Caiet de practica

Constantin Mihai-Valentin 7301

Barajul si lacul de acumulare Vidra. Barajul Budeasa. 8.Barajul si lacul de acumulare Bradisor. Barajul Siriu. Statia de tratare a apei potabile Rosu. judetul Buzau. judetul Prahova. 9. 17. judetul Ilfov. 10. Incineratoarele pentru deseuri Chiajna. 12. 13. 18. 7. 2. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti-Maracineni. Conul de dejectie de la Patarlagele. Statia de tratare si productie a apei potabile Crivina. 11. Statia de epurare a apelor uzate Bucuresti vest. 16. Statia de tratare a apei Voila.Cuprins: 1. Rampa ecologica pentru deseuri Albota. judetul Valcea. Epurarea apelor uzate industriale ale fabricii de mezeluri din localitatea Filipestii de Targ. 3. Hidrocentrala Ciunget-Lotru. . 6. Rampa ecologica pentru deseuri Glina. 14. 15. judetul Arges. 5. Statia de epurare a apelor uzate Mioveni 4.Barajul si lacul de acumulare Paltinu. Uzina de apa Valea lui Stan-Bradisor.

buruienilor cu reducerea poluării. Inginerie Tehnologică şi Producţie Pomicolă” cu sediul tot la Piteşti – Mărăcineni. prin aspecte de fiziologie şi biochimie. Proiectare. • producerea de material săditor pomicol şi dendrologic din verigi superioare: prebază. Sub această formă. Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni. 7 km distanţă de reşedinţa municipiului. Trustul a funcţionat până în anul 1979 când la Piteşti – Mărăcineni au rămas preocupările de cercetare şi proiectare în cadrul Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură. • îmbunătăţirea tehnicilor de cultură privind normarea încărcăturii de rod. . Argeş este amplasat în plin centrul Subcarpaţilor Meridionali pe teritoriul judeţului Argeş. lucrările şi întreţinerea solului. T. judetul Arges. Argeş are ca obiective principale de activitate: • crearea de soiuri noi de pomi. arbuşti fructiferi şi căpşun. • fundamentarea cercetărilor de ameliorare genetică şi biotehnologie. • verificarea în ferma pilot a rezultatelor obţinute şi promovarea în producţie. selecţia de noi varietăţi dendrologice. După 10 ani de activitate.1. la Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură s-a desfăşurat. Argeş a fost înfiinţat în anul 1967 sub conducerea acad. în comuna Mărăcineni la cca. Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură a fost transformat în „Trustul de Cercetare. iar numărul staţiunilor pomicole a crescut la 26. 1969). în 1977. Coordonatele geografice: 44°51’30” latitudine nordică şi 24°52’ longitudine estică.Mărăcineni. până la colinar şi altitudine de 800 m la baza Bilceşti. în principal numai activitatea de cercetare şi îndrumarea acestei activităţi în cadrul celor 7 staţiuni pomicole care au mai rămas. După anul 1990. producţie şi dezvoltare. În această formă sa reuşit o coordonare integrată a întregii activităţi din pomicultura românească prin sectoarele de bază ale acestei noi unităţi: cercetare. prof. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura PitestiMaracineni. Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni. de la plat la o altitudine de 287 m la Piteşti. fertilizării. Bordeianu (m. în partea de nord a municipiului Piteşti. Primul sediu a fost în comuna Miceşti. Relieful este variat. în actuala clădire funcţionând din 1971. Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti . bază. certificat. Câmpurile experimentale sunt amplasate atât la sediul institutului cât şi la fermele proprii de la Colibaşi şi Leordeni. • stabilirea unui sistem integrat de control al bolilor şi dăunătorilor. proiectare.

5 km. cea mai mare parte a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti au o schemă constructivă apropiată. atenuarea undelor de viitura si satisfacerea necesarului de apa pentru irigarea suprafetelor din aval. cu spaţii verzi deasupra. lungimea 5. temperatura medie multianuală este de 9.m. cu conţinut mediu sau redus de humus.7°C. judetul Arges Acesta este situat pe râul Arges. Există şi unele realizate pe verticală. inaltimea totala de 33.00 metri. Zona dispune de condiţii climatice favorabile culturii pomilor. suma precipitaţiilor anuale 663. temperatura maximă absolută 38. cu diguri de 5559. coluviale şi aluviale. dar o parte din instalaţii se pot realiza în subteran. Deşi diferă prin dimensiuni şi tehnologii folosite.căpşun 2. Cota la coronament este de 306 m. Folosintele lacului sunt multiple. tip turn. Barajul si lacul de acumulare Budeasa.00 metri.Tipul de sol predominat este cel al solurilor brune pornind de la luvisoluri la soluri brune erodate.m. 3.9 milioane metri cubi. judetul Arges Primele staţii de epurare au apărut în Anglia în secolul XIX. producerea de energie electrica prin CHE Budeasa . nivelul retentiei normale 301 m. iar lungimea la coronament este de 53. dar majoritatea sunt pe orizontală.d. iar cea minimă absolută –24. Ocupă relativ mult teren.8°C.. si anume: alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Pitesti. tehnologii – protecţie fitosanitară • Arbuşti . Activitatea ştiintifică a institutului se desfăşoară în 4 laboratoare (departamente) de cercetare: • Genetică şi ameliorare • Înmulţire.4°C. regularizarea debitelor de apa uzinate de centralele hidroelectrice situate in amonte.Virologie • Tehnici. fiind dat in folosinta in anul 1978. .3 mm. culturi de ţesuturi . Volumul total al lacului de acumulare este de 54.d. Statia de epurare a apelor uzate Mioveni.00 metri.

· Decantoarele secundare sunt bazine în care se sedimentează materialele de suspensie formate în urma proceselor complexe din aerotancuri. Treapta terţiară nu există la toate staţiile de epurare. · Sitele au rol identic grătarelor. utilizând tehnologii clasice . Nisipul depus se colectează mecanic de pe fundul bazinelor şi se gestionează ca deşeu împreună cu cele rezultate din etapele anterioare. dar au ochiuri dese. Treapta primară constă din mai multe elemente succesive: · Grătarele reţin corpurile plutitoare şi suspensiile grosiere (bucăţi de lemn. Această treaptă poate fi biologică. · Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigură depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipului şi pietrişului fin şi altor particule ce au trecut de site dar care nu se menţin în ape liniştite mai mult de câteva minute. Spumele şi alte substanţe flotante adunate la suprafaţă (grăsimi.) se reţin şi înlătură ("despumare") iar nămolul depus pe fund se colectează şi înlătură din bazin (de exemplu cu lame racloare susţinute de pod rulant) şi se trimit la metantancuri. uneori se interpun şi filtre. deoarece conţine multe impurităţi organice. Se pot adăuga în ape şi diverse substanţe chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare. mecanică sau chimică sau combinată. substanţe petroliere etc. iar la unele staţii o treapta terţiară . biologică. Curăţarea materiilor reţinute se face mecanic. Ele se gestionează ca şi gunoiul menajer. mecanică sau chimică.azot şi fosfor) şi a asigura dezinfecţia apelor (de exemplu prin clorinare). reţinând solide cu diametru mai mic. De regulă sunt grătare succesive cu spaţii tot mai dese între lamele. luând drumul rampei de gunoi sau incineratorului. Se introduce continuu aer pentru a accelera procesele biochimice.Distingem o treapta primară. pietre etc.biologică. astfel că se depun şi suspensiile fine.). · Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare şi asigură staţionarea apei timp mai îndelungat. textile. o treaptă secundară. plastic. Acest nămol este trimis la metantancuri iar gazele (ce conţin mult metan) se folosesc ca şi combustibil de exemplu la centrala termică. Ea are de regulă rolul de a înlătura compuşi în exces (de exemplu nutrienţi. mecanică. Treapta secundară constă şi ea din mai multe etape: · Aerotancurile sunt bazine unde apa este amestecată cu "nămol activ" ce conţine microorganisme ce descompun aerob substanţele organice.

deoarece apele epurate nu sunt niciodată cu adevărat de calitate apropiată celor naturale nepoluate antropic). în care bacteriile fermentează nămolul şi descompun substanţele organice până la substanţe anorganice. apele epurate trebuie să fie foarte curate. Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologică. care poate reţine fosfaţii. De .precum filtrarea sau unele mai speciale cum este adsorbţia pe cărbune activat. Se experimentează şi utilizarea apelor uzate ca sursă de apă potabilă. conţinând mult metan. prin nitrificare (transformarea amoniului în azotit şi apoi azotat) urmată de denitrificare. constantă. În final apa epurată este restituită în emisar . de aceea este avantajos ca debitul emisarului să fie mare pentru a asigura diluţie adecvată. Eliminarea azotului în exces se face biologic. Probleme particular ale epurării apelor uzate · Staţii de epurare integral biologice În anumite condiţii de climă se poate folosi şi epurarea biologică cu plante. unde se asigură temperatură relativ ridicată. Dacă emisarul nu poate asigura diluţie puternică. fosfor şi sulf şi peste 150 tone de poluanţi organici. şi condiţii anaerobe.de regulă râul de unde fusese prelevată amonte de oraş. · Preepurarea apelor uzate industriale Apele uzate industriale au de regulă nivele înalte de încărcare cu poluant şi mai ales au caracteristici frecvent foarte diferite de cele uzate fecaloid-menajere. deoarece au un conţinut ridicat de nutrienţi. prin mlaştină / lagună de epurare. care să corespundă standardelor pentru ape uzate epurate. În urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie să aibă o calitate acceptabilă. Acest procedeu e aplicabil dacă acele ape nu conţin toxice specifice peste limitele admise şi produsele agricole rezultate nu se consumă direct. În acest caz nu mai este necesară treapta a III-a şi nu se mai introduc ape în emisar (fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru calitate. ce transformă azotatul în azot ce se degajă în atmosferă. numite metantancuri. nitraţii şi agenţii patogeni. Alte soluţii propun utilizarea pentru irigaţii a apelor uzate după tratamentul secundar. De obicei sunt rezervoare de beton armat de mari dimensiuni. se utilizează ca şi combustibil. precipitarea chimică etc. Nămolul din decantoarele primare şi secundare este introdus în turnuri de fermentaţie. desigur cu supunerea la tratamente avansate de purificare. rezultând un nămol bogat în nutrienţi şi gaze care. sau chimică. Ea conţine evident încă urme de poluant. Un hectar de stuf de exemplu extrage din apă anual 10-15 tone de azot.

Acesta este în final uscat prin diverse procedee şi poate fi utilizat ca îngrăşământ agricol sau după caz este transportat la rampa de gunoi şi haldat sau incinerat sau supus pirolizei. Alternative sunt folosirea lui ca materie primă la cărămizi speciale şi alte materiale de construcţii.aceea ele nu pot fi epurate direct în staţiile de epurare orăşeneşti. cosmetică. Se poate face şi o staţie complet separată pentru apele industriale. unde apele încarcă bioxid de sulf. Ape industriale uzate sunt şi cele ce provin din "spălarea" gazelor. ci trebuie supuse unui proces de preepurare specifică. . preparare de apă potabilă. · Problema nămolului Din staţiile de epurare rezultă mari cantităţi de nămol. În ultimul timp în apele uzate ajung tot mai multe metale grele şi alţi poluanţi care fac ca nămolul să fie toxic şi neadecvat utilizării ca îngrăşământ. Utilizarea ca îngrăşământ nu se face direct.). zootehnie. · Metode speciale de epurare a apelor . care să asigure epurare până la nivelul la care pot fi descărcate legal în emisar (râu de exemplu). electronică şi electrotehnică. aplicaţii biomedicale şi de laborator. industria farmaceutică. var. ci mai întâi trebuie supus unui proces de "condiţionare" ce poate cuprinde dezinfecţie. medicină pentru hemodializă. adaptată naturii poluantului sau poluanţilor în cauză. O practică larg răspândită în trecut şi abandonată in prezent a fost deversarea în ocean a nămolului provenit din staţii de epurare a apelor. dar cu vaste aplicaţii. singura soluţie rămânând în acest caz injectarea profundă. O asemenea staţie complet separată se poate justifica economic la mari întreprinderi. adăugare de săruri de aluminiu şi fier. rezultând gaze mai puţin poluante pentru atmosferă dar ape foarte poluate. şi apoi eventual descărcate în canalizarea orăşenească şi duse la staţia clasică de epurare. în fotografie. Ea produce apă curată (demineralizată) şi se poate folosi pentru epurarea apelor uzate . materiale de floculare apoi deshidratare prin presă sau centrifugă.osmoza inversa Osmoza a fost descoperită în 1748 iar osmoza inversă mult mai târziu. inclusiv a celor de la centralele termice sau termoelectrice. ce trebuie epurate. cenuşă. dedurizarea apei pentru centralele termice etc. dar şi în alte scopuri ( producerea gheţii. Uneori apele uzate industriale au încărcări de poluanţi pentru care nu există tehnologie de epurare adecvată.

ape utilizate la minerit prin solvire a diverselor minerale (clorură de sodiu. producere de energie electrică pe baza celei geotermale. Punând în contact două mase de apă cu concentraţii diferite de diverse substanţe. dar se practică. de regulă nisip. dolomit sau calcare. peste nivelul celei osmotice produsă de diferenţa de concentraţie. deversor pe care se masoara nivelul apei . Injectarea se face la adâncimi de regulă de 500-2000 metri. cu alte cuvinte de la cea poluată spre cea purificată. ape sărate de la exploatări petroliere.). procesul este invers şi apa trece din soluţia concentrată spre cea diluată. în zone şi adâncimi unde nu contaminează surse de apă subterană în uz curent sau cunoscute. În funcţie de natura poluantului.. Depinde şi de tipul de rocă / formaţiune geologică în care se injectează. cupru etc. dar la majoritatea se speră doar să nu ne deranjeze în următoarele secole sau chiar milenii. chimică etc. iar tipurile de ape uzate care se injectează sunt de regulă ape grav contaminate şi foarte greu de epurat sau în cantităţi foarte mari. ape utilizate în procedeul de ardere in situ a combustibililor fosili (cărbune. Dar dacă pe soluţia mai concentrată se aplică o presiune mare. gresie. ceea ce nu este deloc o abordare durabilă. Cateva elemente constructive ale statiei Mioveni: gratare rare pentru inlaturarea materialelor voluminoase.o alternativă la epurare O soluţie mai puţin ecologică în locul tratării în staţii de epurare sau alte metode este injectarea profundă a apelor uzate. la osmoza normală apa va tinde să traverseze membrana de la soluţia mai diluată către cea mai concentrată până la egalarea concentraţiilor. ape meteorice colectate de canalizări municipale şi alte structuri. Injectarea profundă . Debitul şi presiunea sunt şi ele variabile. uraniu. fosfaţi.Principiul de funcţionare al procedeului este o membrană semipermeabilă prin care apa trece foarte uşor. potasiu. separate prin membrană. Stratul de soluţie concentrată care se formează pe suprafaţa membranei trebuie îndepărtat periodic pentru a preveni astuparea microporilor prin care trec moleculele de apă. şisturi bituminoase. dar alte substanţe mai puţin sau deloc. la fel ca depozitarea deşeurilor nucleare puternic radioactive. ape de răcire. În acest sens se poate utiliza un pre-filtru cu carbon activ pentru reţinerea clorului care poate distruge membrana şi a unui pre-filtru pentru sedimente care să reţină suspensiile fine. cu extreme de la câteva sute de metri până la peste 4000 de metri.. Categorii de ape uzate injectate profund: ape uzate comunale şi industriale. ape radioactive sau încărcate cu substanţe de înaltă toxicitate din industria farmaceutică. unele speră să îşi modifice sau reducă conţinutul de poluanţi. din cauza mărimii moleculei. Dedurizarea prealabilă a apei e necesară dacă e foarte dură.)..

fiind deschis pe o perioadã de cinci ani. precum si de tratare cu raze U. Topoloveni. Mioveni și Cîmpulung. excepție facand zonele din etapa a doua: zona de Sud (Costești) și zona de Nord-Vest (Curtea de Argeș).V. fiind prevazuta cu o statie de sortare a deseurilor. iar deseurile sunt colectate selectiv. fiind prevazuta cu 3 compartimente. Apele epurate sunt returnate in Dambovita. in care este deversat surplusul de precipitatii. Statia de epurare a apelor uzate Bucuresti vest Se intinde pe o suprafata de 95 ha. Depozitul ecologic are o capacitate a deșeurilor de 70. rezultand apa limpezita. se va construi o noua celula ecologica. separator grasimi. In acest depozit. Colectorul de ape uzate este prevazut si cu un bazin. 6. 5.bazine de aerare namol activ. gratare dese.camera de distributie. respectiv o statie de compost. lichidele rezultate din amestecul deseurilor sunt tratate astfel incat apa sa fie deversata. Sunt folosite doua trepte de pompare: intr-un bazin de 40 mc si doua bazine de omogenizare. ce vor permite reintroducerea in circuit a deseurilor reciclabile.Decantorul secundar separa apa de namol. Statia este de tip Resetilov.Rampa ecologica pentru deseuri Albota.Namolul recoltat ajunge in bazinul pentru deshidratare. deferizare si demanganizare.cu sistem optic. judetul Giurgiu Uzina Crivina a fost proiectata la inceputul anilor 1990 pentru o capacitate de 6 m³/s. Sursa de apa bruta este raul Arges. Depozitul de la Albota va deservi cea mai mare parte din județ. Este prevazuta cu o instalatie automata de clorinare. Statia de tratare si productie a apei potabile Crivina.000 mc. Apeductul pentru apa tratata cu o . sistemul de canalizare fiind de tip separativ. Prin stația de sortare care a fost instalatã vor fi reintroduse în circuit principalele deșeuri: peturi clasice. judetul Arges Singura celula ecologica din judetul Arges. deznisipator. Aici vor fi aduse deșeurile din Pitești. În perioada urmãtoare. din sticlã și din metal. 4.

Statia de ozonare si sistemul de tratare cu ozon a fost realizat impreuna cu Trailigaz.4000 mg/l). Noul proiect al uzinei de tratare a apei de la Crivina a reconsiderat intreaga filiera initiala de tratare.lungime totala de 26 km a fost construit partial (portiunea aval de 14 km) in anii 90 pentru a face pentru a face legatura intre uzina Crivina si municipiul Bucuresti. in functie de caracteristicile apei brute. pentru obtinerea unui sistem de tratare adecvat calitatii apei brute si cerintelor de calitate a apei tratate conform cu Legea 458/2002 si Directiva Europeana 98/83/CE. introducand procedee moderne si integrand o parte din cele existente. . integrand ultimele tehnologii in domeniu si permitand astfel operarea in deplina siguranta a uzinei cu minimum de personal. Inter-ozonare Filtrare rapida pe nisip. Multiflo™ 300 poate trata si apa bruta cu incarcarea de suspensii in domeniul (10 . astfel incat sa permita desfasurarea operatiunilor de operare si mentenanta fara intreruperea productiei de apa sau diminuare calitatii acesteia:   Ozonarea apei si dezinfectia finala cu clor cuprind cate doua linii paralele de injectie si contact. Flexibilitatea in exploatare a uzinei este asigurata prin realizarea a cel putin doua linii de tratare pentru fiecare obiect principal. Noua uzina de apa potabila Crivina are o capacitate de productie de 3 m³/s si include completarea apeductului de apa potabila de la statia de tratare a apei pana la nodul hidrotehnic Dragomiresti (cca. 12 km). care indeparteaza materiile in suspensie. Decantarea se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de decantare lamelara brevetat de VWS (MULTIFLO™300). Preparare si dozarea reactivilor pentru controlul pHului si coagulare floculare se face intr-o statie de reactivi moderna complet automatizata. coagulantul folosit fiind Al(SO)4 .cu spalare cu baleiaj orizontal Clorinare Corectie pH Functionarea statiei de tratare este complet automatizata. culoarea si algele in procesul de potabilizare. Coagulare-floculare. iar filtrarea se face in 12 filtre functionand in paralel. Decantarea cuprinde o baterie de 4 decantoare identice. Filiera de tratare a uzinei de apa de la Crivina include urmatoarele trepte de tratare:        Pre-ozonare. Apa decantata are turbiditati sub 3 UNT.

Prin centrifugare este redus volumul namolului (30 metri cubi de namol inactiv zilnic). prevazuta cu doua grupuri. Exista o microhidrocentrala. Cele doua grupuri a cate trei decantoare longitudinale sunt alimentate cu apa bruta prin intermediul a doua camere de distributie echipate cu deversoare si agitatoare cu dubla elice. Posturile de tratare realizate sunt:      Prepararea/dozarea solutiei de sulfat de aluminiu Prepararea/dozarea laptelui de var Prepararea/dozarea solutiei de acid sulfuric Prepararea/dozarea solutiei de polimeri Prepararea/dozarea solutiei de soda Pentru optimizarea dozajului de reactivi cat si pentru contorizarea apei brute. a fost schimbat intreg ansamblul vanelor de pe circuitele de apa de intrare si de iesire si a fost refacuta integral statia de producere si furnizare a aerului de spalare a filtrelor astfel incat spalarea acestora sa poata fi realizata in regim automat. Reactivii sunt utilizati ca si adjuvanti in procesul de coagulare/floculare sau pentru corectia pH-ului apei brute. Tot in cadrul Uzinei de apa Rosu. Sursa de apa este de suprafata. la statia de filtre. provenind din lacul Bradisor. Statia de tratare a apei potabile Rosu Captata la Crivina din raul Arges. judetul Valcea. Uzina de apa Valea lui Stan-Bradisor. restul acestuia fiind condus la statiile de pompare a namolului. Acestea asigura amestecul rapid al apei brute cu reactivii si sunt prevazute cu traductori de masura a pH-ului. 8. a fost instalat un sistem de masurare a debitelor de apa bruta pe conductele de refulare ale statiei de pompare. filtre rapide cu .7. apa bruta este condusa printr-o caseta dubla catre Uzina de apa Rosu care are o vechime de peste 40 de ani. presiunea apei fiind de 9 bari. Lucrarile de modernizare au constat in realizarea a cinci posturi de preparare si dozare reactivi care deservesc cele sase decantoare circulare suspensionale cu diametru de 52m. Statia are in componenta decantoare radiale (diametru de 45 m). Defosforizarea se face cu clorura ferica.

Hidrocentrala Ciunget-Lotru.nisip de cuart. Petrimanu. Construcția hidrocentralei Ciunget a demarat în anul 1966 și a impus realizarea unor volume mari de lucrari în condiții de izolare. etc. fiind echipată cu trei hidroagregate cu turbine de tip Pelton (pozitia de lucru e in plan orizontal) a câte 170 MW fiecare. a unei rețele de 83 captări și aducțiuni secundare. potențialul acestui râu a fost pus în valoare prin realizarea derivatie principale formată din barajul Vidra. a produs peste 26 milioane MW. 9. Balindru (3 stații de pompare. Până la acel moment. au demarat în toamna anului 1973. Ciunget (510 MW). . Centrala a fost pentru prima dată pusă în funcțiune în 1972 și are o putere instalată de 510 MW (un reactor de la Cernavodă are o putere de circa 600 MW). Lucrările de retehnologizare. s-au concretizat prin modernizarea echipamentelor hidroagregatelor. Este proiectată pentru a intra în funcțiune în situațiile de criză ale țării. viitoarea Hidroconstrucția. Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentrală subterană situată în județul Vâlcea. În decurs de aproape un deceniu. altitudine și acces dintre cele mai dificile. punerea în funcțiune a hidrocentralei Mălaia s-a făcut în 1978. Aceste lucrări au permis punerea în funcțiune a primului grup al centralei Ciunget în noiembrie 1972 și a ultimului grup în august 1975. În anul 2009. situată pe râul Lotru. Mălaia (18 MW). și Brădișor (115 MW). În anul 1965. și în cele din urma a celor trei centrale. hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost oprită complet în vederea retehnologizării. Mălaia și Brădișor. prin care centrala a intrat într-un nou ciclu de viață de 30 ani. Centrala a fost repusă în funcțiune în februarie 2011. echipele de constructori ai Întreprinderii de Construcții Hidroenergetice (ICH). Jidoaia. a 4 baraje în arc (Galbenul. iar a celei de la Brădișor în anul 1982. cumulând peste jumătate de milion de ore de funcționare. este aplicata preclorarea. au început lucrările la amenajarea râului Lotru și la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale țării. Se află la o adâncime de 130 m. Se aprozionează din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonimă. după un proces de retehnologizare care a presupus investiții de 88 de milioane de euro. când nevoia de electricitate este mare. Lucrările la celelalte două hidrocentrale. Pentru ca decantoarele sa nu dezvolte flora.

Intre turbina si captare este o diferenta de nivel de 860 metri. În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și captări secundare. la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Lacul de acumulare are următoarele caracteristici:         lungime: cca 8 km lățime maximă: cca 1.00 mdM .0 mil. Ramura Vest (gravitațională).00 mdM nivel maxim de exploatare (Nmax E): 1293. In cadrul amenajarilor. Turbina Pelton 10.4 km volum total brut (la NNR): 340. exista si un castel de echilibru contra loviturii de berbec. Ramura Sud (gravitațională și cu pompaj).00 mdM nivel minim de exploatare (Nmin E): 1237. precum si statii de pompare. m³ volum mort (la nivel minim de exploatare): 40.0 mil. în cheile Vidra. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Barajul si lacul de acumulare Vidra Barajul Vidra este amplasat pe râul Lotru.0 mil. m³ volum total (la nivel maxim de exploatare): 370. ce cuprinde 81 de captări grupate în trei ramuri distincte:    Ramura Nord (gravitațională și cu pompaj). m³ nivel normal de retenție (NNR): 1289.

200 mm. Acumularea realizeza o regularizare sezoniera-anuala a debitelor si permite functionarea centralei pe o durata de cca 2. amplasată pe versantul drept. în formă de pâlnie. suprafața la NNR: 1240 ha Barajul Vidra este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argilă.00 m înălțimea maximă deasupra talvegului: 113. Debitul mediu multianual în regim amenajat este de 25 m³/s. o conducta cu Ø=1. La debite mari. Tot aici se gaseste si priza de apa pentru alimentarea municipiului Rîmnicu Vîlcea. Caracteristicile geometrice:           înălțimea maximă de la cota minimă de fundație: 121.00 m lățime maximă la bază: 450.00 cotă coronament: 1293 mdM cotă fundație: 1175 mdM cotă talveg: 1180 mdM Descarcatorul de ape mari este amplasat în versantul stâng.30 x 3. iar 4 descarcatori de fund echipati cu vane segment de 3. toate executate din beton armat. retinand debitele defluente si derivate. fiind alcătuit dintrun deversor cu nivel liber. continuat cu o galerie subterană cu scurgere cu nivel liber și aruncătoare în aval.00 m panta paramentului amonte: 1:1.50 panta paramentului aval: 1:1. Barajul si lacul de acumulare Bradisor.30 m evacueaza un debit de 1. Barajul Bradisor este un baraj in dublu arc din beton. Valorificarea energetica a potentialului acumularii Bradisor constituie ultima treapta de cadere a amenajarii hidroelectrice a raului Lotru. 11.000 ore/an.00 m lățime maximă la coronament: 10. .50 și 1:2. amplasat în albia rîului Lotru. la cca 6 km aval de axul amenajarii Malaia. Corpul barajului a fost etanșat cu nucleu de argilă. Suprafata lacului este de 229 ha. Priza de apă.75 și 1:2. 2 deversoare de suprafata evacueaza cca 140 m³/s.00 m lungimea la coronament: 350. servește la conducerea apelor din lacul Vidra în aducțiunea principală.240 m³/s.

sterilizare. Decantarea se face in doua decantoare radiala.1 metri. aceasta din urma nemaifiind clorinata. Debitul total este de 3m3/s. Uzina cuprinde doua linii tehnologice. Lucrarile au început în anul 1973. Exista 5 rezervoare de cate 5000 metri cubi fiecare. pH-ul la intrare are valoarea 8. cate 1. restul materiilor rezultate dupa epurare fiind incinerate.Debitele acumulate în lacul Bradisor sunt dirijate la centrala subterana prin 2 galerii de aductiune sub presiune. . Apa ajunge de la priza gravitational si intra intr-un bazin de amestec.5m3/s pentru fiecare linie. Epurarea apelor uzate industriale ale fabricii de mezeluri din localitatea Filipestii de Targ. Debitul poate sa creasca. uzina nefiind utilizata la capacitate maxima. iar la iesire de 4.4. Apa epurata este utilizata in parte la irigarea serelor. filtrare. iar la iesire 7. Statia de tratare a apei Voila. perioada mare de timp de executie datorîndu-se necesitatii de schimbare a amplasamentului cavernei centralei.3-5. iar punerea în functiune în 1982. 12. in apa introducandu-se substante coagulante (policlorura de aluminiu sau sulfat de aluminiu). sub acestea se afla placile cu crepine. iar sub placi se acumuleaza apa filtrata. Barajul si lacul de acumulare Paltinu. filtrul se spala in contracurent de jos in sus cu apa si aer. Apa uzata din fabrica intra in celule de uscare. Procesele la care este supusa apa: decantare. Turbiditatea apei la intrare este de 8.3. 13. Dupa ciclul de filtrare de 30-40 de ore. priza aflandu-se la barajul Voila. Grosimea filtrului de nisip este de 1-1. judetul Prahova. amplasamentul initial dovedindu-se ca avînd o roca slab rezistenta. fiind coagulata si floculata. aproximativ 30 de minute.9. judetul Prahova Sursa de apa este raul Doftana. 14. una pentru apa potabila si una pentru apa industriala.

pe valea râului Doftana. La piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW. în aval de confluența acesteia cu valea Păltinoasa. Cu aceste măsuri. În plus. au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu cabluri pretensionate. Pentru evacuarea debitelor mari. . iar volumul lacului de 310 mii metri cubi. executată într-o galerie de deviere de pe versantul drept.. barajul fiind dat în funcțiune în 1971. cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m. ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare. care a fost folosită și pentru devierea debitelor în timpul costrucției barajului. a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie. Tot în turnul deversorului pâlnie s-a mai executat o golire de semiadâncime. mai există și o golire de fund. s-au constatat infiltrații mari pe sub soclu. Ca urmare. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m.Barajul Paltinu este situat în Județul Prahova. infiltrațiile au încetat iar comportarea barajului și a versanților au rămas în limite admisibile. depășind 150 l/s și deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central și aripa parabolică.1982. în cheile numite "La Tocile". Cu toate aceste lucrări.. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 . Centrala este echipată cu două turbine de tip Francis.M. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966. amplificarea sistemului de drenaj și acoperirea părții aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 –8 m.d. Golirea de fund este controlată prin vane situate la ieșirea galeriei de deviere și are o capacitate de descărcare de 50 m³/s. în timpul primei umpleri a lacului. s-au executat diferite lucrări suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanșare.

15. Barajul Siriu este un baraj de greutate pământ aflat pe râul Buzău.Barajul Paltinu servește în principal pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiilor Câmpina și Ploiești. pietrisuri. în comuna Siriu din județul Buzău. având un debit instalat de 32 m³/s și generând o producție medie de energie electrică pe an de 144 GWh. producerea de energie electrică. uscarea productiilor. Barajul a fost aprobat în ianuarie 1972 și a fost terminat în decembrie 1994. până la 980 m³/s. steril și un miez din argilă. Scopul construirii său a fost pe de o parte alimentarea cu apa potabilă și industrială a localităților din aval și irigarea a 50. și. Barajul Siriu. Conul de dejectie este o formă de relief cu aspect de evantai. alcătuită din bolovănisuri. judetul Buzau. . Conul de dejectie de la Patarlagele. barajul asigură și apă pentru irigarea a 9. Inaltimea este de 122 m.000 ha în lunca râului Prahova în zona Băicoi-Ploiești și pentru salubrizarea râului Dâmbul din Ploiești. între masivul Siriu și masivul Podu Calului.3 milioane m³ anrocamente. Barajul este alcătuit din rocă. Barajul folosește și la apărarea împotriva inundațiilor. prin construirea hidrocentralei Nehoiașu cu o putere instalată de 42 MW. nisip si argilă depozitate de torenţi si râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă. Volumul umpluturilor totalizeaza 8. poluarea atmosferica. iar lungimea la coronament de 570 m. care au stanjenit dezvoltarea covorului vegetal. O serie de factori au favorizat aparitia fenomenelor de eroziune: seceta prelungita. pe de altă parte. În subsidiar. etc. acumularea Siriu fiind prevazută cu o tranșă de de atenuare a viiturilor de 30 milioane m³. 16.000 ha de teren agricol.

dar in viitor va fi construit un sistem de captare a caldurii si de producere de electricitate. materiale feroase. in functie de natura lor: mase plastice. legate in substatii. se curata apa utilizata in cadrul diferitelor procese de pe teritoriul rampei. urmand ca acestea sa intre intr-un tambur rotativ cu gauri pentru eliminarea pamantului. Arderea se face fara recuperare de caldura. apoi separate in functie de material de catre operatori. Rampa ecologica pentru deseuri Glina. Are in componenta un sistem de absorbtie si de ardere a gazului.puse in baloti si depozitate. Resturile organice ies din statia de sortare si pot fi duse la rampa de depozitare sau pot fi balotate si depuse (mai eficient din punct de vedere al spatiului folosit). . prin ardere rezultand gaze mai putin toxice. instalatia se opreste automat. Rampa ecologica are prevazuta si o statie de colectare selectiva si reciclare a deseurilor. In cadrul statiei de epurare. care desfac sacii. care separa deseurile feroase. inca 80 de puturi aflandu-se in curs de forare. apoi manual. Incineratoarele pentru deseuri Chiajna. Exista si un deferizator. Exista 126 de puturi de gaz.17. judetul Ilfov. 18. apoi fiind preluate de suruburi melc. Deseurile neselectate ies pe 2 benzi transportoare sunt duse la tocator. In cazul in care se depasesc concentratiile diferitelor gaze. Deseurile sunt descarcate pe o rampa. cartoane. Sortarea se face in prima faza automat. Temperatura de ardere a gazelor este de 1200 de grade Celsius. apa ajungand prin cadere libera in decantoare.

camera frigorifica cu volum 25-30mc.000 to/an). izolata cu panouri termoizolante si cu agregatul de racire aferent care este capabil sa mentina temperatura maxima de -10 grade C. Capacitatea operationala a Modulului I este de 16 to/zi (6.000 to/an. camera fiind bine ventilata. Incineratorul este alcatuit din 2 camere de ardere si poate realiza temperatura de 1.100 C (min 2 secunde) pentru eliminarea celor mai periculoase substante din deseuri. incineratorul poate elimina deseuri periculoase atat solide cat si lichide. Datorita unei serpentine cu beton refractar. Incineratorul este prevazut cu constructii anexe pentru depozitarea deseurilor care includ: camere frigorifice cu panouri termoizolante si cu agregat de racire capabil sa mentina temperatura de -10 grade C. asigurandu-se reducerea masei deseurilor cu minim 95%.Sistem de colectare a particulelor in suspensie si a metalelor grele si sistem de filtrare a efluentului gazos. incineratorul functioneaza in conformitate cu normele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei si este dotat cu un sistem performant de monitorizare.Inaugurat la 13 aprilie 2006. Incinerarea se realizeaza in doua trepte. Incineratorul este prevazut cu constructii anexe pentru depozitarea deseurilor:  constructie pentru deseuri periculoase ce trebuie pastrate la o temperatura joasa. Datorita performantelor de ardere si monitorizare.  a doua constructie pentru depozitarea deseurilor periculoase ambalate in containere. Incineratorul este dotat cu un sistem performant de ultima generatie care realizeaza monitorizarea continua a parametrilor emisiilor. temperatura gazelor scade la aproximativ 250 de grade Celsius. Incineratorul este fabricat in Statele Unite ale Americii de catre Pennram Manufacturing Corporation. Incineratorul va fi extins pana la capacitatea totala de 12. sub presiune (debit de aer fortat). pentru controlul acestora si incadrarea in limitele stabilite de legislatie. cu exceptia deseurilor radioactive. Receptia deseurilor se monitorizeaza computerizat Incarcarea in camera primara se face automat (o sarja de ~ 136 kg la 12 minute) .