatiile dintre evolutia agrara din Pr incipatele Române. Aprecierea corecta a situatiei agrare nu poate fi facuta decât în contextul evolutiei generale a economiei românesti. 1875. ca rezultat al dezvoltar ii industriale. comerciale si financiare românesti si relatiile internationale româno-europene sunt fin analizate de Virgil Madgearu (V. cea mai importanta actiune este reforma agrara din anul 1864 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. începând cu cea din anul 1866 si continuând cu legile din anii 1868.Contributii la studiul evolutiei sociale românesti. Capitalism. se prevedea si trecerea a cir ca doua dar. însa. I mperialism . Pasii realizati în agr icultura au fost. 1884. foarte timizi. dupa unirea acestora din anul 1859. In Principatele Române. . Trebuie mentionat ca evolutia situatiei agrare românesti era în strânsa relatie cu inter esele capitalismului european. din Imper iul AustroUngar si din Imperiul Tarist.au pus amprenta si asupr a dezvoltarii agriculturii.

se mater ializeaza în crearea retelelor de transport. r eforma lui Alexandru Ioan Cuza nu a avut efectul scontat. or dinii juridice de drept burghez. De altfel. în aceasta perioada apare în masa si fenomenul arendasiei care în România. de 645 milioane lei. Ungaria. nu are alta solutie de exploatare. 1936). Tarile Baltice) nu reprezinta. Bulgaria. în perioada 1866. cel putin pentru pr oprietarii-tar ani. asemeni mai multor tari din centrul si estul Europei (Iugoslavia. Cehia. Taranul. instrumentelor de credit si moneda. acest fenomen îl întâlnim si în prezent. cel putin pâna la Unirea din 1859. fiind nevoit sa. mare parte din taranimea moldoveana si munteana ajunge în situatia de neoiobagie.A. In aceasta directie. numai 122 milioane lei era capital r omânesc. aceeasi motivatie a arendar ii sau asocierii. era constrâns sa accepte conditiile de arendar e impuse de arendas. atunci. chiar daca Constitutia din 1866 proclama libertatea personala. prin Legea tocmelilor agricole. Slovacia. iar capitalul românesc era implicat extrem de putin în investitii industriale. el nu are inventarul si capitalul necesar pentru exploatarea terenului agr icol.1915. un mod de exploatare a terenului agricol ci o constrângere a proprietar ului de a ar enda. Polonia. sa contribuie la dezvoltarea industriala a României. Proprietarul. Astfel. dupa mai mult de 100 de ani. Virgil Madgearu apreciaza ca interesele capitalismului european în Principatele Române si mai apoi în Regatul României. în esenta sa. De asemenea. In foarte mica masura capitalismul european era interesat.i arendeze pamântul. din capitalul total investit în industrie. Bucuresti. .Organizarea Teritoriului Editura Economistul S.. având în mare par te. Cu toate ca taranul devine proprietar de pamânt. în absenta capitalului si a activului de exploatare. De cele mai multe or i. In acest cadru economic. în caz contrar terenul sau ramânând în mare parte nelucrat. inclusiv a institutiilor proprietatii private.

în timp ce aproape 921 000 proprietati taranesti pâna la 10 ha nu aveau decât aproximativ 3 153 000 ha (34. cu peste 100 ha. se constata fenomenul de parcelare excesiva si de diminuare a proprietatilor mici si mijlocii (A. Astfel. un numar de aproximativ 4 170 mosier i. se caracteriza pr in preponderenta mar ii proprietati mosieresti.Emil Luca Deci. din aceleasi motive. restul terenului apartinând locuitorilor înstariti din lumea satelor. La aceasta trebuie adaugat ca alti aproximativ 300 000 capi de familie erau lipsiti complet de pamânt. Din anul 1864 si pâna la Unirea din 1918 nu se produc mutatii semnificative în structura agrara din Principatele Române.4% din suprafata agro-silvica a tarii). în 1905. iar sub raport social a diferentierii continue a taranimii. Bucuresti. Privita sub raportul repartitiei proprietatii funciar e. 1939) . agr icultura ocupa la începutul secolului al XX-lea peste 80% din populatie. majoritatea posedând suprafete de pâna la 5 ha. Imprimeria Nationala. Dimpotriva. atât în trecut cât si acum. munca salariata începe sa ocupe . detineau peste 3 810 000 ha teren arabil (57. In conditiile dezvoltarii crescânde a productiei de marfuri. mai multe conotatii negative. Productia de cereale furniza peste 2/3 din venitul social si reprezenta 83% din valoarea totala a exportului românesc. Frunzanescu . la inceputul secolului al XX -lea.Evolutia raporturilor agrar e în România. Dintre taranii cu proprietati sub 10 ha. a extinder ii comertului intern si extern de cereale. în tar a noastra arendarea a avut si continua sa aiba si în prezent. Ca ramura principala a economiei. putem aprecia ca în timp ce în tarile vest-europene. arendar ea era si este un mod de exploatare al terenurilor agricole pe care proprietar ul nu doreste sa le înstraineze sau proprietarul nu ar e capacitatea manager iala si financiara de a exploata ferma (gospodaria) agricola. cu proprietati între 10 si 50 ha. agricultura r omâneasca.2%). doar 176 375 detineau de la 5 la 10 ha.

în conditiile acelei per ioade.Organizarea Teritoriului un loc din ce în ce mai important în economia agrara. împletea sistemul de exploatare capitalista cu cel feudal. care. De asemenea. dezvoltar ea capitalista a . 1970. 1974). sistem succesoral întâlnit în multe tar i vesteuropene. de piata agricola sau agroalimentara. atât pentru pr odusele agricole . trebuie sa remarcam si faptul ca piata agr icola precum si prelucrarea industriala a produselor agricole se aflau la un nivel extrem de redus.a putut aplica succesiunea dreptului de proprietate funciara în cazul primului nascut dintre frati. pentru a-i constrânge pe tarani sa accepte conditiile pr opuse de ei. peste 7 500 masini de secerat etc. care. Constantin Daicoviciu. Pentru a putea obtine. conditii mai avantajoase de arendare si. nu s. De asemenea. car e în 1904 detinea o suprafata de apr oape 237 000 ha în 10 judete) (Stefan Pascu. La noi. pe de o parte. în Pr incipatele Române pâna în anul 1918 nu putem vorbi. Sporul natural al populatiei rur ale si legislatia refer itoare la succesiune favorizeaza divizarea proprietatilor. de peste 11 500 semanatori. 1974). pe de alta parte. Cu exceptia pietei cerealelor. constituind ver itabile trusturi (de exemplu. Aceasta se r eflecta si în sporir ea inventarului agricol detinut de mosier i. mosierii si arendasii nu detineau decât o mica parte din inventarul necesar agricultur ii ( Mir on Constantinescu. în 1905 dispuneau de aproape 45 000 pluguri si tot atâtea grape. Cu toate acestea. Stefan Pascu. împietând asupra crear ii unor exploatatii agr icole organizate pe principii comerciale. din consider ente economice si ale pietei muncii. Capitalismul creeaza piete noi în centrele urbane si industr iale. O caracteristica a anilor de la începutul secolului al XX. în adevaratul sens al notiunii. cât si pentru produsele agroalimentare.materii prime pentr u agroindustrie. Economia capitalista are o influenta puternica asupra evolutiei structurilor agrare si a productiei agricole. Stefan Pascu. marii arendasi se asociau. trustul Fischer.lea o constituie cresterea rapida a marii arendasii.

24 milioane ha. ponderea lor ramânând la 0..66 ha.9%). for marea mar ilor capitaluri financiar e si comerciale atrag dupa sine si în agr icultura aparitia marilor capitalur i în plasamente funciar e. iar suprafata agricola detinuta de acestea se r educe la circa 6. crester ea suprafetelor proprietatilor funciare la limita si peste limita latifundiilor si. pauper izarea unor mase mari de tarani. ca pr oprietatile funciare au crescut. fara putere de tagada (M. în Franta. Georgescu Refor me agrare. Inaintea reformei agrare din 1918. prin consecinta.6% din numarul exploatatiilor . dar cu un r itm extrem de lent.9% din totalul exploatatiilor). Aceasta teza de gândire si ideologie neomarxista o întâlnim si azi la multi oameni politici de vârf din România.60 milioane ha. 1943). Exploatatiile de peste 100 de ha în Franta anului 1892 erau în numar de 33280 ( 0. este acelasi. dupa cum rezulta din datele tabelului 3.1. Mai multi economisti care apartin curentului de gândire mar xist au sustinut ca dezvoltarea industriala. In anul 1930 numarul acestor exploatatii. ca efect al reducerii suprafetei medii de la 368 ha la 227 ha pe o exploatatie mare. In anul 1992 numar ul de exploatatii de peste 100 de ha creste la 47000 (4. aproape 50% din . Bucuresti.36 milioane ha (15. Acestia sustin ca prin liberalizarea pietei funciare s-ar produce acumularea primitiva de capital. practic.Emil Luca agr icultur ii constituie piata pentru forta de munca disponibilizata din agr icultura. în anul 1930 de 11. prin polar izar e.6% din total si detineau 12. revenind pe o exploatatie mare cir ca 140 ha. în anul 1955 de 14 ha. I storia reformelor agrare si a dezvoltar ii rurale din vestul Europei demonstreaza. dar suprafata aferenta acestora se reduce la 7.65 ha. adica 22% din suprafata agr icola a Frantei). Acest fenomen se regaseste în toate tarile vest -europene. Structura Funciara în România . iar în 1992 de 29 ha. în anul 1892 (în urma cu peste o suta de ani) suprafata medie pe exploatatie era de 8. saracir ea majoritatii taranilor si. Editura Bucovina. formarea mar ilor proprietati funciare. Astfel.

In acest an situatia structurii agrare este cea prezentata în tabelul 3. care poate fi usor observata din datele comparative ale tabelului 3.3 1137436 14.5 10-50 ha 36318 3. Ionescu Sisesti si N.2.9 50-100 ha 2405 0.3 1342997 17.6 3810352 48. cu mari pr oprietati latifundiare.La reforme agrair e en Roumanie et ses consequences. 1937) Categorii de proprietati Exploatatii Suprafata Numar % Ha % sub3ha 423047 43.0 Rascoala taraneasca din 1907 si miscarile violente ale acesteia. Totusi.7 Total 964693 100. din car e se retine chiar o crestere cu circa 2% a suprafetelor detinute de marii latifundiari.1. structura proprietatii funciare nu se modifica pâna în 1918.9 673212 8. Structur a agrara din România dinaintea reformei agrare de dupa Marea Unire se poate aprecia ca fiind caracteristica unei economii de tip feudal.6 3-5 ha 321163 33. Române.2 166847 2. Structura proprietatii agricole în Vechiul Regat în anul 1907 (Dupa Gh.0 7826797 100. au determinat autoritatile vremii sa amelioreze prevederile legii învoielilor agr icole si a legii obstiilor de arendar e s. Bucuresti.7 695953 8. Editura Acad. Intre structura agr ara a României si structura agrara a Frantei din acea vreme este o deosebire fundamentala. revenind în medie 707.1 peste 100 ha 5385 0.3. Cornateanu . Tabelul 3.Organizarea Teritoriului suprafata agr icola a Vechiului Regat era detinuta de 5385 proprietari latifundiari.a.2 5-10 ha 176375 18.5 ha pe o exploatatie. .

5 4852.30 1342997 17.20 Total pâna la 50 ha 957527 99.5 14313.5 48.30 Total general 965307 100.70 695953 8.10 3813598 48.70 Total 50-5000 ha 7780 0.26 166847 2.0 33. în vol.3 3.00 7790796 100.P.2 95.64 3810. Constantinescu .1 12572. Secolul XX – Performante în agricultura.30 5-10 ha 176375 18. Structur a proprietatii agricole în Vechiul Regat în anul 1918 (Dupa M.80 3000-5000 ha 112 0.60 3-5 ha 321163 33.09 1236420 15.20 100-500 ha 3314 0.4 0.60 10-50 ha 36318 3.5 711.3 0.2 22.520095 6.41 316385 10.90 3977198 51.0 peste 100 5.40 3153..0 8.9 85.3 21.70 660.1 12.8 10253.70 50-100 ha 2405 0. Ceres.0 10-50 ha 36.6 40. 2002) România Franta Exploatatii Suprafata Exploatatii Suprafata Nr.0 Categorii de proprietati . % Mii ha % Nr.13 302084 10. Situatia comparativa a structurii agrare în Franta (1892) si România (1907) (Dupa I.2.. reforme 1925) Categorii Exploatatii proprietat de Suprafata Numa r % Ha % i sub 3 ha 423401 44. Otiman.L'evolution de la propriete rurale et la agraire en Rouma nie.3.4 30.00 Tabelul 3.01 484367 5.0 27.4 0.60 500-1000 ha 1112 0. mii % Mii ha % mii sub 10 ha 912. Editura Cultura Nationala.9 2 105.Emil Luca Tabelul 3. Bucuresti.10 1187900 14.40 1000-3000 ha 771 0.0 50-100 ha 2.00 673212 8.6 12240. Ed.4 1.26 166. Evolutia structurii proprietatii funciare si a exploatatiilor în agricultura româneasca în secolul XX si probleme ale dezvoltarii rurale.60 peste 5000 ha 66 .

6%. atât dinaintea anului 1867 .7 100 49378. Legislatia agrara. în schimb distributia pe clase de marime este total diferita. de împr oprietarire a taranilor români. a luat forme când extrem de dure (rascoalele taranesti ar delene). când for me pasnice.4 ha. viabile. prin . atât ca numar cât si ca suprafata. dubla fata de mar ile proprietati franceze. iar mar ile latifundii au suprafata medie de peste 700 ha. pe când la noi aceasta clasa are o pondere de numai 10. deci inclusiv în Transilvania. au ponderea cea mai redusa. în timp ce la noi acestea.8 100 Daca suprafata medie pe exploatatie este aproximativ egala în cele doua tari. Legea reformei agrare din anul 1848. desi a avut influente pozitive asupra exploatatiilor agricole din acest spatiu. pr ofitabile. se contureaza tendinta de formare a exploatatiilor mijlocii. au o suprafata medie de 3. care desfiinteaza iobagia în I mperiul Austro-Ungar. In Transilvania. Punerea în aplicare a acestei legi a nenumarate conflicte. iar în România 8. pr in repetate petitii adresate Curtii Imperiale de la Viena. Crisana si Maramures. Astfel. pr evedea împroprietarirea fostilor iobagi cu supr afetele de teren pe care acestia le lucrasera. în numar de aproape un milion.0 100 5702. Ponderea cea mai mar e în suprafata agricola a Frantei o detin fermele între 10 si 50 de ha. Dorinta de emancipare a românilor din Transilvania. în Fr anta. politice. situatia este mar cata profund de apartenenta vremelnica a acesteia la Imperiul austro-ungar. Gospodariile taranesti mici.Organizarea Teritoriului ha Total 965.cât mai ales dupa acest an. înca de la finele secolului XIX. de cele mai multe ori fiind rezolvate în creat favoarea nobilimii maghiare care. unde sunt cuprinse si provinciile Banat. era îndrituita sa judece aceste litigii.3 100 7791. Stapânirea straina în Transilvania si-a lasat amprenta asupr a structurilor agrare. Peste jumatate din suprafata agr icola a Fr antei apartine fermelor între 10 si 100 ha (51 %) .07 ha. de altfel.anul dualismului austro-ungar .65 ha. în Franta fiind de 8. si a structurilor de proprietate ale nationalitatilor locuitoare în spatiul transilvan.

ei aveau în proprietate numai 24% din suprafata agr icola si forestiera a acestei provincii românesti. In Basarabia mai apare. Constantinescu (M. aceasta structura fiind consecinta de secole a politicii de dominatie straina în Transilvania. Populatiei românesti i s-au atribuit. In ceea ce priveste proprietatile mari (de peste 100 iugare). Constantinescu. în timp ce românii reprezentau 63.93 ha. In Basarabia structura propr ietatilor agrare era asemanatoare celei din Vechiul Regat. totusi asupra populatiei majoritare românesti nu a avut efecte benefice. se desprinde cu claritate ideea ca la începutul anului 1918 structura agrara era profund distorsionata în defavoarea populatiei majoritare românesti. Proprietatea latifundiara reprezenta 44.5% din exploatatiile de aceasta mar ime din Transilvania. Dupa anul 1878. Cultura Nationala.1% din suprafata Basarabiei.6%). Suprafata medie. sasi. Bucuresti. svabi). Astfel. proprietatea funciara a statului. fiind concentrata în 2171 propr ietati car e au detinut 1639000 ha. suprafetele cele mai nepr oductive si cele mai inaccesibile exploatatiei moderne.08 ha. ca o caracter istica specif ica acestei provincii. românii detineau numai 2. reprezentând o bipolar itate marcanta. L' evolution de la propriete rurale et la reforme agraire en Roumanie . Edit. In Basarabia structurile rurale au fost puternic marcate de dominatia tar ista din perioada 1812-1918.5%) si proprietatile unor persoane juridice în suprafata de 193000 ha (4. . 1925). restul aflându-se în proprietatea minoritarilor (unguri. pe un locuitor român transilvanean era de 1.75% din populatia Transilvaniei. iar pentru un locuitor minoritar transilvanean era de 5. de regula. taranimea basarabeana este lovita de politica tarista de colonizare straina în Basarabia si de cumparar ile masive de teren facute de catre nobilimea rusa. Din analiza datelor din provinciile inter si transcarpatice pr ezentate de M. în anul 1918.Emil Luca segregarea (separarea proprietatii asupra padurilor si pasunilor) si comasarea proprietatilor în exploatatii viabile. în suprafata de peste 310000 ha (7.

studiind problema agrara pâna în anul 1907. datorita libertatii de înstrainare a proprietatii. Pe de alta par te. la noi Europa detineau 15. cu suprafata medie pe fer ma de 4. A doua caracteristica a structurii agrare românesti în anul Unirii. fenomenul de polarizare este prezent si aici la niveluri semnificative. iar pe de alta parte se polarizeaza marea proprietate funciara care. a structurilor agrare.7% din numarul exploatatiilor.35 ha. Daca în tar ile vest-europene evolutia agr iculturii. pr oprietatile sub 10 ha r eprezentau 51. mica proprietate (ferme sub 10 ha) detinea 78%. Aceste exploatatii. care se contureaza în toata Occidentala înca de la începutul secolului XX.7% din totalul exploatatiilor. Prima caracteristica desemneaza existenta unui numar foarte mare de exploatatii mici. 1918.Organizarea Teritoriului revenind 755 ha pe exploatatie latifundiara.9 ha. f iind de circa 2. Suprafata medie pe o proprietate în Bucovina era mai redusa compar ativ cu celelalte provincii românesti.6% din suprafata agricola a Basarabiei. consta în foarte slaba dezvoltare a exploatatiilor de mar ime mijlocie. structura agrara româneasca înaintea reformei agrare din anul 1918 poate fi apreciata ca extr em de disproportionata. iar marea proprietate (ferme peste 100 ha) detinea 22% din total.9% din suprafata tarii si numai 3. prezentând doua polarizari caracteristice exploatatiilor agr icole de tip feudal. cu o suprafata medie de circa 3.7 ha pe familie. continuau sa se manifeste puternice structuri agrare latifundiare si relatii agrare neoiobage de tip feudal.a produs în paralel cu dezvoltar ea capitalismului.6% din numarul exploatatiilor românesti. la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului XX. In Bucovina. detinea 40. de 520000 ha. în România si în alte tari central si est-europene. având pondere de 95. aflata din anul 1777 pâna în 1918 sub administratia austriaca. Din suprafata agricola a Bucovinei. Constantin Garoflid. afirma: "capitalismul a revolutionat numai raporturile de . desi reprezenta numai 0.4% din suprafata tarii. In sinteza. a tehnologiei de productie si a pietei agricole s.

Desi V. Acestea pr oduc pentru autoconsumul lor. era limitata la necesarul autoconsumului familial. dar produc cea mai mare parte pentru piata. cu exceptia oier itului. de fapt.A. care pot fi def inite ca întreprinderi agr icole. Bucuresti. Acest tip de exploatatie agricola.Agrariarism. Gospodariile mar i. putem aprecia ca aceste gospodarii taranesti se aflau. într -o economie de subzistenta precar a cu o marcanta dependenta de marea proprietate funciara. sunt. Aceasta este explicatia faptului ca în Vechiul Regat dezvoltarea cresterii animalelor. folosesc de cele mai multe ori ca forta de munca excedentul din gospodariile taranesti mici si nu forta de munca salariata. totusi a continuat sa perpetueze sistemul de agr icultura cerealiera extensiva al României.. Gospodaria taraneasca mica nu asigura utilizarea integrala a capacitatii de munca a familiei taranesti. cu o tehnologie pr ecara. nu-si asigura complet necesarul de produse agricole pentru autoconsumul propriu. munca a ramas feudala" (V. puternic racordate la piata agricola si industr iala. la cresterea animalelor de tractiune si într-o foarte mica masura la . Garoflid. puternic influentata si afectata de starea meteorologica anuala. Deci. Proprietatea a devenit burgheza.Contributii la studiul evolutiei sociale românesti. Imperialism . Editura Economistul S. gospodaria taraneasca în suprafata de 3-4 ha pamânt agricol. De asemenea. Madgearu nu împartaseste în mod explicit conceptia lui C. de fapt. chiar daca a avut oarecari rezultate în modernizarea unor ferme cultivatoare de cereale. Caracterul de agricultura cerealiera în Vechiul Regat este dat de faptul ca în întreprinder ile agr icole mari s-au produs cer eale pentru piata europeana.Emil Luca proprietate nu si raporturile de munca. slab înzestrate tehnic în acea perioada. totusi în scrierile economice ale savantului-economist vom gasi explicatii ale mecanismului de functionare a sistemului agrar românesc în pragul trecerii în secolul XX. 1936). Gospodariile agr icole mari. Capitalism. Madgearu . platesc în natura o parte din munca taranilor.

Posibilitatile ce se întrevedeau de catre personalitati precum P. caracterizata de o bipolare excesiva a structurii agrare. tardive si cu o slaba capacitate productiva si reproductiva.1. “Chestiunea agrara” a fost larg analizata si dezbatuta în cercurile politice si în cele economice românesti. Aurelian. au fost autohtone. atât cât a fost în Vechiul Regat. care promova ideea realizarii unei . mai presus de toate. Ionescu Sisesti etc. Prin ur mare. si în celelalte tinutur i ce aveau sa se alature României în anul 1918. iar rasele de animale. Cornateanu. date fiind conditiile diferite de evolutie pe care le-au ur mat satul si agricultura în Regatul României pe de o parte. starea agr icultur ii românesti. I. dar mai pr egnant dupa rascoala din 1907. în ansamblul sau si. M. Iorga. în cea mai mare parte. S. se poate aprecia ca agricultura României Mari. Serban.Organizarea Teritoriului productia animala pentru piata. Kogalniceanu. C. I. Bratianu. N. extensiv si. Garoflid. N.2. Cresterea animalelor s-a facut dupa metode traditionale. C. înca de la sfâr situl secolului al XIX-lea. implicit. C. Popovici Lupa. era puter nic marcata de subdezvoltarea economica generala a tar ii. dominata mai degraba de relatii neofeudale decât de relatii de productie capitaliste. era una cu totul speciala si complexa. dupa anul 1918. în preajma anului 1918. Lahovari. pe de alta parte. 3. Sistemul de agricultura cerealiera a mentinut sector ul de crestere a animalelor. D. punându-se astfel bazele teoretice ale r eformei din 1918. V. la un nivel subdezvoltat tehnologic si biologic. A. Madgearu. Reforma agrara din 1918 Starea satului românesc. N. urmau doua tendinte principale: una. Situatia agriculturii românest i în perioada interbelica 3. V. M. Xenopol.2. Gh. Stere. cu un sistem de productie unilateral.. O.

I.60 România sub 10 ha 8830760 43. multi dintre taranii împroprietariti si.82 peste 100 ha 1844539 44.5 5375 0.0 314558 100.6 300178 95. în urma carora.peste 50 ha 115000 22.3 14600 0.P.9 14. cea mai mare parte a proprietatilor.6 Total 520000 100.35 Basarabia sub 10 ha 2156827 51...Emil Luca exproprier i a mar ilor proprietati.au pierdut.8 28.8 509.05 .40 Total 20134661 100.0 2.0 8.3 12209 3.4..15 Total 7990999 100.8 632.63 Total 4182350 100.9 32348 5.34 Total 7441312 100. urmata de o împroprietar ire a celor lipsiti de pamânt si a celor cu pamânt putin.8 2021820 95.0 13.7 555.05 Regat 10-100 ha 860953 10.6 42.7 4.7 921209 95.56 peste 100 ha 2751457 37.53 Provincii Clase de suprafata Suprafata totala Exploatatii Suprafata medie Cea de-a doua directie si-a gasit mai multi sustinatori.0 199442 100.36 10-100 ha 3195054 15. 2002) ha % nr.0 957307 100. Tabelul 3.18 10-100 ha 180975 4.1 1652 0.9 197790 99.0 5402 0. în lipsa unui minim de mijloace de productie. a doua tendinta sustinea ideea constituirii unor exploatatii viabile prin stimularea pietei libere a terenurilor. Intârziata datorita implicarii României în primul razboi .1 4.0 2111700 100.1 602643 94..62 Bucovina sub 10 ha 405000 77...21 10-100 ha 2153117 28.0 640393 100.0 11.7 849.29 Transilvania sub 10 ha 2536738 34. în asa fel încât proprietari sa devina cei ce-si doresc cu adevarat si au capacitatea sa dezvolte corespunzator exploatatiile agricole (Otiman I.1 2171 0.4 4. îndeosebi ca urmare a exper ientelor esuate prin refor mele anterioare.02 peste 100 ha 3397851 42.2 2.9 75280 3.8 30723 3. Structura proprietatilor rurale în Vechiul Regat al României si în celelalte provincii românesti înaintea reformei agrare din 1918 (dupa Otiman P.8 64.0 9.1 66.4 7. mai devreme sau mai târziu. 2002). % ha Vechiul sub 10 ha 3732195 46.44 peste 100 ha 8108847 40.

Tabelul 3. Transilvania. Banat. Consecintele reformei agrare din 1918 si evolutia agriculturii românesti in perioada interbelica Despre finalizarea refor mei agrare declansate în anul 1918. pe aceleasi principii generale ca în Vechiul Regat al României (tabelul 3. legea prevedea expr oprierea a circa doua milioane de hectare. legea pentru reforma agrara în Regatul României avea sa fie promulgata în 1918. In esenta.9 Transilvania 2751457 1663809 61.. Noua situatie din agr icultura României. cunoscuta si sub numele de Legea Mihalache.Organizarea Teritoriului mondial. se trece. si împr oprietarirea celor îndreptatiti. Dobrogea si Moldova.2 Bucovina 115000 75967 66. Crisana. la aplicarea reformei agrare. se poate vorbi doar odata cu emiterea Legii circulatiunii pamântur ilor. dupa Unir ea din 1918 ( Basarabia. Maramures si Bucovina).1 3. I. Oltenia. cu despagubir e prin plata.1 România 8108857 6008097 74. de asemenea.5).7 Basarabia 1844549 1491920 76. în 20 august 1929. 2002) Suprafata Suprafata Cota de expropriata Provincii latifundiilor expropriere (ha) (ha) (%) Vechiul Regat 3397851 2776401 81.5. Prin acea lege erau suspendate interdictiile de vânzare a supr afetelor agricole (cum prevedeau legile emise pentru aplicarea refor mei agrare). treptat. în ur ma r eformei . prin vânzare.2. provenind din mar i proprietati din Muntenia. In provinciile care au intrat în componenta României Mari. Suprafetele expropriate prin reforma agrara din 1918 (dupa Otiman P.2.

Situatia privind modul de împroprietarire.0 7441312 100.8 (ha) Tabelul 3.0 4182350 100.8 peste 100 ha 3397851 42.4 1354821 4 89043 4.Emil Luca agrare din 1918 este prezentata în tabelele 3.7.5 Total 4182350 100.6 Total 7441312 100.6 Bucovina 826 03 76941 94.7 10-100 ha 3195054 15.0 T ransilvania sub 10 ha 2536738 34.0 Bucovina sub 10 ha 405000 77.0 România sub 10 ha 8830760 43.0 Basarabia sub 10 ha 2156827 51.1 3.4 10-100 ha 860953 10.1 39033 7.5 Regat Basarabia 357016 357016 100.5 Total 520000 100. Structura proprietatii rurale în România.3 2562014 25 620 14 3.8 14838857 73.9 peste 100 ha 8108847 40.6. de tarani Suprafata totala (ha) Suprafata medie îndreptatiti împroprietariti % agricola arabila agric.4 1.3 180984 4.3 2100750 10.5 621450 7.9 peste 100 ha 2751457 37.0 520000 100.6.7 6508596 81. manifestate în pr incipal prin . prin farâmitarea excesiva a exploatatiilor agricole si mentinerea unei dotari tehnice precare. prin reforma agrara din 1918 Pro vincii Nr.5 peste 100 ha 115000 22.6 România 2005477 1 393383 69.8 Total 7990999 100.0 1098045 10 980 45 3.8 860953 10. consecintele au fost negative.0 20134661 100. si 3. înainte si dupa înfaptuirea reformei agrare din 1918 Provincii Clasificare Înaintea reformei Dupa reforma suprafete ha % ha % Vechiu l Regat sub 10 ha 3732195 46.0 In primii ani dupa aplicarea refor mei agrar e.6 3648747 87.6 2.1 T ransilvania 490528 310584 64.9 3195054 15.7 0.0 1087648 14.2 10-100 ha 180975 4.1 352619 8.9 3.3 peste 100 ha 1844539 44.9 480967 92.0 53042 49179 0.5 5067922 39 280 07 3.5 10-100 ha 2153117 28.9 2153117 28. arabila Vechiu l 1075330 648843 60.1 4200547 56.4 Total 20134661 100. Tabelul 3.0 7990999 100.7.

Organizarea Teritoriului

scaderea generala a productiei vegetale si animale (tabelul 3.8.)
Tabelul 3.8. Productiile medii la hectar obtinute la pr incipalele culturi de câmp în perioadele 1911-1915 si 1923-1927 C ultura 1911-1915 1923-1927 % Porumb 1400 1090 77,9 Grâu 1140 870 76,3 Orz 1040 710 68,3 Ovaz 950 720 75,9

Treptat, productia agr icola a dat semne de înviorare, astfel ca, pe ansamblu, se poate aprecia ca per ioada interbelica a fost favorabila constituirii unor exploatatii agr icole de tipur i si marimi diferite, îndeosebi a exploatatiilor mijlocii, asemanatoare celor din alte tari europene, cu agricultura mai per for manta decât a României. Dupa modelul occidental, au fost create în acea perioada, si în România, toate tipur ile de asociatii taranesti: cooperative de productie, de prelucrare si comercializare a produselor agr icole, de aprovizionare, sindicate ale crescatorilor de animale, case de credit, obstii, camere de agricultura, corporatii etc. Aceasta este per ioada în care România a început sa fie consider ata, în anumite cercur i, drept un “grânar al Europei”, ca urmar e a cresterii volumului de exporturi la cereale (1,5 – 3 milioane de tone anual) dar si la car ne (90 000 – 100 000 tone anual). Cea mai mare par te a productiei pentru export provenea din gospodariile mijlocii, care detineau cir ca 2,75 milioane he ctare teren arabil, din care cir ca 2,4 milioane hectare cultivate cu cereale, chiar daca productiile medii realizate erau înca destul de scazute în comparatie cu cele din alte tari ale Europei (tabelele 3.9., 3.10.)

Emil Luca

Tabelul 3.9. Productiile medii de grâu (kg/ha) obtinute în perioada 1928-1936 câtevaîn tari europene (dupa Lazar M., 1940, citat de Otiman P. I., 2002) Tari 1928 1930 1932 1934 1936 Media % Bulgaria 1180 1280 1040 850 1500 1154 127,4 Franta 1460 1180 1670 1700 1290 1504 166,0 Germania 2230 2130 2190 2060 2210 2137 235,9 Italia 1250 1190 1530 1270 1530 1368 151,0 Ungaria 1610 1350 1140 1140 1420 1355 180,0 Iugoslavia 1480 1030 750 920 1320 1181 130,4 România 980 1160 530 670 1020 906 100,0 Tabelul 3.10. Productiile medii la porumb boabe (kg/ha) obtinute în perioada 19281936 în câteva tari europene (dupa Lazar M., 1940, citat de Otiman P. I., 2002) Tari 1928 1930 1932 1934 1936 Media % Italia 1190 1980 2090 2150 2270 1803 174,0 Iugoslavia 1100 1440 2070 1940 2040 1593 153,8 Ungaria 940 1330 1900 1840 1920 1319 125,3 România 620 1020 1250 970 1070 1036 100,0

Chiar daca pe ansamblul sau, agricultura României continua sa se situeze, si în per ioada interbelica, la un nivel scazut, inferior agr icultur ii din tarile Europei Occidentale, se poate aprecia, pe baza unor rezultate statistice din acea perioada (Gh. Ionescu Sisesti, 1921, Anton Golopentia, 1940, citati de Otiman P. I., 2002), ca în unele zone ale României (Timis, Arad, Târnava Mare, Brasov etc) se obtineau productii medii asemanatoare sau chiar superioare celor obtinute în unele tari vest europene. Procesul de dezvoltare si consolidare a exploatatiilor performante din agr icultura României a fost întrerupt în anul 1945, odata cu intrarea tarii sub guvernarea comunista.

Organizarea Teritoriului

3.3. Agricultura României în perioada comunista (19451989) Perioada 1945 – 1989 poate fi considerata una dintre cele framântate si mai complexe, cu consecinte profunde pentru locuitorii satelor românesti. Inceputul perioadei a fost mar cat de reforma agrar a din 1945, pr in care guvernul Petru Groza, de orientare comunista, creat dupa model sovietic, instalat la putere la 6 martie 1945, facea un prim pas spre socializarea agr icultur ii din România. In tabelul 3.11. este prezentata o situatie comparativa a principalelor productii realizate în România, comparativ cu cele din Fr anta, în doua momente importante, 1938 si 1950. Prin Legea 187, pentru înfaptuirea reformei agr are, publicata în Monitorul Oficial din 23 mar tie 1945, s-a trecut la expropr ierea a nu mai putin de 1 109 000 hectare din totalul de 1 468 000 hectare care apartineau proprietarilor cu mai mult de 50 hectare pe exploatatie. In acest fel, erau desfiintate cele mai per formante exploatatii, cele cupr inse între 50 si 100 hectare, odata cu înfiintarea unor exploatatii mici, lipsite de mijloace de productie (tabelul 3.12). O evaluare comparativa a numarului de proprietati si a suprafetelor acestora, pe anii 1930 si 1945, evidentiaza o crestere a numarului total de exploatatii cu nu mai putin de 2,2 milioane, odata cu scaderea suprafetei medii a unei exploatatii, de la 6,1 ha la 2,65 ha, în conditiile în care, în anul 1930 erau luate în considerar e si exploatatiile din Basarabia si Bucovina ( 657 000 exploatatii în Basarabia si 200 000 exploatatii în Bucovina), teritorii pierdute dupa 1945 (tabelele 3.13., 3.14.).

1 7.8 27.3 326. dupa înfaptuirea reformei ( dupa Otiman P.4 956.Emil Luca Tabelul 3.5 20 – 50 ha 22.11.2 0.0 5 . 2002) ) agrare Categorii de proprietati Exploatatii Suprafata agric ola Numar.12.3 3 .7 2474.2 Total 5492. Productiile medii la hectar obtinute la pr incipalele culturi de câmp anii 1938 si 1950 în România si Franta în Produse România Franta 1938 1950 1938 1950 Grâu 1310 804 1900 1800 Orz 724 608 1700 1600 Ovaz 712 544 1700 1400 Porumb 1055 736 1700 1100 Cartofi 8300 7000 12100 12700 Sfecla de zahar 1370 8100 25000 29500 Floarea soarelui 873 420 1000 1400 Tabelul 3.1 3982.9 34.7 2.5 100.7 0.6 1 .7 6.1 42.3 ha 2311.4 10 – 20 ha 80.0 .3 1. I.0 14580.0 Peste 50 ha 15.2 100.0 5. Structura proprietatii agricole în România în anul 1945.5 6.. mii % Mii ha % sub 1 ha 2001.10 ha 363.6 5020.9 36.4 723.3 12.5 ha 697.4 17.5 1096.

2002) Exploatatii Suprafata % Mii ha % Nr.6 100.0 14838.9 peste 100 ha 12. Otiman.7 peste 100 ha .Suprafata Mii ha mii % % sub 10 ha 3020.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.2 100.13. 2002) Categorii 1930 proprietat de Exploatatii i Nr..0 Tabelul 3.4 Total 3280. 1930 (dupa I. vor avea la rândul lor aceeasi soarta.8 12434.5 100. Structura agrara în România. P. mii sub 10 ha 5374.2 0.9 73.otal 5492. odata cu declansarea procesului de colectivizare fortata a agriculturii românesti. la doar patru ani. care scapaser a de furia refor matorilor. fiind derulat pe parcursul a . P.2 100.7 10-100 ha 248.. Otiman.7 10.4 2100. a fost unul extrem de durer os pentr u cei mai vrednici gospodari ai satelor românesti..2 14.6 86.0 14580. Decizia de colectivizare a agriculturii a fost luata la Plenara PMR din 3-5 martie 1948 iar procesul de constituire a “gospodariilor agricole colective”.0 92.14. Structura agrara în România.0 7.0 20134.2 2.0 T Categorii proprietat de i 1945 De subliniat ca major itatea exploatatiilor de 10-20 ha.3 10-100 ha 118.2 1495.0 97. 1945 (dupa I.6 3195.0 15.

16.9 I . Familii 1949 1950 1955 1960 1962 (mii) 56 4.4 29.7 288.0 6.2 78. Otiman.3 .8 St ructura exploatatiilor.92 4187 1420.9 colectivista Proprietate privata 882.A.2 792. iar în tabelul 3.10. pe forme de proprietate. 2002) Suprafata agricola arabila mii ha % mii ha % Tabelul 3. în România. Evolutia procesului de colectivizare în România (Dupa I.6 . Proprietatii private îi mai ramânea doar 6 la suta din suprafata agricola. Se constata ca în proprietatea de sta t sau în cea colectivista .2 4099. circa 882 000 hectare.62 2152 184. în .5 2.9 2.7 76.15. O situatie pr ivind evolutia procesului de colectivizare este prezentata în tabelul 3. la sfârsitul anului 1962 (dupa I.8 7677.0 3.Emil Luca 13 ani.8 9084.0 343. Proprietate 9525.8 7732.7 12.7 61. 2002) Suprafata agrara Felul proprietatii agricola arabila mii ha % mii ha % Proprietate de stat 4292.2 31. P. aproape intra întreaga suprafata agricola a Româ niei.8 6.2 1724.6 64.C. Ani G. este prezentata structura noilor exploatatii. din 1948 pâna în 1962.0 262.din care 1778.2 605.15.16. Otiman. P.0 14. pe forme de proprietate.1 1362.1 1027 67. la sfârsitul anului 1962.8 7.1 4580.0 5398 3294.2 13.5 Tabelul 3.8 17.A.S.6 40.

Otiman.2 milioane hectare (12.2 Polonia 634 14. mai ales în zonele colinara si montana (Davidescu D. Suprafetele irigate în România si în unele tari ale UE (mii ha) (Dupa I. echiparea exploatatiilor cu masini si utila je adecvate. chiar daca nu si foarte performante.4 Germania 330 2. 2002) Nu poate fi trecut cu vederea pasul impresiona nt. s-au creat care au permis.2 milioane hecta re pentru irigatii. 2002) Tari SAU* irigata % România 3102 21.Organizarea Teritoriului zonele montane. Potrivit altor statistici. chiar daca realizat fortat. în sensul cresterii suprafetelor exploatatiilor agricole si a efectuarii unor ample lucrari de îmbunatatiri funciare (a menajarea unor mari sisteme de irigatii. investitiile facute îndeosebi în perioada 1955-1989.1 %). improprii practicarii agriculturii. ori de combatere a eroziunii solului) . circa . proprietatea particulara detinea circa 1.7 Spania 3360 12. pot Dintre fi mentionate: amenajarea a circa 3.8 Grecia 1190 20. de desecare-drenaj.17.4 Franta 1160 3.0 Olanda 550 27. de asemenea.1 Uniunea Europeana 10912 8.6 Danemarca 430 15.8 Italia 3100 18. P.0 *SAU – suprafata agricola utila Prin comasarea si sistematizarea terenurilor agricole intrate în proprietatea statului sau a celor din proprietatea colectivista. Tabelul 3.. aplicarea unor tehnologii moderne conditii de cultura.

Acea sta situatie a reprezentatat o consecinta fir easca a neajunsurilor majore ale sistemului mana gerial.). (Davidescu D. 8 fabrici de pesticide.22.2 milioane hectare amenajate a ntierozional. 196 combinate intercooperatiste pentru cresterea industriala a porcilor si pasarilor.5 milioane tone substanta activa anual. neglijându-se de cele mai multe ori criteriile de calitate. a dotarii tehnice precare. .19). doua uzine pentru fabricarea de utilaje agricole si echipamente pentru irigatii. cu o capacitate totala instalata de 4.18. Trebuie mentionat ca tendinta sistemului era aceea de a realiza mult. nu au fost pe masura asteptarilor.20. 2002) (tabelele 3. 3. pe ansamblul agriculturii în ma joritatea cazurilor. cu o productie anuala de 30 de 000 bucati. ale tarilor din Uniunea Europeana (tabelul 3. prin productiile a gricole realizate.. în ciuda conditiilor ecologice a eforturilor si a sacrificiilor facute. de a impresiona prin cantitate. în anii de vârf ai epocii comuniste. Asa se face ca. De subliniat ca agricultura României oferea . si 3. realizându-se constant. sase uzine de tractoare. cu putere între 45 si 180 CP. a sistemului de retribuire nestimulativ etc. 12 uzine pentru producerea de utilaje si piese de schimb.21. din care jumatate pentru consum jumatate pentru export.). 33 pentru cresterea de fabrici pentru industrializarea sfeclei de zahar etc.Emil Luca 2. zece combinate pentru producerea îngrasamintelor chimice. 60 complexe intercooperatistevacilor de lapte. a gradului scazut de calificare a unor largi categorii de lucratori din agricultura. productii sub 60 la suta din cele României. obtinute deopotriva în productia vegetala si în productia anima la . 120 0 hectare de intern si seretip industrial. rezultatele favorabile. chiar mai putine disponibilitati pentru export decât în perioada interbelica (tabelele 3. 40 de fabrici de nutreturi combinate. a implicarii adesea în procesul de productie a unor factori incompetenti.

8 1:4. Otiman.9 Germania 8.8 Româ nia – total 100.6 1:5. P.9 1:9.S.18.5 1:2.C.1 SAU* / (ha) Raportul UE / RO Belgia 12.3 Spania 37.2 1:8.0 1:2.2 Portugalia 58.A.3 1:3.0 .8 1:1.0 Grecia 30.2 Olanda 10. 2002) Tari tractor UE 19.I.8 Irlanda 34.2 1:8.7 Franta 20.2 Danemarca 16.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.P. 83.0 Sursa: Dupa Anuarul statistic al României 1990 si L’Union Européenne ”. Raport 1992 *SAU – suprafata agricola utila “La situation de l’agriculture dans .9 Italia 12.3 . Încarcatura pe tractor în România si în tarile UE (1989) (Dupa I.A.2 Luxemburg 12.7 Anglia 35.7 1:2.9 1:5. 107.2 1:8.3 1:12.

5 Marea Britanie 134 1.6 3840 1.0 Danemarca 219 2.5 3820 1.6 Kg/ha UE RO : Belgia 273 3.8 Franta 195 2.0 Germania 358 3.9 Grecia 113 1.7 6170 2.3 5790 1.3 Polonia 66 0.5 6070 2.0 România 78 1.1 Italia 121 1.3 Luxemburg 273 3.2 2440 0.Emil Luca Tabelul 3.3 Olanda 307 3./ha RO : UE Cereale 3050 1.a.0 Irlanda 121 1.5 5950 2.6 6450 2.8 1500 0.8 6090 2.0 .0 Uniune a Europeana 149 1.4 3080 1.9 6930 2. Îngrasaminte chimice folosite în România si UE (1990) Tari Îngrasaminte kg s.0 Spania 97 1.9 4720 1.19.

0 tone Se poate aprecia ca agricultura României.9 Tabelul 3.0 1361. a parcurs un drum anevoios.8 288.3 2248.7 656. Iesirea din “lagar” avea sa se produca la de brutal si de dureros. Evolutia productiei medii la cereale 1950-1999 Perioadele 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1954 1959 1964 1969 1974 1979 1984 1989 kg/ha 1050 1260 1520 1960 2310 2920 3080 3070 2710 2900 1990 1994 1995 1999 Tabelul 3. .20.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.5 Porumb 983. lovinduse constant de greutati multe si mari.22.5 307..2 241.8 1109. Exportul românesc de cereale în per ioada 1980-1989 (mii tone) Ani 1980 1985 1986 1987 1988 1989 Mii 1700 841.9 1676.0 832.7 584.1 653.21.0 1605.9 529. cazuta pe nedrept si cu brutalitate sub apa sarea comunista .8 289.9 535.1 Total 2989..3 Orz si ovaz 506.0 853. Exportul românesc de cereale în per ioada 1909-1940 (mii tone) Produse 1909-1912 1920-1924 1925-1929 1930-1934 1935-1940 Grâu si secara 1498.8 775. în urma evenimentelor sângeroase din fel decembrie 1989.7 289.6 120.1 176.

la farâmitarea excesiva a suprafetelor fermelor colectiviste si a celor de stat. Din nefericire. (Legea 18/1991) se «lichideaza» fizic fostele CAP -uri pr in restituirea proprietatilor funciare «pe vechile amplasamente». la economia de piata. er a fapt cunoscut înca de la începutul secolului XX.16 parcele . Agricultura României dupa 1989 Anul 1989 a reprezentat pentru întreaga economie a României un moment de rascruce. odata cu trecerea la aplicar ea Legii Fondului Funciar.2 milioane exploatatii în marime medie de 2. Ideea a fost promovata si de alti importanti oameni luminati ai perioadei interbelice. care sa beneficieze astfel de avantajele evidente ale marii propr ietati: "Pr in organizarea cooper ativelor agr icole de productie. profesorul Gheorghe Ionescu Sisesti.. afir ma profesorul Sisesti. acesta sustinea ca “este necesar sa se creeze un sistem de încurajare pentru întemeierea de lucru în comun a pamântului taranesc”. In ciuda asociatiilor acestor realitati. schimbarea nu s-a facut câtusi de putin rational. toate avantagiile specifice mar ii propr ietati se pot r ealiza în pr oprietatea mica". profesorul Ionescu Sisesti a militat pentru înfiintarea si consolidarea unor forme asociative de exploatare a terenului. In revista «Viata agricola». In acest fel au rezultat nu mai putin de 4.. Ajuns ministru al agricultur ii. între care si profesorul universitar Virgil Madgearu. de revenir e de la un sistem controlat de statul comunist.Emil Luca 3.3 ha. fiecare farâmitate în 5 . trecându-se cu îndârjire. Afirmatia apartine unuia dintre intemeietorii cercetarii stiintifice din agricultura româneasca. ca "mizer ia în care se sbuciuma tar animea noastra îsi are originea în star ea de pulverizare a pamântului".4. si atribuirea acestora fostilor proprietari sau urmasilor acestora. Ori. imediat dupa caderea regimului comunist.

depasind de 2. cum s-a întâmplat dupa 1989. ceea ce reprezinta 75% din suprafata agricola cultivata si din care mai mult de jumatate apartine unor proprietari care locuiesc la oras sau au alte profesii decât cea de agricultor. devenind tara cu agricultura cea mai farâmitata din Europa. La acestia se mai adauga un numar tot mai mar e de locuitori ai satelor care nu mai sunt apti de munca (Timariu G . de altfel.” O situatie privind suprafetele agricole si neagr icole ale României în 1993..7 ori chiar situatia înregistrata din acest punct de vedere în perioada interbelica. “nu s-au obosit nici cel putin sa studieze experienta r eformei agrare din 1918-1922.1922 a necesitat peste doi ani de pregatire”(Davidescu D. 2002). si de catre alti specialisti.Organizarea Teritoriului izolate.24. majoritatea fara nici o pregatir e în domeniu. România a atins un record cu totul nedorit. Judecata reputatului academician David Davidescu a fost emisa. Punerea în practica a r eformei agrar e din 1918.. Este greu de înteles cum cei care au elaborat si aplicat legea 18/1991. în ultimii 45 de ani.23 si 3. . ale caror pareri nu au fost însa ascultate si nu au contat în anii postdecembr isti: “legiuitorul din 1991 nu a tinut seama de un fapt elementar si anume ca. societatea a evoluat si ca tehnica agr icola a evoluat si ea si ca nu este cazul sa ne întoarcem la agricultura dinainte de 1948. In aceasta situatie se regasesc circa 10 milioane hectare. Astfel. este prezentata în tabelele 3. care a fost pusa în practica de specialisti agronomi si nu de primari. dupa primul val de farâmitare. 2004).

685 1.142 146.110 303.469 11.8 85 58 .553 1 15.1 28 1 01.920 511.418 83.290 5.800 41.512 86.353 702.028 1.072 1 07.6 05 1 11.1 26 4 36.546 118.312 68 .152 56.9 79 12.933 104 77.5 75 20 .4 10 8 .156 1 48.977 409.537 9.837 65 .217 122.542 813 32.262 3.5 93 233 10.708 290.513 184.607 30.079 30.891 1 .620 430.111 346.175 101.815 402.458 416.140 8.750 202.210 39.007 388.604 2.502 387.328 .148 117.377 56.432 6.477 399.805 86.7 35 1.018 700 29.2 10 3 .337 7.750 10.572 14.995 26.428 2.631 548 197 40.877 4 .188 8 .642 174.175 337.1 87 1 90.445 295.909 30.626 442.720 301.820 4 .328 255.756 14.771 1 61.149 249.264 70.943 75.381 177.889 75.443 348.518 163.228 1 27.424 1.908 17 .1 55 17.689 1.314 1 01.6 24 89 .327 169.695 623 6.4 57 10.488 22.711 4 .860 376.026 357.071 323.502 496.0 49 3 .3 99 77 342 7 .960 59 .434 42.1 38 3 .537 17.328 116.266 1.416 249.027 2.720 4.793 .573 1.489.5 66 1 .135 79 .561 1.8 18 1 .262 5 .538 13.027 5.711 10.6 89 1 18.173 9.817 27.7 70 80 . 1993 (ha) Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 JUDETUL Arabil Pasu ne Fâneata Vii Livezi Total agricol TOTAL ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA N.0 00 8 .422 4.537 2.556 17.902 4.198 275.805 253.524 19.870 63.735 90.652 255.126 63.679 246 9 .595 74 .6 45 29.890 30 .237 181.0 31 3 .186 40.732 222.4 69 35 .572 4.832 3.262 92.741 220.468 44 .384 11.472 251.728 146.918 118.660 345.738 348.452 26.0 86 42 .133 284.971 539.375 9.696 186.235 293.498 25. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 9.766 7.3 94 4 .697 424.117 275.171 257.343 499.705 67 .037 17.107 39.506 12.7 42 1 .606 185.424 307.2 24 12. Situatia suprafetei agricole a României pe judete.995 5.796 85 20.982 11.519 2369.8 31 4 . BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.536 380 29.915 4.264 18.3 29 71 .682 297.675 71.377 279.513 311.3 99 20.1 25 10.36 2.079 1 .119 317.984 383.540 5.589 250.210 13.537 10.2 72 85 .832 146.974 349.945 5 .398 10.1 69 1 13.120 6.496 130.857 102.759 584.3 64 1 19.8 09 1 48.23.1 63 1 40.284 290.341.062 324.121 8.469 84 .370 362.064 170.9 28 57 .187 291.325 85 .519 380.124 4.9 88 10.245 482.Emil Luca Tabelul 3.204 477.7 35 44 .336 460.254 406.1 82 8.846 372.5 19 80 .935 103.0 42 1 07.118 92 .110 29.

645 37.157 77 5.009 17 6. 45 045 4 39 .661 19.472 287.485 13.060 157.3 18 13 .50 1 2. 627353 17.560 25.751 19.516 7.190 48.520 17.478 18. crt.906 19.550 12.785 38 6.394 13.351 14.103 8.587 44 1.925 37.800 13.745 17.4 92 11 .018 110.666 6.172 17.090 7.274 505.082 50 9.24.97 7 18 .495 13.515 77.848 82.375 9.633 273.885 14.311 8.368 324.737 12.1 20 4.293 11.109 88 2.1 49 6.606 10. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 TOTAL AL BA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.03 0 3.703 18 2.830 169.130 11.9 18 2.447 357.95 6 21 .638 305.433 184.482 16.400 7.906 15. pe judete.625 167.201 199.295 487.149 261.477 48 5.303 191.961 10 5.017 95.897 15.186 289.1 21 33 31 .375 64.971 25.315 23.342 15. balti 892623 6.672 109.217 30. 23 889 071 62 7.001 16.20 0 9.569 338.468 124.868 143.434 6.705 50 6.113 289.976 50 6.745 152.576 61 0.735 89.654 212.820 81.407 25.451 192.4 73 7.734 13.150 10.181 25.548 44.289 54 7.758 456.047 11.709 254.489 11.545 312.558 63 0.890 9.743 JUDETUL Paduri Ape.849 9.855 98.698 18.515 Teren neprod.877 9.740 409.127 58 5.273 10.725 14.312 261.994 6.452 14.075 53 1. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 6681057 226.060 24.037 11.561 155.76 1 6.915 8.718 201.445 6.706 10.969 13.019 205.240 85 5.107 11.132 6.350 57 8.295 29.78 6 14 .0 37 15 .433 6.223 169.03 7 10 .65 3 3.713 8.068 10.251 5.614 54 9.636 57.97 0 11 .227 13.790 95.478 Drumuri 394012 9. 1993 (ha) Nr.840 57 8.171 106.335 14.219 9.148 9.889 9.158 8.5 67 2.545 33.291 34.920 257.063 140.574 13.235 8.948 281.302 6.36 2 22 .812 6.3 43 3.828 47 1.579 29.778 452.735 12.266 147.127 74 1.255 85 1.661 14.50 2 5.822 8.130 37 0.5 21 6.143 17.602 56 0.421 72.518 9.80 8 34 . Situatia suprafetei neagricole a Româ niei.4 19 6.944 18.136 49 3.491 11.620 49 8.013 309.091 251.212 4.654 18.86 5 11 .031 66 2.761 207.140 70 7.289 67 1.8 82 6.988 107.565 17.356 78.751 10.825 230.510 5.072 195.04 9 14 .101 14 6.638 15.306 11.352 4.339 12.605 57.749 337.045 319.678 17.079 8.829 21.9 80 9.067 203.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.606 12.978 86 9.740 20.007 10.375 120.056 7.014 235.958 Curti constr.5 25 14 2 1.848 17.891 167.276 14.195 148.5 37 8.05 2 12 .297 7.89 6 13 .29 7 49 Total neagr.933 9.391 9.18 2 6.490 70 6.706 9.393 14.947 6.885 84 9.109 11.421 9.351 216.828 353.6 16 19 .918 232.115 .905 8.349 10.879 11.867 238.10 6 3.375 8.051 8.219 5.052 75 4.222 78.267 14 5.972 22.042 9.171 66 3.882 35 2.438 54 3.215 199.879 14.560 53 6.650 17.681 4. 9064000 299.5 51 22 .712 6.580 9.142 11.195 83.743 TOTAL TERIT.037 11.849 3.429 171.

magari etc. ce se iroseste cu fiecare zi. Este greu de vorbit de generalizarea mecanizarii în efectuarea lucrarilor solului câta vreme animalele (cai.. au fost vandalizate de catre noii proprietari. iar timpul le-a invalidat tezele. câta vreme echipamentele de udat si celelalte dotari de pe aproape toate cele peste 3. are prea putine lucr uri în comun cu orice cucerire a cer cetarii stiintifice. deciziile mar i pentru soarta agriculturii au fost luate în pr ipa. vaci... cu pierder i de miliarde de lei pentru tara româneasca”.) pot fi întâlnite pe mai toate brazdele din zonele agricole ale României. este greu de aplicat oricare dintr e tehnicile moder ne de utilizare rationala si de conservare a solului .. sub presiuni diverse. ca urmare a exageratei farâmitari a parcelelor. boi. din mass media sau si-o imaginau ca niste romantici. absolut necesare într-o agricultura sanatoasa si într -o Românie în care anii secetosi sunt mult mai frecventi decât cei normali ori cei ploiosi. profund incompetenti.26. In tabelele 3. cele de desecare drenaj si de combatere a eroziunii solului în România la 31 decembr ie 1989 . Lenin si nici foarte multi dintre domnii nostri teoreticieni de dupa 1990 nu aveau radacini rurale si nu cunosteau agr icultura decât din carti. ca niste amatori. pe de alta parte.. si a dotarii cu totul pr ecare. Cum se poate vorbi de extinderea sistemelor de irigatie.25 si 3. pe de oarte..Emil Luca Din pacate. însa ei au elaborat «tezele» privind colectivizarea (socializarea) si apoi decooperativizarea (lichidarea CAP -urilor) . Se poate aprecia p ca agricultura româneasca a începutului de mileniu tr ei.marea bogatie a României. sunt prezentate sistemele irigatii. Iata aprecierea academicianului Davidescu în aceasta directie: “Este drept ca nici Marx. de catre factori cu gr ad foarte scazut de competenta sau. de cele mai multe ori. Care sunt consecintele deciziilor luate în 1989 si în anii care au ur mat? In cele mai multe dintre noile exploatatii agricole.2 milioane hectare amenajate în 1989.

314 162.500 20.096 1.228 26.466 9.078 33.466 4.575 28.737 4.116 169.092 9.196 10.280 130.471 445 355.042 12.441 1.183 193.129 17.955 144.012 42.180 51.961 10.401 11.583 3.130 35.066 819 1.776 941 4.551 7.066 6.234 3.789 37.Organizarea Teritoriului Tabelul 3.085 19.650 819 75.316 165 460 3.310 159.087 17.216 159.656 304.477 1.950 819 79.927 14.524 28.169 3.513 5.966 2 .632 359.724 7.552 7.129 173.883 4.789 38.864 234.243 1.581 941 23.969 819 70.283 45.082 4.151 162 .475 2.908 3.676 29.163 3.461 28.017 2.223 8.892 398.928 5.175 15.433 60.873 145. Suprafata amenajata cu lucrari de irig atii la 31 decembrie 19 89 Din care: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 JUDETUL TOTAL Sisteme locale ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.557 378.565 4.343 3.550 3.538 193.653 379.250 4.083 24. CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 4.9 10.684 2.431 941 22.034 12.461 13.554 10.120 358.582 336.270 445 353.466 9.884 78.551 32.127 1.428 810 5.312 7.220 775 7.160 2.490 1.160 1.887 32.247 4.075 422.452 5.689 11.247 305 9.380 445 13.864 241.828 1.181 1.114 305 5.514 15.694 3.160 2.114 6.925 2.448 4.579 2.852 25.765 4.000 22.168.401 941 23.500 445 371.603 199.360 158.720 308.773 4.456 3.379 162.718 35.291 7.700 3.174 305 8.384 62.235 Amenajari Agricol Arabil TOTAL 3.747 27.252 7.25.692 203.089 234.236 28.526 62.205 31.915 1.490 3.628 3.624 11.662 36.579 31.697 37.520 229.367 4.272 316.133 4.250 3.271 430.011 26.738 24.154 10.955 430.650 .512 284.888 153.318 160.926 27.257 15.692 2.595 52.070 2.161 17.934 3.704 1.224 305 9.884 139.360 169.496 178.417 2.610 10.989 5.5 43 3.480 3.987 31.163 6.699 166.065.329 34.297 44.00 6.782 7.939 24.466 9.

912 140.142 1.1 92 5.316 7.559 18.780 17.158 7.448 73.001 4.197 50.612 202.4 64 1 15.6 75 29 .E.442 21.900 15.120 52 .448 75.269 10.2 38 1 08.431 35 .322 432.675 29.27 3 5.186 12.059 27.229 36.240 323.463 80.411 1.688 3.115 165.541 80.994 24.S.769 1 04.739 33 .34 8 4.5 53 37 .961 10.687 36.192 8.66 8 7.866 83.350 95.760 2.246 27.18 7 3.786 63.125 2 5.11 7 1.1 15 64 .220 2.048 44.986 12.866 74 .739 39.550 1 10 C.298 95.811 72.4 35 51 .650 37.18 7 1.20 0 4.078 13 .178 38.837 267.146 38 .709 11.9 76 83 .02 6 2.105 8 03 2.09 4 1 0.30 4 6 90 6.40 4 6 79 6.097 8.845 849 127.913 8.388 165.155 13.991 54.155 13.819 9.702 60.238 108.220 1.024 95.49 8 4.510 51.150 75.1 80 42 .6 87 34 .984 42.590 3.895 10.559 37.733 3.174 54.825 226.786 14.7 60 2.381 161.890 51 .309 3.536 48.2 84 50 .786 55.040 1 2.322 432.131 78.670 52.26 8 5.727 41.9 29 22 .6 73 36 .39 1 4.276 52.464 115.Emil Luca Tabelul 3.240 2.765 3.222 13.915 111.606 2 89 37 5.241 267.910 41.210 50 .4 18 94 .723 89.801 37.196 10.889 8.7 88 Din care: TOTAL Sisteme Amenaj locale 2.526 64.623 165.477 32.217 47.723 86.057 52.4 87 1 77.038 30.53 9 1 9.994 24.173 60.731 7.338 168.150 1 0.S.94 8 2.078 13.296 7.E.338 169.284 14.674 23.6 34 10 .455 222.397 25.0 38 30 .26.667 48.180 53.309 3.742 33.368 56.491 44.370 68.984 47.664 83.4 63 78 .915 111.27 42 .835 7.7 39 8.8 22 49 .17 1 1.739 35.623 169.532 144.991 50.508 232.671 35.2 68 47 . CALARASI CLUJ CONSTANTA COVASNA DÂMBOVITA DOLJ GALATI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMITA IASI MARAMURES MEHEDINTI MURES NEAMT OLT PRAHOVA SATU-MARE SALAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIS TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA BUCURESTI 10.586 38. JUDETUL TOTAL Sisteme Amenaj TOTAL 3146399 3020217 1 26182 2222252 2093706 1 28546 . la 31 decembrie 1989 Nr crt DESECARI Din care: locale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 ALBA ARAD ARGES BACAU BIHOR BISTRITA BOTOSANI BRASOV BRAILA BUZAU CARAS-S.468 2.62 0 3.111 49.435 51.898 36 .986 60.81 4 3 20 6.58 3 38.567 104.8 45 34 6 1 12.440 9.6 67 43 .6 60 2.8 94 1 61.394 33.477 27.178 37.863 1 2.247 50.22 8 8. Suprafata amenajata cu lucrari de desecari si C.37 0 4.487 6 20 1 53 1 5.

. absolut obligator ii. .2 milioane capete). 2004). De subliniat ca mânia revolutionara s-a facut simtita mult mai larg. 33 de fabr ici de zahar. ori cu cele pe care s-au efectuat lucrari de prevenire si de combatere a eroziunii solului? Cum se vor organiza asolamente rationale. De asemenea. Doar între 1990 si 1993 au fost sacr ificate 55 la suta din efectivele de bovine (circa 2..8 milioane capete). în cresterea gradului de fertilizare si a conservar ii calitatilor solului? Sunt întrebari la care raspunsur ile optimiste sunt tot mai greu de identificat. prin lucrari costisitoare de desecare si dr enaj. Ungaria. au fost alungati din fermele fostelor CAP peste 30000 de specialisti agr icoli etc (Timariu G. doar 18% din suprafata agricola apartinând fermelor familiale de 1-40 ha. fabr ici de prelucrar e a inului si cânepii. au fost demolate nenumarate spatii de productie si adaposturi de animale din fostele cooperative agr icole. celelalte tar i din Europa. dupa reunificarea cu Germania Federala. care a urmat un traseu cu totul or iginal.. Slovacia). au pastrat exploatatiile în marimile fostelor CAP si IAS. în proportie de 70-90%. în mar imi de 1000-5000 ha si asociatii familiale de 300-500 ha pe 82% din suprafata agr icola. nu a farâmitat nici ea marile exploatatii agricole.9 milioane capete) 70 la suta pasari (34 milioane capete). Comparativ cu România. organizând societati agricole cooper atiste pe actiuni. Situatia este apropiata si în alte tari vecine României. 67 la suta porcine ( 3.. Germania Democrata. fabrici de prelucrare a fructelor si legumelor..Organizarea Teritoriului Ce se va întâmpla cu suprafetele care au fost amenajate împotriva excesului de apa. la rândul lor. au ramas nefolosite si paraginite spatii de prelucrare a produselor agr icole cum sunt: centr e de vinificatie. au fost defrisate suprafete de circe 76 000 ha cu livezi moderne de pomi. asupra fenomenului din agricultura României din primii ani de dupa 1989. Aprecierile unui important fermier amer ican. inclusiv Bulgar ia si chiar Moldova. nu doar în pulver izarea suprafetelor agricole. David Garst. foste comuniste ( Republica Ceha. 62 la suta ovine (6.

întocmite de institutii specializate de la nivel central. O crima rezultata din salbaticie. sau pr in arendare. este o crima. Greselile pe care le-ati facut prin divizarea agriculturii nu tin de capitalism. prin asocierea propr ietatilor mici. cele scontate. nu din principiile capitalismului. Din pacate.G. ca exploatatiile agr icole asociative sau cele rezultate prin arendare vor beneficia de facilitati financiare din partea statului similare celor practicate în statele Uniunii Europene.U.Emil Luca sunt edificatoare: “Ceea ce ati facut dumneavoastra prin divizarea pamântului. pe baza unor studii si pr oiecte de organizare a ter itoriului. nici legislativul si nici executivul României ( Parlamentul si Guvernul României) n-au reusit sa identifice or i sa elaboreze pâna în prezent adevaratele masuri menite sa contribuie la redresarea situatiei din agricultura.108 din 27 iunie 2001. poate. la fel ca si ale altor încercar i ulterioare de stimulare a asocierii si comasarii pe aceasta cale a suprafetelor mici în vederea realizarii unor exploatatii competitive. în asa fel încât pe acestea sa poata fi promovate tehnologii moderne de productie.) nr.. judetean si local. conform ordonantei de urgenta. ur ma sa se realizeze. de asemenea. Distrugerea capitalului nu poate însemna capitalism. sa stimuleze asocierea gospodariilor de subzistenta si transformarea acestora în exploatatii agricole comerciale. Infiintarea si organizarea exploatatiilor agricole comerciale. Se prevedea. efectele ordonantei. înca.. Ordonanta de Urgenta a Guvernului (O. dupa anul 1989. care prevedea dimensiuni minime pentru exploatatiile agricole comerciale stimulate a se constitui. Din pacate. nu au fost. Merita amintita în acest sens. de subzistenta. . Ati vrut sa eliminati comunismul si ati instalat saracia”.

amplasarea rationala a întreprinderilor pr oductive s i a zonelor agr icole.1. transportul si administr area apei de irigatie. zonarea functionala a teritoriului. dotari economice. economice si legislative relative la terenurile agricole. evacuarea apei în exces. A. economic si demografic (Timariu Gh. 1994). Sistematizarea poate avea în vedere teritor iul unei tari. al unor r egiuni cu conditii asemanatoare. SISTEMATIZAREA TERITORIULUI 4.Organizarea Teritoriului IV. reprezentând un mijloc de îmbunatatire a valorif icar ii posibilitatilor teritoriului din punct de vedere fizic. Bold I. Actiunea de sistematizare a teritoriilor agricole urmareste r ezolvar ea în conditii optime a tuturor exigentelor moderne si de perspectiva: circulatie.. In toate cazurile sistematizarea teritoriului tinde spre r ezolvar ea în complex a problematicii legate de dezvoltarea s i utilizarea resurselor teritoriului. 1973. stabilirea mar imii optime si a profilului economico-social al acestor a. si colab. Consideratii generale Ca prima etapa a organizarii ter itoriului.. teritoriul judetelor. la circulat ia fortei de munca si a materialelor în scopul obtiner ii unor rezultate economice optime. administrative. Craciun. sistematizarea cuprinde ansamblul unor actiuni de lunga durata care au ca obiectiv transformarea si remodelarea teritoriului în concordanta cu scopurile ur marite de catr e societate. Sistematizarea teritoriului este un ansamblu de masur i tehnice. comunelor sau al localitatilor. la desfasurarea activitatii pe aceste terenuri. Bold I. Sistematizarii îi revine misiunea de a solutiona întreaga pr oblematica legata de cresterea localitatilor. 1965. aductiunea. a spatiilor de locuit si a celor social- ..

Prin aceasta s-a încercat si. rezolvarea unor probleme legate de specificul local. diferitele construct ii.. se evita.Emil Luca cultur ale. 4. ridicarea standardului de viata al locuitorilor din spatiul rural.a acordat în ultimul secol. un rol apar te îl are gospodarirea eficienta a suprafetelor agr icole.2. în cea mai mare masura s-a reusit. In cadrul sistematizarii teritoriului. a bazelor sportive. Pentru ca adesea satele constituie puncte de atractie pentr u turism. în conditiile r espectar ii cerintelor economico-sociale. Aceasta functie a sistematizarii ar e în vedere: identificarea masur ilor pentru conser varea si utilizarea r ationala a fondului funciar în concordanta cu conditiile geografice. prevedea. sunt plasate la periferia localitatii sau în afara ei. fermele etc. în tarile Europei Occidentale. a retelelor de cir culatie. pe cât se poate. r epartizarea teritoriala a productiei agricole si forestiere. dotarea cu lucrar i tehnico-edilitare. de aspectele estetice s i de corelarea cadrului construit cu mediul înconjurator (Bold I. atribuirea de teren cu potential redus de productivitate pentru obiectivele economice. sistematizar ii zonelor rurale. ur matoarele faze ale acestui proces: . 1973). atelierele. în sinteza. prin separarea zonelor de locuit de zonele cu alta destinatie. depozitele. De asemenea. Un studiu realizat în Franta de catre Delegatia pentru Amenajarea Teritoriului si pentru Actiune Regionala (DATAR) pentru sistematizarea teritor iului tarii. Sist ematizarea teritoriului în alte tari O impor tanta deosebita i s. spre punctele de interes. au fost dezvoltate unitati de deservire moderne si s-a facilitat accesul. De obicei. economice s i sociale concrete. plasarea unor artere importante de circulatie pr in centrele locuite.

zone agricole mentionate ca pr ioritar e. a fiecarui land. zone forestiere. tehnice.elaborarea de scheme logice a operatiilor ce ur ma a fi realizate. actiunea de sistematizar e (densitatea populatiei. lipsa sau excesul fortei de munca.. de ansamblu. . zone miniere. zonele libere . conducte etc. zonele prevazute pentru amplasarea arterelor de circulatie.expuner ea grupelor de cai si mijloace utilizabile pentru atingerea obiectivelor din etapa I ( financiare.concluzii compar ative. faza a II.). si din zonele industriale s i comerciale (spre care exista posibilitatea sa se migreze).a . cu precizarea obligatorie a obiectivelor de atins. posibile efecte negative asupra mediului ambiant.. la un moment dat.. Planurile de sistematizare au inclus elemente cu privire la evolutia numarului de locuitori ai zonei. imposibilitati tehnice sau organizatorice) .precizarea limitelor sau a conditiilor limitative care puteau opri.Organizarea Teritoriului faza I . organizatorice etc. zone de recreere. zone de protectie a mediului etc. faza a IV-a . 1973). constituite din zonele locuite (de unde existau pr emise de migrare) pe de o parte. pe de alta parte. costuri excesive sau nerentabile. In Germania.a . faza a III-a . sistematizarea ter itoriala a landur ilor a coincis cu o or ganizare structurala.evidenta inter conexiunii multiple s i delimitarea punctelor din scheme în care exista posibilitatea aparitiei unor corectii cu efecte importante asupra restului operatiilor . domeniile de migrare. pe variante sau gr upuri de variante pr ivind sistematizarile teritoriale pr opuse (Bold I. faza a V. precum si harti care au pr ezentat ur matoarele aspecte: localitatile importante (centrale) s i zonele dezvoltate economic.

spre deosebire de sistematizar ea . de combatere a eroziunii solului. o dezvoltare agricola. In cele 133 zone s i 16 orase autonome stabilite în Germania a fost favorizata o dezvoltare generala s i. Sistematizarea cadruprivind structura agrara a landurilor. Bold I. pr esistematizarea privind structura agrara. cer cetarea starii cladir ilor în cadrul masurilor de reconstruire. 1973) . în trei direct ii: sistematizar ea cadru . Odata cu elabor area acestor planur i de sistematizare a landurilor. Pr esistematizarea pe baza de pr oiecte a avut menirea de atabili masur ile concrete care se impuneau pentru ameliorarea s conditiilor de gospodarire a unitatilor de pe teritoriul supus organizarii: studii de sol pentru proiecte de drenaj.. Schone-War feld K. pentru sistematizarea s i reconstructia unor localitati. de ir igatii.presistematizarea. prin sistematizare. 1971.Emil Luca aeroporturile.. pr esistematizarea pe baza de proiecte. a elabor at si propus obiective s i masur i r eale de sistematizare în vederea stimular ii unei dezvoltari structurale s i spatiale a landului. Presistematizarea structurii terenurilor agricole a r eprezentat o sistematizare supralocala ( intercomunala). 1972. densitatea circulatiei etc. cuprinzând ter itoriul unuia sau mai multor terenuri s i care. în mod special. concretizata la rândul ei. realizarea unei ser ii de obiective. pe baza analizei r iguroase a mai multor pr oiecte alter native. a fost orientata spre trasar ea unei linii generale de dezvoltare.privind structura agrara a zonei.cadru. punându-se un accent deosebit pe protectia si conservarea mediului ( Hessing F. . zonele destinate industriilor de deservire publica.. stabilind necesarul de fonduri pentru finantarea planurilor de dezvoltar e. în Germania s-a promovat s i o treapta prealabila acestui pr oces .L. In Anglia s-a avut în veder e.

s-a pus accentul pe: studiul. stabilir ea unor parametr i generali privind gospodarirea r esurselor naturale. In anul 1970. 1973). pentru locuinte. 1970). a unor optiuni ferme de dezvoltare generala pe termen lung. constituindu-se unitati functionale autonome (Lundqvist S. In Suedia . obligatoriu.Organizarea Teritoriului Proiectele trebuie sa contina. în Suedia.. în asa fel încât satisfacerea intereselor individuale sau departamentale sa se suprapuna cu interesele nationale generale. numarul comunelor a fost redus de la 2500 la 280.principalele obiective de sistematizare a teritoriului au vizat. fiind excluse orice interventii care ar fi influentat nefavorabil functionar ea si evolutia fiecarui sistem (Wilson A. turism. 1969. 1970). pentru activitate industr iala. elaborarea unor planuri de folosire a solului în r aport cu destinatia sa . pentru plasarea echipamentelor de infrastructura etc.pentru productie agr icola. . identificarea unui cadr u propice localizarii echipamentelor tehnice. în cadrul actiunilor de sistematizare rurala. în mediul r ural. identificarea posibilitatilor de dezvoltare echilibrata. a f iecarei zone. precum si asupra modului de afectare a zonelor sistematizate de catre schimbarile inter venite. In Spania . pr otectia si conservarea mediului înconjurator. (Kayser B. studii asupra posibilitatilor de dezvoltar e ale fiecarei zone. gospodarirea rationala a terenului. a necesar ului de terenur i si de resurse de apa. Intre altele.. în Suedia.. fara afectarea mediului înconjurator. Obiectivele stabilite prin sistematizare erau puse fata în fata cu consecintele acestui proces.. deopotriva. în perspectiva. Thorburn A. rationala.G. directiile de sistematizare au fost orientate spre: stabilir ea.

Moore. al pretabilitatii s i favorabilitatii solur ilor.1. Friedmann J. prin valorificarea spatiului în favoarea individului. geologic. dar si a societat ii.cu privire la raporturile de interdependenta a teritoriului luat în studiu cu teritoriile vecine. din temelii. hidrografic.se pe bazele unei sistematizari riguroase.1.3. 1969). 1971. 4. 1970. la populatia acestora.2. în general. pedologic.3.3. la colmatare etc. Populatia si asezarile omenesti se analizeaza din punct de vedere al pretabilitatii si favorabilitatii solur ilor. Populatia si asezarile omenesti se analizeaza din punctul de vedere al fortei de munca. la colmatar e etc.Consideratii generale . întinderea.Emil Luca In Statele Unite ale Americii s-a construit în ultimul secol. Intocmirea proiectelor de sistematizare a teritoriului Studiile ce intra în componenta proiectelor de sistematizare a teritoriului urmeaza.este prezentat sub mai multe aspecte: f izico-geografic. Industrializar ea masiva a impus promovarea unor modalitati curajoase de solutionare a problemelor legate de sistematizare. si D.. 4.1. procesul realizându. geomorfologic. la activitatea economica si la echipar ea tehnica a teritoriului. aproape totul.3.S. cuprinde: 4. hidrogeologic.W. din punct de vedere al vegetatiei naturale. în ce pr ives te delimitar ea. elementele cu privire la asezarile omenesti.. 4. climatic. al posibilitatilor de utilizare a acesteia . în ansamblul ei (Pearson N. Polland W.3. Analiza situatiei teritoriului înainte de amenajare . al expunerii acestora la eroziune.1.Cadrul natural . doua etape principale: o analiza a situatiei teritoriului înainte de amenajare si emiterea unei ipoteze a dezvoltarii economice în perspectiva.1. atât în mediul ur ban cât si în mediul rural. 4. al expunerii acestora la er oziune.3.

r aportul dintre populatia activa si populatia pasiva. Cadrul agro-economic este analizat sub aspectul posibilitatilor de utilizare a fondului funciar. Ipoteza dezvoltarii în perspectiva a teritoriului r eprezinta o prognoza complexa a dezvoltarii din punct de vedere economic a teritor iului. Pr incipalele elemente ale ipotezei economice sunt: Caracterizarea activitatii economice .Organizarea Teritoriului în agricultura si în ansamblul ramurilor economiei nat ionale pr ezente în teritoriu. al centrelor de productie s i al dotarilor existente. al productiei agricole vegetale s i animale. de comasare a terenurilor. luându-se în calcul posibilitat ile de dare în folosinta a unor suprafete slab productive. Stabilirea structurii cultur ilor si a efectivelor de animale. structura populatiei pe grupe de vâr sta si ramur i de activitate. Analiza are în vedere: distribut ia populatiei în teritoriu (numarul de locuitori pe localitati si grupar ea localitatilor în teritoriu). Necesarul de masini si utilaje agricole. Stabilirea mar imii optime a viitoarelor exploatatii agricole.2. care vizeaza urmatoarele aspecte: Fondul funciar. densitatea locuitorilor pe kilometrul patrat s i densitatea raportata la teritoriul agricol si la cel arabil. 4. . de transformare a folosintelor atunci când se impune. gr adul de ur banizar e. evolutia demografica din ultimele decenii si situatia migrarii populatiei din ultimii ani. al posibilitatilor de valorificare a productiei agricole etc. se va tine seama si de experienta în domeniu a altor tari. stabilind caile si mijloacele prin care teritoriul luat în studiu se poate dezvolta.3.

cu pr ioritate.Emil Luca Stimularea dezvoltarii întrepr inderilor care prelucreaza. în cadrul careia se pune accent. . La stabilirea fortei de munca se va tine seama de necesarul atât în agr icultura cât s i în alte ramuri economice dezvoltate în teritoriu. de extindere etc. a dimensionarii asezarilor. I n cadrul acestui studiu se întocmesc mai multe variante cu justificari tehnico. de acces. Se va stimula dezvoltarea localitatilor care pot asigura conditiile cele mai bune de amplasare. de alimentare cu apa.economice. Etapizarea obiectivelor si investitiilor preconizate . Dotarea tehnica . depoziteaza si valorifica productia agricola. Stabilirea acestui parametru sta la baza calculului populat iei de per spectiva. a dotar ii social-culturale si a echiparii tehnice a teritoriului. cu energie electrica. etc. si se face o analiza a rentabilitatii fiecarei var iante. caile de comunicatie. cu gaz metan. spitalele Eficienta economica . Reteaua de asezari populate . scolile. pe dotarile cu caracter general: alimentare cu apa. Necesarul de forta de munca.

COMUNA este unitatea administrativ-teritoriala. stabilite în functie de conditiile geografice. geografice si demografice. ORASUL este o forma complexa de asezare umana. Ter itoriile administrative comunale s i orasenesti se compun din doua elemente teritoriale principale: I NTRAVILANUL. un centru industrial. ORAS (MUNICIPIU). JUDETUL este o unitate administrativ-teritoriala alcatuita din orase si comune.Organizarea Teritoriului V.1981. lucrarile de cadastru se executa pe unitati administrativteritoriale de tipul: COMUNA. constructiile cu destinatie . DELIMITAREA TERITORIILOR ADMINISTRATIVE 5. comercial. economice si social-politice. care cuprinde populatia rurala unita prin comunitate de interese s i traditii economice. etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei. administr ativ. JUDET. de obicei.I. sunt organizate ca MUNICIPII. Orasele cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica. constructiile social-culturale. este partea din teritoriul administrativ în care sunt grupate locuintele s i anexele gospodaresti ale locuitorilor. constituind. Unitati teritoriale administrativ- In conformitate cu Legea 2/1968 s i cu Decretul Consiliului de Stat nr. 15/23. politic si cultural.1. politica si social-culturala dezvoltata. privind organizarea administrativa a teritoriului României. social-culturale.

diguri etc. Trupul este format din una sau mai multe tarlale. CORPUL DE PROPRIETATE (BUN IMOBIL) este repr ezentat de una sau mai multe parcele alipite. TRUPUL este supr afata de teren dintr -un teritoriu administrativ care are un singur posesor. Poate avea una sau mai multe categorii de folosinta si unul sau mai multi posesori sau proprietari. EXTRAVILANUL. loturi experimentale. este partea din teritoriul administrativ cuprins între limitele hotarului administrativ (al unitatii ce se cadastreaza) s i limita intravilanului. PARCELA este suprafata de teren cu o singura categorie de folosinta si un singur posesor sau pr oprietar.2. padur i. Trupul poate avea una sau mai multe categorii de folosinta. caile de comunicatii. Unitati cadastrale Unitatile de tip cadastral sunt subdiviziuni ale intravilanului sau extravilanului. canale. dotarile socialcultur ale. 5. de agrement si sportive. . având o utilizare deosebita: loturi date în folosinta membrilor C. apartinând aceluias i proprietar..A.Emil Luca economica.P. cu una sau mai multe parcele. edilitare s i comerciale etc. LOTUL este o unitate teritoriala. fiind înconjurat de alti posesori. SECTORUL CADASTRAL (CVARTALUL pentru intravilan) este suprafata de teren delimitata de drumuri. loturi semincere etc. cursuri de apa.

5. Hotarul Hotarul este linia despartitoare între doua teritorii ce formeaza unitati distincte administrative si economice. ale unitatilor agricole. Hotarele sunt de patru tipur i: NATI ONALE.3. HOTARE ALE PROPRIETATI LOR FUNCIARE. cai ferate etc. tipurilor de sol. . dr umurile etc. cooperatiste. Reprezentate prin liniile de TALVEG ale cur surilor de ape permanente sau temporare.).. separându-le unele de altele si confer indu-le o individualitate aparte. Sunt hotare tr asate de om.4. ale unitatilor forestiere. pot fi enumerate santurile. drumuri. a categoriilor de folosinta. parcela etc. ARTIFICIALE. digurile. Limita Limita este linia care stabileste (determina) configuratia sau forma geometrica a unitatilor teritoriale cadastrale (trup. hotarele se pot clasifica în: NATURALE. prin liniile de cumpana a apelor. canalele. comunale) . Delimiteaza teritoriile unitatilor administrative ( judetene. Delimiteaza teritoriile unitat ilor industriale. tarla. Delimiteaza diferitele proprietati de stat. ADMINISTRATI VE.) a detaliilor liniare (ape curgatoare. individuale. Ca exemple. prin margini de padure etc. c lase de bonitare etc. HOTARE ALE UNITATILOR ECONOMICE. orasenesti. Acestea alcatuiesc granitele tarii. Pr ivite din punct de vedere ale provenientei. brazdele. gardurile. sau separa doua proprietati funciare sau particulare.Organizarea Teritoriului 5.

martori etc. limita dintr e terenurile amenajate si cele neamenejate etc. putându-se identifica cu multa precizie. (Limita dintre terasa si lunca.Emil Luca CLASIFICAREA LIMITELOR: DISTINCTE. Nu sunt vizibile la supr afata terenului s i pentru a fi identif icate necesita lucrari speciale.) b) DISTINCTE-ARTI FICIALE. limita reprezentata de baza unei pante etc. (Limita dintre o pasune împadur ita si padur ea pr opriu-zisa).) Semnele conventionale adoptate pentru reprezentarea hotarelor (limitelor) pe harti si planuri. Au contururi vizibile. Acestea pot fi: a) DISTINCTE-NATURALE. sunt urmatoarele: Frontiera de STAT Hotar judetean Hotar municipal Hotar orasenesc Hotar comunal Limita de proprietati . pentru clar ificarea si def initivarea lor. din care cauza. DISCRETE. limitele claselor de bonitare cadastrale etc.) DIFUZE. prezinta contururi incerte. (Limita dintre un ter en arabil si o plantatie de vie. sunt necesare documentatii. (Limitele unitatilor de sol.

în care ur meaza sa se execute lucrar i de introducere a cadastrului general. Delimit area cadastrala a terit oriilor administrative 5.2. conform Legii fondului funciar nr. republicata.Organizarea Teritoriului 5. 18/1991. 5.5.1. 50/1991. Lucrarile de delimitare cadastr ala a hotar elor sunt lucrari de mare importanta fara de car e nu pot începe lucrar ile de intr oducere a cadastr ului gener al pe un teritoriu administr ativ.1. Stabilirea liniei de hotar si denumir ile unitatilor administrativteritoriale se face în conformitate cu Legea nr.5.5. limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuar ie 1990. delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale . 7/1996. Limitele intravilanelor se stabilesc confor m Planurilor Urbanistice Generale întocmite si aprobate potrivit Legii nr. cu modificar ile ulterioare. 11 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare. Constituirea comisiei de delimitare Confor m art. Procedura operatiei de delimitare a teritoriului administrativ 5. I n cazur ile în care nu s. stabilite pr in acte normative emise de Guvernul României sau prin alte documente legale. prin care se identifica. 2/1968. pe baza prevederilor Legii nr. Principii generale Delimitarea cadastrala a ter itoriilor administrative se organizeaza ca lucrare de baza.au aprobat Planuri Urbanistice Generale.2.5. cu modif icar ile ulter ioare. Se oficializeaza astfel suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele intravilanelor. se masoara la teren si se oficializeaza limitele ter itoriului administrativ continând punctele de frângere si traseele hotarului dinspre teritoriile administrative vecine si limitele intravilanelor din respectivul teritoriu.

cu minimum 15 zile înainte de data stabilita pentru delimitare. delegatul Dir ectiei Generale pentr u Amenajarea Teritoriului si Urbanism. ora si locul de întâlnire pentru a proceda la opeatiunea de delimitare.C.C.G. secretarul consiliului local. membr i ai comisiei. fara ca acestia sa fie nominalizati în ordinul de constituire.G. Din comisie vor face parte pr imarul. Primar ia care îsi delimiteaza teritoriul împr euna cu O. delegatul OJCGC împr euna cu primarul. ora si locul comunicate. la data.C. Prefectura judetului vecin. Primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica în scr is. vor informa în scris . delimitarea hotarului se va face în lipsa . de catre comisia stabilita în acest scop pr in ordinul prefectului.G. cu aviz de confirmar e.C.Emil Luca comunelor. vecin. data.J..J. potrivit legii. nu se pr ezinta la termenul stabilit. dupa caz. Geodezie si Cartografie din judetul vecin despre operatiunea de delimitar e. si. care are obligatia sa studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala. Când o parte din hotarul teritoriului administrativ case se delimiteaza se afla la limita de judet. dupa caz. In comisia de delimitare se r ecomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotar ului. delegatul O. La stabilir ea hotarului administrativ pot fi invitati. oraselor si municipiilor.J. daca este cazul. primariei din ter itoriul administrativ vecin.C. Inaintea începerii lucrarilor de delimitare. comisia de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. cu minimum 15 zile înainte. judetului vecin. procedeaza la convocarea comisiei. Acestia sunt obligati sa-si trimita delegat i. si delegati desemnati de ministerele titulare ale cadastr elor de specialitate.C. sau ai O. respectiv Oficiul Judetean de Cadastru. Primar ia ter itoriului administrativ vecin este obligata sa-si delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului. precum si limitele intravilanelor localitatilor se face. In cazul în care delegatii primariei teritoriului administrativ vecin.

C. I n lipsa schitei mentionate stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei s i se evidentiaza.G. . Numerotarea punctelor de hotar începe. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. r econstituirea s i semnalizarea celor distruse sau disparute precum s i r ecunoasterea punctelor geodezice noi în vederea realizar ii retelei de îndesire si/sau retelei de ridicare.2. precum si cele r eprezentate prin detalii stabile se numeroteaza începând de la 1001.J. iar în procesul ver bal si în schita de delimitare se vor face mentiuni în legatura cu aceasta. Recunoasterea.2. pe hartile s i planur ile topogragice existente. dintr-un punct de trei sau mai multe hotare.Organizarea Teritoriului acestora. de r egula. In cazul masuratorilor prin metode conventionale se culeg s i datele necesare pentru întocmirea proiectului de executie pentru determinarea punctelor din reteaua de îndesire si/sau din reteaua de r idicare.. Odata cu r ecunoasterea terenului teritoriului administrativ se face si r ecunoasterea punctelor din reteaua geodezica nationala. cu numarul 101. participa în mod obligatoriu la operatiunile de stabilir e a punctelor liniilor de hotar si a punctelor car e vor fi mater ializate. din punctul de intersectie a trei sau mai multe hotare situat în partea de nor d sau nor d-vest s i se continua în sens orar. pe noua schita vor fi facute mentiunile în acest sens. identificându-se traseul pâna la ur matorul punct format din intersectia mai multor hotare. 5.5. convocati prin grija O. Reprezentantii l executantului lucrarilor. Punctele care se delimiteaza pe limita intravilanului. Atunci când unele segmente si puncte de hotar stabilite anter ior ( existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari.C. la fat aocului. marcarea si descrierea hotarelor Opeat iunea de delimitare pe teren a liniei de hotar începe.

numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scr ise în paranteza. .Emil Luca în sens orar. Odata cu parcurger ea traseului. Pe tronsoanele de hotar. începând cu un punct din partea de nor d. mai lungi de 3 km bor nele se planteaza la distante de aproximativ 2 km. coordonatele punctelor de hotar se pr eiau. protejati cu movile de pamânt. cai ferate.N. reconstituirea exacta a traseului hotarului. de la Institutul de Geodezie.C. în aliniament. Atunci când exista delimitar i facute anterior. fara a se dubla numerele. destinatia terenurilor si proprietar i si se vor consemna în pr ocesul verbal de frontiera a tarii. iar pe partea opusa se vor marca pr in stâlpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70 cm.C. Se vor bor na numai pe o parte a acestor detalii liniare. Cu ocazia parcurger ii terenului se face descrierea star ii marcajelor atât pentru vechile puncte de hotar (care se ment in) cât s i pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne. Punctele care se borneaza sunt: punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare). se vor culege s i date asupra terenurilor traver sate de tronsoanele liniilor de hotar referitoare la categoriile de folosinta. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schit e de reperaj si descr ieri topografice. Linia de frontiera a tar ii se avizeaza la Comandamentul Nat ional al Granicerilor. în mod obligatoriu.G. Cartografie si Cadastr u prin O. asigurând o densitate de minim 2 puncte/km. la nevoie. Fotogrammetrie. se vor înlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi. sosele.vest. punctele de intersectie ale hotarului cu ape cur gatoare. unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât sa permita. Pe segmentele de hotar comune la doua teritor ii administrative delimitate.

indiferent de lungimea tronsonului. Daca hotarul traversaza în linie dreapta o padure compacta. la lucrarile de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. iar în cazul albiilor secate. o fâneata sau un lac. protejati de movile de pamânt. se afla în locuri impr oprii bornarii (balta. hotarul se stabileste pe talvegul firului de curgere al apei. se vor borna punctele de intersectie ale liniei de hoar cu limita suprafetelor acestor categorii de folosinta ( în aceste cazuri. . prapastie etc.Organizarea Teritoriului Daca punctele de schimbare a aliniamentelor (de frângere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 1000 m. linia de hotar se stabileste pe una din laturile acestora. hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore. cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm s i diametrul de 20010 cm. In cazul apelor cur gatoare interioare. linia de hotar este o dreapta imaginara). La recunoasterea traseului hotarului care traver seaza padur i si lacur i de acumulare. Daca firul apei are un traseu sinuos. dupa caz. Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie fr ânta sau siuoasa. coordonatele punctelor inter mediare vor fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrativ. Daca teritoriul administrativ este marginit de drumuri. mlastina.) se vor planta în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar. în comisia de delimitare vor fi invitati. astfel încât acestea sa fie cuprinse în întregime în suprafat a unui ter itoriu administrativ. canale. Daca hotarul este format de talvegul unei ape curgatoare se vor borna numai punctele de intersctie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre ter itoriul car e se delimiteaza. o pasune. si reprezentantii Dir ectiei Silvice Judetene s i ai Regiei Apele Române. se vor picheta s i determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie. car iera. digur i. cai ferate.

Cartogr afie si Cadastru. suprafata disputata va fi inclusa în suprafata calculata a teritoriului nominalizate de OJCGC. pe portiunea în care ambele malur i se afla pe teritoriul României. La Marea Neagra hotar ele se stabilesc pe linia care separa de apa.C.N. între vecini. uscatul In cazurile în care exista neîntelegeri. Pe fluviul Dunarea. e) în procesul verbal de delimitare se vor mentiona argumentele celor doua parti si se vor anexa copii dupa actele detinute.C. la stabilirea liniei de hotar si membrii comisiei nu pot r ezolva neîntelegerile. litigiul se consemneaza în documentele de delimitare astfel: a) pe schita generala a hotarului administrativ si pe schita cu portiunea de hotar în litigiu. coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la O. la data masuratorilor. se stabilesc si se determina prin digitizare la jumatatea latimii fluviului. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafetei ter itoriului administrativ. Fotogrammetrie. .G.Emil Luca In cazul traseelor frânte or i sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei în litigiu se vor materializa cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm si vor avea o alta numerotare decât restul punctelor de hotar. punctele de hotar. între doua teritorii. Pe râur ile de frontier a a tarii si pe fluviul Dunar ea. daca acestea exista. se consemneaza ambele variante. pr in Institutul de Geodezie. d) pâna la rezolvarea litigiului. b) suprafata în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili în prezent a membr ilor comisiei de delimitare.

5. La toate punctele materializate se vor întocmi schite de reperaj si descr ieri topografice. Mater ializarea punctelor din retelele geodezice de spr ijin. cu respectarea caracter isticilor mentionate anterior. se vor întocmi procese verbale de predare.N. din r etelele de îndesire si r idicare precum si cele ale hotarului administrativ s i a limitei intravilanelor componente se r ealizeaza cu bor ne de suprafata si borne subterane standardizate confor m SR 3446. Materializarea pe teren a punctelor de hotar Dupa parcurgerea terenului.G.C. se reface documentatia cadastr ala si se vor materializa cu borne punctele de pe varianta acceptata. .3.Organizarea Teritoriului f) dupa solutionarea litigiului. Atunci când limita intravilanului a fost materializata cu ocazia întocmir ii Planului Urbanistic Gener al (confor m Regulamentului local de urbanism) vor fi folosite si acste puncte. stabilirea punctelor care se materializeaza si mar carea provizorie a punctelor caracteristice trece se la materializarea definitiva.5. Se planteaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare.C.1/96 sau cu borne preluate din standardele intenat ionale avizate sau omologate de O. Pentru bornele utilizate la mater ializarea punctelor executantul va prezenta certificat de calitate. Marcile pentru bornele de suprafata se inscriptioneaza confor m STAS 4294/73. Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan materializate.2.

retrointrospectii sau tehnologii geodezice bazate pe obser vatii satelitare (sisteme globale de pozitionar e). punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate. Se executa prin metode cunoscute: triangulatie. Reteaua geodezica de îndesire si r idicare se realizeaza astfel încât sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si întretinere a cadastrului general. Reteaua geodezica de spr ijin a unui teritoriu administrativ este formata din totalitatea punctelor retelei geodezice de referinta.5. intersectii.Y. In cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate cu echipamente GPS (Global Positioning System).Emil Luca 5. ale punctelor de hotar precum si ale punctelor de pe limitele intr avilanelor componente se calculeaza în sistemul de proiectie Stereografic 1970 si în plan de refer inta Marea Neagra 1975. triangulatie-trilateratie.Zale punctelor din reteaua de sprijin. retele de drumuir i poligonometr ice. trilateratie. de îndesire. In configuratia retelei geodezice de îndesire si ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteua geodezica de sprijin. Coordonatele X. atât în interiorul r etelei cât si la marginea retelei.2. se trece la executarea operatiilor de teren si birou pentru deter minarea coordonatelor acestor puncte. Determinarea coordonatelor punctelor si calculul suprafetelor Dupa întocmirea proiectului de executie pentru determinarea punctelor din reteaua de îndesire si/sau din r eteaua de ridicare. astfel încât poligonul format sa încadreze toate punctele acesteia. în cazul masuratorilor prin metode conventionale si a proiectului de executie pentru determinarea punctelor de hotar si a celor de pe limita fiecarui intravilan.4. toate punctele noi vor fi deter minate cu ajutorul a minimum trei vectori. la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: reteaua de îndesire si r idicare trebuie sa se spr ijine pe minimum 6 puncte din reteaua geodezica de sprijin (3 puncte din r eteuau de triangulatie si 3 puncte din reteaua de nivelment). .

Organizarea Teritoriului

se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublustationate în sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni sîntr-o r eteap puncte si cu utilizarea a rreceptoare se calculeaza cu r elatia: s= ( p-n)/(r-n) pentru n 1 = unde n este numarul punctelor de legatura între sesiuni. Daca un punct este stationat de mori atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia: s= mx p/r

Se compenseaza cu retele libere. Abater ea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca 5 cm în pozitie planimetrica. Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de îndesire si ridicare în sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Punctele din reteaua de îndesire tr ebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5 kmp în extravilan si 1 punct/kmp în intravilan. Densitatea retelei de ridicar e se stabileste în raport cu scopul lucrar ilor si scara de redactare a planur ilor cadastrale. Retelele de r idicare se proiecteaza astfel încât sa se asigure determinarea delimiteaza teritoriul administrativ s i intravilanele, punctelor care pr ecum si a celor care definesc bunur ile imobile. Indiferent de instrumentele s i pr ocedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constrânsa pe punctele retelelor de spr ijin s i de îndesire. Abaterea

Emil Luca

standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depas easca 10 cm în intravilan si 25 cm în extr avilan. Supr afata ter itoriului administrativ si a intravilanelor componente se calculeaza analitic, din coordonatele tuturor punctelor de hotar , materializate si nematerializate. 5.5.3. Documentatii tehnice 5.5.3.1. Continutul documentatiilor tehnice ale teritoriului administrativ La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului administrativ se întocmeste, în vederea realizarii receptiei, "dosarul de delimitar e" care trebuie sa contina ur matoarele piese: schita generala a hotarului si schitele segmentelor de hotar cuprinse între doua puncte de trei sau mai multe hotare, cu acor dul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare; schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate; descrier ile topografice ale tuturor punctelor materializate; inventar de coordonate pentr u toate punctele de hotar (materializate si nematerializate); inventar de coordonare pentru toate punctele mater ializate, pe suport magnetic (fisier ASCII); schema masuratorilor efectuate ; suprafata ter itoriului calculata din coordonatele tuturor punctelor de hotar; pr ocesul verbal de delimitare cu descr ierea tronsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarui

Organizarea Teritoriului

teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membr ilor comisiei de delimitare ; copii dupa scrisorile de încunostintare trimise pr imar iilor teritoriilor administrative vecine s i dupa caz prefecturilor s i O.J.C.G.C. vecine. Schita generala a hotarului administrativ însotita de o descriere a traseului hotarului, se întocmeste pe copii extrase dupa hartile cadastrale sau topografice, la scarile 1:25000 sau 1:50000 astfel ca, în functie de marimea teritoriului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. Schita generala contine reprezentarea urmatoarelor detalii: - reteaua principala de cai de comunicatie; - reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare, canalele si digurile principale; - perimetrele intravilanelor si denumirile acestora; - pozitia si numerotarea punctelor materializate si a punctelor de trei sau mai multe hotare; - traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale; - denumir ea teritoriilor vecine. Pentru segmentele care constituie s i hotar de judet este necesar acordul prefecturilor si O.J.C.G.C. din cele doua judet e limitrofe si respectiv parafa prefecturii, semnatura prefectului, semnatura s i parafa pres edintelui consiliului judetean, aplicate pe schita în dreptul portiunii de hotar. Dosar ul de delimitare se întocmeste în trei exemplare: un exemplar se depune la O.J.C.G.C., un exemplar la primarie si un exemplar la Consiliul Judetean. Pentru portiunile de hotar cu teritorii administrative vecine, se întocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu pozitia s i numerotarea punctelor de hotar. La fiecare pr imar ie a teritoriilor vecine se transmite un dosar, prin gr ija O.J.C.G.C., cu schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.

copii dupa scrisor ile de încunostintare trimise Directiei Generale de Urbanusm si Amenajarea Teritor iului din cadrul pr imariilor si dupa caz Consilii Judetene sau Prefecturilor.C. procesul ver bal de delimitare cu acordul si semnaturile membr ilor comisiei. pe suport magnetic (fisier ASCII).3.G.J. schite de reperaj si descrier ile topografice ale punctelor materializate.2. un exemplar la O. Dosarul de delimitare al intravilanului se întocmeste în trei exemplare: un exemplar se preda la primar ie. suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului. .C. inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate si nematerializate).5. si un exemplar la Directia Generala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului. Continutul documentatiilor tehnice ale intravilanului Pentru fiecare intravilan se întocmeste un dosar de delimitar e care contine: schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2000 cu numerotarea tuturor punctelor .Emil Luca 5. inventar de coordonate pentru toate punctele mater ializate. schema masuratorilor efectuate. Pr in actiunea de "Delimitare cadastrala a teritoriilor administrative si a intravilanelor componente" se oficializeaza suprafata totala a teritoriului administrativ si suprafetele intravilanelor în care urmeaza sa se execute lucrar i de introducere a cadastr ului general.

. acestea se introduc în baza de date cadastrala.Organizarea Teritoriului Dupa funalizarea lucrar ilor. Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin codul SIRUTA extras din "Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Nationala pentru Statistica. având datele pentru fiecare unitate administrativ-ter itoriala.

INFRASTRUCTURA RURALA 6.688.4% în cel urban. iar lungimea acestor retele a crescut de la 14. termoficare. turistica etc. si respectiv fata de cresterea de 7. care constituie un minisistem. Î n per ioada 1998-2003. telecomunicatii. cînd se face refer ire la infrastructura se întelege totalitatea retelelor edilitare (tehnico.edilitare si stradale) care asigura accesibilitatea la o zona teritoriala si functionabilitatea acesteia (de locuit. gaze.867 mii în 2003.4% . la 3. .5% este mult mai mare comparativ cu media pe total tara de 15. transport. În anul 2003. De regula. care o fixeaza pe teren si care transmite acesteia fortele. Infrastructura tehnico – edilitara Confor m termenilor tehnici utilizati in domeniile de specialitate. canalizare.9 mii în 1998. Pe langa r etelele edilitare clasice.1. au aparut retele noi cum sunt cele de TV-cablu.452.). electricitate. au fost înregistrate îmbunatatiri în ceea ce priveste retelele de distribuire a apei potabile în mediul rural. prin infrastructura se intelege un ansamblu de elemente care se incadreaza in una din situatiile de mai jos : • ansamblul elementelor care sustin partea principala a unei constructii.3% din mediul urban). agricola. de apa.3 km în 2003 (cresterea de 27. stradale.Emil Luca VI. care cunosc o dezvoltare r apida. de exploatare industriala. 43.6% sa fie situate în mediul rur al si 56. • ansamblu de elemente de tip retea.428.8 km în 1998 la 18. s-a ajuns ca din totalul lungimii acestor r etele. Numarul de locuinte din mediul rural a crescut de la 3.

de la 8410 unitati în 1998 la 6. cauza este reprezentata de faptul ca multe din uzinele care produceau aceasta energie si o distribuiau satelor din apropiere fie si-au redus activitatea.5% din totalul energiei termice este distribuita în aceste zone.2 km în 1998 la 8.8% la sate fata de total care a fost de 23. întrucât o parte din drumurile comunale au fost trecute în categoria dr umurilor judetene. în anul 2003 s-a ajuns ca lungimea acestor retele sa reprezinte 37. Infrastructura de transport În ceea ce pr iveste caile rutiere.1.962. 6. fie au renuntat la furnizarea acestor servicii.2% din lungimea conductelor si în sate numai 6.0%. astfel.5% la sate si 62.2% erau realizate cu îmbr acaminte usoara rutiera. pentru ca în anul 2000 majoritatea sa fie detinuta de cele judetene.8%. decalajul este înca foarte mare între rural si urban. în 2003.doar aproximativ 0. Inf rastructura de telecomunicatii În domeniul telecomunicatiilor. 6. la nivelul anului 2003. în orase exista 93.2% din drumur ile judetene si comunale erau moder nizate si 29.Organizarea Teritoriului Lungimea conductelor de distribuir e a gazelor a crescut de la 6.488 unitati în anul . Desi energia termica este foar te putin folosita în mediul rural . la începutul perioadei pr edominau ca lungime drumur ile comunale. în acest sector satele sunt în avans ca ritm deoarece au fost lipsite de acest combustibil.6 km în 2003. pentru mediul rural se înregistreaza o reducere cu 22. deci. cresterea a fost de 40. în România.5% în orase.9% a numarului unitatilor de posta si telefonie–telegr afie.1.366. numai 10. În privinta canalizarii.1.2.

Numarul farmaciilor si punctelor farmaceutice a crescut cu 16 unitati comparativ cu anul 1999.5% dintre spitalele existente în 1999 si 18.3 persoane mai mult decât în 1999. se constata o evolutie generala descendenta.barbati cu vârsta intre 16-74 ani -11% .Emil Luca 2003. cu 34. automate. în medie.1. în anul scolar 2003/2004 numarul unitatilor scolare din mediul rural s -a redus cu . 1735. pe vârsta si sexe si se prezinta astfel: . dispensar e). a introducerii sistemelor perfectionate. cu 37.5%) fata de urban (14. Comparativ cu anul scolar 1999/2000.5%). Astfel.femei cu vârsta intre 16-74 ani -9% (Sursa: EUROSTAT) 6.8 persoane în 2003. mai accentuata însa pentru rural. Infrastructura de învatamânt Numarul institutiilor de învatamânt din România a înregistrat o evolutie descendenta în per ioada 1999-2003.2. în 2003 mai functionau în mediul rur al doar 87. în telefonie. care înlocuiesc vechile centrale telefonice. Inf rastructura de sanatate Analizând numarul pr incipalelor unitati sanitare (policlinici. 6. Aceasta situatie face ca unui medic sa-i revina în r ural.3. în principal. In 2004 utilizatorii de internet reprezentau 10% din populatie. ca urmare.2% dintre dispensarele medicale.8% semnificativ mai pronuntata în rural (41. Desi peste 40% din populatia tarii locuieste în spatiul rural. mai putin de 15% din per sonalul sanitar de toate nivelurile deser veste aceasta populatie. în perioada 1999-2003. în timp ce în mediul urban. spitalele si sanatoriile TBC au o evolutie pozitiva.

În învatamântul super ior se constata o variatie fluctuanta a celor ce studiaza în domeniul agricol.4%. .5% în învatamântul primar si gimnazial Infrastructura educationala rurala a înregistrat cele mai mar i diminuari pentru învatamântul prescolar cu 48. numarul absolventilor de învatamânt profesional si de ucenici a fost în anul scolar 2003-2004 la un nivel de 6. Scaderea numarului de scoli este cauzata si de reducerea numar ului de copii din ultimii ani.9%. S-a desfasurat.Organizarea Teritoriului 48. I n perioada 1998-2003 numarul absolventilor din învatamântul liceal de pr ofil agricol a scazut cu 64. valoarea procentuala stabilizându-se în jur ul valor ii de 2. de asemenea. în special cele din învatamântul rural. Asa se explica r educerea drastica a institutiilor de învatamânt. învatamântul primar si gimnazial – 36.4% din total elevi ai învatamântului agricol.68% în ultimii doi ani universitar i. prin intr oducerea unui program complex de comasare a scolilor nerentabile.5%. învatamântul profesional – 17. o activitate intensa de eficientizare a cheltuielilor cu aceste institutii de învatamânt. cuplata cu un proces de depopulare a zonelor r urale. denotând un interes al tinerilor fata de acest tip de învatamânt si implicit o tendinta de dinamizare a activitatilor economice în mediul rural numarul absolventilor de profilul agricol din cadr ul învatamântului postliceal si de maistr i a scazut aproape la jumatate în per ioada 1998-2004.4% în învatamântul prescolar si cu 36. program cuplat cu unul care a asigurat finantarea necesara pentru achizitionarea de masini adecvate pentru transportul copiilor la noile scoli colectoare..3%.

388 în 1999 la 8. cinematografele.874 desfasurau activitati culturale propriu-zise. Se observa. 97%) beneficiaza de un sediu propriu. .306 în 2004. ceea ce înseamna doar 193 cititori la o biblioteca. celelalte camine culturale (peste doua treimi) desfasurând doar activitati nespecifice. Desi major itatea caminelor cultur ale (cca. Din totalul de 6.947 de biblioteci din mediul rural. Situatia bibliotecilor se încadreaza în tendintele generale de deteriorare a vietii culturale la sate.3.6%. bibliotecile. radioul. televiziunea. de la 9. o parte din acestea aflându-se în caminele culturale. Situatia este mai proasta în ceea ce priveste functionarea efectiva a bibliotecilor din mediul rural. Numarul bibliotecilor din mediul rural a scazut cu cca. Situatia actuala a caminelor culturale din sate atesta un declin atât numeric cât si calit ativ.147 de camine culturale existente în tara în 2002. La un numar de 8. totusi. dotarea este nesatisfacatoare pentru circa 82% dintr e ele. 11. o scadere drastica a numarului de cinematografe în mediul rural. în anul 2003. În ceea ce priveste cinematografele din mediul rur al.726 mii de cititori.Emil Luca 6. de la 55 la 8 în per ioada 1999-2004. numarul de spectacole si spectatori este mult mai mare raportat la cel al salilor pentru ca cele mai multe proiectii au loc în sali multifunctionale. se înregistr au doar 1. Cultura O componenta importanta a vietii satului este cea culturala. Mijloacele prin care se induce cultura în mediul rural sunt: caminele culturale. doar 1. domeniu care poate contr ibui în mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tânara.

În anul 2003. peste 32% în cazul societatilor agr icole si în cel al societatilor comer ciale). de prelucrare a carnii. prelucrarea lemnului. de transporturi.4. de asemenea o pondere redusa. iar al celor cu personalitate juridica de 81. piscicultur a.7% .6%. în mediul rural functionau 363.).a. pr elucrarea strugurilor 17. agroturism.2%. numarul exploatatiilor agr icole individuale fiind de 6. Dintre agentii economici individuali. între 7-9% detin unitatile de tip societati comerciale de morar it. contribuind la asigurarea de venituri complementar e si la cresterea gr adului de utilizare a fortei de munca. Agentii economici cu activitati de mestesugar ie ( împletituri. Ponderi mai r eduse. din care 355.2% din total). agro-turism. prelucrarea fructelor si legumelor . detin.( 1. respectiv 33.17.377 de agenti economici având preocupari în domeniul activitatilor neagricole. Agentii economici individuali care desfasoara alte activitati neagr icole decât cele mentionate detin o pondere foarte redusa (morarit.9%.9% din total) si 7.3% si prelucrarea car nii .Organizarea Teritoriului 6. care au un impact pozitiv asupr a comunitatilor rurale.1% din total). Activitati economice neagricole În mediul rural. artizanat).7. În ceea ce priveste agentii economici cu personalitate juridica. ponderea cea mai mare o detin cei cu activitati de comert. prelucrarea unor materii prime agricole. transporturi etc. transporturi–livrar i s.9. . mestesugarie.958 exploatatii agricole individuale (97.).1%. comert. urmati de cei cu activitati de prelucrare a laptelui . se desfasoar a o serie de activitati neagricole ( turism rural.880. între 1-2. ponderea cea mai mare o detin tot cei cu activitate comerciala (70% la unitatile cooperatiste. prelucrarea furajelor.419 unitati cu personalitate jur idica (2.

pensiunile dispuneau. în per ioada 1998-2003.în regiunea de Vest cresterea numar ului pensiunilor agroturistice este de 300% în 2000 fata de 1999. câte existau în anul 1998.6.la nivel judetean (NUTS III) distr ibutia teritoriala a pensiunilor turistice si agroturistice a fost mai intensa în 27 de judete. de 28. Turismul rural si agroturismul Turismul r ural si agroturismul cunosc. aceasta crestere este intensa în judetele Buzau si Tulcea. se constata urmatoarele: . comparativ cu 3.în regiunea de Nord-Est exista un trend crescator al numarului pensiunilor agroturistice. un trend ascendent. 6.500.8 ori. dar pensiunile turistice rurale înregistreaza o evolutie descrescatoare de la un an la altul.în zona de Sud se manifesta o tendinta de crestere puternica a numarului pensiunilor agroturistice (o crestere de 420% în 2003 fata de 1999).Emil Luca 6. . când existau 600 de pensiuni.distributia teritoriala a pensiunilor turistice si agroturistice reflecta o dezvoltare a acestora în toate r egiunile de dezvoltare.5.000 de locuri de cazare. din punctul de veder e al numarului de pensiuni si al infrastructurii. IMM-uri în mediul rural Fata de situatia de ansamblu a crearii de IMM în mediul rural. o concentrare mai mare a pensiunilor este întâlnita în regiunile Centru.fata de 1998. Din analiza evolutiei agentilor economici si a activitatii economice a acestora rezulta urmatoarele: . rezultand o crestere semnificativa de peste 5. Analizând infor matiile referitoare la evolutia pensiunilor turistice si agroturistice existente la nivelul regiunilor de dezvoltare ale tar ii. Nord – Est si Nord – Vest. în anul 2003. . . . analiza dinamica a acestora este în masura sa evidentieze o . numarul acestora a ajuns în 2003 la 3. .776.

sunt în numar r edus. se constata o distributie puternic asimetrica a firmelor. constructii (3.3%).2%).924 9. Analiza IMM-urilor din mediul rural pâna în 2002 evidentiaza capacitatea relativ redusa a acestora de a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea de locuri de munca pentru populatia sateasca. Tabelul 6.477 48.9%).6%). Etapa 1991-1994 este marcata de aparitia a numeroase IMMur i. Total 8. Prel. cele de talie mica si mijlocie.45% si.în clasa „f irme mijlocii” (cu peste 50 de salar iati. firmele „mici” (cu 10 pâna la 49 de salar iati) si respectiv 0. a firmelor fara nici un salariat (68. Pe parcursul anilor. o pondere majoritara a microîntrepr inderilor .873 5. servicii (5. în special.94.85 Serv. Pe ansamblul tarii. 17.570 7.Organizarea Teritoriului serie de tendinte si în ceea ce pr iveste starea economico-sociala a satelor în general. atât datorita numarului mic.S. pr ocesul de creare de IMM la sate scade constant.354 5. Din 1996.041 3.33 4.8%). Extr 2 30 0 . Întreprinderile care. .33 91.3% ). Situatia IMM-urilor la sate. în cadrul acestora. agricultura (9. cele mai multe I MM-ur i au fost create în rural în domeniul comertului (48.65 Agric Constr Co mert Turism Transpo rturi 44. Exista doua perioade distincte în pr ocesul de creare a IMMur ilor la sate.444 100. pentru ca în anul 2001 sa înceapa o noua etapa de revigor are a initiativelor la sate privitoar e la înfiintarea de noi IMM-ur i. au un potential mai mar e de oferte de munca. teoretic.N.2 5 Ind.1. transporturi (5. pe domenii de activitate Domenii de activitate Numar Pondere Ind.00 Sursa: I.18 5. turism (7. ur mând industria prelucratoare (19.97 1 19.9% .64 6.6%.2%). iar pe ultimul loc se plaseaza industria extractiva (0.1% din totalul unitatilor înregistrate). cât si a structurii pe numar de angajati.6%).76 3. dar nu mai mult de 249). reprezentând numai 4.

Disparitati profunde persista între zonele urbane si rurale în ceea ce priveste numarul de IMM-uri la 1. din punct de vedere obiectiv a pretinde IMMurilor sa se stabileasca în zone lipsite de cea mai elementara (drumuri.000 IMM-uri (dintre care 20. cu un numar total de 1. Pentru întelegerea acestui comportament sunt prezente elementele definitorii ale capitalului uman: instructia scolara si profesionala a populatiei rurale apte de munca.N. zonele rurale au doar 9 I MM-uri/1.) Exista ratiuni obiective si subiective pentru aceasta situatie. de 52 IMM-uri/loc.5 I MM-uri/1. ( Sursa: I. daca orasele au apr oximativ 20 IMM-uri/1.Emil Luca Initiativele de creare de IMM-ur i se orienteaza în special spre comert. rezultând o medie nationala de 17.000 locuitori. perioade mai scurte de recuperare a investitiilor. apa si canalizare etc. este important sa existe si sa functioneze un parteneriat public-pr ivat pentru construirea infrastructurii necesare. Astfel. Volumul mare al fortei de munca în cautare de lucru nu se constituie în factor declansator al comportamentului antreprenorial.N.000 angajati. ori este stiut ca acesta este deficitar în mediul rural.3% în mediul rural).S.S). Î n 2004. Astfel. experienta de organizare si conducere mai redusa etc. de trei ori mai mica decât media europeana. în România activau circa 450. . întrucât comertul presupune r esurse mai r eduse.000 locuitori.000 locuitori. dar mai ales tendinta sa de a copia modelul de viata urban. atât reteaua de apa cât si cea de canalizare. necesita cofinantare din partea comunitatilor locale. este dificil. În cadr ul Pr ogramului SAPARD.000 locuitori.) infrastructura Înainte ca institutiile private sa se dezvolte. dar care pot fi profesate sau adaptate la meserii de interes pentru functionarea comunitatii rurale în parametrii modernitatii.950. Un rol important revine persoanelor întoarse din urban în rural cu un grad gener al de instructie mai înalt fiind totodata calificate în foarte multe meserii din sfera industriala. (Sursa: I.

O alta ratiune obiectiva consta din lipsa generalizata a banilor la locuitorii rurali. Acest cerc vicios poate fi spart daca conditii (stimularea migratiei temporare peste hotare. sau precum favorizarea mobilitatii persoanelor (prin navetism) si a bunurilor ( prin retele de marketing si livrare). totul trebuie produs si poate fi produs în cadrul gospodariei. aceasta ar însemna crearea a cca 400. cresterea celelalte pensiilor pentru fermieri în vâr sta care renunta la pamânt) s -ar putea implementa. În cadrul aceluiasi program drumurile sunt. Pe termen mediu si lung. la rândul lor. Într-adevar. pentru o viata buna. cele de mecanic auto. instalator etc. noi calificari vor fi necesare precum. iar IMM sunt plasate ideal pentru a oferi acest tip de servicii. Daca numar ul IMM-ur ilor din România s-ar dubla. vor atrage forta de munca dinspre activitatile agricole.000 locur i de munca în afara agr icultur ii. depanator TV. aceasta merge dincolo de atractivitatea pentru stabilirea de IMM-uri înspre alte domenii precum îmbunatatirea accesului la educatie si sanatate.Organizarea Teritoriului dar bransarea la retea implica plata din partea gospodariilor pentru serviciul respectiv. concomitent cu implementarea celor lalte elemente tinând de . de exemplu. pusi în imposibilitatea de a plati chiar si serviciile cele mai elementare. demonstrând ca ele înteleg valoarea economica a unei infrastructuri mai bune. cofinantate de catre comunitatile locale.000 – 500. aceasta ar trebui sa se întâmple. Acestea. la rândul lor. fapt ce impune din partea comunitatilor locale si evaluari pr ivind capacitatea de plata a serviciilor oferite. Acesta este motivul pentru care initier ea si dezvoltarea progr amelor de educatie si recalificare pentru adulti în mediul rural au o importanta vitala. Odata cu ridicarea nivelului de civilizatie în zonele rura le. persoanele vor deveni mai putin dependente de agr icultura si vor avea mai multi bani de cheltuit. Motivul subiectiv este legat de mentalitatea rurala arhaica. potrivit careia.

5 5 6 Turism Transporturi 3.6 12 6 Alte servicii 16. nonindustr iale. 15) si patru tari europene member AELS au o structura a IMM-urilor pe domenii echilibrata. 10* EuropaIndustrie.1 36 30 *U. O comparatie dintre domeniile de activitate ale IMM românesti si cele ale altor tari europene scoate în evidenta predominarea activitatii de comert. 15 + tarile AELS **tarile din Europa Centrala si de Est care au aderat la 1 mai 2004 Sursa: EUROSTAT Î n România. care dispun cel putin de o infrastructura de baza. 63% din IMM-uri desfasoara activitate de comert. Aceasta ar rezolva partial problema somajului rural. Structura IMM-urilor pe domenii de activit ate în România comparativ cu alte t ari europene.E. % din total Specificare România U. în cazul României.E. În tarile care au aderat la U.0 19 25 0. în detr imentul turismului.E.Emil Luca infrastructura. 16. agricultura. 10). pensii acordate agricultorilor sub forma de renta viagera. O solutie sub-optimala (temporara) car e ar putea fi avuta în vedere consta în stimularea amplasarii de IMM în orase mici.E. fenomen ce reflecta structura cererii.2. etc.9 28 constructii Comert 63. la 1 mai 2004 (U. vechile state membre ( U. dar ar lasa nerezolvata 19** 25 . transportului si a altor servicii: Tabelul 6.E.

se observa faptul ca. euro pentru cele mijlocii). comparativ cu conditia similara din U. O asemenea solutie ar amâna pe termen lung modernizarea zonelor rurale r omânesti. în conformitate cu Recomandarea Comisiei nr. din punct de vedere al numarului de angajati. dr epturi de vot. O întrepr indere se încadreaza în categoria IMM (micro. definitia IMM în acceptiunea României este mai restrictiva. Comparând definitia IMM adoptata în România cu cea recomandata de U.E. .Organizarea Teritoriului problema subdezvoltar ii satelor. mici si mijlocii. etc. acestea sunt identice. Din punct de vedere al cifrei de afaceri. (7 mil. cifra de afaceri si capitalul social. Evolutia sectorului IMM din România depinde de aplicarea nor melor europene în domeniu.. nivelul maxim al acesteia fiind de 8 mil. 2003/361/EC privind definitia întreprinderilor micro.E. euro pentru întreprinderi mici si 40 mil. mica sau mijlocie) daca îndeplineste toate criteriile cu privir e la: numarul de angajati. Ca urmar e. o prioritate importanta pentru perioada ur matoare ( 2005-2008) este implementarea Cartei Europene pentru Î ntreprinder i Mici. euro.

Acestea sunt: • Regiunea 1: Nord-Est • Regiunea 2: Sud-Est • Regiunea 3: Sud • Regiunea 4: Sud-Vest • Regiunea 5: Vest • Regiunea 6: Nord-Vest • Regiunea 7: Centru • Regiunea 8: Bucuresti – I lfov Fig.Emil Luca VII. 7.1. pe baza Regulamentului CE numarul 1059/2003. Regiunile de Dezvoltare ale României . CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE REGIUNILOR (NUTS II) DIN ROMÂNIA I n România sunt constituite opt regiuni de dezvoltare.

în toate regiunile coexista zone relativ dezvoltate cu zone slab sau chiar subdezvoltate. Botosani. având o suprafata de 36. De aceea o analiza la nivel subregional este absolut necesara pentru a putea evidentia disparitatile intraregionale.1. Suceava si Vaslui. – Ministerul I ntegrarii Europene.3%). alcatuite din 4-7 judete. Neamt. Cu o populatie de 3. România. O particularitate a dezvoltarii regionale în România este structura mozaicala a dezvoltarii la nivel sub-r egional.850 kmp (15.statistice. prin asocierea libera a Consiliilor Judetene. inclusive pe cele considerate.1. . potrivit marimii PIB. unitati administrativteritoriale si unitati teritorial-statistice de nivel NUTS 3. Populatia regiunii este localizata cu precader e în mediul rural (56.Est 7.2% din populatia 2 .Organizarea Teritoriului Regiunile de Dezvoltare sunt unitati teritorial . Practic.601 locuitori (17.738. mai prospere. respectiv la nivel de judete si a putea argumenta nu numai pr in mar imea PIB pe locuitor necesitatea de a sprijini toate regiunile tar ii. 2007 – 2013. Regiunea de Dezvoltare Nord . Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Est este cea mai întinsa regiune a României.1. 2007 – 2013 si PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL. In cele ce urmeaza se va face o trecere în revista a pr incipalelor caracteristici ale celor opt regiuni de dezvoltare ale României (dupa PLANUL NATIONAL STRATEGIC.46% din suprafata totala a tarii). În componenta sa sunt 6 judete: Bacau.5 locuitori/km Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea în ceea ce pr iveste densitatea dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov). Are granite externe cu Ucraina si Republica Moldova. Apr ilie 2006) . Iasi. României) si o densitate a populatiei de 101. 7.

5%). unde. a avut loc o scadere a ponderii populatiei ocupate (de la 64. În ultimii ani.1% ) si Suceava (21.2. respectiv 32. materia pr ima utilizata fiind lemnul.4%).7%). de 38%. În multe din aceste localitati activitatea de constr uctii este impr esionanta. dupa plecarea populatiei tinere masculine apte de munca. O pondere foarte mare o detine populatia ocupata în agr icultura (42. 30% relief ul subcarpatic. astfel ca în multe localitati au r amas persoane vârstnice si copii.7%) în domeniul ser viciilor.2% în 2000 la 54.1%). Banat. 40% podisului. Europa de Vest si Isr ael.Emil Luca Regiunea se caracter izeaza printr -o îmbinare armonioasa între toate formele de relief.6%). Numeroase persoane în vârsta de munca din aceasta regiune lucreaza temporar sau permanent în activitati economice în Bucuresti. iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii tur ismului. De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramânere în urma a gradului de tehnologizare industr iala si agrara. precum si cu un nivel redus de calificare a populatiei. mai ales judetele Botosani (52. Transilvania.1. 7. Forta de munca si migratia Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara. În acest fel s-au accentuat discrepantele între localitatile regiunii din punct de veder e . judetele Botosani (19. (52.8% în 2004). 30% munti. pentr u a munci în strainatate. În satele bucovinene. O diminuare accelerata a populatiei ocupate a avut loc în judetul Botosani. iar judetul Vaslui (24. Relieful bogat ofera zone de deal si câmpie car e sunt adecvate unei game largi de culturi agricole.6%) si Vaslui (51. se manifesta o tendinta de emigrar e si a femeilor. un procent mare al populatiei lucreaza în agricultura. Ponderea populatiei ocupate în industrie si ser vicii se afla sub media pe tara (25.6%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie.

Indicele atractvitatii ( Dupa Survey. judetul Vaslui ajungând la 11%.3% din media nationala). preturile medii la produsele de baza) este cel mai scazut în aceasta regiune . textile). care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializari fortate (mobila. folosirea timpului liber.Organizarea Teritoriului al nivelului general de dezvoltare si îndeosebi al dotarilor infrastructurale. chimie. ceea ce a agravat situatia economica. sanatate. Somajul înregistreaza o valoare superioara (7. Rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului în toate judetele regiunii. usoara. mediul economic. mobila).8). de Regiunea NordVest. 7. PIB/locuitor r eprezenta 72. educatie. . Cauzele se pot gasi în existenta mai multor locuri de munca pentru femei (confectii si industria hoteliera) si a faptului ca numeroase femei lucreaza în str ainatate. materiale de constructii. estul regiunii fiind traditional subdezvoltat. constructii de masini. dotari edilitar gospodaresti. 2005. investitii straine.8%) celei nationale (6. a intrat într -un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie. Economia regionala Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a României (în 2003. sud-estul judetului Neamt. cele mai sarace zone sunt sudul judetului Iasi.3. piata muncii si salariile. respectiv 39. constructii de masini. infrastructura si pretul pamântului) si standardul de viata (telecomunicatii. estul judetului Bacau. Î n special vestul regiunii. comert extern. judetele Botosani si Vaslui. petrochimie. Romanian Business Digest.7 (cel mai mare grad de atractivitate fiind realizat.19. utilizarea inter netului.3%). sectorul privat si competitia de piata. Indicele atractivitatii a fost calculat pe baza unor indicatori pr ivind mediul de afaceri ( mediul politic si administrativ. În inter iorul regiunii. conform studiului.1. sistem bancar.

cele tr ei incubatoare de afacer i xistente asigur a incubarea pentru 118 firme. Daca în celelalte judete ale Regiunii Nord-Est au aparut indicii ale unui început de revir iment economic. un IRE (Innovation Relay Centre) în Iasi si 33 de centre de consultanta. 1 în proprietate privata si 1 realizat în parteneriat public -privat. Parcul industr ial Bacau. trimitere în somaj sau chiar închiderea .38 ha. Regiunea Nord . contribuind la e realizarea a 270 noi locuri de munca.8%) au cel mai mare numar de I MM -uri.Emil Luca Atractivitatea scazuta se manifesta si în volumul mic al investitiilor straine directe: 18 mil. prin asigurar ea de locuri de munca pentru absolventii din domeniu. Iasi si Vaslui. În Regiunea Nord Est. va asimila forta de munca disponibilizata si va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. De asemenea. de tip brownfield. 200 pe durata fazei operationale.2%).Est ar e cel mai mic numar de I MM-uri la 1000 de locuitori.180. cele mai mici perturbari ale cererii internationale duc la reduceri de salariu. Astfel. Bacau (20. Parcul industrial Iasi este destinat industriilor de înalta tehnologie ce includ companii din domeniile IT si biotehnologiei. situatia economica este precara si instabila in judele Botosani.5%). 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare si cca. De asemenea. la polul apus aflându-se judetul Vaslui cu doar (8. reprezentând 1% din totalul investitiilor straine directe realizate în România. doar 12. bazat pe tehnologia infor matiei si comunicatii.6%. În regiune functioneaza 2 parcuri industriale (Bacau si Iasi).3% din total IMM-ur i. microîntreprinderile reprezentând 86. EURO în 2004. numarul total al IMM ur ilor fiind de 47. judetele Iasi (27. se preconizeaza crearea a cca. activeaza un Centru Euroinfo ( înca din anul 1999). Acestea acoper a o suprafata de 22. Se are în vedere stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate în aceste domenii.8%) si Suceava (18. La nivel intraregional. desi aici activeaza numeroase întreprinderi textile care lucreaza în sistem lohn.

în special în arealele din jur ul localitatilor urbane: Roman. În afara disparitatilor de dezvoltare vest–est. Tîrgu Neamt. Radauti. cu platformele industriale adiacente. un nivel redus de calificare a populatiei. E576.4. De asemenea.1 km/km2 ). Iasi.1. Suceava. precum si cu pr obleme de mediu. pentru ca regiunea este strabatuta de o serie de coridoare europene (E85. Vaslui. Botosani.Organizarea Teritoriului într eprinder ilor. Darmanesti. Moinesti. dar cele mai afectate sunt judetele Botosani. Vaslui. E574. Exista . alunecar ile de teren considerabile. Buhusi. Comanesti. stratul freatic adânc. Falticeni. în Regiunea Nord-Est sunt evidente de asemenea dispar itatile urban-rural în ce priveste gradul general de dezvoltare.1. exista zone de declin industrial si cu somaj r idicat. care tind sau chiar s. vechile defrisar i. Tîrgu Frumos. gradul de atractivitate a investitilor. Pascani. Densitatea drumurilor publice este de 36.3 km/km superioara mediei pe tara (33. fiind mai ridicata în Iasi. 2 . De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramânere în urma a gradului de tehnologizare industriala si agrara.4. dotarile infrastructurale de toate tipurile.au decuplat de la pr ocesul de crestere economica. retele de apa si canalizare ridica probleme în majoritatea judetelor. Husi. Transportul Infrastructura de drumuri. Vaslui si Bacau. 7. Botosani si Dorohoi. E583). nemaiputând sa-si îndeplineasca functiile urbane. Infrastructura 7. E581. cauzate de lipsa resur selor de apa. În acelasi timp se manifesta un alt fenomen îngr ijorator. Negresti. legat de declinul oraselor mici si mijlocii. îndeosebi cele monoindustrirale.1. Hîrlau.

judetele Botosani si I asi având o pondere de 16. Doar 2.2. fata de cerintele actuale.3%). Densitatea retelei de cale ferata este de 40.9% dintre localitatile din Regiunea Nord Est sunt conectate la reteaua de . Din cauza reliefului predominant muntos si judetele Neamt si Suceava se confrunta cu pr obleme de accesibilitate. Iasi si Suceava) care deser vesc curse interne si ocazional zboruri externe. 2 . comparativ cu media pe tara (20.9% . ponderea localitatilor cu r etea de apa potabila fiind de 17%.1% din numarul total al localitatilor regiunii sunt conectate la reteaua de distributie a gazelor naturale. 6. capacitatea statiilor de epurare a apelor reziduale cât si capacitatea de depozitare a deseur ilor sunt insuficiente. În ceea ce priveste localitatilor conectate la retelele de distributie a energiei numarul termice. cât si cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate. 7. respectiv 2. judetele Bacau.8%. iar în judetul Iasi exista o aerobaza utilitara cu o experienta de 30 ani în domeniu si care are ca obiect de activitate zboruri utilitare si zboruri sanitare.7%. Iasi si Neamt.9/1000km regiunea fiind traversata de doua din cele noua magistrale feroviar e ale tar ii: V (Bucuresti-Suceava) si VI (Bucuresti-Iasi).Emil Luca însa putine drumuri publice modernizate. Utilitati publice Atât reteaua de alimentare cu apa potabila. se constata o scadere continua a acestuia. Infrastructura existenta în momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zborur i curente externe de pasager i si de mar fa.2%) .1. iar judetele Iasi si Vaslui având o ponder e a localitatilor cu retea de canalizare de doar 2. În cadrul regiunii exista trei aeroporturi (Bacau. ponderea acestora fiind mult inferioara mediei pe tara (25. Judetul Suceava dispune de 5 heliporturi. având ponderea cea mai mare. respectiv 17.4. De asemenea.6%.

gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor. de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National Ceahlau. de-a lungul cailor rutiere). existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa. Regiunea NE detine cea mai mare ponder e a populatiei si a elevilor .1. în pr incipal.3. Suceava. cauzate de lipsa resurselor de apa (consecinta a stratului freatic situat la adâncime considerabila).4. retehnologizari si dezvoltar i ale unor statii de epurare orasenesti (Iasi. Roman).4. valori mai r idicate înregistrând judetele Bacau. • dezafectarea unor foste întreprinderi de stat • despaduriri. cu implicatii în accentuarea alunecarilor de teren. de colectare selectiva a deseurilor (Piatra Neamt). • fenomenele de eroziune a solului care afecteaza.Organizarea Teritoriului distr ibutie a energiei termice. Piatra Neamt. aceste judete se confrunta si cu probleme de mediu. De asemenea. 7.4. Mediu La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de: • proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva.1. • poluarea locala sau zonala În unele judete se deruleaza (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa (Iasi). vechile defr isari. modernizar i. partea de est a regiunii. Suceava si Neamt. Educatie Având în veder e ca din cele opt regiuni de dezvoltar e. depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si amenajarii haldelor. 7. alunecarile de ter en considerabile.

reprezentând 14. atât din punct de vedere al dezvoltar ii economice. În plus. Necesarul de dotari tehnice pentru urmatoarea perioada este cel mai mare dintre toate regiunile. Sanatate Regiunea Nord-Est detine 172 de unitati sanitare (spitale.5.2% si respectiv 19.1.48% ). având cea mai numeroasa populatie scolara.4. sanatorii TBC).1. 7.Emil Luca (17. comparativ cu celelalte 3 judete din regiune.7. dar institutiile pentru protectia copilului sunt insuficient dezvoltate. 7. Trei judete Bacau (21%).75% din numarul unitatilor de învatamânt pe ansamblul tarii. dispensare medicale. 7.6.1.4. Zone problema Analiza mai detaliata a disparitatilor inter ne în dezvoltar ea Regiunii Nord-Est. Aceasta situatie nu favorizeaza reintegrarea parintilor pe piata muncii.4. Suceava (18%) si Iasi (18%) detin apr oximativ 60% din numarul total al scolilor existenta la nivel regional. dotarile tehnice de care dispun sunt uzate atât fizic cât si moral si nu mai corespund cerintelor actuale. Judetele Iasi si Suceava nu dispun de nici o institutie de asistenta sociala. acesta repr ezentând numai 18. policlinici. Ele se afla într -o stare precara. Servicii Sociale Î n Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cel mai mare numar de nou nascuti de la nivelul întregii tar i ( 5. existând r iscul ca multe unitati sa nu mai pr imeasca autor izatie de functionar e. Ele sunt în acelasi timp si centre univer sitare. .4% din total national).35% din numarul total al unitatilor sanitar e din România aflate în pr oprietate publica. numarul unitatilor destinate procesului educational este mic.

Dolhasca etc.Est sunt evidente discrepantele ca nivel dar si ca potential de dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii si estul mult ramas în urma ( judetele Botosani. care se continua cu zona de vest a judetului Vaslui. • în judetul Vaslui. Potential de dezvoltare Pe ansamblul Regiunii Nord . Siret. în r aza localitatilor: Falticeni. precum si în judetul Bacau. Zone afectate de inundatii sunt în bazinul râului Bistrita. Iasi si Neamt. • Zone cupr inzând grupur i izolate de localitati din sudul judetului Suceava Zone afectate de alunecari de teren si fenomene de eroziune: • în judetul Botosani aceste zone sunt situate în zona centrala si de sud. • în nordul si sudul judetul Iasi. • fâsia adiacenta granitei dintre judetele Botosani si Iasi.Organizarea Teritoriului cât si al pr oblemelor de mediu. în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotus.1. . evidentiaza urmatoarele tipuri de zone-problema: Areale rurale izolate. cu infrastructura slab dezvoltata: • zona rurala care acopera regiunea de confluenta dintre judetele Bacau. în lunca Jijiei si Prutului. pe malul drept al râului Prut. Vaslui. Vaslui). Zeletin. Iasi. situate în partea centrala si de nord. • portiunea situata în extremitatea sud-estica a judetului Iasi si care continua în nord-estul judetului Vaslui. • în judetul Bacau au fost identificate 13 zone expuse alunecar ilor de teren. 7. • în judetul Neamt: pe ambele malur i ale lacului de acumular e Bicaz si in nordul judetului.5. Bistrita. • în sudul judetului Suceava. Tazlau. în bazinul afluentilor râului Bârlad.

Sihastria. care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate. Voronet). sporturi extreme – zborul cu parapanta. în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat. Baltatesti. Bistrita.Emil Luca Sansa zonelor de est. Pentru aceasta tr ebuie efectuate lucrari de infrastructura. Zona muntoasa si deluroasa din vestul r egiunii (judetele Suceava. turism etnografic. cu specializarea „tur ism religios” (Putna. Olandei si Germaniei. traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor . turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei. Moldovita. specificul gastronomiei moldovenesti. Alaturi de pitorescul regiunii. Humor . puritatii aerului. vânatoare. Slanic Moldova. etnografic. balneoterapeutic. Dragomirna. Casin). Zamca. rafting. agro-turism. schi). este sa se dezvolte ca ar eal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din tar ile fostei URSS ( înmagazinare. Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic. orientare tur istica. Neamt. de agrement. artistic) . pescuit. limitrofe gr anitei de est a Uniunii Europene. mountainbike. turism sportiv (alpinism. Neamt. Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat. Bacau) detin un potential tur istic valoros. Neamt si Suceava. a frumusetii locur ilor. înnobilare si pregatire pr in segmentare si împachetare etc) . traditiile popular e. turism rural. asemanatoare celor din porturile Belgiei. . apelor. de tranzit. religios. Dator ita conditiilor favorabile de care dispune. precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent. obiceiurile. specializate în astfel de servicii. Oglinzi. binecunoscuta ospitalitate. Ucrainei si Moldovei. Varatec. Târgu Ocna). Agapia. zonelor montane din judetele Bacau. de creare a unor zone cu facilitati specif ice (parcur i logistice). Câmpulung-Moldovenesc. dar care. Sucevita. Secu. Arbore. cu masuri adecvate poate intra cu usurinta în circuitul turistic european. agroturism.

318 locuitori. în judetul Tulcea (29. dominat de centrul industr ial si comercial cu acelasi nume. Orasele concentreaza 55.91 loc/kmp). unde conditiile naturale si economice sunt mai putin propice.2.Organizarea Teritoriului Gradul de dotare a localitatilor si or iginalitatea landschaftului bucovinean cât si specificul deosebit al satelor.850. densitatea de 79. cu activitati sportive. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud . În 2004. podisul Dobrogei cu Muntii Macinului. Pr eponderent este însa relieful de câmpie.7 loc/kmp este sub media pe tara (90. Solca.Est era alcatuita din 33 de orase (dintre care 11 erau municipii) si 1. agrement si pentru optimizarea sanatatii (Vatra Dornei.5 loc/kmp). Regiunea de Dezvoltare Sud-Est 7.2. cu specific climatic continental. Regiunea Sud . cu un grad înalt de civilizatie a populatiei. Regiunea avea o populatie de 2. iar cea mai mica. reprezentând 13.5% din populatie.762 km² sau 15 % din suprafata totala a tarii. regiunea este a doua ca marime din cele 8 ale României.9 loc/kmp). pot juca un rol în turismul de lunga dur ata. cupr inde Delta Dunar ii si este marginit la est de întreg litoralul românesc al Marii Negre.Est este situata în partea de sud-est a României.Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii.1. Cel mai mare oras al regiunii este Constanta . cu tendinte de diminuare. iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura. 7.1 % din populatia tarii. Braila si Constanta. I ndustrializarea fortata de dupa razboi a condus la concentrarea populatiei în orasele Galati. cea mai mare densitate a populatiei fiind în judetul Galati (139.455 de sate (organizate în 339 de comune). acoperind 35. Reteaua de localitati a regiunii Sud . câmpia Baraganului. Cacica si pe Valea Bistritei si Moldovei). Totodata regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea.

3. urmate de industr ie (28. Economia regionala Cu un PI B care reprezinta 11.3%).8% din total.000 de locuitori).3%).2% (2003) din economia tar ii.2.9% (2004) depaseste media tar ii (6. populatia ocupata reprezenta 35. peste 50% din populatia ocupata lucreaza în agr icultura. si respectiv Galati. datorita statiunilor turistice din lungul litoralului si prezentei portur ilor Constanta si Mangalia.6%). în timp ce pe locuitor acest indicator se situeaza sub media nationala. cu o valoare de 6.4%) si agricultura (35.2. cu valorile cele mai r idicate în judetul Constanta.3%). Pâna în 2002. salarizarea neatractiva. Buzau. Spre deosebire de acestea. iar 62% din populatia judetului locuieste în mediul rur al. 7.965 locuitori). unde populatia tânara a parasit masiv localitatile pentr u a lucra în strainatate. în special din cauza structurii economice neconsolidate.7%). în judetul Vrancea. Forta de munca si migratia În 2004.7%) si Buzau (6. dar si calificarea necorespunzatoar e determina plecar i masive a activilor spre arealele de crestere economica din tara sau strainatate. 7. productivitatea muncii detinea o pozitie de mijloc între regiunile tarii. Se remarca ponderea ridicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor în judetele Constanta si Galati.2. si Focsani (peste 100. Lipsa locurilor de munca adecvate.Est îl reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industr iale si tertiare ( Br aila - . regiunea se situeaza pe locul 6. Somajul. urmat de Galati si Braila (peste 200. Specificul Regiunii Sud . Migratia cea mai accentuata se înregistreaza în judetul Vrancea.000 de locuitori). Disponibilizar ile din industria metalurgica (MITTAL GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina cea mai ridicata r ata a somajului (9. cea mai mar e parte în servicii (36.Emil Luca (309. urmat de Braila (8.

pierzând în continuare locur i de munca (Babadag. areale cu specif ic turistic (litoralul si Delta Dunarii) si întinsele zone cu suprafete de cultur i agricole si viticole. precum si estul Judetului Vrancei . Restructurarile industriale care au avut loc în procesul tranzitiei la economia de piata. Focsani).Navodari). etc). orasele mici nu reusesc sa-si gaseasca echilibrul. etc. Constanta . canalizar i. Faurei. Tulcea. Buzau) si a în micile centre urbane mono-industriale. respectiv un pr oces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe industriale restructurate. Aici nu exista investitii straine si din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri. litoral si alte areale turistice din Subcarpati a preluat o parte din forta de munca disponibilizata si astfel socul social al disponibilizarilor a fost atenuat. Cu toata reducerea masiva de personal din zona Braila – Galati. Activitatea intensa de constructii de locuinte pr oprietate pr ivata din jurul mar ilor centre urbane. Hârsova. nordul Dobrogei. centrele industr iale complexe izolate (Buzau. Delta Dunarii. alimentari cu apa. Spre deosebire de acest proces de oar ecare stabilizare economica a mar ilor centre urbane. Regiunii îi este caracteristica discontinuitatea în teritoriu a activitatilor industriale si îmbinarea cu activitati tertiare (comert. Un alt exemplu de revigorare a industriei îl reprezinta Buzau.). Negru Voda. Braila. unde au aparut numeroase întreprinder i noi. Constanta – Navodar i. servicii. Arealele de maxima saracie cuprind nordul judetului Galati. estul si sudul Brailei. au dus la cresterea masiva somajului în mar ile centre de industr ie grea (Galati. .Organizarea Teritoriului Galati. etc. Aici pot fi mentionate atât într eprinder ile (textile) care functioneaza la Braila cât si Combinatul de la Galati precum si rafinaria de la Midia Navodari. turism) si agricole. ultimii ani marcheaza un oarecare revir iment al activitatilor industriale. ca de exemplu cele de prelucrare superioara a lemnului si sticlei. Macin.

în mar i.2. Din cei 10. Transportul Regiunea este strabatuta de importante coridoare de transport care asigura legatura centrelor urbane cu capitala tarii. cea mai mare pondere a strazilor orasenesti modernizate. iar situatia drumurilor în mediul rural este critica.4. E581). judetele Buzau. Infrastructura 7. existând pericolul izolarii unor ar eale cât si într eruperii legaturilor dintr e marile regiuni ale României.536 km drumuri publice regionale. Tot în aceasta situatie s-a evidentiat si starea precara a podurilor rutiere.1. în timp ce în judetul Vrancea. Exista însa mari difer ente intraregionale. fiind modernizati. r espectiv Galati) . E87. Aceasta situatie se datoreaza prezentei atât a unor orase cât si a unora mijlocii (Buzau. Utilitatile publice Regiunea Sud-Est înregistra.2. Principalele problemele ale retelei de drumur i sunt: calitatea slaba a drumurilor. S-a dovedit ca nu exista posibilitati reale dar si economice pentru trasee de rezerva. Constanta. majoritatea localitatilor rurale neavând drumur i pietruite sau asfaltate. fata de doar 44% în judetul Vrancea. cazul pr imelor trei judete – în care major itatea strazilor sunt moder nizate. E85.4.Emil Luca 7. sistemul deficitar de iluminare si marcare stradala. 69% din cei 2 854 km de strazi orasenesti din regiune. doar 29. între care se remarca marile artere rutiere europene (E60. Constanta si Galati având peste 70% strazi orasenesti moder nizate.4. regiunea înregistrând cea mai mica pondere pe tara. în anul 2004.5% sunt modernizati.2. or asului Focsani i se . Inundat iile din anul 2005 au aratat nu numai insuficienta retelei rutier e dar si lipsa unei strategii privind masur i de protectie activa a acestor a. E70.2. 7.

acestea concentrându-se mai mult în judetele Constanta si Braila – apropiate de Dunare.9% aveau instalatii de alimentare cu apa potabila. si mai putin în Buzau si Vrancea.4. cele mai importante pr obleme se refera la: • statii de epurare a apei uzate (doar în cele sase capitale de judet) • statii de pompare (doar 9 localitati din judetul Galati dispun de 11 statii de pompare) . trebuie mentionat ca foarte multe din aceste instalatii prezinta un grad avansat de uzura.2. La nivel intraregional. necesitând reabilitarea si chiar înlocuir ea lor. fie au statii de epurare învechite care nu mai functioneaza corespunzator.în care doar o mica parte a strazilor sunt modernizate. major itatea localitatilor fie nu au de loc. existenta si functionarea statiilor de epurare a apei uzate reprezinta o problema. unde se afla in derulare proiecte de construire a statiilor de epurare.1% din localitatile regiunii fiind dotate cu aceasta utilitate.3.Organizarea Teritoriului adauga doar patru orase mici (sub 20. Mediu La nivel regional. Astfel. O situatie îngrijoratoare exista în cazul retelei de canalizare.1 % din total pe tara). exista aceleasi diferente. iar din numarul total de localitati 43. 7. datorita lipsei de echipamente moderne. doar 6. În privinta utilitatilor publice de baza. cu exceptia celor sase capitale de judet. daca avem în vedere ca 72% din localitatile dotate cu canalizare sunt localizate în cele tr ei judete estice ale regiunii (Constanta. Însa.000 de locuitori) . Poluarea mediului în regiune este determinata atât de existenta unor tehnologii uzate moral si fizic dar si a educatiei limitate a cetatenilor. Galati si Tulcea). la sfârsitul anului 2004 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel national în privinta lungimii simple a retelei de distributie a apei potabile (17.

• în mediul rural depozitarea deseurilor se face pe terenuri destinate special de catre pr imarii pentru acest scop. iar cel liceal era deser vit de 176 de licee.Emil Luca • sisteme de colectare (în judetul Tulcea retelele de colectare a apelor uzate menajere sunt subdimensionate si prezinta un grad avansat de uzura) • r etele de canalizare (în judetul Vrancea. care au trebuit sa faca fata cr ester ii numarului de copii înscrisi. Poluarea complexa a afectat habitatul natural în Delta Dunar ii si pe litor alul Marii Negre. managementul deseur ilor prezinta deficiente: • în judetul Galati nu exista instalatii de tratare. Buzau si Galati.4. au afectat foarte mult stabilitatea versantilor.364 de scoli. tr ansportul facându-se individual de catre populatie. în ultimii ani. Nu exista servicii specializate de colectare a acestora. Î n zonele de deal si de munte din judetele Vrancea.2. despadur ir ile masive începute în secolul 19. în anul scolar 2004/2005. Acestora li se adauga 10 scoli profesionale si de ucenici. a caror buna functionare este . cu exceptia municipiului Focsani. 7. existau 1. Educatie La nivel regional.4. valorificare si eliminare finala a deseur ilor. în învatamântul public existau 929 gradinite. precum si 11 unitati postliceale. • în judetele Braila si Buzau deseurile menajere sunt colectate neselectiv • la nivelul judetului Constanta sunt 42 de societati care gestioneaza deseurile menajere si industriale si 40 de depozite de deseuri ur bane/rur ale sau mixte. Pentru învatamântul pr imar si gimnazial. Colectarea deseurilor se face prin serviciile de salubritate existente. la nivelul celorlalte localitati retelele de canalizare sunt învechite si deter iorate) De asemenea.

4. si anume: . la care se adauga alte tipuri de unitati sanitare. Vrancea si Tulcea) nu au centre de zi. cât si al dotarilor. La sfâr situl anului 2004.7%) sau de servicii rezidentiale (34. Servicii Sociale Trei din cele 6 judete (Buzau.Organizarea Teritoriului esentiala pentr u asigurarea pietei fortei de munca cu persoane calificate în diferite domenii.818 copii cu dizabilitati. este esentiala buna functionare a celor 9 universitati existente în r egiune.5. I nfrastructura de sanatate din regiune.6.2. este precara. absolut necesara pentru asigurarea dezvoltarii r egiunii.2.4. 7. dintre car e 24 sunt localizate în Constanta si Galati. fiind necesare reabilitarea cladirilor. Sanatate În regiune exista 47 de spitale. precum si dotarea corespunzatoare a acestora. Judetele Braila.2. doua zone. 7.5. erau 8. Pentru formarea unei forte de munca înalt calif icate. Cele mai importante sunt universitatile din Constanta si Galati. 7. De asemenea. Copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial (65. Buzau si Galati nu au institutii rezidentiale de asistenta sociala. Zone problema În regiune au fost identificate si promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul Phare Coeziune Economica si Sociala 2001-2002. din care doar 462 beneficiau de servicii de r eintegrare. în regiune îsi mai desfasoara activitatea 14 policlinici si 47 dispensare medicale. atât din punct de vedere al constructiilor.3%).

Focsani. vestul judetului Braila si sudul judetului Galati). cuprinzând orasele Braila. li se adauga alte zone cu probleme grave de dezvoltare.Marea Neagra. ca porti maritime ale tarilor din centrul Eur opei lipsite de iesir e la mare. în urma r ealizar ii canalului Dunare . Legatur ile acestora cu marile porturi ale lumii.Emil Luca • Zona industr iala a Subcarpatilor de Curbura. Galati. cele mai importante sunt zacamintele de titei si gaze naturale (Subcar patii Buzaului. pot juca un rol important în dezvoltarea economico-sociala. Exceptând usoara îmbunatatire a situatiei santierului naval Galati si a Mittal Steel Industry Galati (Sidex). Celor doua zone de restructurare industriala. caracter izata de urmatoarele pr obleme: dezechilibre sociale masive. Mediul natural este puternic afectat de catre defrisarile necontrolate realizate în ultimul deceniu. carierele de granit (Muntii Macinului). atât pentru a asigur a materia prima .2. Marasesti. etc. orasele Nehoiu (Buzau). sarea. Braila si Tulcea. care valor ificate corespunzator. diminuarea rolului jucat de porturile din zona. care au fost dublate de lipsa lucrarilor pentru limitarea alunecarilor de teren. pierderea flotei de pescuit oceanic. Adjud. Marasesti ( Vrancea). • Zona industriala si de servicii a Dunar ii de Jos. este reprezentat de prezenta portului Constanta. pot fi folosite. Tulcea. calificar i insuficiente si mono-directionate ale fortei de munca. Macin si Isaccea. Râmnicu Sarat. 7.6. se confrunta cu probleme legate de: somaj r idicat. Odobesti si Tecuci. Este vorba de zona minier a Altân-Tepe si Hârsova (Tulcea). secondat de portur ile dunarene Galati. Dintre acestea. Potential de dezvoltare Regiunea Sud-Est dispune de o ser ie de resurse naturale. care include si orasele Buzau. Alt avantaj pe car e regiunea îl poate valor ifica. aceste zone se afla înca în dificultate.

Eforie Nord (namol curativ cu proprietati asemanatoare celui de la Marea Moarta). bizantine si locasuri mânastiresti. Focurile Vii. • Regiunea prezinta si un cadru promitator pentru dezvoltarea agro-turismului (Braila. cum ar fi: Vulcanii Noroiosi (Berca) . si zone turistice unice în tara. cât si pentru a exporta bunuri produse atât în regiune. pester ile de la Bozioru. majoritatea fiind concentrate în judetele Tulcea si Constanta . în special dupa includerea sa în 1990. • Regiunea beneficiaza de un fond balnear deosebit. etc.Organizarea Teritoriului necesara dezvoltarii economiei regiunii. este reprezentat însa de resursele turistice: • Litor alul Mar ii Negr e. Galati si Tulcea) cu r esurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânatoare si pescuit) în Insula Mica a Brailei. care cuprinde 13 statiuni. • Patrimoniul cultural-istoric al r egiunii se r emarca cetatile getice. tratament si agreement (hotelur i. care prezinta o atractie stiintifica si un potential tur istic ridicat. campinguri) desfasurate de-a lungul a 70 km de coasta între Navodari si Mangalia. cât si în restul tar ii sau chiar în statele din vestul tar ii. moteluri. împr euna cu alte zone naturale adiacente. cu unitati de cazare. Insula Mare a Brailei. • Delta Dunarii. romane. gr ecesti. în Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. vile. Cel mai important potential pentru dezvoltarea regiunii. cu o veche traditie Lacul Techirghiol. • Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta inter es turistic prin statiunile Soveja si Lepsa.

0 loc/km 2 . în celelalte judete valorile fiind cuprinse între 31 si 37%. sub media pe tara. în 2004. 488 de comune si 2030 de sate. În partea de sud.Emil Luca 7. Prahova si Teleorman. Cele mai multe orase (27) au sub 20.1.342.3.2.19. regiunea se învecineaza cu Bulgaria.3. majoritatea populatiei traieste în mediul rural.3. dealur i . Giurgiu.45 % din suprafata României). Populatia totala a celor sapte judete componente era.7%. explicabil pr in faptul ca.8% si doar 9. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud este situata în partea de sud a României. 7.1%).042 locuitori.9 loc/km2). Regiunea de Dezvoltare Sud 7. Regiunea Sud are o retea de localitati alcatuita din 43 de orase (din care 16 municipii). multe dintr e acestea cu o infrastructura deficitara. Dâmbovita.000 de locuitori (Ploiesti si Pitesti).000 de locuitori. Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate era. valorile cele mai r idicate înregistr ându-se în Arges ( 38. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: câmpii si lunci . Distributia teritoriala arata o concentrar e mai mare a oraselor în judetul Prahova (14) si mai redusa în Giurgiu (3).70. de 35. sub media pe tara (38. Ialomita. Calarasi.453 km 2 ( 14. în 2004.5 % munti.4% din populatia României. având o suprafata de 34. Numai doua orase au peste 100.9%) si Teleorman (37. valoare super ioara mediei pe tara (90.4%. reprezentând 15. . exceptând judetul Prahova.4% din populatia regiunii. Gradul de urbanizare este de 41. Densitatea populatiei este de 97. de 3.0%). apropiata de cea a zonelor rurale. cor espunzatoare judetelor Arges.

Economia regionala Î n 2003.1%). care a generat o rata ridicata a somajului.Prahova detinând locul 1 pe tara în ceea ce pr iveste productia industriala.51%). a populatiei ocupate în agricultura (39.4%) si Calar asi (8.9 euro/locuitor si Prahova – 2282.3. Pr incipalele pr obleme cu care se confrunta acest areal sunt legate de declinul unitatilor industriale. situata sub media pe tara (2420. iar cele mai reduse în judetele Prahova (6.4 euro/locuitor.2 euro/locuitor. iar cea mai redusa în Calarasi – 1449.4%) si o pondere relativ scazuta a celei ocupate în industrie (29. aceasta era de 7. Lipsa locurilor de munca în zonele rurale determina o masiva plecare catre Bucuresti si migratia tinerilor catre Europa de Vest. la 31 decembrie 2004. Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 1964. 7. astfel încât satele si orasele mici se depopuleaza. cele mai r idicate rate ale somajului înregistr ându-se în judetele I alomita (10. evidentiindu-se aceeasi diferentiere între sudul si nordul regiunii. Trasatura esentiala a Regiunii Sud este reprezentata de împar tirea acesteia în doua subar ii cu caracteristici geografice si socio-economice difer ite.3.Organizarea Teritoriului Gradul de ocupare a populatiei pe sectoare de activitate. Închiderea unor unitati industriale în .4% la nivelul regiunii. Calarasi (51. la nivel regional. la nivel judetean. Dîmbovita si Prahova) se caracterizeaza printr -un grad ridicat de industr ializare.8%).7%). Giurgiu (58. cele mai mari valor i înregistrându-se în judetele Arges – 2550. dar în descrestere.8 % si 57. Judetele sudice ale Regiunii sunt preponder ent agricole. indica o pondere r idicata.6 euro/locuitor. cu o pondere ridicata a populatiei ocupate în agr icultura: Teleorman. Partea de nord a Regiunii ( judetele Arges.5%) si ser vicii (31.5 euro/locuitor).6%) si Dîmbovita (6.7%). Judetele Prahova si Arges se caracterizeaza printr -o pondere ridicata a populatiei ocupate în industr ie si servicii. În cea ce pr iveste rata somajului.

0% din cifra de afaceri în industr ie la nivelul regiunii). Contr ibutia industr iei la cr earea PIB regional este de peste 30% . Plopeni. Pitesti si Târgoviste se manifesta ca poli de dezvoltare si ca centre de polar izare pentru noi activitati industr iale. Ea se caracterizeaza prin preponderenta populatiei ocupate în agricultura.9% din cifr a de afaceri totala din regiune (2003). Aceasta situatie caracterizeaza toate resedintele de judet. cea mai r idicata cifra de afacer i în industr ie este realizata de Prahova (38. Moreni. Ur lati. Ialomita si Teleorman) este o zona traditional subdezvoltata.Est). Arges si Dîmbovita). masini. Oltenita. stiintifice si tehnologice (o . Calarasi. pe ultimul loc situându-se Calarasi (4. într eaga zona a cunoscut o dezvoltare industr iala artificiala. în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil. echipamente si mijloace de transport. urmata de Ar ges ( 33. Videle. în special prin aportul întreprinderilor din industr ia chimica si petrochimica (judetele Prahova si Arges). În anii ‘70. precum si arealele adiacente ale oraselor Turnu Magurele. suprafata judetelor componente este reprezentata în întregime de câmpie.0%) . în afara celor traditionale existente. Zimnicea. Alexandria. pr in închiderea major itatii unitatilor industr iale reprezentative. De altfel. suporta impactul sever al procesului de tranzitie spre economia de piata. inclusiv a investitiilor straine. confectii si alimentara. Costesti si Câmpulung-Muscel. Pe judete. Slobozia si Fetesti. textile. Partea sudica a Regiunii (judetele Calarasi. Orasele Ploiesti.Emil Luca zonele monoindustriale a determinat apar itia unor grave probleme economice si sociale. materiale de constructie (Prahova. Giurgiu. reprezentând al doilea buzunar de mare saracie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord . Giurgiu.3%). În prezent. În regiune exista 11 parcuri industriale. Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a Regiunii Sud daca se are în veder e ca întrepr inderile din sectorul industr ial au realizat 45.

4.2% terenuri ar abile).3. Aceasta explicatie este . Samsung COS – Târgoviste. În ceea ce priveste transportul rutier.999 km (15. Potentialul agricol al regiunii în general si al partii sudice în special este deosebit de ridicat (71. aflata partial în exploatare).Pitesti) si A2 ( Bucuresti – Constanta.4% din r eteaua nationala). Holcim – Câmpulung Muscel. artera fluviala europeana. Dunarea.1% din totalul drumurilor publice sunt moder nizate. E70.1% din suprafata totala reprezentata de suprafete agricole. asigurata de 5 drumuri europene (E574. Infrastructura 7. La nivel judetean.Organizarea Teritoriului treime din numarul total de parcuri existente în România). E81. însa doar 29. înlesneste legaturile acestei r egiuni cu principalele or ase din bazinul sau hidrogr afic. în judetele nordice (Arges. nationale si judetene cu o lungime de 11. din care 80. pe lânga drumurile nationale care traverseaza judetele. fiecare cu peste 33%. E85 si E60) si de autostrazile A1 (Bucuresti . Transport Regiunea dispune de o retea de drumuri publice europene. cele mai r idicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se înregistreaza în judetele sudice: Teleorman. 7. comparativ cu nordul acesteia (sub 20%). regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala.1. Dâmbovita si Pr ahova).3. Procentele r idicate din aceste judete se datoreaza ponderii mai mar i pe care le au drumurile nationale în totalul dr umurilor publice. Ialomita. Mai precis. 5 dintre acestea fiind localizate în judetul Prahova. comparativ cu sudul regiunii. în sudul regiunii (peste 23%). exista o retea mai densa de drumuri judetene si comunale (de regula mai putin moder nizate decât cele nationale). Î n regiune s-au realizat importante investitii straine dir ecte: Renault – Pitesti.4.1 % din totalul national) si o retea feroviara de 1703 km (15.

în Ialomita si Teleorman ponderea scade sub 10%.8%).3. Dunarea.7% din numarul total de localitati din regiune beneficiind de alimentare cu apa (din care 43 orase). Regiunea dispune de o retea dezvoltata de transport feroviar (15. fata de cea din judetele sudice – sub 40 km/100kmp. III. iar cea mai scazuta în Ialomita ( 42. pe judete. II.3% sunt modernizati. Apa potabila pentru alimentarea localitatilor din regiune provine din captarile apelor de suprafata si a apelor subterane. Pe judete.2.4. VI II (Bucuresti-Constanta) si IX ( Bucuresti-Giurgiu). teritoriul acesteia fiind strabatut de magistralele fer oviare I (Bucuresti-Timisoara). IV. Caracteristic retelei de alimentare cu apa în special din mediul urban.Emil Luca sprijinita de densitatea mai r idicata a drumurilor publice înr egistrata în judetul Arges – peste 43 km/100kmp. astfel daca în judetele Dâmbovita si Giurgiu peste 40% din localitati au instalatii de alimentare cu apa. Retelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt prezente în doar 4.27% din totalul national). 7. însa în numeroase situatii aceste instalatii sunt slab . din care 58.8% ). însa putin folosita ca urmar e a reducer ii capacitatilor industriale ale oraselor porturi si lipsei transportului naval de calatori.4% din cei 11.053 km la nivel national). Regiunea Sud beneficiaza si de avantajul oferit de princ ipala artera fluviala de navigatie europeana. VII (Bucuresti-Galati). apar discrepante puternice. Utilitati publice Strazile orasenesti au o lungime de 3.6% din numarul total de localitati. V si VI ( traseu comun pâna la Ploiesti). cea mai mare pondere de strazi orasenesti modernizate înregistrându-se în judetul Dâmbovita (69. 29.347 km (14. printr e car e si în cele 43 de orase ale regiunii. este faptul ca unele conducte prezinta un grad avansat de degradare si uneori de subdimensionare în comparatie cu volumul de apa solicitat în prezent.

dominat în proportie de 82. regiunea dispune de 26 km linii de tramvai (în Ploiesti) si de 20 km de linii de troleibuz ( în Târgoviste si Ploiesti). mai mici. existau sisteme publice de distr ibutie a energiei termice în doar 1. Spatiul verde din orasele regiunii Sud are o suprafata totala de 1773 ha (8.6% din totalul national). subdimensionate si în mare parte degradate.05%). celelalte judete înregistr ând ponderi mai mici de 4. Ca urmare.3%. o parte tot mai însemnata a populatiei prefera sistemele individuale de încalzire.3% de autobuze.) si Giurgiu – în sens negativ (doar 3. adica 13 m²/locuitor. Intra regional. datorita costurilor r idicate de productie si transport. mai performante si mai eficiente. Abateri importante de la aceasta medie înregistreaza judetele Ialomita – în sens pozitiv (20m²/loc.6 m²/loc). generata de utilizarea în cele mai multe cazuri. arata difer entierea clara dintre nord si sud.5% dintre localitatile care benef iciaza de acest tip de infrastructura. doar judetul Giurgiu depaseste media nationala (9. cele trei judete nordice concentrând 94. Din punct de vedere al transportului urban de pasager i. Distributia ter itoriala a localitatilor alimentate cu gaze natur ale. .4% dintre localitatile regiunii. Epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema majora. Reteaua de gaze naturale existenta în regiune asigura alimentarea doar a 7% din localitatile r egiunii si a 70% dintre orase. La nivelul anului 2003.Organizarea Teritoriului dezvoltate. întregul par c auto detinând în exploatare un numar de 647 de vehicule. a unor echipamente si tehnologii depasite. concentrate în mod deosebit în judetele Arges si Prahova. Distributia energiei termice în sistem centralizat este prezenta cu precadere în centrele urbane si se afla în declin în ultimii ani.

în cadrul regiunii nu exista un sistem complex si modern. capabil sa realizeze separar ea.3. cu un impact negativ asupra calitatii vietii si a conditiilor de tr ai.3. se constata urmatoarele deficiente: • Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industr iale si folosirea unor tehnologii depasite • Regiunea dispune de importante surse de alimentare cu apa potabila ( un numar de 454 localitati beneficiaza de alimentare cu apa. O problema deosebita o constituie depozitarea deseur ilor menajere si nemenajere. Educatie Structura educationala în Regiunea Sud-Muntenia poate asigura scolarizarea la toate nivelurile. Pâna în pr ezent. procesarea. reteaua de distributie aferenta având o lungime de 6.Emil Luca 7. retelele de alimentare cu apa.4.4. subdimensionarea acestora influentând furnizarea volumului de apa necesar. localizate pr eponderent în centrele urbane. se caracterizeaza prin probleme la nivelul tuturor componentelor de mediu. în cadrul acesteia existând în . 7.3.299 km). regiunea dispunând de un numar mic de locur i de depozitare corespunzatoare a acestora. Mediu Zona de nord a regiunii datorita gradului r idicat de industr ializare si de concentrar ea în cadrul acesteia a unor activitati industr iale poluante. care în mare par te sunt degradate si subdimensionate în comparatie cu necesitatile actuale. In ceea ce priveste managementul apei. utilizarea si lichidarea deseur ilor. Totusi. prezinta un grad avansat de uzura fizica. • Un numar de 94 localitati din care 42 orase beneficiaza de retele de canalizare a apelor uzate menajere.4. inclusiv incinerarea acestora.

în timp ce valor i scazute se înregistreaza în Arges (15. cea ce nu permite creearea conditiilor optime pentru realizar ea unui proces educational adecvat si eficient.7 la 1000 de nascuti vii – media nationala).8 la mie) si Dâmbovita (15.9 la mie) si Calarasi (24. 7. Caracteristic actului de asistenta sanitara este faptul ca personalul medical cu studii super ioare este mult sub nivelul necesar si ca dotarea unitatilor sanitar e cu aparatura medicala si cu medicamente este necorespunzatoare.8 la mie) – reflectând infrastructura de sanatate insuficient dezvoltata si subdezvoltata din sudul r egiunii.3. Cele mai ridicate valori se întâlnesc în Ialomita (24. caminele de elevi sunt insuficiente pentru a prelua elevii din zonele rurale – la rândul lor insuficient dotate.4. unde se concentreaza peste 65% din numarul total. 188 licee.3 la mia de nascuti-vii (16.Organizarea Teritoriului 2004 un numar de 594 gr adinite. 1092 scoli primare si gimnaziale. judete mai dezvoltate. 6 policlinici si 63 spitale. Principala problema a major itatii aceastor unitati educationale o reprezinta degradar ea cladir ilor si slaba lor dotare tehnica. 57% dintre unitatile scolare sunt situate în judetele Arges.2% din populatia regiunii. unul dintre indicatorii statisticii de baza care reflecta calitatea sistemului sanitar. 11 scoli postliceale si 5 institutii de învatamânt superior. Sanatate Sectorul public de asistenta sanitara cupr indea. De asemenea.5.3 la mie). Dâmbovita si Prahova. Numarul unitatilor sanitar e este mai r idicat în judetele Arges. în anul 2003. Dâmbovita si Prahova. Rata mortalitatii infantile. 58 dispensare de medicina generala . ca urmare a faptului ca aceste judete concentreaza 60. .unitati cu cea mai larga raspândire. 12 scoli profesionale si de ucenici. are în r egiunea Sud cea mai ridicata valoare din tara: 19.

Situata în nord-vestul regiunii. acestea necesitând înca actiunii ample de revigorare economica si sociala. Calarasi. 7. Zone problema Restructurarea industriei din ultimii 15 ani. Zimnicea. regiunea are cel mai mare procent al populatiei îmbatrânite din tara. Colibasi. existau 10443 de copii cu dizabilitati. Servicii sociale Ca ur mare a procesului de restructur are industr iala. localizate în zona Subcar patilor. Plopeni. pentru a încuraja investitiile din aceste zone. Costesti.3. prin acordarea unor avantaje fiscale. Oltenita. Pe teritoriul regiunii Sud a fost identificata zona de restructurare industr iala V.Est în ceea ce pr iveste numarul de familii monoparentale (41642). regiunea se confrunta cu numeroase probleme sociale: Regiunea Sud ocupa locul al doilea dupa regiunea Nord.89%). dintre care 2403 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Probleme economico-sociale au aparut si în localitatile rurale axate pe industr ia extractiva. Sotanga.6. Începând cu 2005. Curtea de . Câmpulung Muscel. a determinat închiderea unor unitati industriale din zone monoindustriale. Urlati.3. Videle. Judetele Arges si Ialomita nu dispun de facilitate pentru cantine sociale si servicii de îngrijire la domiciliu. unele (Filipesti si Ceptura) fiind declarate în trecut zone defavor izate.Emil Luca 7. Din pacate aceste masuri au avut un impact redus asupra situatiei economico-sociale a localitatilor respective. Valea Calugareasca. 7947 copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial (64. Giurgiu. Alexandria. La sfârsitul anului 2004.4.11%) sau rezidentiale (35. Slobozia si Fetesti. dar si a unora din judetele sudice: Turnu Magurele. zona include si orasele din judetele Arges (Costesti. ducând la aparitia unor probleme sociale grave în ar iile aferente localitatilor : Mizil.5. Stoienesti si Câmpulung Muscel – din judetele nordice.

Valenii de Munte. Potential de dezvoltare Regiunea Sud are un important potential de dezvoltare economica. din nordul regiunii. în nord exista importante resurse de subsol reprezentate de zacaminte de titei si gaze naturale.3. sare. etc a caror prelucrare si comercializare poate creste valoarea adaugata din regiune.masivul Bucegi. Câmpulung .Muscel etc. De cealalta parte. Astfel. valor ificat într -un mod adecvat si tinând cont de principiile durabilitatii. Cele mai importante areale cu potential turistic sunt: • statiunile montane de pe Valea Prahovei.6. Pucioasa. care pot sta la baza dezvoltarii unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de cultur i. Potentialul turistic al regiunii Sud. al carui potential poate fi valorificat ca o alternativa la turismul montan. Gaesti. poate contribui esential la dezvoltarea economica si sociala a regiunii. localitatile turistice si parcurile naturale situate în Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului • statiunile balneoclimaterice din regiune (Slanic Prahova. . carbuni. 7. Pucioasa. în sudul regiunii exista suprafete agr icole întinse.Organizarea Teritoriului Arges.) • Dunarea. Moreni. Pitesti si Topoloveni) si Dâmbovita (Fieni. diferentiat între nordul si sudul regiunii. Târgoviste si Titu). cor espunzatoare conditiilor pedologice din regiune.

Târgu Jiu (96. Dabuleni.4. Centru si Vest.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj. Regiunea Sud-Vest Oltenia avea. cu o suprafata de 29. Reteaua hidrologica.69% din populatia totala a tar ii). Zona de câmpie este specializata. Relieful regiunii are o distributie relativ echilibrata. predominând padurile si pasunile alpine. o populatie de 2. cu densitatea sub media nationala (79.Emil Luca 7. câmpii.342 locuitori). Î n 2004.000 locuitori) .843 locuitori). în cultura de cereale. . Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest 7.1. în mare. cupr inzând munti. Dintre orasele mici (sub 20.320 locuitori) si Slatina (81. Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud-Vest. Vâlcea. r elieful este muntos si deluros (Car patii si zona subcarpatica).3%). cu vechea regiune istorica Oltenia.941 locuitori). Scornicesti etc.6%).980 locuitori). Olt. confera regiunii r olul ener getic principal în România (71.8% vs. râurile Olt si Jiu.9 locuitori/km 2 ). Mehedinti si Gorj si coincide. În zona de nord a Olteniei. Cele mai importante or ase sunt Craiova (300. Se învecineaza cu Bulgaria.636 locuitori ( 10. 47. Structura rural-urban a populatiei este de 52.57% din totalul productiei hidroelectrice). RâmnicuVâlcea (111.1% vs. cele mai rurale judete f iind Olt (59.4. Reteaua de localitati este constituita din 40 orase. dintre care 11 cu r ang de municipiu si 408 comune ce cupr ind 2066 de sate.317. Serbia si cu regiunile Sud Muntenia. 54. alcatuita în pr incipal din Fluviul Dunarea.2% ( România – 45. în principal. Vâlcea (55%) si Gorj (53.9%). dealuri si podisur i.3 locuitori/km 2 fata de 90. Drobeta Tur nu-Severin (109. numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vânju Mare.

5% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48. unde practica o agricultur a ineficienta. în timp ce in judetul Dolj (5.Organizarea Teritoriului 7. Rata somajului în regiune este 7.5%. Pe ramuri ale economiei. Mehedinti ( 10.7%). daca în anii de dupa 1990 se pleca.2%) .3% din total populatie ocupata) si Dolj ( 33%). Judetele din nor d.7%) si Vâlcea (7. La nivel judetean. în Serbia.4.9%) si serviciile (31% ).6% . Piata muncii reflecta în mare tendintele de la nivel national. industr ia (26. valoare mai mare decât media la nivelul national (6. populatia ocupata civila se concentreaza astfel: agricultura si silvicultura (42. sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judetele Vâlcea (34.1%) si cel mai redus în judetul Olt (34. . destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. Astfel. Gor j (8%). lipsa locurilor de munca în zonele ur bane si cresterea costurilor de întretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei somer e spre zonele rurale. Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate în total populatie înregistreaza o valoare redusa fata de media tarii . În ceea ce priveste migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut în comparatie cu alte regiuni. cu consecinte sociale si economice pentru zonele respective. De asemenea. Închiderea întreprinderilor si a exploatar ilor miniere nerentabile a marit numarul somerilor. cel mai mare grad de ocupare îl are judetul Vâlcea (39.36. în special. Olt (7.2.3% ). dupa criza din Iugoslavia. Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru munca necalificata în strainatate.4%).6%) au o rata a somajului mai mare decât media regionala.1%).8%) înregistreaza o rata a somajului infer ioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale. Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate în agr icultura în judetele Olt (49.

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe.8 euro/locuitor.). precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate. Astfel.049. Vâlcea). industria cu 33. un PIB de 2. .4. în anul 2003. etc. Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale.69% din totalul acestora pâna la finele anului 2004). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari ( Electroputere. capital. investitiile din regiune fiind mai mult concentrate în câteva afacer i mari (ALRO si ALPROM Slatina.Emil Luca dar acest fenomen se intensifica în conditiile în care masurile de revir iment economic întârzie si pauperizarea populatiei sporeste. (84. traditia în prelucrarea acestora. Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera în vârsta din mediul ur ban sa se orienteze catre mediul rural. dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei. Economia regionala Regiunea Sud-Vest realiza. 7. fac din agr icultura sectorul predominant în economia regionala.68% din media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48. LAFARGE Tg Jiu.75% si agr icultura cu 11. facilitatile tehnologice. ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea între regiunile tar ii. regiunea atragând doar 405 milioane euro (r eprezentând 2. numarul în crestere al persoanelor ocupate în agr icultura si farâmitar ea terenur ilor în ur ma reformei privind proprietatea.62%. unde practica o agr icultura de subzistenta. Daewoo. au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii în acest sector. Combinatul Rm.3. Procentul mare al populatiei rur ale si suprafata întinsa a terenurilor arabile.23%. în special în partea sudica a r egiunii.

Industria lemnului din zona montana si subcarpatica a înregistr at. Din punct de vedere economic si social. Spectaculoasa crestere a pretului energiei. În judetul Gorj se gasesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv. Tg. în conditiile unui proces de restructurare a economiei relativ încet si întârziat. etc. spre deosebire de judetul Gorj. întreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Carbunesti. Dar. tributara unei pr oductii cu valoare adaugata redusa. Motru. . neexistând capacitatea necesara de absorbtie a fortei de munca disponibilizate. destinata unor piete putin exigente ( tarile nord-africane). o mare parte a angajatilor din industrie r eorientându-se catre activitati agricole.) nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri r ecent privatizate. Activitatile de extractia a carbunelui se afla în r ecesiune. Trebuie mentionata mobilitatea redusa a fortei de munca datorita specifitatii inexistentei unui disponibil de spatiu de locuit ieftin. Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Bals. în ultimii ani un recul puternic. cea mai af ectata zona este zona miniera a Gorjului. Oltul este un judet puternic agr icol. îndeosebi în zonele care au ajuns sa devina aproape complet dependente de un sector industrial. din cauza reducer ii capacitatii de export. Judetul Olt a fost de asemenea unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierder i de locur i de munca. urmare a devalorizarii dolarului. Aceasta ramâne. procesul de restructurare miniera începând doar din 1997. unde dependenta fata de minerit ramâne semnificativa. Supradimensionarea lor ca numar de salariati a îngreunat procesul de restructurare. în mare parte. determina o revigorare a activitatii în domeniu. Dupa 1990.Organizarea Teritoriului Sectorul extractiv (carbune energetic si petrol) constituie înca o componenta importanta în economia regiunii. Rovinar i.

1. precum si 5 incubatoar e de afaceri.11% din totalul drumurilor publice judetene). Infrastructura de cercetare în regiunea Oltenia este reprezentata de 26 institute si centre de cercetare.4. si anume coridorul IV Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanta–Istambul -Salonic si coridorul VII fluviul Dunarea.24% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata. Craiova este singurul centru universitar de medicina din România care nu are institutii/centre de cercetare.4. Regiunea Sud-Vest dispune de o r etea rutiera de 10.4. 7.437 km drumuri judetene si comunale (13. din care 13 în agricultura si silvicultura. Infrastructura 7. E79 si E81 si doua din cele trei coridoare Paneuropene care intersecteaza România.9 km/100 km 2 ). Transport Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata.19% din totalul national). judetul Olt aflându-se pe primul loc în România în ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 13. situate în judetul Dolj (Craiova) si în judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial greenfield. . teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70.480 km (13.Emil Luca Reteaua I MM este slab str ucturata (nu s -au format clustere) si are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planur i de afaceri coerente si a sustinerii cu capital si a managementului corespunzator. din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total dr umuri nationale) si 8. la Corabia.4. În privinta densitatii drumurilor publice la 100 km 2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35. Structura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industr iale operationale.

Densitatea liniilor ferate la 1000 km 2 are cea mai valoare din tara (34. Aeroportul Craiova. care ar putea constitui un real impuls pentru dezvoltarea economica si ar contribui la sporirea activitatii nu este folosit decât sporadic. Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului). infrastructura localitatilor urbane si rurale este total insuficienta. Traficul pe cai navigabile este în exclusivitate realizat pe Dunare. Or sova.de-a lungul Dunarii de la Drobeta Tur nu Severin pâna la Calafat si de la Calafat pâna la Corabia . însa.6 km/100km 2 . zona de câmpie . Un dezavantaj major îl constituie însa faptul ca nu exista puncte de trecere a fr ontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin.4. Utilitati publice În afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale ( Defileul Dunar ii. ambele cu 37. traectul început în anii ’80. Dr umurile eur opene asigura legaturi eficiente cu cele 5 porturi din cadrul regiunii: Drobeta Turnu-Severin. spre Bulgaria.3 km/100km 2 ). cu transbordare costisitoare si insuficient manageriate. fluxurile de marfa si persoane între regiune si tarile învecinate fiind îngreunate. nefiind finalizat.4.3 km/1000km 2 ). 7. acestea fiind.cât si regiunea deluroasa dintr e Târgu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. .2. Calafat.Organizarea Teritoriului cele mai mari densitati înr egistrând judetele Gorj (39. spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia. Bechet si Corabia. pr incipalul nod feroviar este scazuta Craiova având legaturi cu principalele localitati din r egiune si din tara. nu exista conexiune dir ecta pe calea ferata de la Râmnicu Vâlcea la Pitesti si Bucuresti. Mai mult. Î n particular. Mehedinti si Vâlcea. slab dotate.

numai doua statii de epurare a apelor reziduale sunt în curs de realizare la Craiova si Calafat. iar în altele vechimea si starea avansata de uzura afecteazaserviciilor oferite cetatenilor. Numai 71 de localitati erau conectate în 2004 lareteaua de gaze naturale. modernizarea strazilor orasenesti s -a realizat în proportie de peste 60% din total.340 kilometr i de strazi orasenesti cât înregistr a regiunea Sud-Vest în anul 2003 un procent de 63. Lipsa investitiilor în modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale apei potabile au repercusiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii populatiei. În momentul de fata. De asemenea. iar numarul insuficient al depozitelor de gunoi are influente negative asupra mediului înconjurator. racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila. În judetele Dolj. calitatea În ceea ce priveste infrastructura de utilitati . fata de 4.1% la cea de canalizare). De asemenea. Gorj si Mehedinti. Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj ( numai 3.7% strazi modernizate. Mehedinti este singurul judet din România fara nici o localitate conectata la reteaua de gaze naturale.9% er au moder nizate. procent peste media nationala de 59. fata de nivelul national 21.4% la nivel national). conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale determina un grad ridicat de poluare a cursur ilor de apa.Emil Luca Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructur a specifica.6% din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 2.5% din total localitati.8% din total localitati. la nivelul întregii regiuni. care sa justifice statutul de localitate urbana. Din lungimea totala de 2. regiunea are o slaba dotare cu instalatii de apa potabila (16. .0%) si canalizare (2.

Organizarea Teritoriului 7. iar numarul insuf icient al depozitelor de gunoi au o influenta negativa asupra mediului. In ceea ce priveste managementul apei: • Lungimea retelei de canalizare regionala este de 1. Gorj . regiunea Oltenia aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere • Doljul se numara printre judetele care au cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara.14% din lungimea retelei de canalizare la nivel national). apele reziduale deversânduse direct în râurile Olt.4. • În celelalte orase ale regiunii nu exista stasii de epur are a apei. In ceea ce priveste managementul deseurilor: • în anul 1999 s-au înregistrat cele mai mar i cantitati de deseuri industriale în judetele Vâlcea si Mehedinti.4. Mehedinti (39.3. Conditiile precare ale retelei de colectare a apelor uzate genereaza un nivel ridicat de poluare a cursurilor râurilor.8% din arbor i) – cel mai afectat din România.8 ha). Jiu sau în Dunare. la nivel judetean s-a înregistrat un nivel înalt de pagube în zonele forestiere din judetele: Dolj (64. Mediu Principalele probleme care afecteaza mediul înconjurator în judetele Olteniei se refera în pr incipal la eroziunea solului si per icolul desertif icar ii în judetele Dolj si Olt. conform Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. calitatea aerului în judetul Olt si per icolul alunecarilor de teren în judetul Vâlcea. calitatea solului datorita activitatilor miniere în judetele Gorj si Mehedinti si datorita agentilor chimici în judetul Vâlcea. In ceea ce priveste biodiversitatea. • Deseur ile per iculoase ce afecteaza cea mai mare de terensuprafata din România sunt datorate pulber ilor de decantare r ezultate în ur ma lucrarilor de la Fabrica de Soda Govora (168 ha) . Pe a 5-a pozitie la nivel national se situeaza zona afectata de pulber ile de decantare provenite de la Doljchim Craiova (15.352 km (8.1%).

682 în 1995/1996. În prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 11 universitati (de stat si particulare atestate): 5 în Craiova. numarul de studenti crescând de la 10. În judetul Dolj se înregistreaza cel mai mic numar al populatiei scolar e (151.Emil Luca ( 36.au pus amprenta si asupra sistemului educational . 2 în Râmnicu Vâlcea. respectiv 42. Învatamântul super ior reprezinta singurul nivel la care s.4. lucru datorat si înfiintar ii institutiilor de învatamânt superior private.4. de la 519. trei din judetele din Oltenia sunt situate pe primele locuri în tara ca judete cu un grad înalt de deterior are a fondului forestier (locurile 1. Astfel. 155 licee în anul 2004) se afla într -o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta ( Un studiu al Minister ului Educatiei si Cercetar ii relevând ca 76. Calitatea educatiei si a refor mei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente. vizibile mai ales la nivel economic. 1 în Slatina.13% din numarul de scoli la nivel regional necesita reabilitare). 4 si 5) .201 în 2003/2004. 2 în Drobeta Turnu Sever in.4%) – aflate pe locur ile 4 si 5 ca procent între judetele tar ii. si.525 în anul universitar 1990/1991 la 18.816 în anul 2003/2004. Cresterea numarului de studenti nu a fost însa însotita si de extinderea spatiilor de învatamânt ajungându-se la supraaglomerare în unitatile de învatamânt superior.4. Educatie Efectele tranzitiei. 1 în Târgu Jiu.949 populatie scolara înscrisa în anul 2003/2004). 7.au înregistrat cresteri continue ale numarului de persoane înscrise. Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (796 scoli. de motivatia per sonalului (salar ii foarte mici) si de situatia mater iala pr ecare a populatiei. .128 în anul scolar 1990/1991 la 461. Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare.

lipsa personalului specializat – cu precadere în mediul rural. numar de cazur i TBC. motiv pentru care într eaga r egiune poate fi considerata “zone problema”. ramânerea în urma privind gradul de cultura sanitara etc. 7.4.industrial cu o evolutie negativa sunt Bals. Olt si Valcea – nu dispun de centre rezidentiale de îngrijire.4. Carbunesti.6. dintre care doar 780 au beneficiat de ser vicii de asistenta sociala. La sfarsitul anului 2004.4. . Tr ei judete – Mehedinti.4.5. Tg. existau 8. Motru. etc). Zone problema Declinul industrial masiv al regiunii au condus la transformarea acesteia într-o zona dezavantajata. dar infrastructura sociala a r egiunii este slab dezvoltata. rata mortalitatii maternale. în cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este foarte mare. cum este platoul Mehedinti.Organizarea Teritoriului 7. Nivelul ridicat de saracie. Exista alte zone aflate în dificultate datorita gradului r idicat de inaccesibilitate. determina o rata foarte ridicata a mortalitatii infantile. Cele mai relevanta centre mono.precum si nivelul scazut de salar izare sunt probleme cu care se confrunta sistemul sanitar regional.5. Servicii sociale Problemele sociale sunt importante si diverse. Sanatate Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti . 7. dotarea slaba. Caracal. Strehaia.677 copii cu dizabilitati.4. Exista doar 44 de ser vicii alter native pentru îngr ijir ea copiilor (25 de institutii de tip familial si 26 de centre de plasament) . Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul carbonifer Gorj-Motru.

Berbesti etc). Porturile de pe Dunare se afla în declin economic. Dezvoltarea facilitatilor si capacitatilor de cercetare în cadrusl centrelor universitare si utilizarea rezultatelor cercetarii de catre sectorul înttreprinderilor mici si mijlocii pot crea conditii pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Babeni. au cunoscut un declin în ultimii ani desi dispun de un potential de dezvoltare remarcabil.6. Olanesti cât si al celor balneo-climater ice.Emil Luca De asemenea. motiv pentru care nu favorizeaza legaturile economice cu tarile vecine. În scopul atrager ii investitiei straine. derularea proiectelor va implica utilizarea r esurselor umane proprii regiunii. feroviar si fluvial. exista multe sate mici car e au fost declarate centre urbane.a lungul Dunarii.4. Dupa constructia podului Calafat -Vidin peste Dunare. cum este cazul statiunilor de tratament ca Baile Govora. 7. zone libere cu facilitati fiscale. care vor traversa regiunea va mar i gradul de accesibilitate al regiunii si va impulsiona atrager ea de investitii. Importante zone turistice. dar nici una din acestea nu se afla în Oltenia. Potential de dezvoltare Construirea celor doua coridoare pan-europene (coridorul rutier IV si coridorul VII – fluvial Dunarea). desi nu au infrastructur a urbana de baza si în consecinta o structura economica stabila (ex: multe dintre ele sunt localizate în partea estica a regiunii: Scornicesti. se asteapta ca or asul Calafat va îndeplini conditiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie în traficul inter national rutier. România a înf iintat de. o importanta experienta acumulata în acest domeniu si traditii care pot fi valorificate. Nu în ultimul rând. contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de munca. Calimanesti. . Balcesti.

provincie istorica r omâneasca cu o dezvoltare economica timpurie si mai puter nica în comparatie cu alte provincii din tara. Polovragi). Calimanesti. Regiunea de Dezvoltare Vest 7. izvoare termale si terapeutice (Olanesti. I storic vorbind. Caras-Severin. Cornetu. si statiunea Rânca pentru schi. Cader ile de apa se situaza în jur ul unei medii de 560-580 l/m2 anual. Govora. Arnota.5. cu si influente sub-mediteraneene.Organizarea Teritoriului Potentialul turistic utilizat este concentrat în 3 zone: Clisura Dunarii – Portile de Fier. saline terapeutice ( Baile Govora. pescuit.1. Regiunea cuprinde provincia Banatului. Climaeste continental-moder ata. Regiunea Vest are un relief variat si armonios distribuit în zone de câmpie. Caciulata). canioane. 7. cu însemnate monumente naturale (pesteri. Caracteristici demo-geografice Regiunea Vest are o suprafata de 32. usor mai r idicate în zonele montane. grupate în patru judete: Arad. alpinism si drumetie. O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului. vânatoare. unde statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna. . cu temperaturi medii multianuale ce oscileaza între 10-120C. cât si Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea.4 % din suprafata tar ii) si este compusa din 42 orase (din care 12 municipii) si 276 comune (318 unitati administrativ teritoriale). Tismana. chei.5.034 Km2 (13. Cozia. Horezu. Subcar patii Gorjului si Vâlcii. Ocnele Mari). Lainici. Zonele de câmpie fac parte din Mar ea Câmpie de Vest predomina în judetul Timis. rezervatii) si arhitectonice (mânastirile Vodita. pe culoarul Dunarii si Valea Cer nei. Dintr-un Lemn. deal si munte. Turnu. Hunedoara si Timis.

Cr is Mures . dupa capitala. reduse numeric. Din 1990. populatia regiunii a scazut constant. În ceea ce pr iveste spatiul rural acesta se caracter izeaza din punct de veder e demografic pr intr-o densitate redusa a populatiei. declin demografic datorat migratiei si îmbatr ânir ii populatiei.9%). Euroregiunea a fost înfiintata în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de catre reprezentantii autoritatilor locale din cadrul regiunilor componente. iar judetul Hunedoara are cea mai ridicata rata de urbanizare din tara. rrome si sârbe. germane. Regiunea Vest face par te din Euror egiunea Dunare . care implica cele patru judete ale Regiunii Vest. când în populatia în vârsta apta de munca vor intra generatiile. la 1 930 458 locuitori în 2005 locuitori. nascute dupa 1990. . minoritatile nationale repr ezentau 11. de la 2. În 2002. Orasele Arad si Timisoara dispun de aeroporturi cu capacitati moderne de preluar e a fluxului aerian.9 loc/km ).Emil Luca Regiunea se leaga de Ungaria si Serbia si Muntenegru prin magistrale eur opene.1 loc/km consider abil mai mica fata de densitatea populatiei la nivel national 2 ( 90.201. comunitatile române coabitând cu cele ungare.7% din totalul populatiei din regiune. efectele sale în viata economica si sociala urmând sa fie resimtite dupa anul 2005. stradale si feroviare. r egiune. Regiunea se confrunta cu un proces de îmbatrânir e demografica.Tisa (DCMT). ca urmare a unei rate negative a natalitatii si emigratiei externe a populatiei din 2 în 2005. respectiv 76. Populatia Regiunii Vest este car acterizata de diversitate culturala. Densitatea populatiei era de 61.717.7% populatie ur bana) este mai mare decât media nationala (54. rata mortalitatii relativ r idicata si o capacitate scazuta de reînnoir e demografica. trei comitate din Ungaria si regiunea autonoma Voivodina din Serbia. Gradul de urbanizare al Regiunii (63.9% populatie urbana.

Pe acest fond al restructurarii si disponibilizarii populatiei ocupate în sectorul industrial.6% în 1999.2003. urmat de industr ie (34. populatia s -a orientat cu preponderenta spre sectorul serviciilor. Cea mai ridicata valoar e a ratei somajului se înregisteaza în judetul Hunedoara (10. cu ponderea cea mai însemnata în sectorul tertiar (38. în mod deosebit în judetele puternic industrializate . . aceasta fiind motivata. continuând sa scada si sa atinga în 2004 valoarea de 5. Acestea lipsesc în prezent. când tot mai multi investitori de anvergura întemeiaza într eprinder i în aceasta regiune.Hunedoara si Caras-Sever in. Populatia ocupata în sectorul industrial a scazut semnificativ în perioada 1993 .8%).8% . în special ca urmare a disponibilizarilor masive de personal din miner it si siderurgie.6%). odata cu posibilitatea plecarii pentru munca în afara tar ii.3% în judetul Hunedoara în urma disponibilizarilor din sectorul minier. inovativa. dar si cu un grad ridicat de specializare. Forta de munca si migratia Forta de munca a regiunii reprezinta factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economica. flxibila.5% în 1991. de la 2.7%) si Arad (43. populatia ocupata reprezenta 42.2. cu maximum de 21.7%) si de agr icultura (26.2% din total. un numar important de cadre specializate au parasit tara.5%). iar cea mai scazuta în judetul Timis (2. urmând vechi relatii traditionale catre tarile germanice si Ungaria. Dupa 1990. Rata somajului a cunoscut fluctuatii în intervalul 1991.2%).8%).5.2004. Ponderea populatiei ocupate are valor ile cele mai ridicate în judetele Timis (46. contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antr eprenorial dinamic. În 2004. la 12.Organizarea Teritoriului 7.

subzona se confrunta cu o lipsa tot mai accentuata de forta de munca cor espunzatoare. si a exodului masiv al fortei de munca din ultimii ani (emigratia populatiei ger mane a accentuat acest fenomen). localizate în jud.România poate fi împartit în doua subregiuni. constructoare de masini. complexa si diversificata ( industrie usoar a. electrotehnica etc) este în pr ezent arealul favor it al investitiilor straine productive în România. zacaminte radio-active. înca din sec 19. Aceasta mare subzona a regiunii a intr at într-un puternic declin dupa 1990. Lupeni. soluri fertile). Economia regiunii Însemnate r esurse de subsol (huila. iar procesul de restructur are care s -a desfasurat lent si cu mari dificultati. Ca si în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare. unde reducerea locur ilor de munca a cauzat convulsii sociale repetate. Aceasta subregiune cu dezvoltare industriala timpur ie. Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judetelor Timis si Arad. legaturi de transport facile cu centrul Europei si o populatie laborioasa reprezinta coordonatele economice ale r egiunii. metale colorate. teritoriul r egiunii Vest .Emil Luca 7. a generat un somaj foarte r idicat. Aici s-au dezvoltat timpur iu. roci dure. confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare.5. Timis. Noile . izvoare ter male si minerale). In acest mare areal. cum este industria constructoare de masini. antracit. include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara. Pe fondul crearii a numeroase locuri de munca ce necesita populatie cu o calificare înalta. Uricani. Prima. aur. climat favorabil. Petrosani. siderurgice. în pofida a numer oase programe de echilibrare a situatiei. metalurgice si ale industriei conexe. Vulcan). sol (padur i cu esente valoroase. Petrila.3. la care se adauga orasul Nadrag si ar ia adiacenta acestuia. argint. ramur i ale industriei extractive. o particularitate aparte o are situatia economiei bazinului carbonifer Valea Jiului (Aninoasa.

Dognecea. atingând în 2003 valoarea de 2. si realiza aproape 13. modernizarea retelei de canalizare si apa potabila. În 2002.454. Muntii Apuseni).2 Euro. Sasca. Cele mai multe firme din acest sector activeaza cu preponderenta în turism. Teliuc . dupa Regiunea Bucuresti – Ilfov.3 Euro. Oravita.toate sunt areale cu o semnificativa concentrar e de forta de munca disponibilizata din industr ia miniera care trebuie absorbita de alte sectoar e. sectorul ter tiar concentra 28. Uricani. Vulcan). Productivitatea muncii în 2003 a fost de 5. Moldova Noua. Deva.7% din numarul total de firme din regiune. ser vicii generale. r egiunea situându-se astfel la un nivel mediu fata de cel national. ecologizarea întregului areal. Anina. precum si fostele zone miniere. metale rare si colorate) .733. Zona Hunedoara – Deva.Organizarea Teritoriului investitii în acest ar eal se lovesc de lipsa infrastructurilor cor espunzatoare pentru dezvoltare (alimentare cu apa si cai de comunicatii). zona miniera din sudul judetului Caras-Severin si zona miniera din nordul judetului Hunedoara (Brad. Valea Jiului (Lupeni. transporturi si servicii pr ofesionale. Rusca Montana.77%). fiind urmat de industrie (26. Ocna de Fier. Produsul intern brut pe locuitor realizat în Regiunea de Dezvoltare Vest a cr escut în mod constant din 1998 (1697 Euro). Valea Jiului. Petrila.27%). zona Brad. necesita lucrari urgente de infrastructura pentru reintroducerea în circuitul economic si protejarea ecologica a asezar ilor afectate masiv de reziduurile activitatilor miniere (uraniu. Valea Jiului. situându-se pe locul doi în România.6% din cifra de afaceri totala. culoarul Hateg Calan. Î ntreprinder ile cu profil industrial din cadrul regiunii au realizat în anul 2002 peste o treime a investitiilor brute si au atras . Investitiile în aceste zone trebuie sa includa în mod necesar ecologizarea haldelor si reabilitarea suprafetelor industriale dezafectate. Contr ibutia cea mai semnificativa la formar ea PIB este o are sectorul serviciilor (43.

Lugoj. Judetul Timis are contributia cea mai ridicata la cifra de afaceri totala realizata în r egiune. Solectron). Zona Industriala Valea Terovei – Resita. Elba. Siemens. chimica ( Continental Timisoara.44%. Caransebes. pielar ie. a fost sustinuta dezvoltarea de parcuri industr iale (Parcul Industrial Timisoara si Zona Industr iala Arad prin Phare CES 2001.Arad. Pe categorii de industrie. petrol gaze naturale si marmura. UCM Resita. fiind concentrate cu precadere în judetul Timis. Lugoj. echipamente auto (Kromberg si Schubert – Timisoara. mobila fina (Arad. alcool.093 milioane Euro.Deva. Caransebes. Î n vederea stimularii mediului de afaceri. Contor Zenner .Arad. alimentara.Emil Luca jumatate din for ta de munca ocupata a regiunii. mater iale de constructii (ciment . echipamente electrice si electrotehnice (Leoni. În anul 2003. Solventul – Timisoara. Timisoara. textila si confectii (Lugoj. Mondial . Timisoar a). Eybl . investitiile straine directe în Regiunea Vest au r eprezentat 1. si Delphi – Sânnicolaul Mar e. Arad). prin Phare CES 2004-2006). Microîntreprinderile au ponderea cea mai ridicata – 86. echipamente mecanice (Leoni . si cea mai ridicata productivitate a muncii (masur ata prin cifra de afaceri). În regiune exista zacaminte si exploatari însemnate de huila ( bazinul Petrosani). în regiune activau 39. si carbuni super iori (Anina). marmura – Simer ia. ape minerale).20/2003. Takata . (20. Stimal si UMT Timisoara). Bega.358 IMM-ur i. Electromotor. lacuri si vopseluri . bauturi (bere. Linde -Timisoara).Timisoara) .Deta). constructia de masini grele (Resita). putem vorbi de industrie siderurgica în Hunedoara si Resita. Parcul Industrial Hunedoara pr in Ordinul MDP nr. .38/1000 locuitori). Î n anul 2004.Arad. acestea oferind spatii pentru desfasurarea activitatilor si ser vicii pentru investitori.

Transportul Regiunea de Vest este traversata de doua din cele trei coridoar e Paneuropene care intersecteaza România. . Regiunea Vest avea o retea de cai ferate de 2007 km.15% din totalul national.5. Din totalul drumur ilor publice doar 26% sunt moder nizate. reprezentând 18. capacitatea portanta scazuta a structurii drumurilor existente cu efecte de degradare accelerata.8 km/100 km I nfrastructura rutiera aflata în perimetrul punctelor de frontiera este doar în parte modernizata. marcarea.9 km/100 km2 .Severin (22. cu o retea totala de drumuri publice de 10. care pe teritoriul României are doua ramur i.Organizarea Teritoriului 7. si coridorul VII . Reteua de cai rutiere este bine dezvoltata si repartizata relativ echilibr at în teritoriu.3 km/100 km 2 ).2 km/100 km 2 ) si Caras. conduc la restrânger ea posibilitatilor si a capacitatii de trafic . Procentul ridicat de drumuri judetene nemoder nizate îngreuneaza legaturile dintre centrele judetene Deva . de cinci dr umuri europene si de trei linii internationale de cale ferata.323 km drumuri judetene si comunale.882 km sunt drumuri nationale si 8.fluviul Dunarea. Densitatea drumurilor publice în regiune de 31. procent sub media nationala (26. Lipsa autostrazilor. Timisoara . Infrastructura 7.Resita.205 km ( 12. necesitând investitii majore.4.4. este foarte apropiata de media nationala (33. ( 44.5. Pe judetele componente. inscriptionarea si iluminarea de slaba calitate si un procent ridicat de drumuri judetene nemodernizate.1.3%). intensificarea traficului pe drumuri neadecvate transporturilor interregionale si internationale.Resita si Timisoar a – Deva. si anume coridorul IV Ber lin / Nurnberg – Praga – Budapesta. diferentele sunt semnificative între Hunedoara 2 ). În 2004. respectiv Nadlac-Arad-Calafat-Vidin si Nadlac-AradBucuresti-Constanta.84% din totalul national) din care 1.

5/2000.27% din lungimea retelelor de gaze natur ale pe ansamblul tarii (25 879 km) . sunt declarate si recunoscute ca atar e.5. în conditiile asigurarii protectiei sanitare a surselor. si cele din localitatile urbane în special se confrunta cu probleme legate nu numai de extinderea capacitatilor de stocare. 20 în judetul Ar ad. iar reteaua de colectare a apelor uzate este subdimensionata si într-o situatie precara. În regiune exista cel mai mic numar de localitati conectate la reteaua de canalizare. 124 de arii naturale protejate de interes national (care ocupa 8. Retelele de alimentare cu apa. Mediu In Regiunea Vest sunt declarate si recunoscute ca atare. Lungimea sistemului de furnizare a gazelor naturale. în gener al. Utilitati publice Lungimea retelei de alimentare cu apa a r egiunii Vest este de 5. însa depozitarea definitiva a deseur ilor urbane se realizeaza . fiind totodata mai extinse în cartierele de blocuri. In toate localitatile ur bane este organizat sistemul de colectare.13% din teritoriul regiunii). Acestea exista în principal în orase.Emil Luca 7. fizice si mai ales mor ale. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare din Regiunea Vest este de 2. prin Legea nr. dar si de tratare si distributie. transport si depozitare definitiva a deseurilor de tip menajer. 23 în judetul Timis. Multe dintre retelele de canalizare menajera prezinta uzuri avansate. 84 din localitatile Regiunii Vest au retele de canalizare menajera. de 2917 km.72% dintr-un total national de 44.2.49% din lungimea retelei de canalizare la nivel national (17.4.5. repr ezentând 11. 138 rezervatii naturale de interes national: 53 în judetul Caras Severin. r eprezinta 11. reprezentând 12.274 km. Tot în cadrul regiunii. 7.3. 514 km).987 km. 42 în judetul Hunedoara.189 km.4.

Arad. care nu îndeplinesc conditiile de protectie a factorilor de mediu. 1497 scoli si 15 institutii de învatamânt superior – publice si private.5. infrastructura de sanatate este destul de slab dezvoltata în majoritatea cazurilor. necesitând reabilitare. Colectarea selectiva se implementeaza experimental numai în Timisoara.5. aflate în general la marginea localitatilor. un rol important la nivel national îl au Universitatea Politehnica si cea de Medicina.Timisoara.Organizarea Teritoriului pe vechile amplasamente. Gestionarea deseurilor în mediul rural este deficitara. având în vedere ca activitatea de colectare nu este organizata în sistem centralizat iar depozitarea deseurilor se realizeaza pe amplasamente disper sate. iar echipamentele trebuie fie înlocuite. În prezent. Aurel Vlaicu . Î ntre universitatile publice. 7. fie modernizate. si universitati private: Tibiscus .4. Educatie În anul scolar 2005/2006 în Regiunea Vest institutiile educationale au fost repr ezentate de 766 gradinite. 7 clinici.Lugoj. Sanatate Speranta de viata în Regiunea Vest este în medie de 70. În 2004. 2 sanatorii TBC si 37 crese. 37 dispensare medicale.4. 7.31 ani. . unitatile sanitare cu capital major itar de stat de la nivelul regiunii Vest erau reprezentate de 46 spitale.4. deseurile nu se colecteaza în mod selectiv. Dragan . Daca din punct de vedere al numar ului institutiilor de îngr ijire a sanatatii situatia este relativ echilibrata în regiune. de asemenea.32 ani si de o medie europeana de 78.5. Exista.76 ani fata de o medie nationala de 71.

ceea ce a condus catre probleme major e în pr ocesul de restr ucturare economica. În judetele Hunedoara si Caras -Sever in au fost identificate si promovate pentru finantare în cadrul Programului Phare 2001 doua zone.4. caracterizata de un grad extrem de r idicat al concentr arii tehnice a întreprinder ilor si a centrelor miniere. si anume: • Zona industriala a Podisului Mehedinti.6. Otelu Rosu.903 copii cu dizabilitati. Petrila. Hundeoara). dintre care numai 1.5. Zone problema Principalele probleme de dezvoltare se concentraza în judetele Caras -Sever in si Hunedoara. De asemenea. precum si de lipsa ofertei de munca pentru populatia feminina. Începând cu martie 2005. Numarul copiilor ai caror parinti lucrau în afara granitelor era de 753.51%) sau rezidential ( 33. prin valor ificarea potentialului local si prin programele de .49%). La sfârsitul lui 2004. respectiv orasul Toplet din judetul Caras -Severin • Zona industriala a Banatului de Sud si a Bazinului Petrosani (Resita. cele doua judete au beneficiat de finantare pr in programe guvernamentale pentru zone asistate si zone defavorizate: Hunedoara. 7.Emil Luca 7. Bocsa. de pierderea pietelor de desfacere. Servicii sociale Problemele sociale sunt relativ reduse pr in comparatie cu restul regiunilor. ca ur mare a dezvoltar ii sectorului ONG-urilor care furnizeaza un exemplu de bune practici în domeniu. iar numarul copiilor abanonati 298 (din care 157 în Arad si 98 în Timis). Valea Jiului (Petrosani. si Brad.013 beneficiau de servicii de asistenta.5. copiii far a familii sunt protejati în institutii de tip familial (66. Calan. care. Vulcan. erau 5. Lupeni. Moldova Noua.5. Borsa. Rusca Montana. Uricani). cu centre mono-industriale. echilibru socio-cultural labil si mediu ecologic destabilizat.

de asemenea dezvoltat. Regiunea de Dezvoltare Vest este o zona potential turistic variat. Geoagiu). de afaceri (Timisoara) si de tr anzit (culoarele de circulatie rutiera internationala Nadlag–Deva si Timisoara–Herculane). agr icultura. Lipova.3% în judetul Arad si 27. serviciile si turismul. minier. unele dintre acestea fiind si în aer liber. chimie. De asemenea. arheologie. Bazias. variind între 23. în 2004 functionau 369 unitati de cazare.Severin (4) si Arad (2). cît si în vestul si sudul judetului Hunedoara (Sarmisegetuza – aici f iind situate vechile vestigii ale fostei capitale ale regatului Daciei din perioada preromana). mineralogie. arta. . Moneasa. se concentreaza în principal în judetul Timis (18). Turismul urban poate fi. Cercetarea (centre de cercetare si universitati) din domeniile medical. Potential de dezvoltare Domeniile în care Regiunea Vest prezinta un potential de dezvoltare r idicat sunt cercetareadezvoltarea-inovarea. Alte forme de turism practicabile în regiune sunt turismul termal-balnear (Baile Herculane. Distr ibuirea acestora în cadrul regiunii este relativ echilibrata.9% în judetul Timis. stiintele natur ii. Pentru valorificarea potentialului turistic al regiunii.6. în Muntii Apuseni (în vecinatatea orasului Brad). Caras. 7. în regiune existând 42 de orase. Regiunea Vest având o traditie universitara de peste 80 ani. tehnice. muzee în diverse domenii: istorie. etnografie. Conditii speciale pentru practicarea cu agroturismului se afla în judetul Caras-Severin. acestea din urma capatând o importanta din ce în ce mai mare la nivelul regiunii.Organizarea Teritoriului investitii îsi pot îmbunatati problemele economico-sociale si de mediu. industrie constructoare de masini. ce conserva un valoros patrimoniu arhitectural.5. centre de cercetare existând si în judetele Hunedoara (6).

6. acesta variind de la 36.1. era de 52. cea mai redusa valoare înr egistrându-se în Cluj (-3.000 de locuitori. Gradul de urbanizare al regiunii.253 si Satu Mare – 116. 30% de unitati delur oase.802 de sate grupate în 398 de comune.4% (judetul Cluj).159 km² r eprezentând 14.6% din populatia totala a tarii) si are o densitate medie de 80.1 locuitori/kmp. orasele sunt concentrate în special în judetele Maramures (13). Baia Mare – 141.737. iar 42% de unitati de câmpie si largi culoare depresionare.000 locuitor i (Cluj-Napoca – 298. 4 au o populatie de peste 100. Teritor ial. Din punct de vedere fizico-geografic.632). existau difer entierii mari. Bistrita-Nasaud. Satu Mare si Salaj. singurul judet din regiune care a înregistr at un spor natur al pozitiv.8%. dar la nivel intr aregional. Dinamica populatiei regiunii este caracter izata de un spor natural de –2. Cluj. Bihor (10 or ase) si Cluj (6). Populatia Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2.006 locuitori. Este alcatuita din 6 judete ( NUTS 3) : Bihor. celor lalte trei judete r evenindu-le doar câte 5 (Satu Mare).400 locuitori (12. Oradea – 206. iar cea mai ridicata în Bistrita-Nasaud ( 0. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 7.1‰).000 locuitor i si 29 de sub 20. respectiv 4 orase. .Emil Luca 7. Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Vest are o suprafata de 34.3‰). Bistrita-Nasaud) pâna la 66.235.6. Reteaua de localitati a Regiunii Nord-Vest cuprinde 42 de orase si 1. la nivelul anului 2004.2‰ în 2004. Dintre orase. 9 între 20-100. 28% din suprafata regiunii este ocupata de unitati muntoase.2% ( jud.3% din suprafata totala a tarii. Maramures.

. judetele Bistr ita-Nasaud si Cluj înregistrând cele mai r idicate rate ale somajului – 6. Somajul redus din judetele vestice (Bihor si Satu Mare – sub 3%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate. SatuMare si Maramures cauzata de restructurarea iminenta a într eprinder ilor de stat cu pier deri. în timp ce judetele mai putin si mai târziu industrializate – Satu Mare si Bistr ita-Nasaud – au ponderi mai reduse (38. gradul de industrializare a influentat puternic si rata somajului.6%).4%. Aceasta situatie necesita luarea din timp a unor masuri active de ocupare a populatiei ce va fi disponibilizata. O consecinta dir ecta a procesului de restructurare industriala si a cresterii somajului o repr ezinta aparitia unui fenomen unic în Europa. pe sectoare ale economiei. care au atenuat partial efectele restructurarii industriei. în cazul celorlalte patru judete ale r egiunii. evidentiaza pondere r idicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor .3%.1%) . precum si ocuparea ridicata în agricultura. corespunzator cerintelor locale ale pietei muncii.1%. Analiza populatiei ocupate. respectiv 45. Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate în totalul populatiei r egiunii era în 2004 de 41. De aceea este pr evizibila o crestere a ratei somajului în judetele Salaj. din cauza restructurarii. trebuie sa reprezinte o prioritate.3% si 36.Organizarea Teritoriului 7. De asemenea. în ultimii ani.1%.2. între care masuri de re-orientare profesionala a populatiei. a industriei. în cazul judetelor Cluj si Bihor. judetele mai puternic si mai timpuriu industrializate – Cluj si Bihor – având o pondere mai mare a populatiei ocupate ( 44. constând în migratia populatiei din zonele urbane în zonele rurale si cr esterea ponder ii populatiei rurale în toate judetele regiunii. În toate judetele Regiunii Nord-Vest o pondere importanta a populatiei active este ocupata înca în întreprinderi de stat. respectiv 5. Diferentele intra-regionale sunt strâns legate de gradul de industr ializare.6.

Î n Regiunea Nord-Vest exista mari discrepante în dezvoltar ea economica a celor sase judete: judetele din sudul si vestul Regiunii.3. numeroase localitati din mediul rural (în special Maramures si Satu-Mare) au o pondere foarte mica a populatiei tiner e.8%. în anul 2002. Stagnarea relativa a ponderii cu care participa sectorul secundar se datoreaza faptului ca disponibilizarile din industrie au fost compensate. Economia regionala Regiunea Nord-Vest participa. din acest punct de vedere.Emil Luca În prezent exista 3 judete în care populatia este preponderent rurala (Bistr ita-Nasaud . I n interiorul regiunii.6. pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (dupa Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 21% si Vest cu 13%. dar cu aceeasi pondere ca si Regiunile Nord-Est si Sud).3%. 7.8% ).59. din strainatate.mai ales a celei tinere în rândul careia se manifesata un adevarat exod. se manifesta disparitati evidente de dezvoltare masur ate pr in gradul de participare al judetelor la formarea PIB regional: judetului Cluj .7% tertiar. Par ticiparea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional. judetul Bistrita – Nasaud . Salaj . De altfel. de evolutia constructiilor – domeniu care a cunoscut o dinamica extraordinara în ultima perioada. situându-se.11.1% si judetul Salaj . cu o pondere de 12% la for marea PIB-ului national.8%. judetul Satu Mare .14.9.6%. respectiv Cluj. Un alt efect al restructurarii economice si diminuarii locur ilor de munca îl constituie si procesul de emigrare a populatiei .9%.2%.7. judetul Maramures . înregistrându-se o crestere a ponderii serviciilor concomitent cu scaderea ponderii agriculturii.3% a sectorului primar. indica o pondere de 16. judetul Bihor 25.35. 35% secundar si 46. partial. Bihor si Satu Mare sunt industrializate (industria .3% si Satu Mare – 53. dar pr ospera prin constructiile finantate din banii trimisi de catre acestia.63.

metale neferoase si auroargentifer e. Restructurarile din domeniul minier au afectat acest sector extractiv si au dus la disponibilizari masive si la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borsa-Viseu. bauxita (Bihor). Zonele în declin industrial sunt: zona Muntilor Apuseni si zona montana din nor dul r egiunii. Bihor). Sectorul industriei neferoase este amenintat în Baia-Mar e de r ezultatul unui refer endum local pentru inter zicerea acelor tipuri de activitati care polueaza orasul. Maramures si Salaj . sare (Maramures. Maramures). Acestea detin totusi resurse importante.Organizarea Teritoriului alimentara. cuprinzând arii însemnate de pe teritoriul judetelor Maramures. conduc la reducer ea continua a suprafetelor împadurite. defrisar ile insuficient controlate (Bistr ita-Nasaud. Satu Mare si Bistrita -Nasaud. lemn. unde evolutia din ultimii ani a dus la pierderea capacitatii concurentiale a multor ramuri. pierderea pietelor externe. Conform analizelor economice si sociale efectuate. polii saraciei se gasesc în judetele Maramures si Bistrita-Nasaud. constructii de masini) si mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din centru si est (BistritaNasaud. lemn (Maramures). usoara. . Capitalizarea insuf icienta. mater iale de constructii ( Bihor. Desi silvicultura reprezinta o ramura importanta a regiunii. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investitii atât în infrastructura cât si în echipamentele de exploatare a resurselor. Cluj). usoara). neadaptarea la exigentele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobila sa fie închise sau sa functioneze la parametri redusi. dintre care mentionam: minereuri complexe si auroargentifere (Satu Mare.lemn-mobila. Maramures) si lipsa unui program coerent de reîmpadur iri si constructii de drumuri forestiere catre interiorul bazinelor.

mediu si energetica este mai bine dezvoltata comparativ cu alte regiuni. Negr esti-Oas. Reteaua publica de alimentare cu apa potabila este insuficient dezvoltata pentru a corespunde nevoilor populatiei. iar în Maramures poluarea straturilor . au cele mai reduse retele de drumuri publice prin raportare la suprafata. Borsa. judetele Maramures (25. precum si în jud.1. Bistr ita-Nasaud (28. Grave disfunctionalitati în alimentarea cu ener gie electrica se înregistreaza în jud. Utilitati publice La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarca discrepante între judete în ceea ce priveste situatia alimentarii cu energie electrica.2. Târgu Lapus si Viseul de Sus). Transportul Pe ansamblul regiunii.6.0 km/100 km 2 ).7 km/100 km2 ). Asezata la intersectia axelor de comunicare nord-sud si estvest.6. Maramures.4.Emil Luca 7. atât în mediul rural cât si în mediul urban. Seini. atât în mediul rural cât si în mediul ur ban (Sighetu Marmatiei. 7. Mai exista înca sate. Tasnad. Infrastructura 7.). infrastructura de transport. Corelat cu nivelul general de dezvoltare economica. Bistrita Nasaud si într -o anumita masura chiar si în judetele Satu Mare si Cluj (Satu Mare.4. dar lipsa investitiilor timp de decenii a adus diferitele tipur i de infrastructura într -o situatie precara. etc.6. catune sau gospodarii izolate neelectr ificate.4. regiunea dispune de o retea de drumuri destul de densa (34. concentrate mai ales în zona Muntilor Apuseni si în zona montana din nord.1 km/100 km2 ). Majoritatea judetelor regiunilor se confrunta cu probleme de alimentare cu apa potabila.

Organizarea Teritoriului

freatice datorata infiltrarilor de r eziduur i nemetalifere, per icliteaza grav sanatatea populatiei, chiar în arealele cu retele conventionale sau unde instalatiile de tratare sunt insuficiente sau vechi. În localitatile rur ale din Podisul Transilvaniei resursele de apa sunt reduse si nepotabile din cauza domur ilor gazeifere si a zacamintelor saline. Aceste zone necesita lucrari pr ioritare de alimentare cu apa în sistem centralizat. Calitatea mediului din regiune este afectata de impactul negativ al unor activitati economice. Principalii poluanti sunt: pulber ile sedimentabile în judetele Cluj si Salaj; amoniac în judetele Bistr ita-Nasaud, Maramur es, Salaj; dioxid de sulf si cadmiu în judetele Cluj si Salaj; fluor si compusi ai acestuia în judetul Satu Mar e, pulberi de metale cupr ifere si plumb. La sfârsitul anului 2004 numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din regiune a fost de 324, lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei fiind de 7.114 km. O problema majora a spatiului rural este lipsa retelei de apa potabila - dintr-un total de 1.844 de localitati, sunt racordate la reteaua de apa potabila doar 40%. Sistemele centralizate de canalizare publica sunt o problema la nivelul întregii regiuni. Numarul localitatilor cu instalatii de canalizare publica era la sfârsitul anului 2004 de 100 (cu trei mai multe fata de 1995), lungimea totala simpla a retelei de canalizare avea 2241 km (extinsa cu 291 km. fata de 1995). Cele mai multe statii de epur are orasenesti au fost realizate în urma cu peste 25 de ani; ele se afla într-un avansat grad de uzura fizica si morala, având totodata capacitatea de epurare insuficienta pentru apa uzata. Reteaua de canalizare existenta în spatiul rural reprezinta 4% din total, un procent care plaseaza regiunea din punct de vedere al calitatii vietii si accesul populatiei la infrastructuri edilitare pe ultimele locur i din tara.

Emil Luca

7.6.4.3. Mediu

Problemele cu care se confr unta gestionarea deseurilor în r egiune pot fi sintetizate astfel: • depozitele existente sunt uneori amplasate în locur i sensibile (în apr opierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); • depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducând la poluarea apelor si solului din zonele respective; • depozitele actuale de deseuri, în special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator; • colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; 7.6.4.4. Educatie Infrastructura educationala este reprezentata de 914 de scoli, 212 licee si 5 scoli profesionale si de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuarii procesului de reconversie si adaptare a acestora la cer intele actuale ale pietei fortei de munca, în conditiile în care existenta unei forte de munca calificate constituie o conditie de baza pentru atragerea investitiilor si în special a celor straine. 7.6.4.5. Sanatate În privinta infr astructurii de sanatate, cel mai bine situate sunt judete Cluj, Bihor si Maramures, atât în privinta numarului de spitale ( 19, 15 respectiv 9), cât si în cea ce priveste numarul de patur i la 1.000 de locuitori. Pentru ca aceste infr astructuri sa asigure o asistenta medicala performanta este necesara asigurarea acestora cu cadre specializate, dar si întretinerea edilitara si dotarea tehnicoedilitara adecvata a acestora.

Organizarea Teritoriului

7.6.4.6. Servicii sociale Trei din cele 6 judete ale regiunii (Bihor, Salaj si Cluj) nu au institutii de îngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe cladiri care necesita reabilitare si moder nizare pentru diferite tipur i de beneficiari. Copii sunt protejati în institutii de tip familial (63,51%) sau rezidential (36,49%). La sfârsitul anului 2004, erau 8.298 de copii cu dizabilitati, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de asistenta sociala. 7.6.5. Zone problema Î n cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest, au fost identificate o serie de zone problema, caracterizate de conditii economico-sociale precare, dar diferite în functie de specificul local al fiecarei zone: • Zona Codrului, situata la inter fata judetelor Mar amures, Satu Mare si Salaj, caracterizata prin: numar ridicat de gospodarii neelectrificate, dotar i sociale precare, economie de subzistenta generalizata, capat de drumuri, s.a. • Bazinul carbonifer al Barcaului, incluzând localitatile Ip, Sarmasag, Chiesd sau Popesti, unde a avut loc restructurarea profilului economic al asezarilor, datorita închiderii unor mine sau a reducerii activitatii altora. • Zona montana a judetului Cluj ( Magur i-Marisel, Belis, Valea Ierii), care se confrunta cu degradarea continua a infrastructurii tehnice, îmbatrânirea populatiei, cresterea analfabetismului sau exploatarea haotica a resurselor locale. • Tara Beiusului (arealul Nucet-Vascau-Stei-Beius) afectata de restructurarea industriei degradarea mediului ca urmare a exploatarilor de uraniu de la Baita Bihor.

pâna la cele mai izolate zone. etc. însumând 8.9 % din capacitate de cazare la nivel national. care poate f i valorificat turistic. clima favorabila. defilee.). mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului în Maramures. 7.Câmpia Turzii cu disponibilizari masive si probleme de mediu datorita industr iei liantilor. Cluj si Bihor.6. statiuni balneo-climater ice. Muntii Apuseni au sansa de a deveni o atractie pentr u turismul de dr umetie. dar care prin valor ificarea potentialului local îsi pot îmbunatatii conditiile economico-sociale si de mediu. Legat de distributia la nivel regional a .Emil Luca • Zona Turda . exista si un aspect pozitiv. 1800 m). regiunea are un potential turistic apreciabil: vestigii arheologice. înaltimi r eduse ( cca. detine un potential de dezvoltare variat si diferentiat teritorial. conditii favorabile practicarii turismului montan. Daca în marile centre urbane exista o multitudine de resurse si oportunitati de dezvoltar e. etc). se adauga alte areale cu probleme asemanatoare. Potential de dezvoltare Regiunea Nord-Vest. pe lânga efectele negative presupuse de acest statut. De altfel. Exista. în zonele izolate. reprezentat de conservarea culturii populare si a traditiilor. de la or asele mar i ale regiunii (ClujNapoca. Oradea. Astfel. La nivelul anului 2004 valorificarea acestui potential turistic al regiunii se realiza în principal prin intermediul celor 427 de structuri de pr imire turistica.6. relief de mare originalitate (pesteri. de asemenea. lacur i glaciare si de acumulare. Prin apropierea de Europa Centrala. Acestor zone. rezervatii naturale. numeroase pester i. pot fi identificate resurse locale pe baza carora sa se poata realiza dezvoltar ea durabila a acestora. de agrement si odihna. ai carui practicanti cauta conditii de cazare simple în medii cât mai naturale.

Organizarea Teritoriului

capacitatii de cazare, aceasta se concentreaza în judetele Bihor si Cluj, care detin 53,4% din totalul regiunii. Aceste judete dat fiind potentialul turistic pe care îl au concentreaza si cea mai mare pondere a cererii înregistrând împreuna 64% din sosirile totale în regiune, precum si 71,5% din numarul total de înnoptari din regiune.

7.7. Regiunea de Dezvoltare Centru 7.7.1. Caracteristici demo-geografice Regiunea de dezvoltare Centru, cu o suprafata totala de 34.100 km2 (14,31% din România), cuprinde judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Zona cu forme de relief specifice podisului, vai directionate est-vest, regiunea detine însemnate rezerve de gaz metan, minereuri auro-argentifere si colorate, nemetalifere, sare, izvoare minerale si terapeutice, iar peste o treime din suprafata este ocupata de paduri. Arealul detine însemnate resur se hidr ografice si comparativ cu alte regiuni o retea de transport dezvoltata (mai putin în directia nordsud), dar cea mai însemnata bogatie o reprezinta capitalul uman. Regiunea este caracterizata de o rata redusa a natalitatii si de un proces de îmbatrânir e demografica, dar a reusit sa integreze armonios imigrantii din alte zone ale tar ii. Mestesugur ile au traditie seculara si activitatile economice sunt foarte diversificate. Cu o populatie de 2.539.160 locuitori, în regiunea se concentreaza 11,7% din populatia României. Media regionala de 74,6 loc/ km2 este inferioara celei nationale, cea mai mare densitate a populatiei fiind în judetul Brasov (111,1 loc/ km2 ), iar sub media regionala sunt judetele Alba (60,9 loc/ km 2 ), Covasna (60,4 loc/ km2 ), Harghita (49,3 loc/ km 2 ).

Emil Luca

Daca initial motorul activitatii economice l- a reprezentat mineritul (aur, argint, carbune si sare), acum cele mai însemnate r amuri sunt prelucrarea metalelor, chimia, toate ramurile industriei usoare si alimentare. Agr icultura este bine dezvoltata, cu specializare în cultura plantelor industr iale, cultura cartofului, zootehnie, iar viticultura de calitate are o raspândire deosebita. Dezvoltarea activitatilor de productie a fost favor izata de o pozitie favorabila schimbur ilor de marfuri, iar activitatea de comert are traditie. 60% din populatie se concentreaza în mediul urban – cuprinsa în reteaua de 57 de orase ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare detin Brasov (74,9%) si Sibiu (67,8%), în timp ce în Harghita are o populatie pr edominat rurala (55,7%). Reteaua ur bana este bine conturata, iar cele mai multe dintre orasele mici si mijlocii au structuri urbane mature si bine dezvoltate. Cele mai mari orase cu peste 100 mii locuitor i sunt variat dezvoltate si corespund unor puncte de interes comerciale si productive pe vechi trasee de schimb economic. 7.7.2. Economia regionala Î n 2003, Regiunea Centru avea un PIB/loc de 2.595,5 euro (7,21% peste media nationala) . Judetul Brasov înregistreaza cea mai mare valoare 3.086,1 euro/locuitor, iar judetele Mures si Sibiu sunt singurele cu PIB/locuitor peste media regionala, dar si nationala. Celelalte tr ei judete înregistreaza valori ale PIB/locuitor sub media nationala. Industria si serviciile contribuie la formarea PIB, cu respectiv 30% si 42,2%. Sectorul agricol contribuie în proportie de 11,5%, iar sectorul de constructii cu 5,6%. Nivelul investitiilor straine directe, însumeaza 1.038 mil euro pentru anul 2004 (6,9% din totalul ISD din România). În planul dezvoltarii intra-regionale, judetele Brasov si Sibiu se distanteaza de

Organizarea Teritoriului

celelalte judete. Lipsa de atractivitate a judetului Covasna se datoreaza infrastructurii de transport si utilitati foar te slab dezvoltata (densitate mica a cailor de comunicatie, stare nesatisfacatoare a r umurilor publice). d Î n perioada 1999-2003 numarul întrepr inderilor mici a crescut cu 26,8% ca urmare de dezvoltarii microîntreprinder ilor si a oportunitatilor de finantare oferite prin intermediul diferitelor pr ograme. Numarul fir melor mar i, cu peste 250 de angajati a scazut cu peste 11,9% în special datorita restructurarilor mar ilor într eprinder i de stat. Cele mai multe întreprinder i îsi desfasoara activitatea în domeniul serviciilor si a industrie, fapt reflectat si prin contributia acestor sectoare la formarea PIB. Cea mai redusa dezvoltare economica o detin arealele slab populate ale Muntilor Apuseni din judetul Alba. Cele mai dezvoltate areale industriale sunt situate pe sina sudica (dominata de nodur ile Brasov si Sibiu, cu satelitii acestora) si specializate în industria constr uctoar e de masini, chimie, textila si alimentara. Sina centrala cuprinde asezarile numeroase însir uite pe Vaile Târnavelor, cu industrie variata si structuri urbane bine conturate si atr active arhitectonic. În nord se diferentiaza centre cu str ucturi economice mai specializate, unde domina industria constructoare de masini, chimia, industr ia mobilei, textila si alimentara. Regiunea Centru are o structura industriala complexa cu ramur i de traditie si per sonal calificat recunoscut. Se remarca industr ia chimica de baza (Târgu Mures, Ocna Mures, Târ naveni), farmaceutica (Europharm - Brasov, Aromedica - Târgu Mures), uleiuri auto Brasov, sub-ansamble auto - Compa Sibiu, mecanica, Independenta Sibiu, aeronautica, IAR Brasov, dar si prelucrarea superioara a lemnului (Schwe ighofer- Sebes), sau fabrici de mobila superioara - Târgu Mures, precum si industria confectiilor de lux (Sfântu Gheorghe, Odorhei), alimentara (zahar – Ludus, bere - Blaj, dulciuri Brasov).

4 incubatoare dintr -un total de 21 la nivelul întregii tar i. Mai functioneaza. Zlatna. judetul Brasov.6%). În judetele Brasov si Sibiu. . Harghita si Alba sunt în curs de definitivare a proceselor de restructurare a zonelor miniere Baraolt.3. In judetele Covasna. Copsa Mica. 7.Emil Luca Distributia teritoriala a celor 51. un procent de 38. aceste fiind si judete cu o activitate industriala predominanta. de asemenea. spr e deosebire de Harghita si Mures. Sibiu (17. ponderea populatiei ocupate în industr ie si servicii este ridicata. Victoria. functioneaza 10% din totalul centrelor de consultanta.67 fiind greenfield.924 IMMuri ale regiunii ( 2004). Acelasi proces este par curs si de orasele cu structuri productive monoindustriale în domeniile metalurgiei. chimiei si industr ie constructoare: Aiud. numarul locur ilor de munca create fiind de peste 250. Sapte dintre acestea sunt în proprietate publica. 355. arata o concentrare a acestora în judetele Brasov (30. Suprafata totala a acestor parcuri este de 436. Fagaras.44%). 3 în proprietate privata si unul este în partener iat public-pr ivat.7%. La nivelul acestei regiuni.4% In prezent. In regiunea Centr u functioneaza 11 par curi industr iale. Balan si zona miniera Apuseni. Forta de munca si migratia Populatia activa reprezinta 43% din total (peste media pe tara – 40.7.6% din populatie fiind ocupata în sectorul ser viciilor si 35% în industr ie.3%) si o slaba prezenta în judetul Covasna (sub 8%).50%). respectiv 36.6% si 32. Gradul de ocupare este de 39.75 ha. în special în municipiul Brasov se confrunta cu probleme de ocupare ca urmare a restructurarii uzinele constructoare de masini Roman si Tractorul si alte companii industr iale de aparare si a disponibilizarii masive a personalului. Mures (20. unde predomina populatiei ocupate în acest sector.

în special în domeniul tehnic. 7.1 km/1000 km 2 ) iar peste media nationala se plaseaza judetele Brasov ( 61. cea mai mare rata a somajului. Densitatea medie a drumurilor publice de 29. drumur ile nationale sunt în cea mai mare parte modernizate (93. Migratia populatiei în ultimii ani s -a desfasurat atât înspre alte ramuri de activitate în timp ce în per ioada imediat dupa 1990 a marcat o plecare masiva spre tari ale Europei Occidentale. Cu o densitate a liniilor de cale fer ata sub media pe tara se situeaza judetele Alba. acestea au urmar i într -o viitoare revigorare a economiei traditionale.2 km/1000 km 2 ). Târnaveni.3%.8%.7% este sub media pe tara (33.7% fiind înregistrata în judetul Brasov. Toplita. Regiunea. detinea un capital însemnat de recunoastere profesionala.1.22%.4.7. dar drumur ile judetene si comunale sunt modernizate doar în proportie de doar 4. pr in structura sa economica complexa. Transportul La nivelul Regiunii Centr u.7.Organizarea Teritoriului Dumbraveni.7 km/1000 km ).4%). Ocna Mures.5 km/1000 km 2 ) si Mures 2 ( 51. de 10. Harghita (38. 30. doar judetul Alba cu 41. Cu 44. în special Ger mania. Gheor gheni.0. Î ntorsura Buzaului. peste media nationala de 6. Reducer ea activitatii industriale a determinat migrarea specialistilor catre alte ramur i de activitate sau în exterior . Râsnov. ur mat de Alba cu 10%.7.4. Ludus. Infrastructura 7. 30. .5 km de cale fer ata la 1000 km 2 .6 % drumuri modernizate depaseste aceste valori. Rata somajului din regiune înregistra in 2004 un nivel procentual de 7. Regiunea Centru se gaseste sub media pe tara (46.3%). Covasna.

770 km ( 12.2 km) în mediul urban. în lungime totala de 4.1 km) în mediul urban. În Alba si Mures conectarea la infrastructura de canalizare este deficitara.38% din lungimea pe tara) era repartizata în proportie de 58. conform datelor din 2004. .2% din lungimea pe tara) era repar tizata în proportie de 64.272.7. Utilitati publice Reteaua de distr ibutie a apei potabile. 7.87% (3.5% din total) cu o lungime a conductelor de 7. • Reteaua de distributie a apei.382.6% din localitatile judetului). toate cele 57 de orase din regiune dispunând de retea de canalizare. Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfârsitul anului 2004 de 2.1% din localitatile din regiunea Centru sunt conectate. Din punct de vedere al racordar ii la reteaua de apa potabila s e poate constata ca 24. În Regiunea Centr u sunt conectate la reteaua de canalizare 123 localitati în anul 2004.2.4.Emil Luca 4.280. În judetul Brasov si Covasna sunt cele mai multe localitati conectate la aceasta retea (ambele cu 12.4% ( 2946. Mediu Managementul apei: • La nivelul Regiunii se constata lipsa în unele orase a statiilor de epurar e a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare necorespunzatoare din punctul de vedere al standardelor de calitate. major itatea fiind localizate în zone rurale (53.4 km (12.4. în regiunea Centru se regasesc 598 de localitat i ( 42. conform datelor din 2000.5 km ( 28. Singurele judete cu valori super ioare atât mediei regionale cât si celei regionale sunt Brasov si Harghita. Din totalul de 1.7.7 km.3.95% din totalul lungimii conductelor de gaz din regiunea Centru).407 localitati conectate la reteaua de distr ibutie a gazului. în lungime totala de 5571.10% din total).

• Exista mari cantitati de deseur i stocate în depozitele de deseuri urbane si industriale.Organizarea Teritoriului • In mediul rural. principalele cauze fiind scaderea populatiei de vârsta scolara si cresterea ratei abandonului scolar. Educatie In regiunea Centr u functioneaza 2.3% din reteaua de canalizare se afla în mediul rural. . înregistrându-se o crestere de 18. judetele cele mai afectate f iind Sibiu 49. Gospodarirea deseur ilor în general.4.93% din total tara). care ocupa mar i suprafete de teren si afecteaza calitatea mediului • Problemele care afecteaza asezar ile umane sunt legate de salubritate si modul de colectare.4. • Lungimea simpla a conductelor de canalizare era la sfârsitul anului 2001 de 2176 km. Conform datelor statistice din anul 2000 doar 7.5 %. Caracterul multietnic al populatiei regiunii ofera oportunitati pentru educatia în limba materna a minor itatilor. Învatamântul superior este bine reprezentat în r egiune activând 15 centre universitare (9 publice si 6 private). mari suprafete de paduri sunt supuse fenomenului de uscare si însemnate suprafete de ter en montan sunt lipsite de vegetatie. la nivel de tara).4 % din suprafata padur ilor din Regiunea Centru erau afectate de procesul de defoliere (fata de 37.3%. nivelul de înzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din reteaua publica este scazut. In anul 2001.568 unitati scolar e (17. Prin efectul cumulat al activitatilor antropice.7. Populatia scolara înregistreaza o tendinta de scadere. 34.8% fata de 1990. Covasna 41. 4. transport si depozitare a deseur ilor menajere. este una din problemele majore de mediu cu care se confrunta autoritatile locale.9 %. si a deseurilor menajere în special.1 % si Alba 38.

48%).7.290 copii cu dizabilitati. La sfârsitul lui 2004.6.5.26% din cabinetele stomatologice. La sfârsitul lunii septembr ie 2005. aflându-se în proprietate privata 61.7. 89. 392 cabinete stomatologice individuale. 1.47% din policlinici. atât cladirile cât si echipamentele fiind uzate moral. Sanatate În regiune functioneaza 2.7. Starea de functionare a acestor unitati nu corespunde standardelor. 10.231.38% din far macii si toate laboratoarele de tehnica dentara si depozitele farmaceutice.52%) sau rezidential (37. numarul copiilor ai caror parinti lucrau în afara granitelor era de 1. dintr e care numai 1. la sfârsitul anului 2004.5. Fata de anul 2003. 7.649 beneficiau de servicii de asistenta. 7. 65 de farmacii.38% din total .Emil Luca 7. Zone problema În regiunea Centru au fost finantate prin programe guvernamentale zone care erau afectate de restructurarea în domeniul minier care au condus la cresterea somajului si la înr autatirea situatiei socio-economice. În regiune functioneaza 50 de spitale.4. 4 policlinici. reteaua de unitati sanitare private se mentine cam în aceleasi proportii.4. 28 dispensare. 10 centre de sanatate.la nivelul anului 2003). Servicii sociale Aceasta regiune are cel mai mare numar al institutiilor de îngrijire r ezidentiala pentru batrâni(5). erau 10. Î ncepând din martie 2005.371 de copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial (62. din care cele mai multe sunt concentrate în Brasov (14) si Sibiu (10). Aceste programe s-au concentrat în . 90.273 cabinete medicale individuale de familie.248 unitati sanitar e în proprietate majoritara de stat (13.

este explicabila prezenta a trei institute de cercetare care trateaza acest domeniu. sociale si Reteaua de economice. Pentru a respecta principiul concentrarii fondurilor europene. 7. universitati din Regiunea Centru este foarte bine dezvoltata. Valoare totala a investitiilor (pâna la nivelul anului 2003) s-a ridicat la 1.668. unele fiind de renume international (Predeal. Î n regiune. Poiana Brasov. constructiilor de masini.3 mil lei si s-au creat 3. care cuprinde judetul Alba. Având o traditie în industria prelucrarii lemnului. ar mament. cele din Târgu Mures fiind renumite în domeniul farmaceutic. cea din Sibiu pentr u profile umaniste. Potential de dezvoltare Potentialul Regiunii Centru este variat.221 locuri de munca. Covasna. Brasov pentr u profilul tehnic si silvic.6.7. Profilele de inginerie sunt. atât datorita reliefului cât si datorita var ietatii istorice si culturale. bine r eprezentate. respectiv: zona industrial-extractiva a Muntilor Apuseni. investitiile realizate din Phare 2003 au fost orientate spre zonele de restr ucturare industriala identificate pr in PND 2002-2005. Numarul statiuni lor în care se practica sporturi de iarna este de 17. metalurgice. care cuprindea celelalte judete ale r egiunii. În regiunea Centru se aflau doua astfel de zone.Organizarea Teritoriului judetele Harghita. dispunând atât de resurse naturale cât si de resurse umane. Paltinis). În Regiunea Centru sunt baze importante de tratament. etc. 4 statiuni sunt declarate statiuni de inter es national (Covasna-judetul . Problemele cu care se confrunta regiunea er au legate de restructurarea industriei miniere. precum si zona de industr ie complexa a Transilvaniei centrale. Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat. de asemenea. îsi desfasoara activitatea si alte doua institute care cerceteaza istoricul regiunii. Alba si Sibiu.259. si alte doua judete din Regiunea Nord Vest. al medicinei precum si în domeniul artei teatrale.

Sovata – judetul Mures).judetul Harghita.judetul Sibiu. Zona Podisul Tarnavelor. Baza materiala a Regiunii Centru cuprindea în 2004. Valea Viilor . Viscr i.judetul Brasov. 914 unitati de cazare (23. Un inter es aparte pentru turismul cultural îl reprezinta satele din Regiune. si un numar de locuri de cazare de 34. datorita izolarii si în consecinta slabei infrastructuri. Reteaua unitatilor de pr imire turistica este neuniform raspândita. Izvorul Muresului. Bunesti. Aceste statiuni dispun de exceptionale resurse curative naturale. Zona Casinului. Zona Secuimii. Lacu Rosu si Praid din judetul Harghita. Tara Barsei). servicii necorespunzatoare. Predeal . Biertan. Saschiz. orasele medievale cele mai importante (Sighisoara. În ceea ce priveste zona istorica. Harghita. au pastrat înca vie cultura traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case. Zona Oltului Superior. pive) sau a tehnicilor utilizate în prelucrarea lemnului (Cele mai importante zone etnografice sunt în Muntii Apuseni. concentrarea cea mai . dintre care unele. Baile Homorod. Pr ejmer. orasele medievale si bisericile fortificate sunt foarte bine conservate (20 cetatile sasesti. Valea Sebesului. Fagaras si Târgu Secuiesc). Pârâul Rece si Timisu de Sus din judetul Brasov). Darjiu). Zona Odorhei.judetul Covasna. Bazna.45% din total). Baile Tusnad. promovare insuficienta si oferte nediver sif icate. Zona Covasna.Bai. dar de o infrastructura învechita. instalatii tehnice (mori. Zona Marginimii Sibiului. biserici fortificate (aflate pe lista UNESCO): Calnic. iar alte 11 sunt considerate de interes local ( Balvanyos. mater ialele folosite. edificii religioase). A început sa se dezvolte agroturismul. porti.43% din totalul capacitatii din tara).judetul Sibiu. Paltinis. beneficiind de potentialul reprezentat de gospodariile populatiei din mediul rural (sunt omologate de ANT 237 pensiuni agroturistice).365 (12. Tara Fagarasului. iar unele dintr e ele fac parte din patr imoniul inter national UNESCO. Brasov. Sibiu. Medias.Emil Luca Covasna. Borsec.

74% din totalul national).5% reprezinta teritor iul administr ativ al Municipiului Bucuresti si 87. Populatia judetului Ilfov de 280. 47.47%). la polul opus se situeaza judetul Alba cu doar 29 unitati (3. Suprafata totala a Regiunii Bucuresti-Ilfov este de 1.si judetul Ilfov. constituita din municipiul Bucuresti . acesta fiind situat în categoria judetelor mici ale tar ii cu o densitate de aproximativ 175 locuitori/km2 . peste 16% din populatia urbana a tar ii.037 locuitori reprezinta numai 13% din totalul regional.207.821 km 2 . Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov 7. respectiv circa 9% din populatia totala a României si având o densitate de aproximativ 8. Cele doua entitati care alcatuiesc r egiunea sunt totodata si cele mai mici unitati teritorial administrative ale României din punct de veder e al întinderii. din care 12.1.8. în care .capitala României .559 locuitori reprezentând circa 87% populatia regiunii. Caracteristici demo-geografice Regiunea Bucuresti-Ilfov. regiunea are un cadr u natural relativ monoton. urmat la mare distanta de judetul Harghita (180 – 19. 7.Organizarea Teritoriului mare înregistrându-se în judetul Brasov (431 unitati.927.15% din totalul pe regiune si 11. Populatia regiunii. de 2.8.100 locuitori/km 2 .05% din totalul pe tara al unitatilor turistice). Municipiul Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din România. este situata în sudul tarii. este distr ibuita invers proportional cu dimensiunea celor doua entitati administrative. Suprapunându-se în întregime unor subunitati ale Câmpiei Române. în partea centrala a Câmpiei Române.17% din totalul pe Regiune si 0.5% al Judetului Ilfov.7%) si Sibiu ( 114 – 12. populatia sa fiind de 1.596 locuitori în anul 2004.

Pentru perioada 1999-2004 evolutia ratei de ocupare în Regiunea Bucuresti-Ilfov a suferit o scadere. Rata somajului în anul 2004 este scazuta ( 2. rata de ocupare a fortei de munca a fost în anul 2004 de 50. Existenta oportunitatilor face însa ca numarul real al populatiei care locuieste în regiune sa f ie mai ridicat decât cel înregistr at oficial.0% în 2004.0% (media nationala – 44.8. rata de ocupare a fortei de munca feminine a fost de 44. astfel încât.Ilfov era constituita în anul 2004 din 5 orase.3% ) si posibilitatea de a gasi un loc de munca este reala.Emil Luca predomina vaile cr eate de apele curgatoare ce traverseaza regiunea.4%). Somajul de lunga dur ata este foarte intens.2. de la 52. valoare apropiata de media nationala de 21. media nationala fiind de 6. cu 1. Ca numar de locuitor i se detaseaza Bucurestiul. 35 de comune si 100 sate.2%. Majoritatea somer ilor înr egistrati se caracter izeaza prin nivele scazute de educatie. Dintre cele 5 orase doar unul singur avea rang de municipiu (Bucuresti).000) si Otopeni (cir ca 10. Forta de munca si migratia În Regiunea Bucur esti-Ilfov.8%. corelat cu oportunitatile oferite de capitala – nivelul de viata citadin. 7. cât si prestigiul – populatia ocupata (în care pr edomina populatia capitalei) ar e un nivel mai ridicat de instruire si calificare. Pe sexe.5%) .559 locuitori. ceea ce înseamna ca Regiunea Bucuresti-I lfov se confrunta cu o cerere de forta de munca calificata. iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicata – 21. urmat de Buftea (circa 20.927. Reteaua de localitati a regiunii Bucuresti. iar munca la negru (în special în sectorul tertiar) este raspândita. capitala tarii. numeroase lacuri naturale si artificiale.0%.8% în 1999 la 50. .000). Cererea de forta de munca calificata a fost mai mare pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.0% (media nationala a fost 50.

Regiunea Bucuresti-I lfov reprezinta cea mai mare aglomer are industriala a României.8. constructii au avut o evolutie r apida. Aceasta se aliniaza tendintei care afecteaza toate economiile tranzitie. administratie – gospodarie comunala. . În ceea ce pr iveste migratia interna. activitatile de depozitare. începând cu 2001 balanta sporului migratoriu a devenit pozitiva pentru capitala. Una dintre cele mai izbitoare trasaturi ale cresterii economice din România în ultimii ani a fost cresterea importantei dezvoltarii Regiunii Bucuresti-Ilfov si în special a Municipiului Bucur esti.000 unitati. Economia regionala Economia Regiunii este dominata în cea mai mare parte de functiile capitalei. în ciuda pozitiei geografice nefavorabile. în car e sunt prezente toate ramurile industriale.1% în 1995 la 63. Declinul industrial treptat de dupa '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de munca.4% în anul 2004. distributie. având o medie anuala de aproximativ 5. Ponder ea populatiei ocupate în servicii a crescut de la 53. astfel încât regiunea se distanteaza ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni.1% în judetul Ilfov si 2. un nivel super ior al PIB-ului si o structura sociala si profesionala de un standard mai ridicat. Prezenta capitalei confera Regiunii o forta si o dinamica economica superioar e celorlalte regiuni. dar în România este mult mai evidenta dator ita de dimensiunilor mari ale tarii atât ca populatie cât si ca teritoriu. iar închiderea accelerata a multor într eprinderi ineficiente a accentuat diminuarea fortei de munca din industr ie si migrarea ei catre sectorul tertiar. Comertul.3. 7.6% în Municipiul Bucuresti.Organizarea Teritoriului Pe cele doua unitati administrative componente rata somajului are valori de 4. populatia activa a regiunii fiind legata de unitatile care îsi desfasoara activitatea aici.

Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv dator ita structurii institutionale existente.696.9% mai mult decât în anul 1998. densitatea IMM-urilor (numarul de IMM.Emil Luca Cu o crestere sustinuta în ultimii sase ani (1998-2003).5%). cu 31. turismul si serviciile culturale. educatia si cercetarea. . un numar important de angajati.4%) si industrie (32. iar economia capitalei este caracterizata de dezvoltar ea sectoarelor de servicii (66.3% din totalul IMMur ilor la nivel national. de asemenea. evidentiaza faptul ca Regiunea BucurestiIlfov prezinta cel mai înalt nivel între celelalte regiuni ale tar ii (9002. a fortei de munca calificate si a sistemului de comunicatii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale tarii.5 euro/locuitor). Sectorul serviciilor este bine dezvoltat.6% din totalul investitiilor straine directe. în anul 2004 existând 22. În consecinta si productivitatea muncii. serviciile catre întreprinderi ( inclusive software) si comertul. transportul si depozitarea. pe locul secund fiind Regiunea SudEst cu doar 11. Având în vedere functia de capitala pe care o îndeplineste Bucurestiul.420. Regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza clar fata de celelalte regiuni ale tarii. administratia publica concentreaza. intermedierile financiare. Cu 8. calculata ca r aport între valoarea adaugata bruta regionala (VABR) si populatia ocupata civila. cu precadere în ceea ce pr iveste telecomunicatiile.0% din totalul investitiilor straine directe la nivel national.426 milioane de euro investitii straine directe atrase pâna în anul 2004. ceea ce reprezinta 56.7 euro/locuitor în anul 2003) a fost de aproximativ doua ori mai mare decât media la nivel national (2. De asemenea. Potentialul si structurile economice sunt diferentiate între judet si municipiu: agr icultura are o prezenta dominanta în economia judetului Ilfov (32.uri/1000 de locuitori) înregistreaza în Regiunea Bucuresti-I lfov cea mai mare valoare din tara.2% populatie ocupata în 2004).6 euro/persoana angajata fata de media nationala de 4663. PIB-ul pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov (4.0 euro/persoana angajata).

8. (Date la nivelul anului 2002).8km/km ). constructii. Doar 12. Transport Regiunea Bucuresti-Ilfov. Dupa forma de proprietate ambele parcuri industriale sunt private.1. prin municipiul Bucuresti. existând însa un numar mar e de drumuri publice nemodernizate în regiune (52. se caracter izeaza printr -un înalt grad de accesibilitate. 60.6 computere la 100 de angajati. Accesul întreprinder ilor la societatea informationala este înca scazut.2% din întrepr inderile din Regiunea Bucuresti.Ilfov erau active 2 parcuri industriale din totalul celor 36 înregistrate la nivel national.9% în anul 2003) este foarte mare pentru o capitala europeana si afecteaza desfasurar ea în bune conditii a traficului rutier . Infrastructura 7.4. existând 13. fiind situata pe cele doua cor idoare multi.8. Accesul dificil la finantare. cel mai important nod de transport rutier.07 ha. 7.Ilfov sunt conectate la internet. mai 2 ) decât în Bucuresti ridicata în judetul Ilfov (49.feroviar-aer ian national si international al tarii.1% din computerele întreprinder ilor sunt conectate la internet. TIC) sunt probleme majore cu care se confrunta marea majoritatea infrastructurilor de spr ijinire a afacer ilor.9km/km. precum si în proximitatea Dunarii (coridorul VII).2% în Municipiul Bucuresti).8% în Ilfov si 2.Organizarea Teritoriului În anul 2004 în Regiunea Bucuresti.4km/km 2 ( 37. acoperind o suprafata de 33. . 2 în Regiunea Densitatea drumur ilor publice/100 km 2 Bucuresti-I lfov atingea în anul 2004 valoar ea de 47. Pentru Municipiul Bucuresti procentul de strazi orasenesti nemodernizate (53.4. lipsa dotarilor infrastructurale (utilitati.modale europene: coridorul IV (Nadlac-Constanta) si coridorul I X (GiurgiuAlbita) planificate a fi construite în perioada imediat urmatoare.

873 km de conducta. 7.Emil Luca Regiunea Bucuresti-I lfov prezinta cea mai mare densitate de 2 cai ferate la 1. • Reteaua de canalizare ar e o vechime foarte mare si ca prezintaatare portiuni cu grad avansat de uzura. înseamna de peste 4 ori media nationala (46. din care 122 de km în Judetul Ilfov).5 km/1000 ce km Aceasta cifra se r idica la 676. retelele de canalizare publica a regiunii însumau. precum si 19 alte localitati). 1. toate apele f iind evacuate printr-o singura r etea.5 km/1000 km 2 pentru municipiul Bucuresti. De asemenea. în cazul ploilor abundente capacitatea hidr aulica a sistemului este depasita.000 km2 de teritoriu (188. Infrastructura de distributie a apei potabile în regiunea Bucuresti . aceste asezar i sunt conectate si la retele de canalizare (astfel. municipiul Bucuresti fiind punctul de plecare al celor opt magistrale feroviare ce fac legatura cu celelalte regiuni ale tarii.4. • Nivelul din canale este permanent ridicat iar uneori. fapt care duce la depuneri si la blocaje.2. . • Lipseste epurarea iar unele canale au o panta mica. la 31 decembrie 2000.8. Mediu Din punct de vedere al protectiei mediului.4 km/1000 km ). ceea 2 ).Ilfov însuma la sfârsitul anului 2000 era de 2. ceea ce înseamna de 14 ori media nationala. Accesibilitatea aeriana si multi-modala este asigurata de doua aeroporturi internationale: ”Henri Coanda” ( Otopeni) cel mai mare aeroport international din România (aproape 83% din transpor tul total aer ian de pasager i din România) si ”Aurel Vlaicu” (Baneasa). sistemul de canalizare din municipiul Bucuresti prezinta urmatoarele disfunctionalitati: • Canalizarea a fost pr oiectata ca sistem unitar.179 km (98 km in judetul I lfov la care erau conectate orasele Buftea si Otopeni.

Padurile din regiunea Bucuresti . I n municipiul Bucuresti exista doar 3. având o ponder e de 14% în raport cu suprafata totala a regiunii de 182. Prin cele 41 institutii de învatamânt superior Regiunea Bucuresti-I lfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din România si concentreaza cel mai mare numar de studenti înr egistrati în sistemul de învatamânt superior dintre regiunile României: 190. un numar însemnat din unitatile scolar e si prescolare de la per iferie si judetul Ilfov nu îndeplinesc conditiile pentru acordarea autor izatiei de functionare. ceea ce repr ezinta aprox. Educatie Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai impor tant centr u educational din România.Organizarea Teritoriului • Exista zone lipsite de canalizare (20% din suprafata strazilor si 9% din suprafata zonei de locuit) Dator ita neepurarii apelor uzate singurul emisar al acestor ape. respectiv râul Dâmbovita este compromis aproape pe toata lungimea de la Bucuresti pana la varsarea în Dunare. 15% din totalul suprafetei împadurite din regiune. 381 unitati scolare din învatamântul preuniversitar si 41 institutii de învatamânt superior.017 ha.712 ha terenuri cu vegetatie forestiera. taierile ilegale practicate de cetateni.3.550 . neavând apa curenta si canalizare. 7. În 2004 dispunea de 263 gradinite.583 ha. In judetul Ilfov problemele padurilor sunt asemanatoare cu cele situate în Bucuresti.Ilfov ocupa o suprafata de 25. In urma unei analize a suprafetelor spatiilor verzi.8.a r edus cu 51%. a rezultat ca acestea s-au redus cu 49% iar nivelul vegetatiei s.4. dar mai inter vine un tip de agresiune si anume. Totusi. realizate în intervalul de timp 1989-2001. Aceasta situatie nu se va schimba decât odata cu punerea în functiune a statiei de epurare amplasata în comuna Glina.

7.4. 637 stomatologi ( 1 stomatolog la 3.193 per sonal mediu sanitar.8.7% din numarul total al studentilor. în particular.8. 7. iar cele private sunt foarte costisitoare. în general si la studii super ioare. Î n anul 2003.4. dar numarul centrelor de îngrijir e zilnica sau al creselor este limitat.785.583 de copii sunt ocrotiti în institutii de tip familial . Numarul nou-nascutilor este mare.225 medici (1 medic la 268 persoane). Sanatate În ultimii ani scaderea activitatilor sanitare a fost evidenta. înregistr ând regrese atât din punct de vedere al cheltuielilor alocate cât si al calitatii serviciilor furnizate. asistenta medicala era asigurata de 8.4. din cele 29 de spitale analizate 29% dintre ele aveau o vechime mai mare de 100 de ani si 65% mai mult de 50 de ani. Accesul redus al populatiei rurale si a grupurilor dezavantajate la educatie.Emil Luca dintr-un total de 620.5. dotarea insuficienta a institutiilor de învatamânt superior si scoli TVET constituie înca puncte slabe ale sistemului de educatie din Regiunea Bucuresti-Ilfov. Potrivit datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti. Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost în scader e în ultimii ani. Servicii sociale Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitatile de îngrijire ale copiilor atunci când parintii sunt la servici. 5. reprezentând 30. Infrastructura sanitara a Regiunii Bucuresti-I lfov se af la în mare parte într -o stare de degradare avansata si cu o lipsa acuta de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sanatate.463 persoane) si 17.

39%). precum si cresterea neîntrerupta a numarului de masini înregistrate (387 masini/1000 locuitori) în Bucuresti determina aglomerarea traficului în zona urbana cu consecinte nedorite asupra calitatii vietii ur bane. a retelelor de alimentare cu apa. la care se adauga nefinalizarea soselei de centura. În anul 2003. gaze naturale si apa potabila. 7. În ceea ce priveste dotarea oraselor cu utilitati publice.9%). Numarul mare de strazi orasenesti nemodernizate (în Bucuresti – 53. dintre acestea fiind modernizate numai 925 km.4. asupra calitatii vietii în .650 de copii cu disabilitati. extinderea zonei rezidentiale prin constructii monofamiliale (vile) fac sa se manifeste tot mai acut insuficienta si lipsa investitiilor în moder nizarea retelei de tr ansport. Scaderea considerabila a suprafetei spatiilor verzi în Bucuresti (s-a estimat ca suprafata spatiilor verzi s. multe instalatii fiind însa uzate si în stare precara de functionar e. iar lipsa unei conceptii unitare în aceasta directie face ca perspectiva transformarii regiunii metropolitane într -o entitate functionala si eficienta sa devina tot mai periclitata.953 km. lungimea strazilor orasenesti. la nivelul celor trei orase ale Regiunii Bucuresti-Ilfov era de 1.61%) sau rezidential (50. în anul 2003 toate cele trei or ase erau conectate la retelele de energie termica.6. Problemele r eabilitarii retelei str adale. ceea ce reprezinta 47. Infrastructura urbana Concentrarea populatiei în cartierele perifer ice. încalzire si în general în toate tipur ile de servicii urbane.8. erau 5. a înlocuir ii si moder nizar ii instalatiilor de utilitati publice sunt extrem de grave. procent ce situeaza regiunea pe ultimul loc în tara.3% din total. La sfârsitul anului 2004.Organizarea Teritoriului (49. dintre care 846 beneficiau de servicii de asistenta sociala.a înjumatatit în ultimii cinci ani. canalizare. de asemenea. consecinta a extinder ii constructiilor necontrolate) se repercuteaza.

tramvaie (21%).5. functiile de servicii ale capitalei tarii. în timp ce constructiile. precum si una dintre cele mai mari din Sud-Est-ul Europei. Transportul public de pasageri are o retea extinsa si complexa r ealizându-se cu autobuze (44. Nerezolvarea sau rezolvarea lipsita de perspectiva poate crea mar i disfunctionalitati zonei metropolitane în perspectiva. a echipar ii fizice si institutionale. 7.Emil Luca oras. în cautarea unui loc de munca genereaza o crestere supradimensionata a utilizarii neplatite a serviciilor si a facilitatilor comunale.8% din numarul total al mijloacelor de transport). metrou (22. Afluxul de populatie catre Bucuresti. Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scazuta a mijloacelor de transport si dificultatea de asigurare a transportului per iurban pe întreaga arie necesara. . Puterea de polarizare a capitalei iradiaza mult dincolo de granitele administrative ale sale.8. de asemenea.8%). a fortei economice si a concentrarii activitatilor umane. Cresterea cantitatii de deseur i menajer e de aproximativ 3. El asigura mobilitatea foar te ridicata a fortei de munca partial din zona metropolitana. autobuzele si tramvaiele transportând cel mai mare numar de pasager i.5 m2 /locuitor. fata de recomandar ile UE de circa 12m 2 /locuitor. Densitatea mar e a populatiei si concentrarea serviciilor si activitatilor economice fac din Municipiul Bucur esti cea mai mare piata din România. Potential de dezvoltare Prezenta capitalei tarii în centrul Regiunii este coplesitoare datorita marimii populatiei. Structura economica a regiunii reflecta.4 ori în ultimii patru ani reprezinta o alta pr oblema acuta a regiunii.4%). cu precadere pentr u Municipiul Bucuresti. troleibuze (11. Supr afata spatiilor verzi este în prezent de aproximativ 2.

Organizarea Teritoriului transportul. Cele mai importante actiuni ar putea fi cele legate de transportul în comun. Regiunea Bucuresti-Ilfov detine un potential turistic specif ic. activitati comerciale. Înlaturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunatatire a calitatii vietii populatiei. astfel încât granitele geogr afice si administrative ale orasului au devenit necorespunzatoare. alimentarea cu apa. sociale si economice. cercetarea si sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale r egiunii contribuind la cresterea competitivitatii si potentialului de dezvoltar e. dotarea infrastructurala. în cea mai mare parte) în planul structurii demografice. economice. prelucrarea deseur ilor si implementarea unor proiecte investitionale. etc. Oportunitatile cheie sunt oferite de posibilitatea integrar ii educatiei. Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta sa se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucuresti si aria limitrofa (rurala. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare si cooperare a asezarilor din cadrul zonei.zona care exista de facto. ca si crearea de noi forme de organizare institutionala si de administratie va întari capacitatea acestor a de a face fata concurentei. sociale si ter itoriale. Constituirea prin lege a zonei metropolitane . reprezentat de capacitatea de atractie exercitata de centrul ur ban Bucuresti. la care se adauga valorile culturale si de mediu ale zonelor . folosind resursele umane calificate si bine pregatite. inovar ii si afacerilor pentru îmbunatatirea inovarii în activitatile economice. etc. care au condus la dezvoltarea legatur ilor economice si demografice între Bucuresti si localitatilor din jur aflate în zona sa de influenta. în ceea ce priveste transportul în comun. Dezvoltarea economica si sociala din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acuta de spatii pentru amplasarea de noi cartiere rezidentiale. cercetarii. raspunde unor necesitati sau oportunitati determinate de evolutiile istorice. educatia.

pe aceeasi per ioada. În ceea ce pr iveste numarul de înnoptari si sosir i. acestea au scazut dramatic cu valori de 47.6%. Capacitatea de cazare a Regiunii Bucuresti-I lfov era în anul 2004 de 11.55%.6%. r espectiv 34. Ea a crescut din 1993 cu 25.467 locur i de cazare. ceea ce reprezenta 4% din total tara. fiind pr intre putinele regiuni care a înregistrat crestere în aceasta perioada. situate pe teritoriul judetului I lfov. .Emil Luca adiacente capitalei.

1. devenind principalul instrument de asistentã financiarã si tehnicã oferit de UE pentru restructurarea economiilor acestor tãri si crearea infrastructurii necesare aderãrii la Uniunea Europeanã. statul de drept.E. 8. pe masura ritmului reformelor din tarile central si est europene. spr ijinul concentrându-se asupra prior itatilor pentru îndeplinir ea cr iteriilor de aderare de la Copenhaga. U lter ior el s-a extins si la celelalte state din Europa Centralã si de Est.Organizarea Teritoriului VIII. Programul PHARE PHARE (Pologne et Hongr ie . Rolul programului Phare a evoluat. existent unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana. Fonduri destinate statelor aflate în perioada de preaderare la U.1.1. având ca destinatie Polonia si Ungaria. respectarea dreptur ilor omului si pr otectia minor itatilor.Aide á Restructuration Economique) a fost un program lansat de Comunitatea Europeanã în 1990. candidate la aderarea la UE. FONDURI DESTINATE AGRICOLE COMUNE POLITICII FINANTARII 8. capacitatea de asumar e a obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene. Obiectivul general al pr ogramului Phare a fost de a ajuta statele candidate. în pr incipal prin intermediul programelor PHARE. . Statelor aflate în curs de aderare la structurile Uniunii Europene le-au fost destinate importante fonduri f inanciare. si anume: stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia. ISPA si SAPARD.

a constituit dezvoltarea infrastr ucturii de transporturi si protectia mediului în tãrile candidate la aderar e.2006. îmbunatatirea infr astructurilor pentr u agricultura si dezvoltare rurala. . Cele 11 masur i de interventie în spatiul rural cupr inse în Program. Programul a urmar it adaptarea pr ogresiva a mecanismelor de piata la principiile ce guverneaza Politica Agricola Comuna. România a identificat patru mãsur i prior itare car e au fost finantate în cadrul acestui program: o Î mbunãtãtirea activitãtilor de pr elucrare si comercializare a produselor agricole si pescãresti. grupate în patru mar i obiective. Obiectivul sãu l. dezvoltarea economiei rurale si dezvoltarea r esurselor umane.1. 8. o Dezvoltarea si îmbunãtãtirea infrstructurii rurale.Emil Luca Circa 30% din sprijinul Phare s-a alocat pentru constructie institutionala.3. pentru masuri de sprijinire a agr icultur ii si dezvoltarii rurale. Obiectivul prior itar al Programului SAPARD a fost acela de a crea cadrul necesar implementarii unei agr iculturi per formante si dezvoltarii durabile a zonelor rur ale în tarile candidate. 8.Special Accession Programme FOR Agriculture and Rural Development . Programul SAPARD SAPARD . vizau: îmbunatatirea competitivitatii în pr elucr area produselor agricole si piscicole.reprezinta instrumentul financiar de aderare pus la dispozitia tarilor candidate de catre Uniunea Europeana în perioada 2000 .1. Programul ISPA I SPA (Instrument Structural de Pre-Aderare) a fost un pr ogram intrat în vigoare începând cu anul 2000.2.

Fondur ile structurale si Fondul de coeziune sunt parte a politicii structurale comunitare.FSE). Diversificare economicã. în acest mod. creata în 1962 ( împartirea în sectiuni "orientare" si "garantare" dateaza din 1964). Fonduri structurale în U. Sectiunea Orientare.E. campanii de infor mare si publicitate). Pentru regiuni. Uniunea Europeana dispune de patr u instrumente financiare: o Fondul Social European (European Social Fund . o I nstr umentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului ( Financial Instrument for Fisheries Guidance . inclusiv studii menite sã sprijine pregãtirea si monitorizarea programului. înfiintat în 1975. Silvicultura). o Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola ( Guidance Section of the European Agr icultural Guidance and Guarantee fund .IFOP). . 8.FEOGA). a carui înfiintare a fost prevazuta prin Tratatul de la Roma.Organizarea Teritoriului o Dezvoltarea economiei rurale (investitii în companiile cu pr ofil agr icol. o Dezvoltarea resurselor umane (Imbunãtãtirea activitãtii de instruire profesionale. pr ecum si dintre cele ale statelor membre ale Uniunii Europene s i promovarea.FEDER).2. Asistenta tehnicã. o Fondul European de Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund . a coeziunii economice si sociale. creat în 1993. care urmar este reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni.

educatie superioara în stiinta si cercetare.2. în special în regiuni cu întârzieri în dezvoltare. prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitar ea adaptarii la schimbarile industr iale. informare asupr a unor noi surse de locur i de munca. Fondul Social European Fondul Social European (European Social Fund . .1. precum si prin sistemele de recrutare.FSE) a fost înfiintat în 1958. Este destinat îmbunatatirii eficientei structurilor de productie. dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare. Fondul European de Garantare si Orientare pentru Agricultura Fondul European de Garantare si Orientare pentru Agricultura (Guidance Section of the European Agr icultural Guidance and Guarantee fund . I n scopul de a întari coeziunea economica si sociala si de a contr ibui la implementarea “Strategiei europene privind ocuparea fortei de munca”. procesare si marketing al produselor agricole si forestiere si dezvoltar ii potentialului local în zonele rur ale. 8. în par ticular prin instruir e vocationala si reinstruire. Masuri eligibile: asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala.2. de asemenea înfiintat în 1958. FSE are ca sar cina îmbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru somer i si muncitori în Piata Unica. modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca. finanteaza masur i de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri.FEOGA – Guidance).Emil Luca 8. Sectiunea de Garantare a acestui fond ( EAGGF – Guarantee) sustine dezvoltar ea rur ala în cadrul Politicii Agricole Comune în alte zone ale Uniunii. ajutor pentru angajare.2. asistenta pentru structuri si sisteme: îmbunatatir ea sistemelor de educatie si instruire.

Obiectivele FEDER sunt. spr ijin de început pentru tiner i fer mieri. cu diferite scopuri în functie de Obiectivul de interventie. inclusiv regiunile industriale in declin. redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale. sprijin pentru scheme de pensionare anticipata. prin îmbunatatirea eficientei structurilor de productie.Organizarea Teritoriului Sectiunea „Orientare” contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate. 8. Sectiunea „Garantii” a acestui fond. instruire pr ofesionala. investitii ITC. zonele urbane in dificultate. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (European Regional Development Fund . dezvoltarea si promovarea padurilor. procesarea si marketingul produselor agr icole. alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate.a fost înfiintat in 1975 si a devenit pr incipalul instrument al politicii regionale a Comunitatii. precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii.3. precum si dezvoltarea potentialului local în zonele rurale. Poate f inanta proiecte de infrastructura. procesarea si marketingul produselor agr icole si forestiere. investitii care creeaza locuri de munca. investitii in infrastructura. Masuri eligibile: investitii în holdinguri agr icole. ajutoare pentru I MMuri. in principal. promovarea dezvoltar ii si ajustarii structur ale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa in ur ma si sustinerea reconversiei economice. Masuri eligibile: investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente. dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM -urilor . care nu este de tip structural. zonele aflate in criza. etc.2.mediu. contribuie la dezvoltarea rurala în cadrul Politicii Agricole Comune în zonele cu dificultati structurale. masur i de agro.FEDER) . . pr oiecte locale de dezvoltare. masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.

4.1260/1999 al Consiliului UE si are menirea sa ajute serviciile Comisiei Europene în sarcinile de raportare asupra activitatilor finantate din Fondurile Structurale. protectia zonelor maritime. Masuri eligibile : ajustar i ale efortului în sectorul pescuitului. promovarea dezvoltarii întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit. facilitati în porturile de pescuit.3. revitalizarea industr iilor care depind de pescuit si acvacultura. fondul finanteaza masurile având ca scop cautarea de noi piete si de sectoare alternative de activitate. contr ibuie la adaptar ea si modernizarea industriei pescuitului prin îndepar tarea capacitatilor în sur plus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor de coasta. dezvoltarea de ferme de pescuit. îmbunatatirea aprovizionarii pietei si cresterea valorii adaugate la produsele din peste si acvacultura prin pr ocesare. Fondul sustine actiuni având ca scop atingerea unui echilibru sustinut între resurse si exploatare. moder nizarea flotei. Clasificarea faciliteaza de asemenea urmarirea activitatilor si monitorizarea. procesarea si marketingul produselor de peste.Emil Luca 8. Instrument Financiar pentru Orientarea Pescuitului Inst rument Financiar pentru Orientarea Pescuitului ( Financial Instrument for Fisheries Guidance . promovarea produselor. înfiintat în 1993. dependente puternic de pescuit. In afara de finantarea înnoir ii flotei si investitiilor industriale. .2. 8. oferind o baza solida pentru fundamentarea evaluarilor. Domenii de interventie a fondurilor structurale Lista categoriilor de domenii de interventie ale Fondur ilor Structurale se bazeaza pe Articolul 36 al Regulamentului nr.IFOP).

ca si România. sub Obiectivul 1 în cadrul exercitiului de aditionalitate din perioada de programare actuala la nivelul UE. pe clasificarea Comisiei.Organizarea Teritoriului În elaborarea masurilor în cadrul programelor finantate prin Fonduri Structurale. Statele Membre pot folosi clasificarea cea mai potrivita pentr u situatia lor nationala si regionala. daca doresc. 2000-2006. Lista ce urmeaza a fost dezvoltata din cele 14 categorii de baza folosite de statele membre aflate. clasificare ce poate fi bazata. Fonduri Structurale: Domenii de interventie pe categorii si sub-categorii: Sectorul Productiv 11 111 112 113 114 Agricultura Investitii în loturile agricole Initierea activitatii tinerilor fermieri Formare profesionala Îmbunatatirea procesarii si marketing-ului produselor agricole 12 Silvicultura 121 Investitii în paduri 122 Îmbunatatirea recoltarii/taierii. procesarii si marketingului produselor forestiere 123 Promovarea unor noi modalitati de folosire si marketing al produselor forestiere 124 Înfiintarea de asociatii ale proprietarilor de paduri 125 Refacerea potentialului de productie forestiera pierdut în urma dezastrelor naturale si focului si introducerea unor instrumente preventive adecvate 126 Împadurirea terenurilor neagricole 127 Îmbunatatirea/pastrarea stabilitatii ecologice a padurilor cu rol de protectie 128 Formare profesionala 13 1301 1302 1303 1304 Promovarea adaptarii si dezvoltarii zonelor rurale Îmbunatatiri funciare Reparcelare Înfiintarea serviciilor de ajutor si management al fermelor Marketing al produselor agricole de calitate .

padurilor si peisajului. pescuit pe coasta la scara redusa) 15 Sprijinirea marilor afaceri 151 Investitii în capital fizic (utilaje si echipamente. tehnologii curate si economice din domeniul energiei 153 Servicii de consultanta în afaceri (inclusiv internationalizare. achizitie de tehnologii) 154 Servicii pentru factorii interesati/implicati (de sanatate si de siguranta. precum si cu îmbunatatirea conditiilor de viata ale animalelor 1313 Refacerea potentialului de productie agricola pierdut în urma dezastrelor naturale si introducerea unor instrumente preventive adecvate 1314 Inginerie financiara 14 Pescuitul Restructurarea activitatii de pescuit 141 142 Înnoirea si modernizarea flotei de pescuit 143 Procesarea. pentru asigurarea de activitati multiple sau de venituri alternative 1308 Gospodarirea resurselor de apa pentru agricultura 1309 Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii asociate dezvoltarii agriculturii 1310 Încurajarea activitatilor turistice 1311 Încurajarea activitatilor mestesugaresti 1312 Conservarea mediului înconjurator asociata cu conservarea terenurilor. marketingul si promovarea produselor piscicole 144 Acvacultura 145 Echiparea porturilor pescaresti si protejarea zonelor marine de coasta 146 Masuri socio-economice (inclusiv ajutoare pentru oprire temporara si compensatii pentru restrictii tehnice) 147 Actiuni ale pescarilor de profesie (inclusiv formare profesionala. export si gestionarea problemelor mediului.Emil Luca 1305 Servicii de baza pentru economia si populatia rurala 1306 Renovarea si dezvoltarea satelor si protectia si conservarea mostenirii rurale 1307 Diversificarea activitatilor agricole si a celor apropiate de agricultura. asigurarea îngrijirii persoanelor dependente) 155 Inginerie financiara 16 Sprijinirea sectorului IMM si mestesugaresc . co-finantare a ajutoarelor de stat) 152 Tehnologii nepoluante si neagresive.

incubatoare de afaceri. tehnologii curate si economice din domeniul energeiei 163 Servicii de consultanta în afaceri (informatii. activitati sportive. servicii de stimulare. internationalizare. culturale si de ocupare a timpului liber. cazare. promovare. activitati antreprenoriale. achizitionare de tehnologii) 164 Servicii pentru participare în afaceri (spatii pentru desfasurarea afacerilor. dezvoltare tehnologica si inovare 181 Proiecte de cercetare efectuate în universitati si institute de cercetare 182 Transferuri de inovare si tehnologie. dezvoltare tehnologica si inovare 184 Pregatire pentru cercetatori Resurse Umane 21 Politica pietei muncii 22 Integrarea sociala 23 Dezvoltarea formarii educationale si profesionale (persoane si firme) 24 Flexibilitatea fortei de munca. crearea de retele de comunicare. design. marketing. facilitati) 171 172 Investitii de alta natura decât cele fizice (dezvoltarea si oferirea de servicii turistice. servicii de sanatate si siguranta. târguri) 165 Inginerie financiara 166 Servicii în sprijinul economiei sociale (asigurarea îngrijirii persoanelor dependente. tehnologii de inovare. conferinte. servicii de consultanta. planificarea afacerilor. management al problemelor de mediu. târguri) 174 Formare profesionala 18 Cercetare.Organizarea Teritoriului 161 Investitii în capital fizic (utilaje si echipamente. co-finantare a ajutoarelor de stat) 162 Tehnologii nepoluante si neagresive. servire. export. înfiintarea de retele de comunicare/de contacte si parteneriate între companii si/sau institute de cercetare 183 Infrastructura pentru cercetare. conferinte. traditie) 173 Servicii de participare pentru sectorul turistic (inclusiv activitati promotionale. management. informare si comunicare (persoane si firme) 25 Actiuni pe piata muncii în avantajul femeilor . activitati culturale) 167 Formare profesionala 17 Turism Investitii fizice (centre de informare. crearea de retele de comunicare/de contacte.

gaze naturale. carburant solid 332 Surse regenerabile de energie (energia solara. hidroelectricitatea. petrol. educatie si formare. crearea de retele de comunicare/de contacte) 33 Infrastructura în sectorul energetic (productie. energia eoliana. îmbunatatirea si regenerarea mediului natural Mentinerea si restaurarea patrimoniului cultural . administratie. co-generare. tratare si distributie) Canalizare si purificare Planificare si reabilitare Modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si militare Reabilitarea zonelor urbane Protejarea. biomasa) 333 Eficienta energetica.Emil Luca Infrastructura de Baza 31 311 312 313 Drumuri 314 315 Porturi 316 317 318 319 Infrastructura de transport Cale ferata Autostrazi Aeroporturi Canale navigabile Transport urban Transport multi-modal Sisteme inteligente de transport 32 Infrastructura pentru telecomunicatii si societatea informationala 321 Infrastructura de baza 322 Tehnologia Informatiei si Comunicarii (inclusiv masuri de securitate si transmisie sigura) 323 Servicii si aplicatii pentru cetateni (sanatate. distributie) 331 Electricitate. depozitare. educatie) 324 Servicii si aplicatii pentru IMM-uri (comert si tranzactii electronice. control energetic 34 341 342 Aer Zgomot 343 344 345 35 351 352 353 354 Infrastructura de mediu (inclusiv apa) Deseuri urbane si industriale (inclusiv deseuri sanitare si periculoase) Apa potabila (colectare.

Descr ierea cadr ului partener ial pentru elaborar ea PND Statul Membru si Comisia Europeana discuta asupra continutului Planului National de Dezvoltare si. Comisia pr opune orientari tematice comune pentru toate statele membre.4. FEOGA. implementare. Procesul de programare a fondurilor struct urale La începutul fiecarei per ioade de progr amare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani). Strategia pentru realizarea pr ioritatilor stabilite. . Ca urmare a acestor decizii UE. Uniunea Europeana decide asupr a bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si defineste r egulile de baza car e se aplica în utilizarea lor. zonele care pot beneficia de finantare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie în acord cu statul membru implicat. Prior itatile de dezvoltare pe per ioada de programare. Prezentarea mecanismelor de implementare a PND. monitorizare. pe baza acestuia. care prezinta: Analiza situatiei economice si sociale ( inclusiv analiza de tip SWOT).Organizarea Teritoriului 36 Diverse 41 411 IFOP) 412 413 Studii 414 415 Asistenta tehnica si actiuni inovative (FEDR. publicitate Evaluare Actiuni inovative Informarea publicului Infrastructura sociala si sanatatea publica 8. fiecare stat membru – implicarea actorilor economici si sociali relevanti – stabileste cu propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a caror realizare se elaboreaza un Plan National de Dezvoltare (PND). Programarea financiara multianuala. FSE. Pregatire. Bugetul este împartit pe state membre si Obiective de interventie.

programele devin operationale. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea. Parteneriatul: actiunile Comunitare trebuie realizate printr -o strânsa consultare între Comisie si Statele Membre. Comisia adopta CSC si programele sale operationale regionale sau sectoriale ( Programe Operationale ). cum ar fi autoritati regionale si locale. împreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale în cooperare cu Comisia. 8. C. finantar ea. dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si r egionale. Principii de programare a fondurilor structurale A. Autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor programe în documente numite Programe Complement .Emil Luca definesc cea mai adecvata repartizare a fondur ilor nationale si comunitare necesare implementarii lui. . B. Subsidiaritatea: Fondur ile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie.4. Odata ce Programele Complement sunt agr eate. Documentul rezultat este Cadrul de Sprijin Comunitar (CSC). Ca ur mare a negocierilor.1. partener i economici si sociali. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partener ilor relevanti la diferite stadii ale programarii. monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. asupra caror a este informata Comisia. Complementaritatea: actiunile comunitare tr ebuie sa fie complementar e sau sa contribuie la operatiunile nationale corespondente.

E. luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de obiective concrete. Concentrarea: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prior itar e. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonar ea. o mare parte a cestora acopera un numar limitat de zone. implementarea si gestionarea instrumentelor str ucturale . Cadrul legislativ si institutional 8. achizitiile publice.5. F. promovarea egalitatii între bar bati si femei. Compat ibilit atea:Operatiunile finantate de Fondur i Structurale trebuie sa fie în confor mitate cu prevederile Tratatului UE.Hotarârea de Guvern nr. protectia mediului. Aditionalitatea: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Progr amului pot include atât fonduri UE cât si fonduri nationale din surse publice sau private. inclusiv regulile privind concurenta. 8. Multianualitat ea: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala pr intr -un proces de organizare. care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor.5. fara a satisface criterii geografice speciale. iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati în toata Uniunea Europeana. eliminarea inegalitatilor. Cadrul legislativ actual car e reglementeaza politica de coeziune si instrumentele structurale în România este alcatuit din urmatoarele acte normative: . precum si cu politicile si actiunile UE. de fapt.1.Organizarea Teritoriului D. G.

. 79/2003 recuperarea fondurilor comunitare. Orice nou act normativ va fi în conformitate cu acquis-ul comunitar. utilizate necorespunzator. utilizat. 672/2002privind auditul public intern. 1179/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. .Ordonanta Guvernului nr. . în reglementarea politicii regionale si instr umentelor structurale. . principal si secundar . . 108/2004pentru aprobarea OUG nr.Legea nr.1200/2004 pentru constituirea. 119/1999 pr ivind auditul intern si controlul financiar preventiv.Hotarârea de Guvern nr. 45/2003 privind f inantele publice locale. implementând.Hotarârea de Guvern nr. . 1115/2004 pr ivind elaborarea în partener iat a Planului National de Dezvoltare. direct sau indirect. 500/2002a finantelor publice. . România se angajeaza sa asigure stabilitatea cadrului legislativ.Legea nr. .Hotarârea de Guvern nr. 200.Emil Luca . . 6/2002. 84/2003 pentru modificarea si completarea OG nr.Legea nr.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 497/2004.Legea nr.Legea nr. organizarea si functionarea Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale. precum si a fondurilor de cofinantare aferente. . .Hotarârea de Guvern nr. 68/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica. 63/1999 privind gestionarea fondur ilor comunitare nerambursabile alocate României si a fondurilor de co-finantare aferente.Ordonanta Guvernului nr. daca este necesar. c). 92/2003 privind Codul de Pr ocedura Fiscala (art. modificata si completata prin OG nr. modif icar i. 315/2004a dezvoltarii regionale în România. privind controlul si . lit. România se angajeaza sa analizeze conformitatea cadrului legislativ actual cu acquis-ul comunitar.

Comitetul National de Coordonare a procesului de pregatir e pentru gestionarea instrumentelor structurale este organismul care asigura o coor donare eficienta la nivel national a procesului de pregatire a cadrului legislativ. Principalele atributii ale Autoritatii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. Autoritatii de Management pentru Fondul de Coeziune si ale Autoritatilor de Plata. care a stabilit: Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de Management. de a constitui unitati de audit. Suficienta flexibilitate a cadrului institutional. în functie de viitoarea dezvoltare a politicii de coeziune si viitorul exercitiu de pr ogramare.Organizarea Teritoriului 8. Autoritatilor de Plata si Organismelor Intermediare.5. pentru toate Autoritatile de Management. Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare. . 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea. Obligatia. implementarea si gestionarea instrumentelor st ructurale.2. 497/2004 a fost modificata si completata ulterior prin HG nr. 1179/2004 . Obligatia de a respecta principiului segregar ii adecvate a functiilor . Autoritatilor de Management pentru Programele Operationale. Cadrul institutional Constructia cadrului institutional privind politica de coeziune si instr umentele structurale în România a plecat de la Hotarârea de Guvern nr. institutional si procedural pentru implementarea instrumentelor structurale. Hotar ârea de Guvern nr. pe baza reglementarilor comunitare. în concordanta cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor la Capitolul 21 “Politica regionala si coordonar ea instr umentelor structurale”.

în functie de problematica lucrar ilor. e) raporteaza Guvernului României si propune actiunile prioritare necesare pregatirii si functionarii cadrului institutional în ceea ce priveste derularea instrumentelor str ucturale. Atribut iile principale ale Comitetului National de Coordonare sunt urmatoarele: a) defineste strategia si planifica actiunile necesare pregatirii cadrului institutional pentru derular ea instrumentelor str ucturale. b) monitorizeaza procesul de pregatire a cadrului institutional. legislativ si procedural necesar implementarii instrumentelor structurale. reuniuni la care sunt invitati. dupa caz. 1200/2004 . CNC are în componenta sa reprezentant i la nivel de decizie ai structurilor implicate în gestionarea instrumentelor str ucturale (autoritati de management pentru programe operationale) si este coor donat de catre Ministerul Finantelor Publice . în plen sau în grupuri de lucru . c) coordoneaza relatiile interinstitutionale între structurile implicate în derular ea instrumentelor structurale.Emil Luca Comitetul National de Coordonare (CNC) îsi desfasoara activitatea în baza Hotarârii de Guvern nr. CNC se întruneste lunar sau ori de câte ori este nevoie. care asigura si secretariatul Comitetului. conform regulamentului propriu de organizare si functionare. d) evalueaza procesul de pregatire si functionare a cadrului institutional. . legislativ si pr ocedural necesar implementarii instrumentelor str ucturale. partenerii sociali reprezentativi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful