ANALIZA COMPARATIVA INTRE GANDIRE SI MEMORIE

1.Introducere:
In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu, sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. Din interactiunea lor rezulta trasaturile de personalitate. Personalitatea, definite ca sistemul bio-psiho-socio-cultural determina un mod specific de adaptare la mediu in decursul caruia omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie, anticipeaza ipoteze, formuleaza explicatii rezolva probleme cu care se confrunta.

2.Continut:
Gandirea reprezinta procesul psihic cognitiv superior de procesare a insusirilor esentiale, necesare si logice cu ajutorul unor operatii abstract-formale, in vederea intelegerii, explicarii si predictiei unor relatii cauzale si pentru elaborarea unor legi, teorii, principii ca modele mintale ale realitatii. Memoria este un process psihic cognitiv superior de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor.

3.Caracterizare succinta:
Gandirea poseda o serie de caracteristici care ii determina individualitatea. Este un process cognitive superior de procesare a insusirilor esentiale inaccesibile direct simturilor. Inglobeaza datele proceselor senzoriale dar se poate dispensa de raporturile perceptive. Se desfasoara in plan intern si realizeaza o procesare profunda a realitatii. Gandirea are un character procesual sau multifazic desfasurandu-se pe axa temporala si pe verticala cunoasterii. Pe verticala cunoasterii, gandirea se misca ascendant si printr-un demers deductive, gandirea porneste de la generalizari si ajunge la cazuri particulare. Pe axa temporala, gandirea se desfasoara intre trecut, present si viitor. Se foloseste de trecut pentru a defini prezentul si foloseste prezentul pentru predictia viitorului. Gandirea are un character mijlocit fiind mediate de perceptie, reprezentare, limbaj si memorie. Oalta caracteristica o reprezinta faptul ca este un proces abstract-formal.

Detine un character abstract deoarece are loc in plan intern si se desfasoara cu un grad inalt de selectivitate. Caracterul formal este reprezentat de faptul ca gandirea se supune unor legi logice. Gandirea are un caracter finalist urmarind gasirea unor solutii se rezolvarea problemelor. Ea ocupa un loc central in sistemul psihic uman, primind informatii de la toate mecanismele psihice si le coordoneaza conferindu-le rationalitate. Pe scurt, se poate spune ca gandirea este reglajul tuturor reglajelor. La randul ei memoria detine o serie de caracteristici. Este o proprietate a tuturor organismelor vii si se numeste memorie biologica prin care se stocheaza si reactualizeaza o serie de informatii cu privire la cresterea si maturizarea organismelor. In evolutia sa filo-genetica, memoria s-a diferentiat in mai multe forme si a atins apogeul la om unde a devenit memorie psihica individuala si colectiva. Memoria pastreaza si reactualizeaza procesele psihice fiind distribuita la toate mecanismele. De asemenea, detine un character mijlocit fiind mediate de obiecte in primii ani ai vietii si mai tarziu de actiuni psihice si procedee mnemotehnice. Are un character logic, presupunand intelegere informatiilor memorate si organizarea acestora dupa anumite criterii. Memoria este selective deoarece integreaza si pastreaza informatii in functie de sex, varsta, interese, necesitati. Are un character situational si contextual integrand si pastrand informatii raportandu-le la conditiile spatio-temporale. Memoria este un process psihic active deoarece dispune de operatii pentru prelucrarea si evaluarea materialului in stransa legatura cu semnificatia acestuia pentru subiect. De asemenea, memoria detine un character mijlocit, rational si constient fiind specifica omului. Caracterul multifazic al memoriei este evidentiat de cele trei subprocese. Fixarea consta in traducera informatiei intr-un cod pentru a fi stocata in memorie. Stocarea consta in retinerea informatiei pentru o perioada de timp. Reactualizarea reprezinta readucerea informatiei la suprafata pentru a fi folosita. Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii psihice facand posibila continuitatea identitatii si acumularea experientei. Asadar, memoria ocupa un loc important in viata omului deorece fara ea am trai intr-un present continuu iar comportamentul ar fi haotic si cunostintele luate de la capat, fara se realizam progrese.

4.Incadrare:
Ambele mecanisme fac parte din categoria proceselor cognitive superioare care alaturi de imaginatie si limbaj formeaza intelectul, acel ansamblu de fenomene psihice, ce depaseste experienta senzoriala si se dezvolta sub actiunea factorilor socio-culturali.

5.Comparatia:
La o simpla comparative, dupa criteriile ce vizeaza continutul informational reflectoriu si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii, deducem ca ambele procese sunt cognitive superioare ce proceseaza un continut informational. In timp ce gandirea reflecta insusirile esentiale, necesare si inaccesibile simturilor precum si relatiile dintre obiecte si fenomene, memoria pastreaza continutul informational al proceselor avand un material heterogen:imagini, notiuni, scheme, idei si trairi. Ambele procese se desfasoara in plan intern, gandirea inglobeaza si verifica datele putand sa se dispenseze de raporturile perceptive, pe cand memoria contine un material bogat in cea mai mare parte provenind pe cale senzoriala. Daca gandirea proceseaza profound realitatea cu ajutorul operatiilor abstract formale, memoria reorganizeaza datele stocate cu ajutorul unor operatii, relationandu-le logic. Atat gandirea cat si memoria, prin caracterul ei mijlocit si rational devin fenomene specific umane. Ambele procese interactioneaza cu celelalte componente ale sistemului psihic uman deoarece memoria este distribuita tuturor mecanismelor psihice iar gandirea primeste informatii de la acestea, le coordoneaza dandu-le rationalitate. Atat memoria cat si gandirea au o structura complexa, insusiri si functii care le determina individualitatea. Gandirea poate sa apara ca sistem de operatii, categorii si sisteme de notiuni, judecati si rationamente, intelegere si rezolvare de probleme. Calitatile gandirii sunt commune cu cele ale creativitatii: flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea si elaborarea. In structura sa sunt prezente notiunile sau conceptele ca unitati de baza, judecatile si rationamentele. Ca dimensiune temporala a personalitatii, memoria stocheaza experienta de viata a individului avand o baza ereditara, in functionalitatea ei memoria dezvolta o serie de calitati: volumul, elasticitatea, trainiciapastrarii, promptitudinea fixarii si reactualizarii, fidelitatea si completitudinea ce pot fi optimizate. Memoria ca proces multifazic prezinta numeroase forme determinate la nivelul etapelor sale. Dupa prezenta sau absenta intentiei, memorarea poate fi voluntara si involuntara iar dupa prezenta sau absenta intelegerii, poate fi logica si mecanica. La nivelul pastrarii distingem:memorie de foarte scurta durata, memorie de scurta durata(MSD), memorie de lunga durata(MLD).

Reactualizarea poate fi si ea voluntara si involuntara, vaga sau precisa, corecta sau incorecta.

6.Relatiile:
Intre cele doua procese exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca manifestata prin rolul uneia in desfasurarea celeilalte. Memoria reprezinta in raport cu gandirea o sursa permanenta de informatii si depozitul in care sunt pastrate produsele gandirii. Astfel piramida notiunilor sau conceptelor empirice si stiintifice sunt conservate in memoria de lunga durata si sunt reactualizate in vederea procesarii. De asemenea in memorie sunt stocate schemele de actiune, operatiile care constituie baza pentru rezolvarea de probleme. Memoria sprijina si intelegerea, atat in ce priveste cuplajul informational, lanturile asociative cat si analogia. La randul ei, gandirea este implicate in toate formele memoriei. Prezenta gandirii ca intelegere determina distinctia dintre memoria mecanica si logica, ultima fiind premise necesara pentru invatarea autentica. Pastrarea beneficiaza de interventia gandirii deoarece informatiile sunt organizate si reorganizate pe criterii de semnificatie si utilitate. In cadrul reactualizarii, prin recunoastere si reproducere, intervine gandirea ca sistem de operatii: de exemplu in recunoastere perceptia actuala este comparata cu modelul stocat in memorie iar in reproducere sunt comparate si evaluate diverse modele din memorie pentru a fi valorificat cel optim. Legatura stransa dintre cele doua mai este evidentiata si prin legea ce afirma dependenta memoriei de intelegere care influenteaza si calitatile memoriei precum trainicia pastrarii si fidelitatea reactualizarii.

7.Incheiere:
Gandirea si memoria capata aspecte particulare contribuind alaturi de celelalte componente ale sistemului psihic uman la detasarea si afirmarea personalitatiica realitate unica si irepetabila.

desfasurandu-se in trei etape. cuvantul. Are un caracter multifazic. definita ca sistem bio-psiho-socio-cultural determina un mod specific de raportare la mediu in decursul carora omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie. A evoluat in mai multe forme iar la om atinge apogeul ca memorie psihica individuala si colectiva. anticipeaza rezultatele actiunilor. cele stocate nu sunt pastrate in forma in care au fost initial pastrate. Din interactiunea si organizarea acestor componente si a insusirilor lor rezulta trasaturi de personalitate. pastrare si reactualizare a informatiilor. schemele mintale si procedeele mnemotehnice. 2. Este o caracteristica a tuturor organismelor vii prin care se pastreaza informatii referitoare la maturizarea si integrarea sistemului. Reactualizarea este subprocesul de scoatere la iveala a informatiilor pastrate pentru a fi utilizate si valorificate. In acest context. ci sunt reorganizate dupa criterii logice. iar imaginatia este un process psihic complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi in baza combinarii si transformarii experientei. 3. apare imaginatia prin care se largeste campul cunoasterii. Pastrarea este un subproces de stocare a informatiilor in memorie. rational si mijlocit specific omului. Prin caracterul ei mijlocit. memoria este un process constient. ca memorie logica.Introducere: In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu.Caracterizare: Memoria detine o serie de particularitati care o diferentiaza de celelalte procese. Fixarea este subprocesul de intiparire a informatiilor in memorie. Este un proces activ deoarece. avanseaza ipoteze si formuleaza explicatii pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. la inceput rolul mijlocitor il avea obiectul concret iar mai tarziu. sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific.ANALIZA COMPARATIVA INTRE MEMORIE SI IMAGINATIE 1. . Memoria are un character mijlocit.Continut: Memoria este un proces cognitiv superior de fixare. Personalitatea. Memoria detine un caracter logic deoarece informatiile stocate sunt intelese si organizarea se face dupa criterii de semnificatie si utilitate.

Imaginatia detine mai multe caracteristici care o individualizeaza. De asemenea. la adulti mulata pe probeme reale iar la batrani saraca si rigida. acel ansamblu al sistemului psihic uman care permite cunoasterea si detasarea de experienta senzoriala si care se formeaza treptat in ontogeneza sub actiunea factorilor socio-culturali. diviziunea sau rearanjarea. motivatia si personalitatea. fiind specifica omului. Nu depinde de legi si canoane. Produsele ei nu presupun simple imaginatii ci proiecte. gandirea. putand opera liber in plan real sau fantastic. Aceste produse se caracterizeaza prin originalitate. gandire si limbaj. Aceste procedee sunt: aglutinarea. opera de arta. cat si cu cea sociala. detine un caracter selective deoarece memoria inregistreaza informatii legate de varsta. Imaginatia apare pe o anumita preapta a dezvoltarii dupa reprezentare. la tineri productive si instrumentala. Este un proces prin care individul anticipeaza drumul si rezultatele ce vor fi obtinute.Incadrare: Ambele fenomene studiate fac parte din intelect alaturi de gandire si limbaj. amplificarea sau diminuarea. schematizarea si analogia. limbajul. la fel ca memoria. multiplicarea sau omisiunea. interese si necesitati. se bazeaza pe memorie si se apropie de gandire. memorie. Asadar memoria joaca un rol important in viata omului deoarece fara ea am trai intr-un present continuu. comportamentul ar fi haotic iar cunostintele ar fi luate de la capat fara sa realizam progrese. Imaginatia se foloseste de niste procedee si combinatorii proprii pentru a realiza o procesare speciala. inedit atat in raport cu experienta individuala. Este in prelungirea reprezentarii. invantii. La copii este exuberanta si irezistibila. . planuri. 4. Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii psihice facand posibila continuitatea identitatii si acumularea de experienta. substituirea. Procesele cu care interactioneaza sunt: memoria. antropomorfizarea. completarea realitatii. Acest process evolueaza si se modifica in functie de varsta.Memoria detine un character contextual sau situational deoarece informatiile fixate se raporteaza la coordonatele spatio-temporale. Memoria detine un character prospective sondand cu precadere viitorul indepartat. care ii pregatesc desfasurarea. Imaginatia interactioneaza cu alte procese psihice de care se deosebeste prin mecanisme si rezultate. afectivitatea. sex.

Relatii: Intre cele doua procese exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca atestata de rolul unuia in desfasurarea celuilalt. 6. in functie de durata poate caracteriza o memorie de foarte scurta durata. Pastrarea. Memoria fixeaza continutul celorlalte procese psihice si de aceea materialul stocat are un character heterogen: imagini. in functie de intelegere. imaginatia se clasifica dupa prezenta sau absenta intentiei si efortului voluntar in imaginatie involuntara(visul si reveria) si voluntara(reproductiva. in involuntara si voluntara. memorie de scurta durata(MSD) si memorie de lunga durata(MLD). descompuneri si inventii. Astfel. In timp ce memoria reflecta trecutul ca trecut dar il poate adduce in present tinand cont de schimbarile din present. Produsele ei au un character complex.Comparatia: La o prima comparative dupa criteriile continut imformational reflectoriu. Fara indoiala ca cele doua proceseposeda o individualitate proprie ce vizeaza structura si dinamica acestora. cat si imaginatia sunt procese cognitive superioare ce proceseaza si transforma informatia. rezulta ca atat memoria. Cea mai mare parte a materialului provine din interactiunea organelor de simt cu realitatea. pe care le transforma. trairi afective. . Reactualizarea se poate realize prin recunoastere sau reproducere si poate lua o forma voluntara sau involuntara. Imaginatia interactioneaza cu gandirea. imaginatia se indreapta spre viitorul indepartat. nu sunt doar imagini ci proiecte. Memoria prezinta si ea forme diverse ce se disting la nivelul subproceselor: memorarea este dupa prezenta\absenta intentiei si efortului voluntar.5. creatoare si visul de perspectiva). idei. limbajul si reprezentarea iar memoria este distribuita tuturor mecanismelor psihice. imaginatia este lipsita de legi si canoane. O alta asemanare a celor doua procese o constituie faptul ca sunt specific umane in formele lor superioare. memoria. Spre deosebire de memorie care este un proces logic. forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii. scheme de actiune. Ambele poseda mecanisme proprii prin care proceseaza informatia: memoria dispune de operatorii de organizare logica a informatiilor pe cand imaginatia transforma informatia cu ajutorul procedeelor imaginistice. Atat memoria cat si imaginatia interactioneaza cu celelalte componente ale psihicului. notiuni. Materialul stocat nu este pastrat in forma in care a fost fixat ci este organizat dupa criterii de semnificatie si utilitate. Imaginatia reflecta si ea obiectele si fenomenele din experienta anterioara. poate fi memorare mecanica sau logica.

Memoria preceda imaginatia si ii pregateste desfasurarea. In schimb imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat se indeparteaza de experienta individuala si colectiva pe care o transcede si o transforma. . Imaginatia. Dar si imaginatia influenteaza dinamica memoriei pe care o imbogateste cu noi date despre real si posibil. Memoria este in raport cu imaginatia un rezervor de imaginatii si in acelasi timp un deposit ce ii conserva produsele. umple golurile lasate de uitare in memorie. Ea sa deosebeste de imaginatie pentru ca are un caracter reproductiv. fiind cu atat mai valoroasa cu cat este mai fidela fata de materialul inregistrat.

si foloseste trecutul si prezentul pentru prezicerea viitorului. . gandirea porneste de la generalizari si ajunge la cazuri particulare. reprezentare.Introducere: In desfasurarea activitatii umane. desfasurandu-se pe verticala cunoasterii si pe axa temporala. avanseaza ipoteze si formuleaza explicatii pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Este un proces cognitiv superior de procesare a informatiilor esentiale si inaccesibile direct simturilor.ANALIZA COMPARATIVA INTRE GANDIRE SI IMAGINATIE 1. 2. Gandirea detine un caracter mijlocit. iar prin imaginatie intelegem un process cognitive complex de elaborare de noi imagini si proiecte pe baza combinarii si transformarii experientei anterioare. care sa permita adaptarea la mediu. In acest context a aparut imaginatia prin care se largeste campul cunoasterii. principii ca modele mintale ale realitatii. porneste de la cazuri particulare si ajunge la generalizari. 3. anticipeaza rezultatele actiunii. In miscarea descendenta si printr-un demers deductiv. Personalitate este definita ca sistem bio-psiho-socio-cultural ce determina un mod specific de raportare la mediu in decursul caruia omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie. primind informatii de le parceptie.Caracterizare: Gandirea detine o serie de particularitati care o diferentiaza de celelalte procese. Pe axa temporala. Se foloseste de trecut pentru a defini prezentul. legi. necesare si legice cu ajutorul unor operatii abstract formale in vederea intelegerii. sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. present si viitor.Continutul: Gandirea este un proces cognitiv superior de procesare a informatiilor esentiale. Pe verticala cunoasterii. memorie si limbaj. Din interactiunea si organizarea lor rezulta trasaturile de personalitate. explicarii si predictiei unor relatii cauzale si pentru elaborarea unor teorii. gandirea se misca intre trecut. realizand o procesare profunda cu grad inalt de selectivitate. gandirea se misca ascendant si printr-un demers inductiv. Gandirea prezinta un caracter procesual sau multifazic.

deducem ca atat imaginatia cat si gandirea sunt procese cognitive ce reflecta realitatea. forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale acesteia. Prin imaginatie omul reuseste sa modeleze dupa bunul plac mediul ce il inconjoara. gandirea ocupa un loc central in sistemul psihic uman deoarece primeste informatii de la toate mecanismele osihice si le coordoneaza conferindu-le rationalitate. la tineri. cat si fata de societate. Acest proces este specific omului deoarece ajuta la predictia drumului de urmat si rezultatelor obtinute. Produsele imaginatiei nu sunt simple imagini ci presupun planuri. Aceste produse se caracterizeaza prin originalitate atat fata de individ. multiplicarea sau omisiunea. De asemenea.Comparatia: Comparand cele doua procese dupa criteriile continutului informational reflectoriu. Poseda un caracter formal deoarece se supune unui sistem de legi logice. inventii. . La copii este irezistibila si exuberanta. schematizarea. fiind libera sa se desfasoare atat in planul realului. productive si instrumentala. urmarind gasirea unor solutii la probleme si rezolvarea unor situatii. afectivitatea si motivatia. 5. limbajul. Detine caracter abstract deoarece realizeaza o procesare profunda cu grad inalt de selectivitate prin abstractizare. reprezentare) Imaginatia nu se supune unui sistem de legi si canoane. Imaginatia detine o serie de procedee ce o ajuta in combinarea si transformarea experientei. proiecte. limbaj. empatia. Are un caracter prospective fiindca sondeaza cu precadere viitorul indepartat. Asadar. cat si in planul fantasticului. Ea se afla in prelungirea reprezentarii. opera de arta. la adulti mulata pe probleme reale iar la batrani este saraca si rigida. amplificarea sau diminuarea. Procedeul imaginative include interactiunea cu alte procese: memoria. 4. bazandu-se pe memorie si deviind traiectoria spre gandire. acel ansamblu ce se constituie in baza proceselor senzoriale pe care le depaseste. antropomorfizarea. Aceste procedee imaginistice sunt: aglutinarea. Imaginatia evolueaza odata cu varsta.Are un caracter abstract-formal. gandirea. imaginatia detine o serie de caracteristici care o individualizeaza.Incadrarea: Gandirea si imaginatia sunt procese cognitive superioare sau logice ce fac parte din intelect. Acest mecanism apare pe o anumita treapta a dezvoltarii dupa ce s-au format alte procese ce ii pregatesc desfasurarea(memorie. gandire. Gandirea are un caracter finalist.

memorie si limbaj. EX: metodele euristice implica descoperirea solutiei pe calea tatonarilor ce au la baza imaginatia si permit creatia. care reflecta realul si sondeaza viitorul apropiat. In timp ce gandirea ocupa un loc central in sistemul psihic uman. cat si imaginatia interactioneaza cu celelalte procese psihice. Ambele procese sunt mediate de procese senzoriale. Spre deosebire de gandire. rezolvare de probleme. Cele doua procese indeplinesc functii specifice. Caracterul produselor lor este complex: notiuni. patrunde in posibil si imposibil si furnizeaza gandirii un nou material. viitorul. planuri si inventii. Procesarea imformatiilor se realizeaza la nivelul gandirii cu ajutorul operatiilor abstract formale. imaginatia este libera de legi si canoane. relationand-o. imaginatia indeplineste un rol important in raport cu gandirea. . imaginatia se afla in continuarea reprezentarii. 6. Ambele componente ale sistemului psihic uman sunt specifice omului prin care se deosebeste de animale. necesar si general din realitate in timp ce imaginatia exploreaza cu precadere ipoteticul. Atat gandirea cat si imaginatia cunosc o evolutie in functie de varsta. Legatura dintre cele doua procese este evidentiata si de fuziunea lor in cadrul procedeelor imaginistice. Rolul imaginatiei consta si in elaborarea ipotezelor de lucru si gasirea unor noi strategii si metode de rezolvare. sisteme de operatii. transformand datele oferite de gandire. imaginatia exploreaza cu precadere. iar la nivelul imaginatiei cu procedeele imaginistice. influentandu-le si fiind influentate. Cele doua procese sunt prezente intotdeauna in activitatea omului. punerea lor in relatie si evaluarea produselor. pe cand imaginatia transforma experienta anterioara. Gandirea intervine in cadrul imaginatiei prin organizarea datelor. Atat gandirea. categorizare si elaborare de notiuni. omul cunoaste ceea ce este essential. necunoscutul si viitorul indepartat. necesare si legice ale obiectelor din realitate precum si legaturile dintre acestea.Relatii: Intre gandire si imaginatie exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca atestata de rolul unui process in desfasurarea celuilalt. are rol constructive si creativ.Gandirea reflecta insusirile esentiale. Ea depaseste realitatea. imaginatia sondeaza viitorul apropiat. Ele se aseamana dar in acelasi timp se deosebesc deoarece prin gandire. Gandirea ii ofera date asupra realului si ghideaza transformarile. La randul ei. judecati si sisteme cognitive la gandire iar la imaginatie. Daca gandirea se supune unor legi logice. necunoscutul. intelegere si imaginatia prospecteaza viitorul.

Ambele procese au un caracter prospectiv si creator. .Concluzie: Prin urmare. EX: sinteza corespunde cu aglutinarea iar analiza cu diviziunea. imaginatia combina informatiile stocate si produce imagini sau proiecte a caror caracteristica este originalitatea. cele doua procese capata aspecte particulare ce permit detasarea si afirmarea personalitatii ca o realitate unica si repetabila. In timp ce gandirea realizeaza previziuni rationale.Procedeele imaginatiei au la baza operatiile gandirii si prezinta o corespondenta cu acestea. Comparatia este si ea prezenta in analogie si in modificarea proportiilor. 7.

2. definite ca sistemul bio-psiho-sociocultural determina un mod specific de raportare la mediu in vederea satisfacerii necesitatilor. Astfel apare comunicarea verbala prin limba si limbaj si fenomenul atentiei care o insoteste. selectarea si concentrarea ce se realizeaza in functie de reper. De asemenea. In vederea adaptarii optime la mediu.ANALIZA COMPARATIVA INTRE ATENTIE SI LIMBAJ 1. sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. Atentia este o conditie necesara si obligatorie pentru succesul activitatii darn u este suficienta. selectare si concentrare a constiintei noastre asupra unui stimul aflat in interiorul sau exteriorul nostrum iar limbajul este un instrument specific uman de realizare a comunicarii interpersonale. Nu este un proces cognitiv deoarece nu prezinta un continut informational reflectoriu. limbajul prezinta o serie de particularitati prin care difera de celelalte procese.Introducere: In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu. de vehiculare si codificare a proceselor informationale la nivel cerebral. Din interactiunea si organizarea acestor componente si a insusirilor lor rezulta trasaturile de personalitate. Atentia se poate constata dupa expresia fetei. Notele ei definitorii sunt orientarea. gesturi si pozitia capului.Continut: Atentia este fenomenu psihic de orientare. Baza fiziologica a acestui proces este reprezentata de reflexul de orientare ce se produce prin variatiile din ambianta sau prin actiunea stimulilor noi. ceea ce inseamna ca nu putem fi atenti in stare de somn sau cand constiinta noastra este afectata in stare de ebrietate. Ea nu este nici o activitate ci o conditie facilitatoare a acesteia. 3. apare necesitatea comunicarii dintre oameni si a focalizarii energiei psiho-nervoase asupra unei categorii de stimuli sau activitati. Personalitatea.Caracterizare: Atentia detine o serie de caracteristici ce o diferentiaza de celelalte procese psihice. Atentia apare in stare de veghe. Acest proces indeplineste doua functii: de filtrare si selectare a stimulilor si de activare focalizata. .

Comparatie: Comparand cele doua mecanisme dupa criteriile continutului informational reflectoriu. In timp ce atentia este un fenomen al vietii constiente ce apare in stare de veghe. gandirea. voluntara si postvoluntara in functie de absenta sau prezenta intentiei si efortului voluntar. Limbajul ne permite dialogul cu sine. 4. constatam ca ele nu reprezinta procese psihice. fiind formata dintr-un vocabular si reguli logicogramaticale. marindu-le eficienta iar limbajul este o activitate de comunicare interpersonala. Atentia este o conditie facilitatoare ce insoteste procesele cognitive si activitatea in general.Limbajul este modul de organizare si functionare a limbii la nivel individual. 5. forma si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii. Atat limbajul cat si atentia prezinta forme complexe fiind caracteristice finite umane. Limbajul extern. la randul sau se clasifica in oral si scris iar cel oral in monolog si dialog. imaginatia. atentia la conditioneaza eficienta iar limbajul le mediaza. bogata si rafinata forma de comunicare avand un caracter simbolic deoarece cuvintele inlocuiesc obiecte si imagini. Are un caracter unitar.Incadrare: Atentia si limbajul fac parte din categoria mecanismelor de reglare si control a conduitei. Limbajul si atentia intra in interactiune cu aproape toate procesele si functiile psihice. Functioneaza pe baza legii efortului minim manifestata prin tendinta de a scurta cuvintele. Este cea mai evoluata. limbajul functioneaza atat la nivel constient cat si la nivel subconstient si inconstient deoarece vocabularul si deprinderile verbale sunt stocate in memoria de lunga durata. Atentia si limbajul prezinta o dinamica si structuri proprii ce determina individualitatea lor. Atentia involuntara si atentia de expectanta o putem intalni si la animale. veriga de executie si conexiunea inversa. Atenita poate fi involutara. Este in acelasi timp innascut si dobandit. Limbajul se achizitioneaza pe baza unui suport neurofiziologic reprezentat de zonele cerebreale specializate in intelegerea si exprimarea limbajului si aparatul bucalo-fonator. . atentia si vointa. doua forme: limbaj verbal intern si extern. Cuvantul este un instrument ce intermediaza memoria. meditatia si reflectia. Limbajul are o desfasurare procesuala prin conectarea a trei verigi: veriga de receptie si asimilare a structurilor fizice. Aspectul psihologic al limbajului este vorbirea. Astfel limbajul prezinta in functie de modul de desfasurare si instrumentul de codificare.

ca de exemplu auzirea numelui la o petrecere. Atentia involutara poate fi declansata prin comenzi verbale externe. Atentia intervine in perioada de asimilare a limbajului dar si in selectarea si actualizarea schemelor grafice si articulatorii. .Atentia poseda o serie de calitati: volumul(cantitatea de obiecte care pot fi percepute sau gandite simultan). adaptand individual la mediul sau si ajutandu-l sa evite anumite pericole. Absenta atentiei in folosirea cuvintelor este responsabila de erorile din comunicare. Atentia functioneaza in raport cu limbajul ca o conditie necesara a folosirii corecte a acestuia. distributivitatea(capacitatea de concentrare asupra a doua sau mai multe actiuni) si mobilitatea(capacitatea de a comuta atentia de la un stimul la altul). De altfel. 7. ce presupune orientarea si focalizarea energiei psiho-nervoase asupra unui stimul sau activitati. iar cea postvoluntara este reglata din interior.Concluzii: Prin urmare. comenzile verbale imobilizeaza atentia asupra unor stimuli. atentia voluntara este mobilizata prin limbaj intern. 6. In acest caz. implica interventia comenzilor verbale. stabilitatea(capacitatea de a mentine concentrarea la nivel optim). interne sau externe(trebuie sa fi mai atent). functia reglatorie(modificarea condutiei proprii si a celorlalti). limbajul si atentia sunt doua fenomene psihice ce asigura adaptarea individului la mediu alaturi de celelalte componente ale psihicului uman contribuind la afirmarea personalitatii ca realitate unica si irepetabila. concentrarea(racordarea atentie la un stimul din punct de vedere al intensitatii). limbajul isi indeplineste functia reglatorie asupra conduitei interne si externe. Limbajul indeplineste o serie de functii printre care: functia comunicativa(transmiterea unui continut informational si emotional). In schimb. Functia cognitiva(mediaza procesele cognitive).Relatii: Intre cele doua mecanisme psihice exista o relatia de interactiune si conditionare reciproca atestata de rolul unuia in desfasurarea celuilalt. Astfel atentia.

Din interactiunea si organizarea acestor componente rezulta. la adulti mulata pe probleme reale iar la batrani. . saraca si rigida. La copii este irezistibila si exuberanta. sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. sub actiunea factorilor socio-culturali. Procesele imaginatiei nu se reduc la simple imagini ci presupun planuri. opera de arta avand drept caracteristici ineditul. la tineri. Ea cunoaste o evolutie in functie de varsta. trasaturile de personalitate.(reprezentarea. originalitatea.Caracterizare: Imaginatia detine o serie de caracteristici care o diferentiaza de celelelte procese. In incercarea de satisfacere a trebuintelor umane. Prin imaginatie. proiecte. Imaginatia are un caracter prospective sondand cu precadere viitorul. Imaginatia este libera de legi si canoane putand sa se miste atat pe terenul realului perceptibil cat si pe cel al fantasticului. asupra lumii. Personalitatea definite ca sistemul bio-psiho-socio-cultural determina un mod specific de adaptare la mediu. 3. a aparut imaginatia prin care se largeste campul cunoasterii.Introducere: In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu. Este un proces specific omului ce ii permite anticiparea drumului de parcurs si rezultatelor ce vor fi obtinute. omul intervine in mod activ si creator. personalitatea experimenteaza stari subiective de placere sau neplacere in functie de gradul de satisfacere la acestora. atat in raport cu experienta individuala cat si cu cea sociala. In contextul eforturilor de adaptare.Continutul: Imaginatia este un proces cognitiv complex de elaborare de noi imagini si proiecte in baza combinarii si transformarii experientei iar afectivitatea este un ansamblu de procese psihice care reflecta relatia dintre subiect si obiect sub forma unor trairi uneori atitudinale. Apare pe o anumita treapta a dezvoltarii dup ace au aparut alte procese ce ii pregatesc desfasurarea. 2. se bazeaza pe memorie si deviaza traiectoria spre gandire.ANALIZA COMPARATIVA INTRE IMAGINATIE SI AFECTIVITATE 1. productiva si instrumentala. gandirea si limbajul) Se afla in prelungirea reprezentarii. memoria.

iar afectivitatea este un mecanism de stimulare si energizare a comportamentului cu functii de reglare primara. rezulta ca atat afectivitatea cat si imaginatia sunt procese psihice. In cadrul proceselor afective. Structura si dinamica acestui proces are un caracter polar. individual vibreaza cu intregul organism. Ambele procese interactioneaza cu celelalte fenomene psihice cu care se diferentiaza. Afectivitatea este o componenta de baza. imaginatia se foloseste de o serie de procedee imaginistice cum ar fi: aglutinarea. Ele poseda un continut informational specific: imaginatia reflecta obiectele si fenomenele din experienta individual ape cand afectivitatea reflecta relatia dintre subiect si obiect. Nu exista nici un fenomen cu care afectivitatea sa nu interactioneze. Afectivitatea este dublu conditionata atat de deficitul de informatie despre stimul cat si de semnificatia stimului. procesarea se realizeaza cu procedee imaginistice si combinatorica lor.Imaginatia presupune interactiunea cu alte procese si functii psihice cum ar fi memoria. forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii. In realizarea produselor ei. Forma reflectarii este si ea deosebita deoarece imaginatia se soldeaza cu imagini. empatia. afectivitatea detine o serie de particularitati ce ii confera individualtiatea fata de celelalte mecanisme psihice. La baza producerii proceselor afective se afla interactiunea dintre subiect si obiect. adica trairile afective se asociaza cu plus sau minus. gandirea. . cu motivatia etc.) 4. multiplicarea etc. starile subiective avand componente psihice organice si comportamentale. infrastructurala a psihicului si nota lui definitorie prin care se deosebeste de masinile inteligente. De asemenea.Incadrare: Imaginatia face parte din categoria proceselor cognitive superioare alaturi de gandire si memorie care impreuna cu limbajul formeaza intelectul ce se constituie sub actiunea factorilor socio-culturali. limbajul. proiecte iar afectivitatea cu trairi subiective uneori atitudinale. motivatia si personalitatea. trairile afective preced si insotesc pe cele cognitive. 5. antropomorfizarea.(cu procesele cognitive. in prim plan se afla importanta si semnificatia obiectului pentru subiect ca rezultat al raportarii proprietatilor stimulului la starile de necesitate ale subiectului. In afectivitate. Ontogenetic si filogenetic. diminuarea.Comparatie: La o prima comparative dupa criteriile continutului informational reflectoriu. afectivitatea. In procesul imaginativ.

aceste procese sunt specifice omului. dorinte sau asteptari nesatisfacute in stare de veghe. ducand la savarsirea unor acte necugetate. Produsele lor prezinta o serie de insusiri. 5. Deci. inedite si originale. De asemenea. . La randul ei. Insasi clasificarea trairilor afective implica imaginatia. intensitate.Relatii: Intre afectivitate si imaginatie exista o relatie de interactiune reciproca atestata de roul uneia in desfasurarea celeilalte. un actor isi foloseste expresiile emotionale. In cazul afectivitatii. De exemplu se produc emotii variate atat in imaginatia reproductiva cat si creatoare. convertibilitate. Trairile afective pot fi provocate de unele imagini ce se produc in plan mintal. Trairile de provenienta organica. In cazul reveriei. De exemplu tonul afectiv al proceselor cognitive include o serie de trairi provocate de imaginatie. Afectivitatea este componenta infrastructurala a psihicului care ne deosebeste de masinile inteligente. Intensitatea trairilor subiective isi pune amprenta asupra prouctivitatii imaginatiei. trairile subiective au o serie de capacitati: expresivitate. durata. prin satisfacerea prin satisfacerea iluzorie a dorintelor se diminueaza tensiunea negative acumulata de neindeplinirea lor. o dinamica si un rol specific care le individualizeaza. De asemenea dispozitiile afective sunt insotite de imagini corespunzatoare. valoare motivationala. forma cea mai activa si complexa a imaginatiei. imaginile ce au un carcater scenic prezinta o incarcatura energetica datorita asocierii cu trairi afective. Produsele imaginatiei sunt complexe. Expresivitatea ce consta in exteriorizarea trairilor prin expresii emotionale poate fi folosita pentru a produce anumite efecte si a genera anumite imagini. Rolul active al afectivitatii in imaginatie poate fi evidentiat prin contributia ei la realizarea diferitelor forme ale imaginatiei. facandu-l pe spectator sa anticipeze imagini in legatura cu personajul pe care il interpreteaza. De exemplu. atat voluntare cat si involuntare. realizarea produselor este sustinuta si potentate energetic de afectivitate si motivatie. in imaginatia creatoare.In formele superioare. Afectele pot bloca procesul imaginative si gandirea. Proprietatile trairilor afective evidentiaza legatura cu imaginatia. afectivitatea este influentata de imaginatie. atunci cand sunt constientizate duc la anticiparea unor imagini legate de evolutia si tratarea unor boli. De exemplu in visul din timpul somnului. Exista o legatura stransa intre emotiile puternice si imaginile vii si bogate. Atat imaginatia cat si afectivitatea poseda forme proprii. afectivitatea se comporta ca un mechanism de stimulare si energizare ce influenteaza productivitatea imaginatiei. in raport cu imaginatia.

Se spune ca oamenii bine dispusi vad viata in roz iar pesimistii vad viata in negru. .Concluzie: Imaginatia ca proces predilect al creativitatii si afectivitatea. componenta de baza al sistemului psihic uman. contribuie alaturi de celelalte componente psihice la afirmarea personalitatii ca o realitate unica si irepetabila. 6.

sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. Este ansamblul stimulilor care determina comportamentul. gradul de satisfacere al starilor de necesitate. La baza producerii proceselor afective sta interactiunea dintre subiect si obiect. rezulta trasaturile de personalitate. fiind urmate de cele specifice atunci cand subiectul cunoaste semnificatia stimulului. Afectivitatea este o componenta de baza a psihicului si nota lui definitorie prin care se diferentiaza de masinile inteligente.Introducere: In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu. Motivatia este mecanismul psihic dotat cu capacitatea de a declansa actiunea indiferent de factorii externi. Aceste trairi au un caracter polar adica pot fi asociate cu plus sau minus.) De asemenea. 3. motivatia prezinta caracteristici care o individualizeaza. Personalitatea definita ca sistemul bio-psiho-sociocultural determina un mod specific de adaptare la mediu in decursul caruia omul incearca sa-si satisfaca necesitatile ce-l impulsioneaza spre actiune. Nu exista nici un fenomen cu care san u interactioneze afectivitatea. uneori atitudinale. cu motivatia etc. . trairile afective le preced si insotesc pe cele cognitive.Caracterizare: Afectivitatea detine o serie de particularitati care o diferentiaza de celelalte mecanisme psihice. omul reflecta prin trairi subiective.Definitie: Motivatia este ansamblul starilor de necesitate ale organismelor care orienteaza si dirijaza comportamentul in directia satisfacerii lor iar afectivitatea este ansamblul de procese psihice care reflecta relatia dintre subiect si obiect sub forma unor trairi. Apare cand in organism se produce un dezechilibru ce trebuie refacut.ANALIZA COMPARATIVA INTRE MOTIVATIE SI AFECTIVITATE 1. 2. Mai intai apar starile emotionale nespecifice. In acelasi timp. Ontogenetic si filogenetic. in prim plan se afla importanta obiectului pentru subiect ca rezultat al raportarii proprietatilor stimulului la starile de necessitate ale subiectului. Din interactiunea si organizarea acestor componente si a insusirilor lor. In cadrul proceselor afective.(cu procesele cognitive.

precum si calitati. Fara indoiala. sub forma trebuintelor primare iar apoi prin interactiunea cu mediul social apar trebuintele secundare. fiecare poseda o individualitate proprie ce rezulta din formele si structurile proprii. aspiratii. pe cand motivatia semnalizeaza dezechilibrul psihic sau fizic aparut in organism. Afectivitatea reflecta sub forma trairilor afective concordanta sau discordanta dintre necesitatile subiectului si particularitatile stimulului. Motivatia ocupa un loc central alaturi de gandire iar afectivitatea este componenta de baza infrastructurala. 5. Acest process psihic apare inca de la nastere.Comparatie: La o prima comparatie realizata dupa criteriile continutului informational reflectoriu. cat si afectivitatea in formele lor de manifestare sunt conditionate social si cultural. Ambele mecanisme au un caracter subiectiv.Incadrare: Afectivitatea si motivatia fac parte din categoria mecanismelor de stimulare si energizare ale comportamentului cu functii de reglare primara. Ambele fenomene au o baza ereditara si se structureaza ontogenetic si filogenetic avand ca fundament schimburile cu mediul. de la forme nespecifice la forme specifice. 4.S-astructurat ontogenetic si filogenetic pe seama schimbului dintre individ si mediu. impulsuri) si complexe(trebuinte. Ea ocupa un loc central in sistemul psihic uman alaturi de gandire si devine o lege de baza a organizarii si integrarii vietii psihice. prin stari de necesitate ce trebuie satisfacute. Motivatia se imparte in forme simple(instincte. Spre deosebire de motivatie unde functioneaza efectul de camp. iar in afectivitate esential este caracterul vectorial. Atat motivatia. Cele doua mecanisme cunosc o evolutie dinamica. . omul dispune de un mod de conduita nonlinear de tip probabilistic deoarece raspunsul sau trece prin structura sa motivationala. motive. idealuri si conceptia despre lume si viata) in functie de gradul de complexitate. tendinte. formei reflectarii si mecanismelor psiho-fiziologice ale reflectarii. interese. de integrare in personalitate si constientizare. Produsul lor este diferit: afectivitatea se manifesta prin trairi subiective iar motivatia. O alta deosebire o reprezinta locul pe care acestea il ocupa in sistemul psihic uman. se observa ca cele doua fenomene se diferentiaza deoarece afectivitatea reprezinta un proces iar motivatia un mecanism. Prin motivatie. Motivatia apare ca transpunerea la nivel intern a cauzalitatii externe iar afectivitatea implica raspunsuri diferite la acelasi stimul la persoane diferite in functie de semnificatia stimulului.

realizand o reglare a conduitei.Din interactiunea acestor forme rezulta structurile motivationale: intrinseca si extrinseca. Influenta afectivitatii in desfasurarea motivatiei este evidentiata la nivelul formelor de motivatie complexa si a structurilor motivationale. interesele contin in structura lor. Afectivitatea se clasifica si ea dupa aceleasi criterii in: primare. De exemplu expresivitatea trairilor afective este dependenta de manifestarea unor trebuinte reale sau simulate pe care le comunica in scopuri persuasive. cognitiva si afectiva. pe langa elemente cognitive si volitive si pe cele afective iar convingerile. Intensitatea starilor de necesitate influenteaza calitatile proceselor afective. ca idei forta adanc implantate in structura personalitatii sunt puternic traite afectiv si aparate cand sunt contrazise. Coexistenta celor doua fenomene psihice este evidenta si obligatory deoarece satisfacerea sau nesatisfacerea starilor de necesitate determina trairi subiective. 6. complexe si superioare. Legatura stransa dintre cele doua mecanisme este atestata de trecerea lor reciproca.Concluzia: Prin urmare. Astfel.Relatii: Intre motivatie si afectivitate exista o relatie de interactiune si conditionare reciproca atestata de rolul uneia in desfasurarea celeilalte. Trairile afective devin motive in plina desfasurare iar motivele sunt cristalizari ale proceselor afective. pozitiva si negativa. Prezenta afectivitatii in structurile motivationale determina clasificarea acestora in positive si negative in functie de stimuli premiali sau adversivi si in motivatie intrinseca si extrinseca. De exemplu. in care cresterea intensitatii motivelor este urmata de cresterea intensitatii trairilor afective ce pot dezorganiza comportamentul. . Motivatia intrinseca este asociata desfasurarii activitatii. Motivatia si afectivitatea indeplinesc functii comune sustinand si energizand comportamentul. 7. Ambele mecanisme isi impletesc functionarea in optimul motivational. Mobilitatea sau convertibilitatea depinde si ea de motivele care influenteaza comportamentul unei persoane. afectivitatea si motivatia sunt doua componente esentiale ale psihicului uman prin care se asigura adaptarea individului la o situatie si integrarea sa sociala optima. Motivatia afectiva este determinate de obtinerea aprobarii si considerarii din partea celor apropiati. trecerea de la dragoste la ura este motivata intr-un comportament normal. Afectivitatea nu este doar un simplu insotitor al motivatiei desi capata proprietati motivationale.

Are doua forme de manifestare. Activitatea voluntara se caracterizeaza prin orientarea spre atingerea unui scop stabilit constient fiind precedata de un plan mintal.Introducere: In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu. Masura vointei este masura in care o activitate este finalizata. Activitatea voluntara are la baza intentia si decizia de a realiza activitatea.Caracteristici: Vointa prezinta o serie de caracteristici care o individualizeaza. determina un mod specific de adaptare la mediu. elaboreaza ipoteze. in decursul caruia. a educatiei primite si se manifesta in activitatile voluntare. 2. Vointa este mediata de limbaj deoarece un rol important il au structurile semantice ale limbajului. . Exista si activitati care nu cer un control permanent si nici un efort deosebit. omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie. intervin doua mecanisme de reglare si control. formuleaza explicatii si rezolva problemele cu care se confrunta. Vointa este expresia personalitatii. a caracterului. de mobilizare a efortului voluntar in vederea depasirii unui obstacol aflat in calea atingerii scopurilor constient stabilite iar atentia este fenomenul psihic de orientare. implica depasirea unui obstacol fiind sustinuta de motivatie si energizata afectiv. Din interactiunea si organizarea acestor componente si a insusirilor lor rezulta trasaturile de personalitate. sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. ce constituie obstacole ce apar in traiectoria activitatii. 3. odata ca vointa de actiune si ca vointa de a se abtine de la actiune. In rezolvarea problemelor. selectare si concentrare a constiintei noastre asupra unor stimuli aflati in interiorul sau exteriorul nostru. Personalitatea definita ca sistemul bio-psiho-sociocultural. respectiv vointa si atentia.Definitie: Vointa este mecanismul psihic superior de autoreglare a constiintei prin mijloace verbale.ANALIZA COMPARATIVA INTRE ATENTIE SI VOINTA 1. Este o forma de autoreglare constienta a conduitei deoarece varianta de actiune este aleasa in cunostinta de cauza.

taria. de unde rezulta ca nu putem fi atenti in stare de somn sau cand constiinta este afectata in stare de coma sau ebrietate. . distributivitatea. corespunzator aprecierii pe care subiectul o realizeaza. Apare in stare de veghe. dar nu este suficienta. Atentia este o conditie necesara si obligatorie pentru succesul activitatii. obstacolului si efortului voluntar ca aspect psihologic. perseverenta. Calitatile atentiei sunt necesare si se pot optimiza.De asemenea. concentrarea si selectivitatea ce se realizeaza diferit in functie de reper. atentia detine o serie de particularitati ce o caracterizeaza. Atentia prezinta doua forme in functie de orientare si anume.Incadrare: Atentia si vointa fac parte din categoria mecanismelor de reglare si control. printre ele se afla: concentrarea. presupune prezenta scopului. selectare a stimulilor si functia de activare focalizata. calitati si o dinamica proprie prin care se individualizeaza. Ambele sunt fenomene ale vietii constiente ce apar in stare de veghe si sunt mediate de limbaj cu structurile sale. fermitatea. independenta. Fara indoiala ca atat atentia. involuntara si postvoluntara. volumul. Vointa reflecta marimea obstacolului ce trebuie depasit prin dispunerea efortului voluntar necesar. ci o conditie facilitatoare pentru aceasta. Baza fiziologica a atentiei o constituie reflexul de orientare ce se produce prin variatiile din ambianta sau prin actiunea stimululor noi. Acest fenomen indeplineste functia de filtrare. Atentia nu face parte din categoria proceselor cognitive deoarece nu poseda un continut informational reflectoriu. stabilitatea. cat si vointa poseda o structura.Comparatia: La o prima comparatie dupa criteriile continutului informational reflectoriu. Acest reflex are o forma generalizata si una localizata. In schimb. mobilitatea. 5. Ea nu este nici o activitate. 4. forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii. Notele ei definitorii sunt orientarea. interna si externa iar dupa prezenta efortului voluntar avem atentie voluntara. curajul. promptitudinea deciziei si calmul in situatii tensionate. atentia nu este un proces deoarece nu poseda un continut informational reflectoriu si nu acorda semnificatii. Atentia se poate constata dupa expresia fetei. Vointa implicata in actul voluntar. observam ca vointa este un proces superior de reglare iar atentia un mecanism sau o conditie facilitatoare sau inhibitoare ce insoteste activitatea. gesturi sau pozitia corpului. Vointa si efortul voluntar poseda o serie de calitati precum.

7. stabilitatea pot fi optimizate prin exercitiu voluntar. . Distributivitatea atentiei sau capacitatea de concentrare simultan asupra a doua sau mai multe activitati depinde de prezenta deprinderilor care sunt automatisme care sunt obtinute prin exercitii voluntare. atentia sustine actul voluntar. executarea si verificarea. atentia este necesara in activitatea voluntara pentru eficientizarea acesteia si de asemenea in executarea hotararii si verificarea rezultatului. Vointa cu calitatile ei intra in alcatuirea caracterului ca nucleu al personalitatii. Prezenta vointei si a efortului voluntar in desfasurarea atentiei determina clasificarea formelor acesteia in voluntara. in prima faza a aparitiei impulsului. in atentia voluntara este prezenta intentia.Ambele fenomene presupun o desfasurare multifazica. In schimb. In evaluarea motivelor si luarea hotararii. concentrarea. intervenind in toate fazele acestuia. lupta motivelor. La randul ei.Concluzia: Atentia si vointa sunt doua mecanisme de reglarece contribuie la indeplinirea optima a unei activitati in conformitate cu particularitatile subiectului si caracteristicile situatiei. Insusirile atentiei precum. concentrarea ca abordare a racordarii atentiei la un stimul din perspectiva intensitatii.Relatii: Atentia si vointa se afla intr-o relatie de interactiune si conditionare reciproca atestata de rolul uneia in desfasurarea celeilalte. fara ca individul sa-si propuna ceva. efortul voluntar si scopul iar atentia postvoluntar presupune deprinderea de a fi atent ca rezultat al exercitiului voluntar. presupune rezistenta la factorii perturbatori ceea ce implica un efort voluntar. De exemplu. apoi atitudini preparatorii si stari de experienta si in final atentia operanta ce implica concentrarea si focalizarea constiintei. Atentia presupune si ea la inceput reactii de orienatre. Deexemplu. adoptara hotararii. Activitatea voluntara prezinta cinci etape: formularea unui motiv. volumul. atentia insoteste gandirea avand un rol de conditie optimizatoare deci. 6. cat si de solicitari externe care capteaza atentia in mod spontan. acesta este declansat atat de trebuintele interne. In atentia involuntara nu este prezenta intentia. involuntara si postvoluntara.

gandirea detine caracteristici care o diferentiaza de alte procese. De asemenea. Din interactiunea si organizarea acestor componente rezulta trasaturile de personalitate. necesare si legice cu ajutorul unor operatii abstract-formale in vederea intelegerii. formuleaza explicatii si rezolva probleme. 3. teorii ca modele mintale ale realitatii. a educatiei primite. elaboreaza ipoteze. Are la baza intentia si decizia de a realiza o activitate depasind obstacole cu sustinere din partea motivatiei si afectivitatii.ANALIZA COMPARATIVA INTRE GANDIRE SI VOINTA 1. Este o forma de autoreglare constienta a conduitei deoarece varianta de actiune este aleasa in cunostinta de cauza. Vointa este mediata verbal deoarece in formarea efortului voluntar un rol important il are limbajul cu structurile sale semantice. a caracterului si se manifesta in activitatile voluntare. 2. anticipeaza.Introducere: In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu. principii. Masura vointei este masura in care o activitate este finalizata.Definitie: Gandirea este procesul cognitiv superior de procesare a insusirilor esentiale. explicarii si predictiei unor relatii cauzale din realitate si pentru elaborarea unor notiunii. .Caracteristici: Vointa poseda o serie de particularitati care o individualizeaza de celelalte mecansime psihice. Vointa este o expresie a personalitatii. Iar prin vointa se intelege mecanismul psihic de autoreglare a conduitei prin mijloace verbale de mobilizare a efortului voluntar in vederea depasirii unui obstacol aflat in calea atingerii scopurilor constient stabilite. Are doua forme de manifestare: ca vointa de a actiona si ca vointa de a se abtine de la actiune. sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. Activitatea voluntara se poate caracteriza prin orientare spre atingerea scopului stabilit fiind precedata de un plan mintal. Personalitatea definita ca sistemul bio-psiho-socio-cultural determina un anumit mod de adaptare la mediu in decursul caruia omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie.

Gandirea are un caracter abstract deoarece se desfasoara in plan intern. Gandirea reflecta insusirile esentiale. Pe axa temporala. necesare si legice ale obiectelor si proceseaza informatia cu operatiile abstact-formale. Are un caracter finalist urmarin rezolvarea problemelor si gasirea unor solutii. Acest proces are un caracter mijlocit fiind mediat de reprezentare. cu ajutorul efortului voluntar complexitatea si dificultatea obstacolului care trebuie depasit. gandirea se foloseste de trecut pentru definirea prezentului si utilizeaza prezentul si trecutul pentru definirea viitorului.Este un proces cognitiv superior de procesare a insusirilor esentiale. porneste de la legi si teorii. Vointa reflecta.Comparatie: La o simpla comparatie dupa criteriul continutului informational reflectoriu. necesare si inaccesibile direct simturilor. concepte ca modele mintale ale realitatii. pa cand vointa impreuna cu atentia formeaza categoria mecanismelor de reglare si control. specializat. alaturi de memorie si imaginatie alcatuiesc procesele cognitive superioare care impreuna cu limbajul formeaza intelectul. 4. obtinand teorii. folosind un limbaj stiintific. limbaj si memorie. . Gandirea ocupa un loc central in sistemul psihic uman fiind considerata reglajul tuturor reglajelor. Ambele sunt procese legice: gandirea este coordonata de legile logice iar vointa de legea optimului volitiv. Gandirea are un caracter multifazic desfasurandu-se pe verticala cunoasterii si pe axa temporala. De asemenea. folosind un limbaj natural. cu grad inalt de selectivitate extragand invariantii cognitivi. Ambele procese sunt fenomene ale vietii constientesi apar in stare de veghe. Pe verticala cunoasterii. efortul voluntar implica organizarea si concentrarea energiei psiho-nervoase pentru atingerea scopului. Masura vointei reprezinta ducerea la bun sfarsit a unei activitati in care subiectul este angajat. perceptie. 5. observam ca atat gandirea cat si vointa sunt procese psihice. Vointa si manifestarea ei psihologica. Prin caracterul formal se intelege functionarea gandirii sub egida legilor logice. gandirea se misca in sens ascendent si printr-un demers inductiv. Inglobeaza datele proceselor senzoriale dar se poate dispensa de raporturile perceptive si se desfasoara in plan mintal. ajungand la cazuri particulare. Sunt procese specifice si definitorii pentru om fiind implicate in activitatile voluntare. porneste de la date observabile si ajunge la generalizari.Incadrare: Gnadirea. gandirea se poate misca in sens descendent si printr-un demers deductiv. formei reflectarii si mecanismelor psiho-fiziologice ale reflectarii. legi.

compararea si evaluarea. sunt suficiente raspunsurile rutinare. Daca problema este simpla. Astfel. Desfasurarea actului voluntar implica cinci etape: elaborarea unor motive si stabilirea unor scopuri. Problema este definita ca un obstacol cognitiv fata de care repertoriul de raspunsuri al subiectului este insuficient. 6. flexibilitatea. luarea deciziei si verificarea. Aceasta activitate participa si la formarea si educarea calitatilor vointei. La randul ei. lupta motivelor. categorizare si elaborare de notiuni. De exemplu promptitudinea definita drept capacitatea de a lua o hotarare in timp optim si de a nu prelungi deliberarea. Colaborarea dintre cele doua procese este evidentiata si de faptul ca vointa si efortul voluntar se formeaza prin rezolvarea de probleme. acesta trebuie sa exploreze. obstacolului si efortului voluntar. reformularea) ii corespunde aparitia impulsului si lupta motivelor. reprezentarea. insa daca omul se confrunta cu o situatie problematica pentru care nu dispune de modalitati de solutionare imediata.Relatii: Intre cele doua procese exista o relatie de interactiune si conditionare reciproca atestata de rolul unuia in desfasurarea celuilalt. intelegere si rezolvare de probleme. Cele doua procese indeplinesc functii de reglare a conduitei gandirea fiind considerata reglajul tuturor reglajelor pe cand vointa este un reglaj superior. Iar rezolvarii(alegerea si aplicarea metodei. fermitatea. necesita o fundamentare a scopului si mijloacelor. executareasi verificarea rezultatului. Vointa intervine in formele de manifestare ale gandirii ca de exemplu in rezolvarea de probleme. gandirea si vointa se presupun si sustin reciproc. exista un paralelism intre etapele actului voluntar si cele ale rezolvarii de probleme. originalitatea si elaborarea iar vointa are ca insusiri curajul. De altfel. In activitatile voluntare. in elaborarea planului de actiune si in luarea deciziei.Atat gandirea cat si vointa poseda o serie de calitati. Fara indoiala ca cele doua procese au forme de manifestare. taria. insusiri si o dinamica proprie care le individualizeaza. independenta. Actul voluntar implica prezenta scopului. perseverenta si promptitudinea. Operatiile gandirii precum analiza si sinteza. Deci rezolvarea de probleme este in acelasi timp o activitate intelectuala dar si una voluntara deoarece implica efortul voluntar adica concentrarea energiei pentru depasirea obstacolului. Insusirile gandirii sunt fluiditatea. punerii problemei(preceperea problemei. gandirea este implicata in desfasurarea procesului voluntar ca de exemplu in elaborarea scopului ca imagine anticipata a rezultatului ce trebuie obtinut in evaluarea rezultatelor finale si compararea cu planul initial. intervin pe tot parcursul actului voluntar. . Gandirea se manifesta ca sistem de operatii. verificarea) ii corespunde luarea deciziei.

Concluzia: Vointa si gandirea ca procese specifice omului.7. . contribuie la afirmarea personalitatii si integrarea optima in mediul socio-cultural.

memorie. Aceast proces psihic se desfasoara dupa un plan mintal fiind orientat spre atingerea scopului constient stabilit. Acest proces se manifesta atat ca vointa de a actiona cat si ca vointa de a se abtine de la actiune. ce constituie obstacole ce apar in traiectoria activitatii. in decursul caruia. formuleaza explicatii si rezolva problemele cu care se confrunta. sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. elaboreaza ipoteze. In acest caz intervin in mod activ pe langa vointa si procesele cognitive superioare(gandire. Masura vointei este masura in care o activitate este finalizata. omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie. 3. a caracterului. Se bazeaza pe intentia si decizia de a realiza activitatea. 2. imaginatie) precum si limbajul cu rol reglator.Caracterizare: Este o forma de autoreglare constienta a conduitei deoarece varianta de actiune este aleasa in cunostinta de cauza. determina un mod specific de adaptare la mediu. Prin interiorizarea comenzilor verbale. Vointa este expresia personalitatii.Introducere: In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu. .Definitie: Vointa este mecanismul psihic superior de autoreglare a conduitei prin mijloace verbale de mobilizare a efortului voluntar in vederea depasirii unui obstacol aflat in calea atingerii scopului stabilit constient. Personalitatea definita ca sistemul bio-psiho-sociocultural. In rezolvarea problemelor. a educatiei primite si se manifesta in activitatile voluntare. intervine un mecanism de reglare si control.ROLUL SI LOCUL VOINTEI IN CADRUL PROCESELOR COGNITIVE SUPERIOARE 1. Din interactiunea si organizarea acestor componente si a insusirilor lor rezulta trasaturile de personalitate. Exista activitati care nu necesita un control strict sau un efort din partea vointei. Vointa este mediata de limbaj deoarece in formarea efortului voluntar un rol important il au structurile semantice. implicand depasirea unui obstacol cu ajutorul motivatiei care o energizeaza. respectiv vointa. vointa asigura o autoreglare constienta.

. Astfel. Vointa interactioneaza cu toate procesele cognitive si le confera un caracter voluntar. perseverenta si taria. 5. In memoria voluntara este prezent scopul. Insasi problema este definita ca un obstacol cognitiv ce trebuie depasit pentru atingerea scopului. intentia si efortul voluntar. Intre rezolvarea de probleme si actele voluntare exista o similitudine a etapelor. implicarea vointei in desfasurarea memoriei.4. numit de Piaget reglajul reglajelor. Cele doua procese au in comun calitatea promptitudinii(promptitudinea intiparirii si promptitudine in luarea deciziei).Incadrare: Vointa face parte din categoria mecanismelor de reglare si control alaturi de atentie si limbaj fiind un proces de reglare superioara. Vointa ca factor psihologic al memoriei devine o conditie a optimizarii acesteia alaturi de atentie. punerii problemei(perceperea problemei. Ambele procese au ca etapa ultima verificarea. determina si impartirea reactualizarii in voluntara si involuntara. Intre gandire definita ca procesul cognitiv superior de procesare a insusirilor esentiale. Memoria actioneaza in raport cu vointa ca rezervor de informatii si depozit memorativ in care sunt pastrate schemele de lucru. in evaluarea consecintelor deciziei precum si in executare prin analiza.Relatii: In raport cu procesele cognitive superioare. necesare si legice cu ajutorul unor operatii abstract-formale in vederea intelegerii si explicarii unor relatii cauzale din realitate si vointa exista o relatie de sustinere reciproca. Deci vointa intervine atunci cand o persoana se confrunta cu o situatie problematica si nu dispune de modalitati imediate de solutionare fiind obligat sa caute si sa emita ipoteze. inductie si deductie. rezultatele ce au rol de model. vointa reprezinta un reglaj superior. De asemenea. stocare si reactualizare a informatiilor. Vointa intervine in desfasurarea gandirii ca rezolvare de probleme care este o activitate voluntara. prezenta acestuia determina clasificarea memoriei in voluntara si involuntara. In ce priveste relatia vointei cu memoria definita ca procesul cognitiv superior de intiparire. Dar si gandirea este implicata in procesul volitiv de exemplu intervine in elaborarea scopului. motivatie si afectivitate. elaborarea modelului si reformularea) ii corespunde aparitia impulsului si lupta motivelor iar rezolvarii(alegerea si rezolvarea problemei) ii corespunde luarea deciziei si executarea. Unul din procedeele nemotehnice folosit pentru educarea calitatilor memoriei este repetitia ca act voluntar ce presupune vointa si calitatile acesteia precum fermitatea. sinteza.

de codificare si vehiculare a continutului informational la nivelul creierului. independenta si initiativa. sunt implicate calitatile vointei precum curajul. efortul voluntar intervine in procesul de invatare al limbajului matern sau a limbilor straine ce presupun un exercitiu voluntar. vointa influenteaza si functionarea limbajului definit ca instrumentul psihic specific uman de realizare a comunicarii interpersonale. Ca reglaj al reglajelor. Vointa si calitatile ei reprezinta fundamentul caracterului care este numit vointa moraliceste organizata. Limbajul mediaza vointa transformand-o intr-un proces de autoreglare al vietii psihice prin interiorizarea comenzilor. ca si celelalte mecanisme ce compun sistemul psihic uman. .Concluzie: Vointa. In comunicarea verbala prin limbaj. Alaturi de gandire. perseverenta. 6. Vointa declansaza si dirijaza desfasurarea constienta a imaginatiei definita ca procesul cognitiv superior de elaborare de noi imagini si proiecte in baza combinarii experientei anterioare. prezenta efortului voluntar devine un criteriu de clasificare a formelor imaginatiei in involuntare(visul.Ca si in cazul memoriei. calmul in situatii de incertitudine. imaginatia creatoare si visul de perspectiva). Imaginatia sustine actul voluntar ca rezultat final si in reflectarea obstacolului ce trebuie depasit. De exemplu in imaginatia creatoare ce presupune obtinerea unor produse noi fara corespondent in realitate. imaginatia este implicata in faza de executie. in elaborarea planului de actiune si formularea ipotezelor. reveria) si voluntare(imaginatia reproductiva. Contributia vointei in limbaj isi gaseste expresia in realizarea functiei persuasive a acesteia ce urmareste manipularea vointei celorlalti. asigura eficientizarea conduitei umane de adaptare la mediu conferindu-i un caracter voluntar.

de constanta si persistenta lor in timp si in imprejurari variate si nu de orientarea lor valorica. caracterul este incarcat valoric si descrie profilul psihomoral al personalitatii.Caracteristici: Caracterul poseda o serie de particularitati care il diferentiaza de celelalte procese psihice. Psihologia traditionala sustine impartirea personalitatii in trei laturi (temperament. caracterul se dobandeste prin modelare social-culturala. personalitatea este realitatea cea mai complexa pe care o studiem cu scopul de a o ameloira. ea este cadrul de referinta pentru definirea sensului si valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice. caracter si aptitudini) iar psihologia contemporana adauga inteligenta si creativitatea din interactiunea carora rezulta personalitatea unica.ANALIZA COMPARATIVA INTRE CARACTER SI APTITUDINI 1. Din punct de vedere practic. Raportata la celelalte procese si mecanisme psihologice este mecanismul psihic superior si integrator. fiind innascut si nu implica orientari valorice. orientativ si reglatoriu ce reuneste ansamblul atitudinilorvalori definitoriu pentru profilul psihomoral al personalitatii. originala si irepetabila. 2.Introducere: Personalitatea. 3. . Aceasta latura a personalitatii nu este imuabila si se poate modifica sub actiunea factorilor socio-culturali. Toti oamenii au caracter numai ca este orientat valoric in mod diferit. Puterea caracterului este data de forta convingerilor. Din punct de vedere teoretic. Caracterul este alcatuit din trasaturi care se desfasoara pe un continuum de la pozitiv la negativ. a structurilor psihice si psihosociale care determina o adaptare specifica la mediu.Definitie: Aptitudinile sunt insusiri de ordin instrumental-operational care diferentiaza indivizii intre ei in ce priveste maniera de desfasurare a anumitor activitati si mai ales prin randamentul calitativ si cantitativ iar caracterul este mecanismul integrator-sintetic. in dubla ei ipostaza de realitate si concept ocupa un loc central in psihologie. Daca temperamentul este innascut. Daca temperamentul este neutral. unitara si individualizata a comportamentelor bio-constitutionale. Ea este organizarea superioara a persoanei adica organizarea functionala sintetica. de taria cu care le sustinem.

De asemenea. 4. aptitudinile detin o serie de caracteristici care le individualizeaza fata de celelalte procese psihice. eficienta. . Nu orice insusire psihica este aptitudine ci numai acelea care favorizeaza obtinerea unor rezultate superioare mediei.Comparatie: La o prima comparatie dupa criteriile genezei. Caracterul este dobandit si se formeaza prin modelare socio-culturala pe cand aptitudinile se formeaza la interactiunea dintre ereditate. ale sistemului osteomuscular. drept-nedrept si aptitudinile prin testele psihologice de aptitudini si analiza produselor determinandu-se nivelul de dezvoltare al acestora. Forma superioara de manifestare a aptitudinilor o constituie talentul(combinarea originala a aptitudinilor ce asigura crearea de valori noi) si geniul(nivelul cel mai inalt de dezvoltare al aptitudinilor ce se manifesta prin realizarea unor produse importante pentru societate si cunoastere). Aptitudinile diferentiaza indivizii prin randamentul cantitativ si calitativ. Caracterul este mecansimul integrator-sintetic al personalitatii in timp ce aptitudinile diferentiaza indivizii dupa modul in care realizeaza o activitate si randamentul calitativ si cantitativ. Aptitudinile se deosebesc de alte componente care formeaza latura instrumentaloperationala a personalitatii ca de exemplu deprinderi. Aptitudinile se realizeaza prin procese psihice astfel incat anumite procese. priceperi si cunostinte. Trebuie sa deosebim intre aptitudine ce reprezinta o insusire potentiala si capacitate care presupune consolidarea insusirii prin exercitiu cu cunostinte adecvate. Aptitudinile permit clasificarea indivizilor in raport cu altii care desfasoara aceeasi activitate. din perspectiva randamentului. dar si aprecierea modului in care acestia pot sa realizeze o activitate in functie de cerintele acesteia. mediu si educatie. Ambele laturi ale personalitatii sunt supuse unui proces de valorizare: trasaturile caracteriale sunt apreciate in functie de dihotomia bine-rau. precizie. Ea se refera la particularitatile morfofunctionale ale sistemului fonator. Aptitudinile pot fi evaluate in functie de urmatorii indicatori: volum. structurii si rolului deducem ca atat caracterul cat si aptitudinile sunt doua laturi fundamentale ale personalitatii: caracterul este latura relational-valorica iar aptitudinile reprezinta latura instrumental-operationala. la plasticitatea scoartei etc. Baza ereditara a caracterului o constituie doar capacitatea de raportare la valorile societatii iar in cazul aptitudinilor se constata o baza ereditara cu rol de conditionare si nu de predeterminare. apar ca aptitudini. originalitate. rapiditate.

initiativa si autocontrolul. Deci trasaturile caracteriale pot favoriza sau defavoriza punerea in valoare a aptitudinilor. o personalitate dezechilibrata si ineficienta. ce se aplica intr-un singur domeniu deactivitate si generale. Caracterul are o structura complexa fiind format din trasaturi care exprima ceea ce este constant. Legatura stransa dintre cele doua componente mai este evidentiata in activitatea creatoare. curajul. inerte daca nu intervin trasaturi precum perseverenta. aptitudinile pot fi speciale. Daca relatia este de compatibilitate se formeaza o personalitate echilibrata si eficienta iar daca este de incompatibilitate. Creativitatea. definitoriu pentru personalitate si se exprima prin atitudini-valori. relativ invariabil. afectiva.Relatii: Caracterul. Aptitudinile se clasifica in functie de criteriile structurii si complexitatii in aptitudini simple ce au la baza un singur proces cu calitatile lui si complexe fundamentate pe mai multe procese. oameni fara aptitudini dar cu trasaturi caracteriale pozitive si oameni fara aptitudini si trasaturi caracteriale negative. 5. aplicate in aproape toate domeniile. Atitudinile sunt reactii motorii sau verbale. volitiva. La randul lor. Exista oameni cu aptitudini si trasaturi caracteriale negative.Toate persoanele poseda caracter si aptitudini de aceea nu este corecta afirmatia ca exista persoane lipsite de caracter. caracterul. . La randul sau. ca expresie a interactiunii optime dintre atitudini si aptitudini implica atitudini pozitive fata de o activitate si existenta unor aptitudini la nivel inalt care sa permita obtinerea de produse noi originale. Trasaturile caracteriale reprezinta un factor important in formarea si manifestarea aptitudinilor. Poate exista o legatura stransa intre caracter si aptitudini ce ia forma compatibilitatii sau incompatibilitatii. Ambele laturi ale personalitatii prezinta forme si structuri care le individualizeaza. Aptitudinile ca insusiri potentiale pot ramane in stare latenta iar cele formate. aptitudinile pot modifica atitudinile caracteriale integrandu-se in caracter si devenind mijloace ale actiunii pentru atingerea scopurilor. stabil. fara aptitudini exersate si transformate in capacitati ar ramane suspendat iar actiunile nu s-ar transpune in viata ramanand la nivelul de bune intentii. fermitatea. toti au un caracter dar de orientare valorica diferita. pozitii fata de ceva anume si prezinta patru componente: cognitiva. ca latura relational-valorica a personalitatii interactioneaza cu celelalte laturi influentand si fiind influentat. motivationala. Dupa activitatea dominanta. Aptitudinile sunt prezente la toti indivizii in stare latenta si prin exercitiu si cunostinte se pot transforma in capacitati.

6. . in procesul de formare al relatiilor interpersonale si factor important de integrare in societate.Concluzie: Aptitudinile si caracterul sunt doua laturi indispensabile in afirmarea subiectului uman.De exemplu un elev care isi descopera inclinatia pentru o activitate si obtine rezultate superioare mediei isi creeaza o stare de placere si satisfactie care duce la formarea unei atitudini pozitive si preferentiale fata de activitate.

originalitate. 3. personalitatea este realitatea cea mai complex ape care o studiem cu scopul de a o ameliora.ROLUL SI LOCUL APTITUDINILOR IN SISTEMUL DE PERSONALITATE 1. Trebuie sa deosebim intre aptitudine ce reprezinta o insusire potentiala si capacitate ce presupune consolidarea insusirii prin exercitiu. Aptitudinile se realizeaza prin procese psihice astfel incat anumite procese. este mecanismul psihic superior si integrator. Aptitudinile se deosebesc de alte componente ce alcatuiesc latura instrumentaloperationala a personalitatii cum ar fi: deprinderile. de realitate si concept. eficienta si rapiditate.Introducere: Personalitatea. Psihologia traditionala sustine impartirea personalitatii in 3 laturi: temperament. . 2. a structurilor psihice si psiho-sociale care determina o adaptare specifica la mediu. originala si irepetabila. precizie. Ea este organizarea superioara a persoanei. aptitudini si character. Aptitudinile permit clasificarea indivizilor in raport cu altii care desfasoara aceeasi activitate dar si aprecierea modului in care acestia realizeaza o activitate in functie de cerintele ei. Din punct de vedere practice.Din punct de vedere theoretic. apar ca aptitudini. Aptitudinile diferentiaza indivizii prin randamentul cantitativ si calitativ. Raportata la celelalte procese si mecanisme psihice.Caracteristici: Nu orice insusire psihica este o aptitudine ci doar acelea care permit obtinerea unor rezultate peste medie. adica organizarea functionala. ea este cadrul de referinta pentru definirea sensului si valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice. Ele pot fi evaluate in functie de urmatorii indicatori: volum. iar psihologia contemporana mai adauga inteligenta si creativitatea. in dubla ei ipostaza. priceperile si cunostintele. unitara si individualizata a comportamentelor bio-constitutionale. din perspectiva randamentului. din interactiunea carora rezulta personalitatea unica.Definitie: Aptitudinile sunt insusiri de ordin instrumental-operationale care diferentiaza indivizii intre ei in ce priveste maniera de desfasurare a anumitor activitati si mai ales prin randamentul cantitativ si calitativ. ocupa un loc central in psihologie. sintetica.

aptitudinile se clasifica in: generale si speciale.Clasificare: Aptitudinile se clasifica dupa numeroase criterii printre care: structura si activitatea dominanta.Comparatie: La o prima comparatie dupa criteriile genezei. Spre deosebire de temperament care este o trasatura generala a personalitatii. Aptitudinile simple au la baza un singur proces cu insusirile se calitatile sale ca de exemplu: sensibilitate muzicala. Dupa criteriul activitatii dominante. latura dinamico-energetica. Aptitudinile generale servesc unei categorii mari de activitati de exemplu: inteligenta. In functie de structura aptitudinile pot fi simple si complexe. aptitudinile se formeaza la interactiunea dintre ereditate si factorii de mediu. Aptitudinile speciale se manifesta in cadrul activiatilor cu o arhitectonica functionala complexa. tehnice si sportive. aptitudinile reprezinta latura instrumentaloperationala a personalitatii. aptitudinile sunt valorizate in functie de randamentul calitativ si cantitativ si se manifesta superior la talente si genii. 5. Temperamentul. Spre deosebire de temperament care este innascut si de caracter care este dobandit. In raport cu caracterul care este latura relational-valorica si cu temperamentul. Aptitudinile complexe si bazeaza pe mai multe procese care interactioneaza si se combina original. structurii si rolului descoperim ca aptitudinile alaturi de celelalte laturi este indispensabila tuturor oamenilor.Cele doua forme superioare de manifestare ale aptitudinilor sunt talentul(combinarea originala a aptitudinilor ce asigura realizarea unor valori noi) si geniul(cel mai inalt nivel de dezvoltare al aptitudinilor ce permite realizarea unor produse importante pentru societate si cunoastere). ca de exemplu aptitudinile intelectuale. Acestea pot fi: pedagogice. spiritul de observatie. 4. scolare. adica transformate in capacitati. discriminare senzoriala. aptitudinile particularizeaza si diferentiaza indivizii intre ei manifestandu-se in grade diferite. caracterul si aptitudinile sunt caracteristice tuturor persoanelor putandu-se intalni in stare latenta sau actiualizate. . Ca si caracterul si in opozitie cu temperamentul.

urmarindu-se atingerea performatelor inalte ca de exemplu la sportivi.Cu procesele psihice: Unele aptitudini au la baza un proces iar altele mai multe procese dar nu se identifica cu acestea. De exmplu spiritul de observatie(cu perceptia). . Temperamentul influenteaza indeosebi aptitudinile sportive relationate cu resursele energetice si constitutia fizica. Structurile afective si motivationale stimuleaza. Aptitudinile presupun un inalt nivel de functionalitate al atentiei precum concentrarea. imaginatia creatoare(cu imaginatia). De exmplu. Aptitudinile interactioneaza cu numeroase procese psihice a caror functionalitate depaseste media. Motivatiile complexe ca aspiratiile si idealurile ce reprezinta proiectii ale personalitatii. Conlucrarea proceselor psihice in formarea aptitudinilor isi gasesc expresia in inteligenta ca aptitudine generala ce presupune adaptarea condiutei la situatii problematice. insa le influenteaza in forma si expresivitate. Un proces privit din perspectiva randamentului apare ca aptitudine. Limbajul este presupus si el indeosebi in aptitudinile verbale sau cele verbaleducationale. reprezentare spatiala(cu reprezentarea). Aptitudinile au legaturi stranse cu procesele psihice senzoriale si superioare cand rezultatele depasesc media. influenteaza dezvoltarea aptitudinilor la un nivel inalt ca in cazul geniilor. De exemplu. El nu le predetermina. De asemenea. Ele au rol de model in raport cu aptitudinile. B. Ca insusiri potentiale. derivate din capacitatile innascute ale sistemului nervos si particularitatile analizatorilor sufera influente in ce priveste promptitudinea.6.Cu personalitatea: Temperamentul in raport cu aptitudinile constituie fundamentul pe care acestea se formeaza.Relatii: A. un coleric are predispozitii spre sporturile agresive. distributivitatea ce se constituie in conditii ce favorizeaza randamentul cantitativ si calitativ. Numarul de procese ce stau la baza aptitudinilor determina impartirea acestora in simple si complexe. corectitudinea si precizia miscarilor. aptitudinile se transforma in capacitati prin exercitiu sistematic si voluntar. sustin energetic si driectioneaza formarea si dezvoltarea aptitudinilor. pasiunile ca trairi afective superioare. aptitudinile simple. iar un consideratie si dotarile persoanei in ce priveste aptitudinile facand diferenta intre ceea poate un individ si ceea ce doreste sa faca. Aptitudinile nu s-ar putea dezvolta fara participarea vointei si a calitatilor ei.

Daca relatia este de compatibilitate se formeaza o personalitate echilibrata si eficienta iar daca este de incompatibilitate. Exista oameni cu aptitudini si trasaturi caracteriale negative. . 7. De exemplu un elev care isi descopera inclinatia pentru o activitate si obtine rezultate superioare mediei isi creeaza o stare de placere si satisfactie care duce la formarea unei atitudini pozitive si preferentiale fata de activitate.Aptitudinile complexe si inteligenta nu suporta asemenea influente constatanduse ca geniile si idiotii sunt caracteristici tuturor temperamentelor. De exemplu. in procesul de formare al relatiilor interpersonale si factor important de integrare in societate. alaturi de temperament si caracter sunt trei laturi indispensabile in afirmarea subiectului uman. La randul lor. o personalitate dezechilibrata si ineficienta. temperamentul flegmatic favorizeaza formarea unor aptitudini speciale privind finetea anumitor miscari. aptitudinile pot modifica atitudinile caracteriale integrandu-se in caracter si devenind mijloace ale actiunii pentru atingerea scopurilor. Poate exista o legatura stransa intre caracter si aptitudini ce ia forma compatibilitatii sau incompatibilitatii. La randul lor. Deci trasaturile caracteriale pot favoriza sau defavoriza punerea in valoare a aptitudinilor. temperamentul poate avantaja formarea si manfestarea unor aptitudini cerute de anumite profesii. tind sa accentueze unele trasaturi temperamentale fara sa le modifice profund. oameni fara aptitudini dar cu trasaturi caracteriale pozitive si oameni fara aptitudini si trasaturi caracteriale negative.Concluzie: Aptitudinile. unele aptitudini simple si speciale ce solicita dinamica energetica. Desi nu predetermina caracterul si aptitudinile.

Este o particularitate generala a personalitatii si cuprinde in cadrul fiecarei tipologii un . de realitate si concept. 3. ci mixte. in vorbire si motricitate. ea este cadrul de referinta pentru definirea sensului si valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice. personalitatea este realitatea cea mai complex ape care o studiem cu scopul de a o ameliora. de reactivitate. iar cele predominante dau numele temperamentului. orientativ si reglatoriu ce reuneste ansamblul atitudinilor-valori pentru profilul psiho-moral al personalitatii. de resurse energetice si de tipul de activitatea nervoasa speciala. Psihologia traditionala sustine impartirea personalitatii in 3 laturi: temperament. sintetica. Tempramentul reprezinta fundamentul personalitatii pe care se grefeaza celelalte laturi ale personalitatii carora li se impune dinamism.Definitii: Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii care se manifesta in mod pregnant in conduita. unitara si individualizata a comportamentelor bio-constitutionale. 2. dezirabile sau indezirabile. Nu exista temperamente pure. Din punct de vedere practice.Caracterizare: Temperamentul este latura expresiva a personalitatii deoarece se maifesta in conduita emotionala.Introducere: Personalitatea.ANALIZA COMPARATIVA INTRE TEMPERAMENT SI CARACTER 1. in dubla ei ipostaza. ocupa un loc central in psihologie. cand suporta un process de aplatizare. iar psihologia contemporana mai adauga inteligenta si creativitatea. o persoana prezinta numeroase trasaturi temperamentale care se combina in mod original. Nu exista temperamente bune sau rele. din interactiunea carora rezulta personalitatea unica. Raportata la celelalte procese si mecanisme psihice. Temperamentele nu se supun valorizarii deoarece sunt innascute. este mecanismul psihic superior si integrator. Se evidentiaza la sfarsitul adolescentei si ramane relativ stabil pana la batranete. inca de la nastere. Cunoaste o evolutie in functie de varsta. Termenul temperare vine de la amestec. iar prin character intelegem mecanismul integrator-sintetic. adica organizarea functionala. Ea este organizarea superioara a persoanei. originala si irepetabila.Din punct de vedere theoretic. aptitudini si character. a structurilor psihice si psiho-sociale care determina o adaptare specifica la mediu. Temperamentul este innascut deoarece particularitatile sale tin de structura somatica. expresivitate sau inhibitie.

O tipologie cuprinde caracteristicile temperamentale comune mai multor indivizi. caracterul este in schimb dobandit. Daca temperamentul este innascut. stabil si relative invariabil. Caracterul este alcatuit din trasaturi care se desfasoara pe un continuu de la pozitiv la negative. caracterul este incarcat valoric si descrie profilul psiho-moral al personalitatii. 4. Temperamentul este prima latura care se constituie si reprezinta fundamentul pe care se formeaza celelalte trasaturi. schizotim. mobilitate si echilibru) si distinge intre puternic-echilibrat-mobil (sangvinic).Comparatia: La o prima comparare dupa criteriul genezei. caracterul se supune aprecierii in functie de valori morale antagonice. de constanta si persistenta lor in timp si in imprejurari variate si nu de orienarea lor valorica. Atitudinile sunt reactii motorii sau verbale. fiind innascut. Caracterul are o structura complexa fiind format din trasaturi care exprima ceea ce este constant. folosind criteriile orientarii si nevrozismului disntinge intre introvert-stabil (sangvinic). si caracterului prezinta o serie de caracteristice care il individualizeaza. si nu implica orientari valorice. Puterea caracterului este data de forta convingerilor. extravert-stabil (flegmatic) si extravertinstabil(coleric). structurii si rolului. de taria cu care le sustinem. introvert-instabil (melancolic). somatoton si cerebroton. Kretschmer intre ciclotim. iar caracterul este mecanismul integrator. definitoriu pentru personalitate si care se exprima prin atitudini-valori. formandu-se prin modelare socio-culturala. Dacatemperamentul este neutral. Pavlov adauga criteriul fiziologic si anume propietatile proceselor nervoase (forta.Eysenk si Jung . . iar Sheldon enumera tipul visceroton. Hipocrate si Galenus diferentiau intre tipul sangvinic. flegmatic. Daca temperamentul este innascut. Temperamentul este o particularitate generala a personalitatii. Temperamentele se clasifica dupa criterii biologice si fiziologice si in actualitate dupa criteri pur-psihologice. puternic-echilibrat-inert (flegmatic). Toti oamenii au character numai ca este orientat valoric in mod diferit.numar foarte mare de personae. La randul lui. melancolic si coleric. Caracterul nu este imuabil si se poate modfica sub actiunea factorilor socio-culturali. Ambele laturi ale personalitatii prezinta o serie de forme complexe care le individualizeaza. caracterul se dobandeste prin modelare socio-culturala. iar tipul temperamental reprezinta prototipul tipologiei ce intruneste cele mai evidente trasaturi. descoperim ca temperamentul si caracterul sunt doua laturi fundamentale ale personalitatii: temperamentul este latura dinamico-energetica si caracterul este latura relational-valorica. printer care si cele caracteriale. Spre deosebire de temperament care este neutral din punct de vedere valoric. puternic-neechilibrat-excitabilmobil(coleric) si slab-neechilibrat-inert (melancolic). vascos si displastic. ambele laturi fiind caracteristice ale tuturor personalitatilor.

In schimb caracterul este instanta de control si valorificare a temperamentului. Pentru a forma trasaturi caracteriale precum punctualitatea. iar o persoana pasiva sa fie mai active. . Temperamentul trebuie luat instapanire deoarece nu exista scuze pentru manifestarile agresive ale unui temperament volcanic. 5. componenta motivationala si componenta voluntara.pozitii face de ceva si au 4 componente: componenta cognitiva.Interactiunea: Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii. trebuie tinut cont de temperament: se formeaza mai usor la flegmatic in raport cu colericul.Concluzia: Temperamentul si caracterul sunt doua laturi indispensabile ce au un rol important in afirmarea subiectului uman in integrarea acestuia in societate si in formarea relatiilor interpersonale. perseverenta sau spiritual de ordine. trasaturile temperamentale si cele caracteriale se confrunta. poate fii educate sa-si stapaneasca pornirile. 6. interactioneaza cu aptitudinile si cu caracterul influentand si fiind influentat. temperamentul le precede pe celelalte dar nu le predetermine in continutul ei doar isi pune amprenta specifica in continut in ceea ce priveste expresivitatea si forma lor. responsabilitatea. el poate fii influentat in forma de manifestare prin intermediul trasaturilor moral-valorice: o persoana colerica exploziva. componenta afectiva. Temperamentul si caracterul influenteaza formarea aptitudinilor simple si complexe. Desi temperamentul este innascut. Fiind innascut. In plan superficial. Psihologia genetica sustine legatura stransa dintre cele doua laturi care trebuie tinute in vedere in procesul educativ. Caracterul nu suporta influente din partea temperamentului putandus-se vorbi cel mult decat o “pata de culoare”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful