1. 2. 3. 4.

5. 6. 7.

8. 9. 10. 11. 12. 13.

CHESTIONARUL DE CUNOŞTINŢE LA DISCIPLINA: TESTAREA PERSONALITĂŢII (chestionarele), masterat, S2, anul I Răspundeti la fiecare item prin A-adevărat, sau F-fals Chestionarele sunt instrumente principale în psihodiagnoza dimensiunilor şi structurilor personalităţii şi pentru interpretarea profilului acesteia, ca şi tehnicile (testele) proiective. Chestionarele sunt instrumente subiective în psihodiagnoza dimensiunilor şi structurilor personalităţii şi n-au demonstrat niciodată indici de validitate crescuţi în raport cu criteriile de performanţă profesională, în comparaţie cu testele de aptitudini. Şi în prezent sunt numeroase studii care arată indici de validitate nesemnificativi (cu coeficienţi de corelaţie r. cuprinşi între 0,35 şi 0,56) ale acestor instrumente de psihodiagnoză a personalităţii, în special, pentru funcţiile de conducere. Există încrederea psihologilor practicieni că inventarele de personalitate pot fi mult mai utile pentru selecţionarea personalului pentru activităţi profesionale complexe, solicitante, decât sugerează cifrele medii ale validităţii acestora pentru unele profesii mai puţin complexe. Validitatea chestionarelor de personalitate cu multe scale clinice (MMPI) pentru scopuri de selecţie profesională este mai redusă, iar răspunsurile dezirabile sunt mai evidente. În ultimele decenii au fost create şi au fost validate inventare de personalitate care descriu dimensiuni psihice ale personalităţii normale(CPI) cu importanţă deosebită în grupurile profesionale(evidenţiindu-se aici aşa-zisul sindrom de AS). O problemă a inventarelor (chestionarelor) de personalitate nerezolvată încă, o reprezintă durata de timp prea mare de testare, necesară pentru a obţine punctaje edificatoare pe fiecare scală a profilului de personalitate, cât şi durata mare de timp necesară pentru prelucrarea şi interpretarea rezultatelor testării. Computerizarea unui număr cât mai mare de operaţii de la aplicare şi până la interpretarea rezultatelor, soluţionează multe din problemele psihodiagnozei şi predicţiei reuşitei profesionale cu ajutorul inventarelor de personalitate. În funcţie de criteriul-normalitate/tulburare psihică-chestionarele pot fi: chestionare numai clinice (MMPI) sau chestionare conţinând şi scale clinice(FPI) şi chestionare numai pentru personalitatea normală(CPI). În funcţie de abilităţile şi deprinderile de personalitate investigate, chestionarele pot fi: de temperament (STI), caracterologice şi de aspiraţii. În funcţie de numărul dimensiunilor sau trăsăturilor şi factorilor de personalitate supuşi evaluării, chestionarele pot fi: de adaptare, de interese şi de atitudini. În funcţie de structura de personalitate vizată, chestionarele pot fi: de factori sau trăsături(16PF) şi tipologice sau de stil(MBTI). În funcţie de construcţia opţiunilor de răspuns, chestionarele pot avea: răspuns dihotomic ( DA/NU; A/F), răspuns trihotomic(DA/ NU/ Nu ŞTIU), cu răspuns scalat (scală Likert, de ex.:Dezacord Total, Dezacord, Neutru, Acord, Acord Total) şi cu răspuns la alegere.
1

aşa cum este necesară pentru aplicarea testelor cognitive şi interpretarea profilului aptitudinal unei persoane. de performanţă. de regulă. în toată complexitatea şi completitudinea ei pentru fiinţa umană. deşi a crescut. Problema ”dezirabilităţii” răspunsului de faţadă al subiectului ( să aleagă un răspuns dezirabil care să-l pună într-o lumină favorabilă în cadrul procesului de evaluare) nu reprezintă una dintre cele mai mari limite ale chestionarului de personalitate. metode subiective şi fără prea mare utilitate în cadrul orientării metodologice a constructelor psihologice în evaluarea personalităţii. tipurile. sistemul. 24. aşa cum s-a întâmplat 2 . de către specialişti. datorită lor. Constructele psihologice ( termenii de specialitate) în baza cărora sunt construite chestionarele de personalitate derivă din teoriile şi modelele psihologice ale personalităţii care sunt într-o continuă dezvoltare şi aproximare a personalităţii reale. 23. 19. 15. sunt elaborate de psihiatrii şi psihologi clinicieni pentru populaţia spitalizată. chestionarele abordează direct. nu a crescut valoarea psihodiagnostică şi prognostică a acestor instrumente de evaluare în selecţia de personal. a simţi şi a acţiona în situaţii tipice). afirmaţii) prin care subiectul se autodescrie (îşi dezvăluie modul caracteristic de a gândi. 18. Chestionarele cu scale clinice utilizate în selecţia profesională au un grad mai crescut de validitate. Construcţia de chestionare de personalitate care se adresează populaţiei generale. Chestionarele de personalitate sunt în continuare considerate.14. dimensiunea de măsurat prin autodescrierea subiectului evaluat. Utilizarea chestionarelor de personalitate şi interpretarea oricărui tip de profil de personalitate nu presupune o îndelungă pregătire şi experienţă din partea psihologului practician. vie. normale(CPI. 25. Evaluarea personalităţii cu ajutorul chestionarelor (inventarelor) de personalitate ia puţin timp de testare şi interpretare a profilelor de personalitate obţinute în forma de aplicare creion-hârtie. 21. 16. tipurilor şi structurilor personalităţii mai mult decât o fac în prezent chestionarele de personalitate. chiar dacă răspunsurile dezirabile sunt mai evidente în acest context de evaluare. În comparaţie cu testele de aptitudini. 17. 20. profilul personalităţii) posibil de a fi operaţionalizate şi scalate printr-un număr. NEO-PI-R). mare de itemi (întrebări. Chestionarele abordează dimensiuni şi structuri globale ale personalităţii (trăsăturile. Originea chestionarelor stă probabil în necesitatea psihologului de a realiza un interviu cât mai sistematizat al subiectului. 22. Utilizarea testelor de aptitudini în evaluarea psihologică accelerează dezvoltarea teoriilor şi modelelor trăsăturilor ( factorilor). O problemă care diminuează capacitatea de predicţie a chestionarelor de personalitate privind performanţa profesională în activităţi de selecţie a personalului. este faptul că unele din chestionarele (inventarele) de personalitate des utilizate. rolul psihologului practician în activităţile de selecţie de personal.

34. factorială. 33. Sunt cunoscute 3 strategii sau metode în construirea chestionarelor de personalitate: metoda intuitivă(raţional-teoretică sau bazată pe validitatea internă). experimentată în compoziţia lui EPQ – junior. din seria de chestionare binecunoscute în practica psihologică ale lui Eysenck. sunt trucuri care au crescut nesemnificativ validitatea acestor instrumente de psihodiagnoză. 29. Nu există suficiente motive şi principii stabilite pentru a traduce şi adapta chestionare de personalitate gata construite din alte limbi. 27. care să ne determine să renunţăm adesea la construirea de chestionare noi. clusterizarea. metoda empirică (bazată pe criteriu sau pe validitatea externă) şi metoda analizei factoriale (bazate pe aprofundarea validităţii interne şi de conţinut a factorilor). etc. metoda empirică (bazată pe criteriu sau pe validitatea externă) şi metoda sau strategia mixtă (combinată). apoi şi în compoziţia lui EPQ pentru adulţi). a inventarelor clinice de personalitate. standardizarea şi aplicarea procedurilor statistice de procesare şi interpretare a rezultatelor evaluării psihologice ( analiza de corelaţie. în luptă continuă pentru autocontrol şi reprimarea excitării. metoda de analiză latent-structurală. Extraversiunea(E) din compoziţia EPQ. autohtone. În versiunea utilizată şi adaptată la noi (1990) pentru aplicarea sa în mediul militar românesc.P. 32. 36.N. faţă de 3 scale existente în primele versiuni ale autorului (E.2 – Neuroticism – Stabilitate (N).). EPQ – este o versiune mai veche pentru adulţi. precum şi construcţia specială a itemilor. Se practică 3 strategii sau metode în construirea chestionarelor de personalitate: metoda intuitivă(raţional-teoretică sau bazată pe validitatea internă). scala de minciună sau de dezirabilitate socială. în concepţia lui Eysenck. Neuroticismul(N) este descris de autorul lui EPQ ca o trăsătură specifică unei 3 . cu elaborarea şi utilizarea în acest scop. 31. Modelul personalităţii propus de Hans Eysenck prevede existenţa a 3 dimensiuni.şi E şi care încearcă să surprindă comportamentul înclinat spre devianţă şi antisocial.3 – Psihotism (P). Chestionarele de personalitate permit în mică măsură cuantificarea. primare. rezervat. a scalelor acestuia şi elaborarea pentru fiecare scală a unui set de itemi constituie cele două cerinţe şi etape generale în construcţia unui chestionar de personalitate. 38. 35. Devianţa comportamentală (C) – este o scală primară a personalităţii. care integrează itemi din scalele N. fundamentale : 1 – Extra – Introversiunea (E). Definirea constructului (conceptului) chestionarului. bazată pe analiza factorială.L). disimulare (L) şi scala de devianţă comportamentală (C).26. Psihotism (P). Elaborarea scalelor interne de validare a răspunsurilor la chestionare (a scalelor de minciună-L). Computerizarea aplicării şi interpretării rezultatelor chestionarelor de personalitate soluţionează multe din problemele psihodiagnozei şi predicţiei succesului profesional şi ale elaborării profilelor psihologice. 37. EPQ include 5 scale: Extraversiune (E). Neuroticism (N). explică un comportament liniştit. 28. 30.

În partea a II-a a probei PNP. ambele contribuind la diagnosticarea mai precisă. PNP. în selecţia recruţilor pentru armată. N. în domeniul militar s-a adaptat şi s-a folosit cu succes numai partea a I-a a PNP-ului. subiecţii paranoici şi cei cu tendinţe psihopatice. P. paranoice. când se aplică şi partea a I-a(adică cele doua probe proiective).E. 42. şi tocmai de aceea. rezistente la schimbare. cu mare valoare predictivă privind caracteristicile formale ale reactivitătii psiho-comportamentale ale omului în cele mai multe situaţii. 44. 50. dar şi o parte din acei subiecţi cu tendinţe nevrotice. nevrotice-N. dovedind un indice de validitate mai ridicat în comparaţie cu partea a II-a. conţine 4 factorii P. Dimensiunile circumscrise în aria temperamentului sunt trăsături ale personalităţii foarte stabile.–C. mai include în partea a I-a.prin scală de minciună –L. Strelau este unul din autorii europeni ( ceh) deja cunoscut de decenii prin studiile sale experimentale şi interculturale privind trăsăturile temperamentale. sau a configuraţiilor de trăsături. a fost adaptat şi s-a utilizat cu succes numai partea a treia din proba PNP. chestionarul elaborat de psihologul militar francez Pichot. chestionarul EPQ conţine 90 itemi(cu seturi distincte de itemi pentru 4 scale: E. scala N(tendinţele nevrotice) a chestionarului PNP. Versiunea EPQ adaptată la Universitatea din Cluj-Napoca în 1990 la care a participat şi Sybil Eysenck. diagnostichează pe un evantai de 3 scale clinice şi una de validare: tendinţele psihopatice – Ps. L). 43. PNP – este adecvat pentru aplicare la subiecţi cu nivel mediu al studiilor şcolare. P. Cu ajutorul chestionarului PNP sunt identificaţi. în partea a II-a. În practica selecţiei de personal. cu ajutorul chestionarului a subiecţilor nevrotici. creatorul chestionarului STI(Strelau Temperament Inventory) care prezintă o versiune revăzută – STI.N şi L cu un total de 120 de itemi. care implică aspecte psihofiziologice şi dinamico-energetice. o proba proiectivă de asociere de cuvinte(20 itemi) şi una de identificare a repulsiilor alimentare(20 itemi). dovedindu-se util. cu dificultăţi în restabilirea echilibrului psihic după şocuri emoţionale. 46. 32 itemi din cadrul scalelor primare N. care conţine 83 de itemi. 48. acordându-se câte 2 puncte pentru fiecare răspuns semnificativ. 45. la partea proiectivă şi cîte 1 punct pentru fiecare răspuns semnificativ la itemii scalei N ai chestionarului. 39. În varianta adaptată la noi pentru adulţii din mediul militar. deseori anxioasă şi depresivă. 49. adică cu chestionarul PNP propriu-zis.persoane labile emoţional. 40. fiind mai uşor de aplicat şi de cuantificat. adică chestionarul cu cei 88 de itemi ai săi. de exemplu.Pa şi tendinţa spre disimulare. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe metoda analizei factoriale şi pe o teorie fenomenologică a temperamentului ca structură a personalităţii având ca punct 4 . 41. integrează şi punctajul obţinut de subiect la această primă parte proiectivă. îndeosebi. PNP este pe lângă un chestionar clinic. şi E au fost integraţi în scala secundară de devianţă comportamentală. adică populaţiei generale. în domeniul militar. În practica selecţiei de personal din ţara noastră.R (1983). adică proba proiectivă. 47.

56.tempoul. şi a fost operaţionalizat în Chestionarul de Structură Temperamentală -CST (1989). 5 .. B – echilibrul proprietăţilor SNC. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe o strategie raţional-empirică şi pe o teorie reglatorie a temperamentului (RTT). nesemnificativi statistic. 58.aspiraţiile. Versiunea adaptată în România a STI-R conţine 252 itemi şi a fost realizată în 1990. analiza latent . CST nu ia în considerare manifestarea formelor tipice de comportament în cele două sfere ( aspecte) distincte şi importante ale activităţii umane . mult mai târziu a fost publicată şi la noi prima referinţă despre acest instrument ( Perţea.forţa excitaţiei. în formă finală a chestionarului. au coeficienţi de corelaţie mici.3. 55. 2. Psihologie militară aplicată. Noul model teoretic în 8 dimensiuni al structurii temperamentului uman este fundamentat de psihologul rus Rusalov printr-o metodă raţional–empirică. ca trăsături particulare. Gh. Proprietăţile SNC (forţa excitaţiei şi inhibiţiei) sunt considerate de către Strelau şi colaboratorul său Angleitner. cu scorul global al scalelor de apartenenţă. SE.obiectuală şi comunicativă. conform conceptului CST. 3. credinţele.potenţialul energetic. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe metoda analizei latent-structurale şi pe o teorie reglatorie a temperamentului ca structură a personalităţii având ca punct de pornire concepţia sistemului funcţional a lui Anohin. 2002.sensibilitatea emoţională) nu se justifică să fie ramificate în 2 subscale: una orientată pe activitatea obiectuală şi alta orientată pe activitatea de comunicare. 53. sunt: 1. 54.plasticitatea. 60.) ce constituie. Astfel. Spre deosebire de chestionarele de temperament construite până la el. 61. adaptat şi experimentat în România în evaluarea psihologică a unor categorii de personal din armată. cuprinşi între valoarea maximă de 0. spre deosebire de aspectele de conţinut sau valorice(aptitudinile şi calităţile de personalitate. 2. 57. particularităţile personalităţii. foarte instabile care nu se pot evidenţia în toate tipurile de temperamente. 4. Scalele CST nu s-au dovedit consistente intern. Cele 4 scale ale chestionarului lui Strelau STI-R. 4. 59. caracterul. Psihologia rusească.63 şi valoarea minimă de 0. Academiei de Înalte Studii Militare . setul de valori. Bucureşti). ca structură a personalităţii având ca punct de pornire teoria lui Pavlov privind tipurile de ANS (Activitatea Nervoasă superioară).cunoştinţele şi deprinderile. omogene şi valide pentru că itemii reţinuţi pentru fiecare scală. abilităţile etc. fiecare din cele 4 scale de bază ale temperamentului(1. consideră temperamentul ca fiind substructura cea mai stabilă a individualităţii omului reprezentând complexul de caracteristici formale. la un loc. de pornire teoria lui Hipocrat privind tipurile de activitate nervoasă superioară. 52.structurală (ca metodă statistică). În 1990 CST a fost tradus din limba rusă. interesele. din care provine CST al lui Rusalov.51. Ed. SI – forţa inhibiţiei. cât şi pe baza concepţiei sistemului funcţional a lui Anohin.37. MO – mobilitatea proprietăţilor SNC (sistemului nervos central).

6 . Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate. 64. Deschidere-O. care au fost preocupaţi mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet. 67. Extraversie-E. Autodisciplină-A. pentru explorarea celor 6 faţete(subscale) ale fiecărui factor. pentru explorarea celor 5 faţete(subscale) ale fiecărui factor. 70. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţi în mod egal. Conştiinciozitate-C. Selg. şi anume: . Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate reprezentaţi printr-o literă simbol. Fahrenberg. şi anume: Nevrotism-N. 65. Conştiinciozitate-C.80.apar ca dispoziţii psihice fundamentale exogene. 74. Agreabilitate-A. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate. Extraversie-E. Costa şi McCrae sunt creatorii modelului Big Five. Agreabilitate-A. 68. care au fost preocupaţi mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet. desemnate prin litera-simbol a factorului şi printr-un indice de la 1 la 5.62. 73. aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţie aferente prezentării acestui instrument. conţine 200 de enunţuri la care subiectul trebuie să răspundă cu adevărat(A) sau fals(F). Agreabilitate. 63. aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţie aferente prezentării acestui instrument. Deschidere-O.60 şi 0. Extraversie. Chestionarul NEO-PI-R. Chestionarele de tip Big Five(cum este NEO-PI-R) se înscriu în sfera analizei factoriale aplicate în studiul personalităţii şi foarte general vorbind. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţi în mod egal. conţine 240 de enunţuri la care subiectul trebuie să răspundă alegând un răspuns pe o scală cu 5 trepte. în curentul care vizează conceperea personalităţii ca un ansamblu de 5 trăsături sau dimensiuni (numite şi tendinţe bazale ale personalităţii). şi Hampel sunt creatorii modelului Big Five. având la cele două extreme semnificaţia:DT-Dezacord Total şi AT-Acord Total. Nevrotism-N. În 1985 a fost lansată prima varianta a chestionarului NEO PI-R. Modelul Big Five este în esenţa un cadru general de înţelegere si descriere a personalităţii şi de asemenea o abordare lingvistica în studiul personalităţii. Conştiinciozitate) . Chestionarul NEO-PI-R. dar care pot fi deduse prin analiza factorială. 72. 75. iar varianta aflată în uz în prezent datează din 1992. Coeficienţii de corelaţie-validitate. neobservabile direct. Cele 5 tendinţe bazale ale personalităţii (Nevrotism. reprezentaţi printr-o literă simbol. Deschidere. Conştiinciozitate-C. 66. Extraversie-E. dintre autoevaluarea cu ajutorul CST şi interevaluarea cu ajutorul metodei experţilor sunt nesemnificativi statistic şi s-au situat între valorile de 0. reprezentaţi printr-o literă simbol. 69. Ostilitate-O. desemnate prin litera-simbol a factorului şi printr-un indice de la 1 la 6. 71. şi anume: Nevrotism-N.

ce caracterizează persoana cu tendinţa de a trăi stări de mânie şi înverşunare.poate fi interpretat ca fiind un tip de personalitate evaluat cu chestionarul NEO-PI-R(BIG FIVE) având ca trăsături dominante tendinţa spre nevrotism şi introversiunea. adică Nervozitatea care este prima scală a chestionarului. N+. 77. O persoană care a obţinut la chestionarul NEO-PI-R la factorul(scala) O un scor standard T de 66. aparţine superfactorului A-agreabilitate. E. 81. Chestionarul se administrează persoanelor cu nivel superior educaţional şi de dezvoltare intelectuală. Studiul intercorelaţiilor dintre scalele FPI-ului demonstrează independenţa acestora. 91. 90. FPI 10-E10 este scala a 10-a de extraversiune întâlnită în mai multe chestionare multifazice de personalitate. conţine 12 scale cu un total de 212 itemi. . nu au fost studiate relaţiile scalelor FPI cu variabile ca sex. 82. în total fiind alcătuit din 30 de subscale(fiecare subscală având 8 itemi). Faţetă E1-cald. Selg şi Hampel. 92.11 din chestionarul de personalitate FPI forma G. înseamnă că este o persoană care se autodescrie ca fiind foarte ostilă. nivel de şcolarizare etc. Trăsătura ostilitate reprezintă o faţetă a superfactorului nevrotism şi anume faţeta N2. De exemplu. de asemenea. 78. Chestionarul NEO-PI-R(BIG FIVE) este utilizat numai în selecţie de personal şi în consultanţa de carieră. FPI 11-Nle11-este o variantă prescurtată a chestionarului FPI. 88. entuziast. adaptată pentru trieri rapide de personal. 85. în spi în spiritul unei teorii tradiţionale asupra personalităţii prin raportare la nosologia psişi hiatrică şi prin analiza factorială. 79. care se referă la labilitatea emoţională a subiectului testat. 83. 87. în total fiind alcătuit din 25 de subscale(fiecare subscală având 8 itemi). FPI 11-Nle11-este scala nr. Forma completă a chestionarului FPI forma G. Până în prezent nu s-au studiat intercorelaţiile dintre scalele chestionarului FPI şi. FPI 1-N1înseamnă trăsătura FPI numărul 1. Cele 12 scale ale chestionarului de personalitate FPI au un număr egal de itemi şi sunt simbolizate prescurtat prin sigla FPI însoţită de un indice de la 1 până la 12 precum şi de litera trăsăturii vizate de scală.76. 86. însoţită de un indice de la 1 la 12. 80. Chestionarul multifazic de personalitate FPI este construit de Fahrenberg. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 5 subscale(faţete) fiecare. adică faptul ca fiecare scală măsoară trăsături dinstincte ale persoanei evaluate. 93. 89. asupra a numeroase eşantioane de subiecţi în baza unor constructe 7 . capabile să surprindă semnificaţia itemilor. Pentru Cattell. autorul chestionarului 16PF. adaptat şi la noi în ţară. 84. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 6 subscale(faţete) fiecare. “trăsăturile de personalitate” sunt acei factori rezultaţi din aplicarea metodei analizei factoriale pe marea masă de măsurători.

108. care se exprimă în caracteristicile specifice polului respectiv. 98. 107. Chestionarul 16 PF conţine 12 scale primare. urmaţi de 3 variante de răspuns. clasele 10 şi 0 indicând un maximum de activism al fiecărei trăsături în paternul de personalitate. Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B. speciale pentru scalele secundare. CP. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în 11 clase normalizate(de la 1 la 11). 100. 5 şi 6. precum şi un Index Universal –UI.14F a fost obţinut prin analiza experimental-empirică şi clinică a itemilor celor două inventare de personalitate extrem de laborioase apărute în SUA şi anume MMPI şi 16 PF. odată cu apariţia într-o editură din Moscova a lucrării “ Introducere în psihologia experimentală a personalităţii”. 95. a câte 187 itemi fiecare. factorii de tip mintal. Cattell foloseşte o formulă simplă.şi c). 103. Pentru rigoarea analizei chestionarului 16PF. ceea ce înseamnă că el tinde să aibă un sentiment de sine puternic. a câte 26 itemi fiecare. acesta se situează în zona cu scoruri standard mari. integratoare de ordinul al II-lea. 99. iar clasele 11 şi 1 indicând un maximum de activism al fiecărei trăsături în paternul de personalitate.a fost publicat în anul 1985. care să diferenţieze prin coduri. ipotetice (simboluri) privind atributele personalităţii umane. Din analiza celor două instrumente de diagnoză a structurii personalităţii a rezultat un chestionar nou cu 14 scale consistente şi valide. astfel încât zona de semnificaţie medie era formată din clasele 4. Chestionarul de personalitate – CP-14 F –având ca autori psihologii ruşi. şi anume. Cattell introduce în denumirea factorilor simboluri: litere şi numere. 96. 106. un număr de 173 de itemi.b). Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a. A-adevărat şi F-fals. la alegere. de cei temperamentali şi de cei dinamici. totalizând.Melnikov şi Iampolski. 97. Pentru calcularea factorilor de ordinul al II-lea(secundari) ai lui 16PF. la alegere. bazale(ca trăsături sursă) de ordinul I şi 4 scale vizând trăsături de suprafaţă. 102. Chestionarul 16 PF conţine 16 scale primare(bazale) de personalitate şi 4 scale secundare.94. Dacă un subiect a obţinut la Factorul Q3 o notă standard 7. Denumirea celor 16 factori ai lui 16PF folosită de Cattel. Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a. 109. este luată din limbajul comun pentru a da o mai mare precizie în utilizarea acestui instrument. astfel încât zona de semnificaţie medie era formată din clasele 5. 105. care se exprimă în caracteristicile specifice polului respectiv. într-un mod foarte concentrat. 104. prin integrarea unor itemi ai unor scale primare cu ajutorul grilelor de cotare. 6 şi 7. Autorii ruşi au utilizat acelaşi sistem normativ de etalonare ca şi Cattell – sistemul 8 . şi anume. a). Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B. însă integratoare de ordinul 2. 101. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în 11 clase normalizate(de la 0 la 10). urmaţi de 2 variante de răspuns.

scale de ordinul 1. În cadrul unei perechi de factori. unul din factori este bine conturat dacă însumează un punctaj de cel puţin 30 de puncte. 115. senzorial. funcţia logică(T) şi funcţia valorică sau afectivă(F). în fiecare pereche de însuşiri(simbolizate printr-o literă). 118. Conform acestei teorii. gânditor. şi intervalele valorice ale notelor standard 112. Cele patru trăsături preferenţiale polarizate măsurate de MBTI sunt: extravertitintrovertit(EI). Eul se raportează la mediul înconjurător şi îl cunoaşte prin intermediul a patru funcţii posibile dintre care două sunt raţionale. Altfel spus. fiecare tip psihologic. este alcătuit din combinarea a 4 însuşiri(trăsături). senzorial-intuitiv(SN). şi cu judecată. funcţia senzorială(S) şi funcţia intuiţiei(N). astfel că. alcătuit din 4 factori. Nu există un chipament standard pentru utilizarea şi interpretarea chestionarului CP-14F. 116. feminin şi perceptiv. de ordinul 2. 117. INFP este tipul introvertit. 110. Iar ESTJ este tipul extravertit. MBTI) este un chestionar de evaluare a personalităţii. include: prezentarea constructului şi a scalelor. 119. şi două iraţionale. 120.asocialitatea. 111. decident logic-afectiv(TF) şi judicativ-perceptiv(JP). care au plecat în cercetările lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice. Conform acestei teorii. după scorarea răspunsurilor la chestionarul MBTI. creat de Katherine Briggs si Isabel Myers. caietul chestionar. 114. etalonul orientativ în note standard T. integratoare.instabilitatea psihică. grila de cotare. 113. I13. existent în adaptarea românească(Perţea. respectiv funcţia logică(T) şi funcţia valorică sau afectivă(F). primare. reprezentate de 4 litere(în total 16 tipuri psihologice). Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs. 1997). Eul se raportează la mediul înconjurător şi îl cunoaşte prin intermediul a patru funcţii posibile dintre care două sunt raţionale. desemnaţi de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin prisma ierarhiei funcţiilor de constituire a informaţiei şi de luare a deciziei. Echipamentul standard necesar pentru utilizarea şi interpretarea chestionarului CP-14F.senzitivitatea sunt ultimile 4 scale ale CP-14F.de 11 clase normalizate(de la 1 la 11) existând şi scorul standard 1 care denotă lipsa elementelor dimensiunii polare care este vizată de scala respectivă. formularul de răspunsuri. 121 122 123 124 125 126 9 . şi două iraţionale. As12. mamă şi fiică. Ip11. După stabilirea tipului de personalitate MBTI ( unul din cele 16 tipuri posibile. nevrotic.introversiunea şi Sz14. una dintre ele devine dominantă. independente faţă de primele 10 scale secundare. respectiv funcţia senzorială(S) şi funcţia intuiţiei(N).

127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful