LISE BOURBEAU

Cere
~

rani
,

care nfl' l"9'iedtca .

sanOl:"!. , ~ lnsInt
, trdM.re

.& ~

© Copyright 2000, Lise Bourbeau

Les 5 blessures qui empechent d'etre sot-mime Multurnin

Le multurnesc din toata inima miilor de persoane cu care am

lucrat timp de ani de zile, ma§ti ar 6 fost imposibile. Editor: Clara T onra' ': ' Traducere: Doina~ghel Coperta si tehnoredactare: Magda Capraru

am de care cercetarile

mele despre rani §i

De asemenea Ie multumesc celor care au urmat formarea "Tehnici eficiente in Relatia de Ajutorarea", Datorita capacitatil lor de a se destainui in totalitate, documentarea pentru aceasta carte a fost .mult imbogatita. Multumirt calduroase celor din echipa Asculta-fi corpul, care au participat la cercetarile mele §i care mi-au fumizat mai _rnulte elemente din aceasta carte. Datorita voua, tuturor, eu continm sa-mi cultiv pasiunea pentru cercetare §isa elaborez noi sinteze. In incheiere, multumiri speciale celor care au contribuit direct la scrierea acestei carti, tncepand cu sotul meu, Jacques, care prin prezenta lui a tacut sa treaca mai usor timpul petrecut cu scrierea acestei carti, apoi Monica Bourbeau Shields, Odette Pelletier, Micheline St-Jacques, Nathalie Raymond, Edith Paul §i Michele Derudder, ce au intreprins 0 munca deosebita 'pentru corectura manuscrisului §i,lui Claudie Ogier §i Eliza Palazzo, cele care au realizat ilustratiile,

BOURBEAU, LISE. Cele cinci mu care ne Impiedica sl6m noi ~ine / Lise Bourbeau; trad.: Doina Anghel- Ed. a 3-a. - Bucuresti : Ascendent, 2009 ISBN 978-973-1859-34-7 I.Anghel, Doina (trad.) 159.923.2
Toate drepturile apartin Editurii Ascendent Reproducerea integrala sau partiala, sub orice forma. a textului din aceasta carte este posibila doar cu acordul scris al Editurii Ascendent. Copyright@2009 Editura Ascendent www.edituraascendent.ro E-matl: office@editura ascendent.ro

PreJata
CUPRINS
Redactarea acestei carp a fost posibila datorita perseverentei a numerosi cercetatori, care, asemeni mie, nu au ezitat in a face publice rezultatele cercetarilor lor, in ciuda scepticismului ~i a controverselor starnite de catre acestea. De altfel, cercetatorii stiu ca, in general vor fl criticati, la fel ~i publicatiile lor ~i se pregatesc sa traiasca cu aceasta adversitate. Ceea ce Ii motiveaza este dorinta lor de a favoriza evolutia omului ~icei care Ie accepta descoperirile. Printre cercetatori, primul caruia tin sa-i multumesc este psihiatrul austriac SIGMUND FREUD, pentru monumentala sa descoperire a inconstientului sipentru faptul ca a tndraznit sa aflrme ca 6zicul poate avea 0 legatura cu dimensiunile emotionala ~imentala ale flintei umane. Multumirile mele se adreseaza ~i unuia dintre elevii lui Freud, WILHELM REICH, care, dupa parerea mea, a fost marele precursor al metaflzicii. EI a fost prirnul care a stabilit cu adevarat legatura intre psihologie ~i ziologie, demostrand ca, nevrozrele afecteaza nu numai 6 mentalul, ci ~icorpul flzie. 10 continuare, multumesc psihiatnlor JOHN C. PIERRAKOS ~i ALEXANDER LOWEN, amandoi elevi ai lui Wilhelm Reich, eel care au deflnit bioenergia, demonstrand importanta impbcaru emotiilor ~i a gandirii in vointa de a vindeca trupul In special datorita operei lui John Pierrakos ~i a partenerei sale, Eva Brooks am reusit sa reahzez sinteza pe care 0 Yeti descoperi in aceasta carte. Dupa un stagiu foarte mteresant la care am participat in 1992, cu BARRY WALKER, un elev al lui John Pierrakos, am observat $i am cercetat cu asiduitate pentru a ajunge la 0 sinteza a celor cinci rani ~ia mastilor care Ie lnsotesc, De altfe~ tot ceea ce este cuprins in aceasta carte a constituit obiectul a numeroase verificari, lncepand din 1992, prin intermediul a mii de persoane care au
5

Prefata ~ Formarea ranilor ~ia mastilor Respingerea ~ Abandonul Umilirea, Tradarea Nedreptatea ~ ~ ~ ~ ~~ ~ ~~

~

~ :

~ ~

~~ ..5 7 17' 3~

~ ; ~ ~ ~ ~ ~~.~ ~ , ~..~ ,

~

5c 7~ ~
10f

Vindecarea ranilor ~i transformarea m~tilor

129

in culpabilitate. va aminti de acest lucru mai tarziu. Dupa cum ti-ai dat seama. De altfel. Omul i~i doreste sa traiasca intr-un mod din ce in ce mai inteligent Atunci cand i~i da seama ca 0 experienta provoaca niste consecinte daunatoare. oamenii i~i atrag tara tncetare circumstantele ~i persoanele care li fac sa retraiasca aceeasi experienta. precizez acest lucru. eu fac 0 distinctie clara lntre sentiment ~i inteligenta.. Tot ceea ce hotaram sau nu. feridre.mai ales. in loc sa-~i repro~eze ceva sau sa fie ranchiunos pe cineva. Unii dintre ei.\EUL T~U SUPERIO~ la flinta ta adevarata. Lise Bourbeau Capitolul l Formarea riinilor 5i a mii#ilor urmeaza cu aceeasi Cand un copil se naste. dar te invit. care ip cunoaste adevaratele nevoi. continui sa folosesc cuvantul DUMNEZEu. Daca citesti pentru prima oara una dintre clrtile mele. Continutul cartii se adreseaza atat genului masculin clt ~i celui feminin Atunci cand nu este cazul. continui sa te tutuiesc ~i in aceasta carte. $i tti reamintesc ca. acel EU. ceea ce gandim sau simtim va avea anumite consecinte. ca motivul pentru care se lncarneaza este acela de a fi el insusi. teama. va r~i 6 7 . trebuie sa se reincarneze 0 data sau de mai multe ori pentru a ajunge sa tl accepte in totalitate. bunastare ~i bucurie. sau in cadrul atelierelor pe care Ie conduc. De exemplu. regret sau orice alta forma de non-acceptare. venind pe lume: aceea de a trai 0 serie de experiente pana cand ajungem sa Ie acceptam ~isa ne iubim pe noi lnsine trecand prin ele. inainte sa 0 respingi ~i. nu numai ca experimenteaza acelasi tip de eveniment de mai multe ori pe parcursul unei vieti. pentru a descoperi ca nu a fost 0 miscare inteligenta pentru el. sau intre a stap~i ceva sia controla ceva Sensul pe care iI atribui acestor cuvinte este explicat In celelalte carp ale mele. Iar singurul mod de a afla acest lucru este sa devenim constienti de consecintele acelei experiente. sutletul lui a ales dinainte familia ~imediul in care se va naste. asa cum a~ fllcut-o ~iln celelalte scrieri ale mele. Este yorba mai degraba de a ne acorda noua lnsine dreptul de a experimenta ~i de a invata prin intermediul a ceea ce traim. el stie. precum ~idin exemple extrase din viata mea personals. pace. in adancul lui. cititorule. ceea ce spunem sau nu ~i la fel. ceea ce facem sau nu. trecand print-o serie de experiente. pentru a trai in iubire. se poate lntampla ca anumite ~xpresii sa te uimeasca foarte tare.participat la stagiile mele. sa veritici sinteza pe care am propus-o. sa 0 experimentezi pentru a afla daca iti poate fi de folos in lmbuntatirea calitapi propriei tale vieti. atund cand folosesccuvantul DUMNEZEU. trebuie sa accepte pur ~i simplu faptul ca a ales acea experienta (chiar inconstient). dar mai mult. intre Mjntelectuanfd»~i Minteligenta·. fac referire 1. " A accepta 0 experienta nu tnseamna ca acea experie~tii este preferata noastra sau ca suntem de acord cu ea. sanatate. Top avem aceeasi misiune. In acelasi timp. Cudrag.si nu ~ti familiarizat cu cursul ASCULTA-TI CORPUJ. Ip doresc sa te descoperi in capitolele ce placere cu care eu mi-am impart~it descoperirile. annonie. Trebuie sa invatam mai ales ce anume este benefic pentru noi §i ce anume nu este bun. Atata timp cat 0 experienta este triiita in non-acceptare.. Nu exista nici 0 dovada ~tiinWka pentru ceea ce se aflrma in aceasta carte. Din contra. cu un scop foarte precis. adica fiind judecata. Astfel putem sa traim 0 experienta in acceptare.

cu tot bagajul adunat in memoria sa de suflet Inainte de a ne naste. in anumite momente ale vietii lor. Ego-ul nostru lncearca astfel sa gasesca 0 modalitate rapida de a lasa de 0 parte situatiile neplacute. Doar atunci cand corpul nostru mental. spiritul nostru va fi pe deplin fericit Tot ceea ce traim in non-acceptare se acumuleaza la nivelul sufletului. in a-siacorda dreptul de a avea resentimente fata de tatal ei ~ apoi de a se ierta pentru faptul de a-i purtat pica. Acesta. nerezolvat". Oare de ce nu lntelegem de la inceput? Din cauza ego-ului nostru. care ne pot produce foarte mult rau. 0 luati de la capat Trebuie sa iti acorzi dreptul de a repeta de mai multe ori aceeasi gre~eala sau experienta neplacuta.Exista 0 diferenta intre a accepta o experienta ~ia se accepta pe sine lnsusi. cu atat lncercam mai mult sa Ie diminuam. atunci cand. alimentat de convingerile noastre. Acest lucru insemna "a accepta doar experienta". poti sa te sprijini pe DUMNEZEUL tau interior care este omniscient (EI stie tot). vie in tine. Nu trebuie sa existe nici 0 judecata asupra tatalui ei sau asupra ei in~. sau fara sa ne fi acordat dreptul de a-i fi purtat pica celuilalt. Pentru a te ajuta. la randul ei. Cu cat aceste maniere de a gandi sau convingeri ne fac rau. Mai exista ~i 0 alta modalitate de a sti daca acea experienta a fost rezolvata ~i traita intr- adevar in acceptare: persoana pe care 0 va respinge nu 0 va detesta. De exemplu. pentru a deveni stapanl pe propria existenta. Actioneaza astfel incat te orienteaza spre persoanele ~i spre situatiile care iti sunt necesare pentru a creste ~i a evolua. emotional ~i fizic va asculta de DUMNEZEUL interior. respectiv ceea care apartine intelectului." Aceasta acceptare este greu de facut. sau de a fi inca resentimentari. omniprezent (EI este peste tot) ~i omnipotent (EI este atotputernlc). nemuritor fund. mai ales daca nu au mai fost tratate inca din vietile anterioare. ~i repet: Oeste important sa facem diferenta intre a accepta experienta ~ia se accepta pe sine. Depinde de fiecare dintre noi sa hotaram sa ne luam viata in propriile maini. sa ne faca sa credem ca am incheiat 0 situatie. cu multa compasiune ~i tntelegere. la randul ei. Dar a face fata acestor lucruri necesita mult curaj deoarece in mod inevitabil se vor atinge vechile rani. ne hotaram ce anume dorim sa reparam in timpul urmatoarei incarnari:Aceasta decizie ~i tot ceea ce am acumulat in trecut. T oti avem numeroase convingeri care ne lmpiedica sa fun ceea ce vrem sa fun. va fi plina de compasiune. De abia pe parcursul vietii ne vom da seama treptat de planul nostru de viata ~ide ce anume trebuie sa reparam. Ni se tntampla deseori sa spunem: "Da. inainte de a ajunge sa ai vointa ~i curajul necesare pentru a te schimba. in cazul acestei tinere. conform planului de viata ales inainte de a te fi nascut. Iar aceasta putere este mereu prezenta. chiar daca va spuneti: "Nu mai vreau sa traiesc asa". revine mereu. acea persoana te acud la randul el. 9 n n 8 . Ajungem chlar sa credem ca nu ne apartin noua. deoarece acesta dorea sa aiba un baiat. Ti-ai dat seama pana acum ca atunci cand acuzi pe cineva de ceva. nu sunt inregistrate in memoria noastra constienta. stiind ca tuturor oamenilor Ii se poate lntampla sa respinga 0 alta persoana. Atund cand fac aluzie la ceva "neincheiat. Iar a reusi sa Ie echilibram lnseamna a ne incarna de rnai multe ori. Se intampla sa acceptam 0 situatie sau 0 persoana lara sa ne fi iertat pe noi insine. inteleg de ce celalalt a actionat asa". tfu-a sa se acuze. va respinge pe cineva. pentru a nu fi necesar sa ne privim pe noi lnsine ~isa ne iertam. Sa nu lasi ego-ul sa-ti joace feste. prin toate mijloacele.fac referire la 0 expenenta traita in non-acceptarea sinelui. Acceptarea de sine. deoarece ego-ul nostru nu vrea sa accepte faptul ca toate experientele diticile pe care le traim au ca unic scop sa ne arate ca ~inoi ne purtam in acelasi fel ca ~i ceilalti. de acelasi lucru? De aceea este atat de important sa inveti sa te cunosti sa te accepti cat rnai mult posibil Acest lucru ne ajuta sa trairn din ce in ce mai putlne situatii dureroase. 0 tanara care a fost respinsa de catre tatal ei. ci ~i ea. ci doar compasiune ~ intelegere pentru acea parte care sufera in flecare dintre ei. in loc sa Iasam ego-ul fiecaruia sa ne controleze viata. Ea va sti ca acea experienta s-a Incheiat in totalitate. sub diverse forme umane.reamintesc ca. In acest caz. a accepta experienta insemna a-i da tatalui ei dreptul de a-si dorit un baiat ~i de a 0 respinge pe mca lui. ego-ul care incearca adesea. Cu cat suferi mai mult intr-o situatie sau cu 0 persoana. fata de ea tnsasi. cu atat mai de departe provine acea problema. consta.

Multe persoane vor ramane inchistate in cea dea treia etapa pe toata durata vietii. Un copil care se agita in mod natural.Aceste mltti sunt in numh" de cind ~i corespund cel~r cind r'-t\i. Dispunandu-le alttel. nevoilor 6intei noastre. a treia etapa. acest tip d~ copil nu existaaproape deloc. ca maioritatea copiilor tree prin urmatoare]e patru etape: Dupa ce a cunoscut bucuria de a fi el tnsusi. pe de 0 parte. sa ne conduca viata. copilul. deoarece te concentrezi mai ales pe nevoile sufletului tau. in a patra etapa. in ordine cronologica] adici in ordinea in care flecare dintre ele apare in viata noastra: .pe de alta parte. intreaga noastra rurita se simte tradata. ceea ce inca nu am vrut sa rezolvam. Urmeaza apoi perioadade criza ~i cea de revolts. la putin timp dupa nastere. iInportante. va cunoaste durerea provocata de faptul ca nu are dreptul de a actiona mereu asa.·Chiar lnainte de a te. de noi insine ~i de ceilalti. Cu toate acestea. personalitatea ta etc. Sunt nwnite •crizele copilariei" sau apoi. "crizele adolescentei". obtinem TRAHI (fi.l<inga ranile pe care incearca sa Ie ascunda: 11 . copilul se resemneaza ~iajunge sa-si creeze 0 nona personalitate pentru a deveni ceea ce vor ceilalti sa devina. Acest lucru explici de ce.naste. dar cu siguranta nu constituie ceva flresc. pentru a-si micsora suterinta. trecand astfel in cea de a doua etapa. Nu mai suntem credlnciosi DUMNEZEULUI nostru interior. cu fortele tale. nu este bine. Top avem astfel de nevoi. in general. Ajungem astfella concluzia ca.. in prima etapa a vietii. triite de 6in\a umanL In timpul numerosilor anid~ s!Udi~ am ajuns la concluzia ca toate suferintele oamenilor pot concentrate in dnci rani Le mentionez aid. DUMNEZEUL tau interior iti atrage sufletul spre mediul ~i familia de care vei avea nevoie in viitoarea ta viata. care vrea sa te accepti cu calitatile tale. astfel potf memorate mai usor.adoda' etapl. Inlocuirea ranilor ~ mastile este consecinta faptului ca vrem sa ascundem. dorintele tale. de ceea ce nu ai reusit inca sa traie~ti in iubire ~i acceptare in vietile tale anterioare ~i. a RESPINGERE ABANDON ~·'tfivUL1ltE. Aceste ascunzisuri sunt 0 forma de tradare. parinpi ~i copiiiau. slabldunile tale. de fiecare data cand una dintre aceste ranise reactiveaza. Care sunt aceste mfl§ti? Le-am notat mai jos. In timpul celei de a treia ~i celei de a patra etape ne cream mai multe masti (noi personalitati) pe care Ie folosim pentru a ne apara 10 hrip6tfiWt suferlriteiff~te pttplfairsul celei d~.furiosi sau in situatii de criza. Ant observat in schirnb. nu mai e§ti constient de tot acel trecut. nu este cored Este 0 descoperire dureroasa ce provoaca mai ales copilului. . Poate au devenit cevanormal pentru oameni. adica vor fi mereu in reactiune. accese de furie. aceleasi rani de vindecat Cand te nasti. TRADARE RESPINGERE ABANDON UMlLlRE (tnfrancezi1:HUMILIATION) NEDREPTATE (rn jrancezi1:JNJUSTICE) Acest acrostih evidentiaza faptul ca. Aceasta atractie magnetica ~i aceste obiective sunt determinate. acest lucru deranjeaza lumea adultilor sau pe cea a apropiatilor nostri. de ceea ce viitorii tai parinp au de incheiat prin intermediul unui copil ca tine. ne dam seama ca atunci cand vrem sa fim noi lnsine. TRADARE NEDREPTATE acrostihul l'RADAT).care are dreptul de a fi el insusi nu face genul acesta de crize. Dupa aceea. deoarece ne lasatrt ego-ul cu convingerile ~itemenle lui. Aceste crize devin atat de frecvente incat ajungem sa credem ci sunt norrnale. care este echilibrat si. a fi natural. cu defectele tale. Din nefericire.

pentru a vedea mai dar felul in . La majoritatea dintre ei. in i~ti~ea sa exterioara Mi se pune adesea intrebarea daca pot S detectate ramie la copiii rnici. adica va adopta comportamentul unei persoane rigide. care au. . Cu cat rana este mai importanta. situatiile ~ipersoanele vor incepe sa se transforme. de fapt. Este una dintre modalltatile lui de a ne pacall.T oate aceste rani ~i aceste ma~ti vor S expllcate in detallu in capitolele urrnatoare. cand. ego-ul nostru este eel care vrea sa creada ca celalalt este raspunzator. cu atat se repeta mai mult aceeasi experienta. In timp ce. asttel. ~titi ca. in realltate. lar celalalt nu este. 0 sa ilustrez printr-un exemplu. Sa ne intoarcem la exemplul cu rana de la mana. Ai crezut ca ~clnd asttel. pentru a nu se mai vedea Acel pansament este echivalentul mastii. ' In urmatoarele capitole Yeti descoperi cum puteti sa va recunoasteti propriile masti. nu e cu nirnic mai adevarat decat atunci cand il acuzam pe celalalt. este din cauza faptuluid tu esti eel care a hotarat sa nu-si ingrijeasca rana. Corpul este atat de intellgent. in cazul in care 0 persoana traieste 0 nedreptate in urma unui eveniment. In ultimul capitol voi vorbi despre comportamentele noi pe care Ie putem adopta pentru a vindeca aceste rani neglljate pana acum ~iastfel. in mod natural 13 . abandonati. Crezi ca tntr-adevar. pe 'care 0 lgnori ~i pe care nu ai ingrijit-o cum trebuia. dar ego-ul. in momentul in care scriu aceste randun. iar tu tipi: "Au!Ma doarel'. cu cat acuzam mai mult (pe sine sau pe ceilalti). de Secare data cand ne simtim raniti. sa lncetam sa mai suferim. sau tratati lntrun mod injust. Eu personal rna amuz observandu-i pe cei ~pte nepotei ai mei. Ranile usor de reperat la aceasta varsta pot indica 0 rana mai importanta In schimb. cu un caracter care ii este propriu. DUMNEZEUL nostru interior este eel care tl foloseste pentru a ne vorbi. sau cand ii este teams de a S judecata ca fund incorecta. va purta masca ei de rigid. vei putea pretinde ca nu esti ranit. care rana ~i masca ce ii corespunde. sunt vizibile in morfologia unei persoane. aceasta este solutia? Binelnteles ca nu! ~tim cu totii lucrul acesta. cu dragoste. urniliti. el. suferi atunci clnd cineva te atinge pe mana. In realitate. in viata nu exista persoane vinovate: ci doar persoane suferinde. atund cand cineva te atinge pe mana. inclt gase~te intotdeauna un mijloc de a ne arata ce anume avem de rezolvat. faptul ca trupul lor de adult indica rani diferite de cele pe care Ie vedeam atunci cand erau copii sau adolescenti. cu atat vom suferi mai mult. Acum stiu ca. Rana interioara poate S comparata cu 0 rana Szica pe care 0 ai pe mana de mult timp. daca privim cu compasiune partea umana care sufera. Mastile pe care Ie cream pentru a ne apara. nu il stie. precum ~ipe cele ale celorlalti. intre sapte luni ~i noua ani. tradati. sau cand se judeca pe sine ca Sind nedreapta. and cineva te ia de mana. Purtaln 0 masca doar atunci cand vrem sa ne protejim. hotaram ca-noi sun tern cei vinovati. poti sa-ti lmaginezi clt de 12 surprins este celalalt Oare chiar a vrut sa te raneasca? Nu. Sa presupunem ca acea leziune te doare foarte tare. Acuzarea nu serveste declt la nefericirea oamenilor. In realitate.deoarece daca. dat Sind ca s-au dezvoltat numeroase convingeri care vor influenta atitudinea interioara ~i comportarnentele acelei persoane. lar schimbarea mastilor ce ascund aceste rani se va face. sunt legate una de alta. lncercam sa gasim un vinovat Cateodata. evenimentele. Ai preferat sa 0 bandajezi. ceea ce ne va obllga sa purtam mai des aceste ma~ti. 0 masca reprezinta un tip de personalltate. responsabil de durerea ta ' Este la fel pentru toate ranile. Importanta ma~tii este creata in functie de intensitatea ranii. Practic. chiar daca rana este protejata de pansament. Sunt foarte multe situatiile in care credem ca suntem respinsi. De exernplu. pot sa incep sa vad ranile plecand de la aparenta Szica. am observat la doi dintre cei trei copii ai mei.

in generaL negarea. Fiecare dintre aceste cuvinte folosite pentru a descrie tipurile este necesar pentru a de6nicaracterul dominant al unei persoane.posibil §icorpuI vostru. este tnceputul procesului de vindecare. Se reglsesc aici urmatoarele opt tipuri de caractere: pasionalul. este important sa nu ne agatam de cuvintele folosite pentru a exprima ranile sau m3_§tile. colericul. In cartea de fata nu voi explica mai mult ego-uI. atunci clod va deranjeazii un comportament aI cuiva. conceputa de catre psihologul Gerard Heymans.deoarece este hranlt cu aceste convingeri ~i prin ele supravtetuieste. Cineva poate fl respins §isa traiasca o nedreptate. puteti sa aveti 0 reactiela descrierea m3_§tii e care 0 creati pentru a evita p suferinta Este vorbadespre 0 rezistentafoarteurnanasi naturalii. iar dupa aceea.pentruflecare rana. veti deveni mai toleranti §i va va fl mai usor sa-i priviti pe ceilalti cu dragoste. in consednta atitudinea voastra se va schimba §i. in urmlcu aproape 0 suta de ani. Arnintip-va ca. Sa loom exemplul unui adolescent care ate comportamentul de "dur". flegmaticul.destul de populara §i azi. dupa ee dtiti descrierea comportamentului §i atitudinea m3_§tii. Oricum pentru a vedea acest lucru este nevoie de capva ani. Descrierea comportamentului ~i a atitudinilor legate de diferitele rani. iar acesta nu i§ipropunesd Ie trtIature sau sa Ie inlocuiasca pe cele realizate in trecut Una dintre aeeste teorii. am veriflcat ipoteza cu mii de persoane. iar aces tea au conflrmat. Cele cind caractere descrise in aceasta carte pot avea asemanarl cu cele descrise in a1te studii de caractere. Dar se intampla foarte rar ca 0 singura persoana sa aiba toate cele cinci ram. Se poate sa reactionati §i sa nu flp de acord.In plus. deoarece acesta se transforma intotdeauna mai lent din cauza materiei din care e construit. Cand veti cunoaste descrierea flecarel rani In parte §i caracteristicile ei. afland ca persoanele suferind de 0 anumita rana. Este posibil ca. Cand descoperim ca se poartii astfel pentru a-si masca vulnerabilitatea ~ tearna. relatia cu el se va schimba. altcineva poate 6 tradat §i traieste acest lucru ca pe 0 respingere. Acordati-vasutlcient de mult timp. sa va recunoasteti in flecare dintre ele.impresia ca ne tatelegeam eel mai bine dnd eramadolescenn. detaliat In cartile ASCULT A. Punand in practica metodele de vindecare sugerate in ultimul capitol aI clrtfi. deoarece am vorbit despre asta. masca este cea care va face sa reactionati. este lnca. mastile pe care Ie-am creat pentru a ne proteja nu sunt permanente. in loe sa ne 6e tearnii ~ sa-i vedem doar defectele. Fiecare dintre aceste studii este diferit. in urma unei 15 .la feI ca toate persoanele din jurul vostru. Este incurajator sa §tim ca. este eel cu careavem eele mai multe situatii de tncheiat Este greu de acceptat ideea ca suntem resentimentari exact fata de panntele pe care iI iublm rnai mult. Atunci cand Heymans foloseste termenul "pasional" pentru a descrie un tip de caracter. lar prima reactia in fata acestei afirma~i este. chiar daca ne nastem cu anurnite rani ce trebuie vindecate. faptul ca acea persoana poarta 0 mascl pentrua nu suferi? Tindnd cont de acest aspect.deoarece corpul reflecta fidel ceea ce se intampla in interiorul _ nostru. Nu va linisteste gindul ca. . nu trebuie sane agatam de sensulliteral aI cuvmtelor. rani ce sunt frecvent activate prin reactiile pe care Ie avem to fata celorlalti §i a situatiilor din jurul nostru. au 0 reactie legata de relatia cu unul dintre parinti Inainte de a ajunge la aceasta concluzie. altdneva poate 6 abandonarsi se simte wnilit etc. Repet. Estemult mai diflcil sa ne recunoastem la nivel emotional sau mental Amintiti-va ca ego-ul nostru nu vrea sa ne descoperim toate convingerile. iar apoi suntem pregatip sa facem fata realitatii. 14 Repet §i acum ceea ce spun 1n flecareatelier pe care iI coordonez: phintele cu care aveam . daca intr-adevar era asa. Ne pastriim calmul §i chiar putem sa-i remarclm calitaple. apaticul §i amorful. De aceea esteimportant sa retinem descrierea fizicii. Corpurile noastre mai subtile (eel emotional §i eel mental) au nevoie de mai putin timp pentru a se schimba. poate sa vi se para negativii. nici periculos. inainte de a constata rezultatele vizibile in corpul flzic. eel mai bun priaen pe care tl ai pe Pdmdnt §i Asculta-fi iar corpu!!. sanguinul.TI eORPUL. furia. atundclnd nu sunteti voi 10§iva. Recunoscand una dintre ranilevoastre. asta indica. pentru ca vom ~ ca el nu este nici dur. veti vedea cum m~e se micsoreaza treptat. nervosul sentimentalul. asta nu insemna ca celelalte tipuri nu triiiesc pasiunea in viata lor. va fl mult mai clar pentru voi.

iar apoi sa legati capitolele care va descriu eel mai bine atitudinea ~i. va sugerez sa notati tot ceea ce credeti ca va corespunde. Hotararea de a face acea calatorie poate 6luata in cateva minute. iar acest lueru ne va face sa mai fericiti. FIZICUL FUGARULUI (Rana de respingere) 16 1. In timpullecturii urmatoarelor cinci capitole. este foarte usor sa-p doresn (emotional) ~isa-p imaginezi (mental) ci vei vizita 0 tara straina. economisirea banilor etc. Capitolul2 Respingerea o am !. ilililti~rea 6zica. cu toate paqile corpului. Ceea ce este important este sa continuant sa lucram la transform area interioara. De exemplu. Paceti fotograili cu plan uri diferite. Este adevarat ca anumite persoane se schimba mai repede decat altele asa cum anumite persoane i~ipotconcretiza 0 calatorie mai repede declt altele. coneretizarea acestui proiect in lumea 6zici va dura mult maimult. Dar inainte de a planillca totul.hotarari luate in profunzime ~i cu dragoste.mai ales. . modalitate efldenta de a veri6ca transtormarile voastre 6zice consta in a va fotogra6a in 6ecare an. pentru a vede dar detaliile. organizarea.

A abandona pe cineva lnseamna a te tndeparta de el pentru altceva. Este un corp care' nu vrea sa ocupe prea mult spatlu. imaginea fugarului care va Incerca toata viata Sa nu foloseasca prea mult spatiu. Exista.adica. printr-un corp jugar.lp~area fizica. bebelusul va trai sigur 0 rana de respingere. sau pentru altcineva. De exemplu. gleznele mult mai subtiri decat pulpele. cum se spune. dar acesta se simte respins. daca nu a-reusit sa fie bine. este prima care se manifesta. Un exemplu elocvent este eel al noului nascut care nu este de sexul dorit de parinp. de exemplu fesele. a evacua.pentru a desemna persoana care sufera de 0 rana de respingere. Dintre cele cinci rani. inca lnainte de a ne naste. voi folosi termenul de jugar. caracterul dezvoltat pentru a evita suferinta provocata de rana de respingere. se vedea ca mnd foarte mica in pantecele 18 mamei. unde ocupa foarte putin loc si era adesea intuneric. incepe sa-si creeze 0 masca de FUGAR. in timp ce. Din momentul in care bebelusul incepe sa se simta respins. 0 rana se poate reactiva foarte usor. tncepand de acum. binelnteles si alte motive pentru care un parinte respinge un copil. Dictionarul da mai multe definitii. barbia. Mai multor persoane Ie este greu sa faca diferenta intre respingere ~iabandon. in ciuda respingerii. in timp ce a resplnge pe cineva. a nu vrea sa-l ailanga tine sau in viata tao Cel care respinge foloseste expresia "nu vreau". a expulza.ltrul rami sale ~ise simte respinsa chiar ~iatunci cand nu este. Aceasta masca se poate recunoaste in inF. Incomplet. Daca sufletul acelui bebelus nu a rezolvat sentimentul de respingere. Exista de asemenea 19 . Persoana care se . Atunci cand avem impresia ca aproape nu exista carne pe oase. Atata timp cat nu este vindecata. am observat ca. sa ramana el lnsusi. Sufletul care se tntoarce pe pamant pentru a vindeca acea rana. inseamna a-l lnlatura.la care am asistat. Umerii li sunt aplecati inainte iar bratele sunt adesea lipite de corp. din care parca ar lipsi 0 bucata. De asemenea. incomplet. a pieptului. partea dreapta a corpului sau a fetet poate n foarte diferita de partea stanga Sunt lucruri care se vad foarte usor. Un corp fragmentat. Se tntampla adesea ca parintele sa nu aiba intentia de a-si respinge copilul. Respingerea este orana foarte profunda. Fugarnl este 0 persoana care se lndoieste de dreptul ei la existenta si care lasa impresia ca nu s-a tncarnat in totalitate. traieste in respingere inca de la nastere. putem sa spunem ca acea rana de respingere este inca foarte mare. ca pielea pare lipita de oase. a nu adrnite ceva.simte respinsa nu este obiectiva. persoana care avea 0 ran a de respingere. pana la sfar~itul cartii. sau 0 adancitura in zona spatelui. a lndeparta refuzand ceva. in orice circumstanta: in urma unui repros sau din cauza nerabdarii sau a furiei unuia dintre parinti. cel care abandoneaza spune mai degraba "Nu pot". Acest luCIDexplica aparenta unui corp adesea fragmentat. a pantecelui. sau senzatia ca parttle corpului nu se potrivesc.Arnintiti-va case tntampla foarte rar sa intaInim pe cineva care sa aiba cele doua paTtiidentice. Sa luam exemplul copilului nedorit eel care ajunge. san ii. inseamna 0 parte a corpului in care ai impresia ca lipseste 0 bucata.Haideti sa vedem Impreuna ce insemna cuvantul "respingere" sau "a respinge". Datorita numeroaselor regresii in stare fetala. a impinge. ideea de corp fragmentat se poate manifesta ~i prin nonconcordanta dintre partea superioara si partea inferioara a corpului. adica un corp sau 0 parte a corpului care pare ca vrea sa dispara Corpul este lngust ~i contractat. cu ochiul liber. intoleranta. Acest lucru mi-a confirmat ideea ca aceasta masca a jugarulu~ poate sainceapa sa fle conturata. iar uneori chiar inainte de a se naste. apare foarte devreme in viata unei persoane. sau sa nu ne prea prezent sau prea vizibil lntr-un grup.deoarece eel care sufera din cauza ei se simte respins in mnta lui ~imai ales in dreptul sau de a exista. prin "accident". dar ceea ce este important aici consta in con~tientizarea faptului ca doar sufletele ce au nevoie sa traiasca aceasta experienta vor f atrase spre parinp care i~iresping copilul. Ea [nterpreteaza incidentele prin 6. Va atrag atentia. Dec! nu va n necesar sa masuram pentru a vedea cacele doua parti nu sunt la fel. Se poate spune ca un corp este contractat atunci cand avem impresia ca acea persoana se pliaza in ea insa~i. Aceasta masca a fugarului este noua personalitate. ceea ce il face sa poata sa dispara mai usor. ca.

se poate Intampla sa avem impresia ca vedem 0 masca. sufletul a ales deja acest gen de corp. cu 0 flinta foarte fragila. Cand vezi pe cineva cu un corp diform care lti starneste mila. Copilului i se spune des ca este prea mic sa faca cutare sau cutare lucru Copilul ajunge sa creada acest lucru. de asemenea. Mai tarziu. Privind chipul unui fugar. unul dintre aces tea Hind dorinta lui mare de a merge la scoala In schimb. De altfel. reactia lui va fi de a respinge sau de a fugi cand va iubi cineva. Copilul pe cale sa-§i creeze 0 rnasca de fugar. avem impresia ca vedem un adult intr-un corp de copil. Este genul de copil care inventeaza diferite motive pentru a fugi de acasa. Vreau ca ei sa-§i dea seama ca exist". Atunci clod corpul cuiva indica aproximativ 50% din caracteristicile fizicepropriifugarulu~ putem crede ca acea persoana i§ipoarta masca pentru a se proteja de rana de respingere in 50% din timp. Unele persoane mi-au spus ca acea impresie poate sadureze 0 zi tntreaga. mai ales in [urul ochilor foarte [ncercanati. pentru a evita suterinta. de multe ori sernana cu 0 papu§a. cad acestea l-ar putea impiedica sa fuga atunci cand doreste. deoarece eel care sufera de aceasta rana are tendinta de a fugi in lumea lui sau de a fi pe luna (in astral). In n 21 . Se vede din acest exemplu ca fetita credea atat de putin in dreptul ei de a exista incat trebuia sa creeze situatii in care sa-§i poata demonstra acest drept. crezand ca aceasta ne va proteja. Lucru care explica de ce acest gen de copil este de obicei cuminte §i linistit. 20 EI se amuza singur. Cand ei si-an dat seama ca fetita nu mai era acolo. Ochii par goi.impresia ca a fost un blocaj in cresterea corpului sau a unora dintre partile lui. ca acea persoana sufera de 0 rana de respingere. Adoptam 0 atitudine diferita. Fugarul prefera sa nu se ataseze de lucrurile materiale. de exemplu. in lumea lui imaginara §i construieste castele de nisip. inainte de a se naste.in loc sa se simta iubit in conditiile date. De exemplu. indiferent pe ce durata de timp. odata ajuns la scoala. Atunci cand cineva are toate caracteristicile precizate mai sus. mai ales cand se simte respins sau se respinge el lnsusi. 0 singura parte a corpului ce corespunde caracteristicilor fugarului arata ca rana de respingere este mai putin importanta A purta 0 masca inseamna a nu mai f tu lnsuti. poti sa deduci. rna gandesc la 0 fetita care se ascunsese in spatele mobilei in momentul in care parintii ei aveau invitati acasa. Cum adesea este yorba despre un copil al carui corp ramane mai mlc decat eel normal. inca de mici. cu scopul de a ajunge apoi Intr-o situatie potrivita pentru a depa§i acea rana. Fata §i ochii fugarului sunt mici. decat ochii fugarului. Ca §icum una dintre parti nu ar avea aceeasi varsta ca restul corpului. nu creeaza probleme §inu face mult zgomot. Ea spunea: nVreau ca ei sa rna gaseasca. se regaseste npe luna". plecat in lumea lui. chiar daca nu crede prea mult in dreptullui de a exista. aI unei persoane cu un corp destul de gros si cu glezne foarte mici. Este 0 modalitate de a nu f prezent cu adevarat la ceea lie se intampla. Pentru el. iar ea nu a iesit din ascunzatoare stiind ca top erau din ce in ce mai lngrijorati. in asa fel incat corpullui rarnane mic.~ernitate sau ca nu ei sunt parintil lui adevarati. rana sa de respingere este mult mai importanta decat daca nu ar avea. pentru ca li va fi din nou teama de a nu f sufocat. a fl iubit devine deci na fi sufocat". Se Intreaba ce anume cauta pe acesta lume §i Ii este greu sa creada ca va putea Hfericit aici. atunci cand se simte respins. Privirea lui este adesea plina de teama. De aceea reactia mamei unui astfel de copil este adesea aceea de a-l supraproteja. in timp ce pentru altele dura doar cateva minute. cellalti vor sa faca §isa gandeasca totul in locullui §i. au inceput toti sa 0 caute.de exemplu. copilul se va sirntit respins in propriile sale calitati. Pentru a incerca sa compenseze faptul ca este mic. 0 doamna mi-a povestit chiar cl se simtea ca 0 turista la scoala Acest gen de copil vrea ca ceilaki sa-§i dea seama de existenta lui. sau daca trupul este complet contractat. E ca §icum ar privi de undeva de sus tot ceea ce este material. Acesta ar fi cazul. este genul de copil care va trai adesea in lumea lui imaginara. Poate chiar sa creada ca parintii lui au gre§it bebelusul la m'\. Prima reactie a unei persoane care se simte respinsa este aceea de a fugi. Un copil supraprotejat se simte respins deoarece nu este acceptat pentru ceea ce este el. Chiar §i el poate avea impresia ca vede totul print-o masca.

23 Piirintele de acelQ§isex are roIuI de a 11e '"Vlta sA tublm. 0 tanara irni spunea d ti face nici 0 placer~sa fad cumparaturi. n In timpul unui atelier. Nu foloseste des lucrurile materiale pentru placere. in momentul in care mama ei i-a spu~ ca poate sa dispara pentru totdeauna. tntoideauna iau de fa capat". nu inseamna nimic pentru mine. Rana de respingere este trMt1 In raport cu parintele de acelasi sex. mergand pana la a-l un • • • nSeful meu tmi spunea ca nu sunt bun de nimu. 22 . unfugar va raspunde inexisienie. o sa-l auzim spunand. dealt mine. mai ales dupa ce au devenit marne.ubirea.ca banii sunt necesari. precum ~idomeniile intelectuale. la randul lui 0 rana de respingere. Fugarul recunoaste. afa cum se poarta sotui meu cu mine. Cuvantul . Piirintele de sex opus ne tnvafd sd ne ltJs4m iubifi fi sit primim . Este interesant de remarcat faptul d eel care incurajeaza plecarea unui copil ce se sirnte respins. Cand erau tnsardnate." 0 doamna mi-a povestit ca. fund de acelasi sex cu parintele respectiv. la varsta de 16 ani. sau se priveaza singure de sexualitate. Este deci Brese ~iuman sa nu-l acceptam ~isa avem resentimente Impotriva lui. e 0 idee foarte buna. De exemplu. De exemplu. Din acest motivva lncerca prin orice rnijloace sa fie perfect pentru a se valoriza in ochii lui ~i in ochii celorlalti. deoarece Ie considera superficiale. sd 11e iubim fi sddtfruimiubire. acest -Iucru i-ar conveni. dar d nu il fac feridt Detasarea aceasta de lumea materiala Ii produce diflcultati in viata sexuala Poate ajunge sa creada d sexualitatea Interfereaza cu spiritualitatea. Mai multe femei de tipul jugarului mi-au spus dele credeau ca sexul nu era ceva spiritual. asia nu duce fa nimic." 0 "Nu conieaza cefac eu. un barbat spunea ca se simtea nul ~i bun de nirnic In fata tatal.nul" este foarte des prezent in vocabularul sau atunci cand vorbeste despre el lnsusi sau despre ceilalti.ui sau Spunea: "Cand irni vorbeste rna sirnt strivit ~i sufocat ~i nu rna gandesc decat sa fug. 0 fllcea doar pentru a se simti vie." Atund copilul se simte ~i mai respins ~iva fi tot mai resentimentar fata de parinte. deci am plecat acolo" "Mama nu #ie safam nimic din tot ceea ce fine de treburile casnice" 4e nT ata a fost fntotdeauna nememic cu mama mea. la intrebarea •cum este viata ta sexuala?" sau "cum sunt relatiile cu 0 anume persoana". Fugarul se crede nul. aceasta non-acceptare poate explica diflcultaple pe care le ai in a te accepta ~ia te iubi. Noi vorn fi liberi. Persoanele de genul fugarului au difkultap in aaccepta cl pot avea nevoi legate de sexualitate. este de obicei. Din ace! moment a intrerupt complet orice relatie cu mama' ei. Acest parinte este eel care a' contribuit Ia activarea ranii deja existente. ln timp ce majoritatea oamenilor ar spune pur ~i simplu d nu este bine. chiar dad nu este constient de asta. acest lucru lnseamna d ai trait acea respingere cu parintele de acelasi sex. Un alt cuvant care face parte din vocabularul jugarului este cuvatul inexistent. se lntampla ca sotul lor sa refuze sa fad dragoste pe parcursul intregii perioade de sarcina. • • • "Stiu ca nu valorez nimic $i cd ceilalfi suni mai interesant. De exernplu. este normal cl ne-am hotarat sa nu-l consideram drept model Dad constati d ai aceasta rana. "FJ ce vrei. Acest gen desituatii se intampla cu un parinte care are ~ el.schimb il atrage tot ce tine de spirit. Nu 0 condemn pentru faptul cd a plecaC In Quebec se foloseste cuvantul "NIMIC" in acelasi sens ca ~i cuvantul"NUL". EI incurajeaza fuga deoarece este yorba despre un mijloc familiar. de catre un partener. luase hotararea ca mama ei sa nu mai reprezinte "nimic" pentru ea. parintele de acelasi sex. Neacceptand-ul pe acest parmte. 0 situatie despre care rni s-a vorbit des este cea in care copilului care vrea sa piece de acasa i se spune de catre parinte : "Pleaca. fllra valoare. poate chiar sa moara. Dad te recunosti in descrierea unei persoane care se simte respinsa. la fel ca orice filota umana normala I~iatrag situatii in care sunt respinsein plan sexual. cad in fata lui imi pierd controlul Simpla lui prezenta rna sperie.

. Devine din ce in ce mai singur si astfel i~igase~te un motiv pentru a se simti res_pins. ele imi raspund aproape invariabil: "Nu aveam nimic interesant de spus. Din nefericire este adesea inconstient de acest lucru. Dupa ce a practicat tehnica de abandon pe care 0 predau intr-unul din atelierele meie. Acest lucru a facut-o sa constientizeze faptul ca nu se mai gasea cu adevarat in corpul ei inca din timpul copilariei. sa nu vrea sa participe ~isa se faca invi'zibil Se retrage in carapacea lui. 0 afectiune a pielii poate f1 un mijloc inconstient de a nu fi atins. cand este intr-un grup.De asemenea." Ensta chiar persoane care mi-au spus ca au impresia clara de avea 0 separare in dreptul taliei. deoarece. Situatia pe care vreau sa v-o povestesc s-a lntamplat de mal multe ori la snr~itul atelierelor mele. celorlalti astfei incat sa nu fie prea mult vazuta. sunt scos din carapacea mea". devine atat de sters tncat ceilalti nu-l mai vad. nu vede ce altceva ar putea face.cutt. M-am tntebat. sau in orice alt grup. de aceea nu vrea mama sa rna ajute" ~i va gasi un loc in. . Ioloseste cuvantul a disparea. ca ~i cum talia ar fi stransa de un fir invizibil. sa piarda ceea ce se tntarnpla sau pot si ramana conectate la locul unde se afla ~isa fie prezente la ceea ce se tntampla. daca traieste in lumea lui. Cu cat se izoleaza mai mult. 24 . fugarul vorbeste putin in general Daca lncepe sa vorbeasca mai mult 0 face pentru a se pune in valoare. sa n~ puna intebari pe durata ateUerului ~i ca s-a asezat in spatele. Are impresia ca este sfaramat in bucatele. pot sa evadeze mai usor. pentru a nu fi atins. Intra intr-un cer vi~ios: i~i pune masca de jugar atunci cand se simte respins~ pen~ru a nu suferi. i-ar fifrica ca nu ar sti ce sa faca cu ea. mai ales in locul care este afectat De mai multe ori mi s-a spus de catre astfel de persoane: "Am impresia ca atunci cand sunt atins. De aceea i se intampla des. rnai ales in cazul femeilor jugare. nu va mai suferi. care sa stea Fugarul dezvoha adesea afectiuni ale pielii. tarziu la servici. E ca ~lcum existenta ar ~ prea mult pentru el In familie. Cand Ie atrag atentia acestor persoane ca au fost aproape Invizibile. spun and: " Ma simt taiat in bucati de ceilalti.e nu 0 remarcasem ~n timpul celor doua zile de stagiu. Am remarcat in timpul atelierelor meie.p~ma reactie a fetitei este sa-si spuna: "Asta e. indica ca 0 parte din ele vrea sa fie acolo. In acest fel. Fugarul cauta singuratatea. Nemaiavand picioarele pe pamant. cand fiecare lmpartasa cum anume I-au ajutat cursurile. Nu cunoscuse ce lnseamna a fi "cu picioarele pe pamant". lar cuvintele lui pot parea orgoUoase in ochii celorlalti. De multe ori il auzim spun and: "Am nevoie sa ma adun". E ca ~i cum nu a~ fl acolo. 25 a: singura.~i eu voiam sa ~spar in momentele acelea" sau "lmi doream ca parintii mei sa dispara . sunt ~rea ocupata. cu atat va parea mai invizibil.jugarul poate pleca usor in astral. Am fost foarte surprinsa in momentul in care a~ constatat prezenta in sala a unei persoane pe ca." De fapt. Oricum. Le spun ca pot sa aleaga sa piece in astral. intre partea superioara ~i cea inferioara. nu sunt destul de draguta. Poate chiar sa creada ca este un fenomen normal ~i ca si ceilalti sunt ope luna"la fel ca el Adesea are ideile imprastiate. Nu vezi ca eu. de exemplu: "Tata 0 facea pe mama tarfiL. Faptul ca au platit pentru a participa la curs. Simtindu-se respms_a. chiar daca Ie este greu sa se integreze. Iar aceasta senzatie este prezenta mai ales la cei al carer corp are 0 infati~are disparata Am auzit astfei de jugar. Fugarul are in general foarte putini prieteni la scoala. Pielea fiind un organ de contact. a simtit cum partea superioara ~i cea inferioara a corpului se reunesc ~i a fost foarte surprinsa de noua senzatie. Preferinta lor este de a sta pe jos. De aceea nu am vorbit. daca primi ~ai multa atentie. dar unde a f~st o~re in zilele astea?". iar mal _. Este considerat solitar ~i e lasat singur. se ~terg~. S~ luam exemplul unei fetite care ii cere mamei ei sa 0 ajute la teme ~l careia i se raspunde: "du-te la tatal tau. ca ~lcum nu a~ avea dreptul sa riposteze. aspectul ei poate atrage sau respinge o alta persoana. Am cunoscut 0 doamna care simtea un astfel de fir invizibil in zona de sub sam. Imediat dupa aceea mi-am dat seama ca avea mfatt~area unui jugar ~i ca s-a descurcat in asa fel lncat sa nu vorbeasca. Va spune.Crede ca trebuie sa treaca printr-o rnultime de situatii neplacute. Rana de respingere il face pe eel care 0 poarta sa creada ca. iar el nu are nimic de f5. ca aces tea au tendinta de a se a se aseza picior peste picior. deoarece nu se va respinge pe sine ~inu va rnai fi respins de ceilalti.

la o mare ura Lucru care indica marea lui suferinta interioara In cazul parintelui de acelasl sex cu eLfugarului ii este teama rnai degraba sa nu-l respinga el insU§i. In consecinta. Rana de respingere este atat de profunda incat. EI lnsusi este eel care s-a simtit respins. Chiar §i in pantecele marnei. ca rana sa nevindecatii ii provoacii sentimentul de respingere §i cii acest lucru nu are legatura cu acel parinte. iar tu atragi astfel acel gen de parinte sau de situatie. eel mai predispus la ura. ea nu intelegea de eel Fugarul traieste astfel in ambivalenta. fie in relatia cu acel parinte.fugarul nu s-a simtit acceptat §i primit de catre parintele sau de acelasi sex. EI poate sa treaca cu usurinta de la 0 faza de mare iubire. este de la sine tnteles cii fugarul tsiatrage mai multe experiente de respingere decat oricare alta persoana.este teama sa nu respingi persoanele desex opus. cu atat aceasta se va concretiza mairepede.De fapt. ca partener sau ca oamenii pot 5a-1 iubeascii cu adevarat 0 mama lmi povestea ciiatunci cand copili li spti~eau cii 0 iubesc. Crede cii nu va fi 0 persoana completa atata timp cat nu va obtine iubirea acelui parinte. Este foarte sensibilii la cea mai mica mustrare primitii de la acel parinte §i se simte foarte usor respinsa Va ajunge la ranchiuna. Din contra. te simti respins de persoanele de acelasi sex si . Astfel. ca un hate sau 0 sora care nu are acea rana. Atund cand este ales. sar§induneori prin a sabota 0 situatieCand nu este selectionat in ceva. chiar la ura atat este de puternica suferinta. Nu poate vedea faptul ca este mai bun decat altii in anurnite domenii. Un lueru des intalnit la un fugar este faptul ca spune sau crede cii ceea ce face el este lipsit de valoare. Fugaru' cu cat se respinge mai mult pe sine. Se devalorizeaza tot timpul Adesea se compara cu itlpi mai buni decat el. W pierde rnijloacele. se simte respins de ceilalti. fie transferandu-sicautarea la alte persoane de acelasi sex. ii este teama sa ocupe prea mult spatiu Daca folose§te prea mult spatiu crede cii deranjeaza. sa nu te surprinda dacii chiar 0 vei face. inseamna pentru el ca va f respins de persoana sau de persoanele pe care Ie incomodeaza sau pe care crede cii Ie deranjeaza. lnainte de a se na§te. lucrucare 11 face sa creada ca el este maiputin decat ceilalti. Dacii traieste 0 experinta de respingere cu parintele sau 0 alta persoana de sex opus. Acelasi suflet s-ar fi putut lntoarce cu 0 rana de urnilire §i s-ar fi simtit umilit cu aceiasi parinp §i cu aceeasi atitudine. nu crede acest lucru §i se respinge pe el tnsu~i. se acuza pe sine pentru acea situatie §i se autorespinge spunand cii din cauza lui a fost respins de ciitre celalalt Dacii ip recunosti rana de respingere. Cu c.iti . rnulte situafji tn care va Ii respittstl de catre altctneva.de acelasi sex cu ea. nu vrea sa vada. este important sa accepti faptul ca. tmi povestea cii tatal lul nu-I alegea nicio'datii pentru nimic. 0 data in plus.fugarul 27 .ura. provenit dintr-o familie cu numerosi copii. Ii este greu chiar §i sa creada cii cineva 11 poate alege ca prieten. Dat flind cii ip este mcii sa nu Ie respingi.rana nu va putea fi vindecata Drept consecinta a reactiei fata de parintii tai. Cand i se acorda prea multa atentie.Cum am spus mai inainte.fugarul este.in realitate fugarul ar vrea ca ei sa fie cei care fac in asa fel incat el sa nu se simtii respins. E yorba despre 0 mare iubire dezamagita care se transforma ln. Amintiti-va faptul ca este nevoie de foarte multa iubire pentru a uri. ajungea imediat la conduziaca ceilalti erau maibuni decat el Decinu era surprinzator faptul cii ei erau alesi inaintea lui. cu atat ii va 'fi mai mcii sa nu fie respins de ceilalti. lar a deranja. cu at4t aua persoatlit 4i va atrage rna.cu cat alimentam mai mult 0 teama.2t este mai puttrniCif ranade respingere la 0 persoana. Are 0 serie de tactici pentru a nu-I respinge pe acel parinte deoarece nu vrea sa fie acuzat de a fi respins pe altcineva. Intra astfel tntr-un cere vicios. acest lucru se tntrunpla datorita faptului ca rana ta nu a fost vindecata. dintre cele dnci caractere. este foarte retinut in ceeace face ~ ce spune in fata acestuia Nu poate fi el insusi din cauza ranii pe care 0 are. Daca vei continua 26 sa crezi cii tot ceea p se lntampla este din vina celorlalp.Acest lueru nu tnseamna neaparat cii acel parinte I-a respins. chiar dacii parintele tau te respinge cu adevarat. Va rearnintesc faptul cii. Cineva. Persoana care sufera de respingere cauta mereu iubirea parintelui . tn cazulparintilor de acelasi sex.

Va spune. lncepand din adolescenta. alta caracteristica ajugamlui este aceea de a cauta perfectiuneatn tot ceea ce face. nu s-au mai confesat mamei lor. fuga. de obicei._ Crede cl. Cum in viata se intampla sa atragem genul de situatii sau de persoane de care tie este frica. nu e! lnsusi. considerand ca nu este suticient de important pentru a-l deranja ~~~ . Dorinta de a disparea este un lucru innascut in cazuljugamlu~ iar in timpul regresiilor in stare fetala. dar nu tndrazneste sa ceara. Sa nu uitarn ca.lnd~e la 0 posibila panica 28 . confunda afi cu ajace. tn consecinta. lncat ezitam prin toate mijloacele pe care le avem sa recunoastem ca. Cateodata poate chiar sa-si paraseasca corpul.Asifel iji va atrage alte . Mai multe femei mi-au marturisit ca. 29 . prima lui reactie va flcea de a se salva. fiindin panics. A iubi tnsemna a-l aeeepta pe celalalt ehiar dad nu tl tntelegem. inclt orice sarcina de indeplinit ii ocupa mai mult timp decat este necesar. de asemenea. Am observat de asemenea ca jugarul foloseste frecvent cuvantul pallica in exprimare.Prefera sa dispara deoarece stie cl. iar acea persoana este ocupata. fugind. acesta e comportamentul pe care iI au cu ce!elalte femei. Din cauza aceste! convingeri. acest lucru se intampla pentru ca ne respingem noi-lnsine. a fl lnteles.deoarece crede ca. . 1~ doreste atlt de mult sa faca totul perfect. frica' lui devine atat de mare inclt are un lapsus de mernorie.ln fata parintelui sau persoanelor de sex opus.~ ! ocupa putin spatiu EI va continua sa fle 0 persoana stersa atata timp cat rana sa nu va fl vindecata Atunci cand vorbeste iar cineva iI intrerupe. la pierderea memoriei. din team a ca nu vor fl intelese. . Ne este atat de teama sa retraim durerea asociata flecarei rani. inseamna a fl iubit. va trai acelasi lueru cu tatal lui ~icu ceilalti barbati. acele femei devin evazive atunci cand vorbesc. Poate sa Ie faca fata mult mai usor. nu simte aceeasi teama. ' viitoare. in mai multe situatii. Iar cum nu crede in perfectsmea sa.- o situatii de respingere din partea celorlalti Cea mai mare teama ajugamlui este panica: Imediat ce crede cl e pe cale sa intre in panicl lntr-o situatie anume. de exemplu: "simt 0 mare panica la ideea de a renunta la fiimat". i-am atribuit aceasta rnisiune. daca un barbat este jugar. cand de fapt. 0 persoana care nu are rana de respingere ar fl spus pur ~isimplu ca ii este greu sa se lase de fumat.Din neteridre. la nivel inconstient.Este atlt de convms ca nu va putea controla acea situatie. lncearca astfel sa evite subiectul ~i le este teama sa vorbeasca des pre altceva. reactia lui imediata este de a crede ca el nu este important ~i. Stie ce vrea. in timpul stagiului Cum sa devii animator-coniereniiar ca. compenseaza acest lucru lncercand sa atinga periectiunea in ceea ce fa~e.va putea evita 0 nefericire. Deci se poate vedea cl aceasta dorinta se naste foarte devreme. in ultimul minut. Cei care ne resping apar in viata no astra pentru a ne arata cat de mult ne respingem pe noi insine . dad traim 0 situ ape de respingere. deoarece crede ca ceilalti se vor simti confruntati ~iiIvor respinge. poate ramme nemiscat pe loe. Ego-ul nostru face tot posibilul pentru ca noi sa nu ne vedem rani Ie. T eama de a intra in panica duce. Iarcautarea perfeqiunii poate devem 0 obsesie. incat deja se g. Cineva care nu are 0 ran a de respingere. jugarul atrage adesea situatii sau persoane care li produc panica. Ele creadeau ca. va renunta ~i nu va mai spune nimic. este yorba des pre 0 problema legata de frica. Am observat frecvent. Frica lui va face situatia ~i mai dramatica lntotdeauna gase~te motive intemeiate pentru a-si jusnfica plecarile. de a se ascunde sau de a fugi. in fata tuturor. atunci cand un participant de tipul jugamlui trebuie sa iasa infata pentru a face 0 expunere sau 0 mini-conferinta in fata celorlalti. chiar daca este bine pregatit ~i-~icunoaste bine subiectul. daca face 0 gr~eala va fljudecat Pentru el a fljudecat este echivaIent cu a fl respins. in cazul jugarului. Fugarul i~i exprima cu greu opiniile atunci cand nu este intrebat. chiar dad inrealitate nu este cazul. nu mai spune nimic. mai ales in fata parintelui sau altor persoane de acelasi sex (rnai ales ce!e care ii reamintesc de ace! parinte). Fugaml intra in panica ~iramane nemiscat pe loc. va spune maidegraba ca ceea ce spune este nesemniflcativ. am auzit adeseori astfe!de ~rsoane spunand ca incercau sa se ascunda chiar ~i in pantecele mamei. Daca vrea sa ceara ceva cuiva. De ce ? Pentru ca. Poate sa creada ca are 0 diflcultate legata de memorie.

acesta este un mijloc efident pentru a des co peri ca in acele situatii nu sunteti voi insiva ~i ca rani Ie sunt cele care preiau controlul actiunilor voastre. sa piece. Cand cineva reuseste sa-~i marturiseasca ca are resentimente fata de unul dintre parinti. boala asociata cu ranchiuna sau ura produse in urma unei dureri traite in slnguratate. de a fl neinteles ~i teama ca celalalt il asculta din obligatie sau din politete. felul in care ne alimentam. 31 • • . pe masura ce jugarul i~i va vindeca rana de respingere. Din nefericire. deoarece admitand acea ranchiuna. Daca va recunoasteti aceste temeri. Iar cum teama ne goleste de energie. sau 0 parte a acestuia. Este interesant de observat ca ranile ne pot afecta. • Sufera adesea de DlAREE.ramanand blocat pe loc. ca parintele li respinge pe ei. ar lnsemna sa admita faptul ca i~resping pe acel parinte ~i nu invers. Totusi. De aceea corpul sau. La fel. Din fericire. credem ca. Temerile jugarului. Am subliniat faptul ca rana de respingere provoaca atat de mult rau incat este normal. se gasesc de asemenea. Fiinta umana i~ialimenteaza corpul flzic la fel cum 11hraneste pe eel emotional sau pe eel mental. in tirnp ce in realitate este slab. de unde preferinta lui de a nu vedea sau de a nu sti ca i-a purtat pica sau ca inca mai are ranchiuna lmpotrlva acestuia. jugarul prefera portiile mici ~i deseori pofta de mincare dispare atunci cand traie~te 0 teama sau emotii puternice. cel pe care il acuza in copllarie pentru suferinta lui. ca cineva plecat pe luna. Cand li este foarte mca inceara sa consume multe dulciuri. Dupa cum reiese din ceea ce am mentionat in acest capitol. Nu vor sa recunoasca faptul ca si-au urat unul dintre parinti. pentru un jugar sa-~i urasca parintele de acelasi sex. Dintre cele cinci tipuri mentionate. Cand i se intampla sa manance cu pofta ~i mult. deoarece respige hrana. Daca nu i~iacorda dreptul de a-si uri parintele de acelasi sex. nu va mai avea cancer. inainte ca trupul sa fl avut timpul sa asimileze cum trebuie elementele 30 nutritive. Cand inima lor lncepe sa bata cu 0 viteza nebuna. au senzatia ca inirna vrea sa iasa din piept. seamana cu corpul unui copil Cancerul indica faptul ca nu i-a dat dreptul copilului din el sa sufere. va putea face un CANCER. Poate sa faca 0 forma de boala violenta. PROBLEMELE RESPlRATORII. 0 neregularitate a ritmului cardiac. care trebuie relnnoita periodic. Fugarul nu si-a atribuit dreptul de a fl copil. ar fl echivalent pentru ei sa marturiseasca ca sunt 0 persoana rea. Foloseste aceasta metoda pentru a incerca sa dispara. va f mai putin respins. Cancerul se manifesta mai ales la persoane care au suferit mult ~i care se acuza pe ele insele. care 11 tmpiedica sa comunice dar ~i sa-si exprime cererile sunt urmatoarele: teama de a nu fi interesant. deoarece se crede prea gras. La nivelul alimentatiei. In continuare. de a f considerat nul sau fura valoare. am notat cateva dintre bolile ~i lndispozitiile care se pot manifesta la un fugar. Iipsita de inima. mancand dulciuri. Anorexicul se priveaza aproape in intregirne de hrana. este 0 modalitate de a fugi mai rar intalnita la un jugar.cancer. lncearca sa evadeze prin mancare. S-a straduit sa se maturizeze repede deoarece credea ca astfel. de asemenea. acest aport de dulciuri nu ne fiirruzeaza decat 0 energie temporara. este dar ca rana de respingere ne afecteaza maniera de a comunica. mai ales atnci cand intra in panica. problema aceasta se poate corecta de la sine. Alege mai frecvent alcoolul sau drogurile pentru fuga. dar boala nu va fl. daca va intretine ideile de agresivitate impotriva acelui parinte. Nu accepta faptul ca este absolut uman sa-i porti pica parintelui pe care l-ai crezut a f responsabil pentru suferinta tao Printre celelalte boli ~i indispozitii care il pot afecta pe un jugar. Este un alt mod de a fugi·dintr-o situatie diflcila pentru ei. In acelasi tirnp li este foarte greu sa seierte pentru resentimentele pe care Ie are fata de acel parinte. vom dobandi mai multa energie. jugarul este eel mai predispus la anorexie. asa cum se respinge pe sine sau respinge foarte repede situatie care ar putea fl buna pentru el • 0 Altll sufera de ARITMIE.

o alta modalitate de a constientiza faptul ca ne respingem sau respingem 0 alta persoana este rusinea De fapt.• • Poate avea ~iALERGII. se va hotar! sa 0 fad ~iva face tot posibilul sa nu rateze. la 6ecare dintre voi. nu va vorbi nimanui despre asta..ln plus exista sanse mari sa se simta respins ~ide catre tine. deoarece. F (. • Daca acumuleaza multa ura pentru un parinte. Persoana de tipul fugarului sufera de AGORAFOBIE. aceasta observatie s-a dovedit a 6 corecta.traim un sentiment de rusine atunci cand vrem sa ne ascundem sau sa mascam un comportament Este normal sa ni se para rusinos sa avem anumite comportamente pe care Ie reprosam celorlalti. In funcfie de gravitatea rdnii. crez4nd cd astfel va putea evita suferinta.·· I • A.Jugarul foloseste COMA pentru a fugi. Le repro~dm eelorlalfi tot eeea cefaeem noi t~ine ~i nu vrem sd recunoasiem. de exernplu cazul unei fetite care vrea sa devina Marilyn Monroe. dupa verificarea ei in cazul a rnii de persoane. este tentat sa incerce sa devina ca altcineva: se pierde in personalitatea cuiva pe care il admira. la pagina 17). este foarte posibil ca parintele de acelasi sex. Daca ati recunoscut rana de respingere in voi. 0 sa vorbesc despre acest lucru in capito luI urmator. • Fugarul. Cei care vorbesc des despre sinucidere si care rateaza atunci cand tree la act.. precum HIPOGLICEMIE sau DIABET. ~ : • • • . Cu cat este mai importanta rana de respingere. 33 .lUnci cand Jugarul consuma prea mult zahar. Este greu sa ne iertam pe noi lnsine. Am auzit tineri care spunean: •~ vrea sa-mi vomez mama (sau tata)". nu realizam faptul ca suntern ranchiunosi fata de noi lnsine. cu atat ne vom respinge mai mult sau vom respinge mai mult alte persoane. . situatii sau proiecte. Pentru un fugar. pentru a-si arata respingerea fata de 0 situatie sau persoana. De asemenea. a lesina sau a avea AMETELI reprezinta alte mijloace de a fugi de 0 situatie sau de 0 persoana tn cazuri foarte grave. de a da afara. atunci clnd este tanar. t. Poate sa continue mai apof trecand de la un model la altul Pericolul. r I f r. de a se recunoaste ca fund 0 fiinta lntrega. sunt mai degraba cei care sufera de abandon. poate deveni DEPRESN sau MANIACO-DEPRESN. edteodatd masca este purlatd edteva minute pe sdptiImdnd.. in urma durerii provocate de respingerea pe care a trait-o ~ipe care 0 mai traieste inca ~i crede ci a ajuns la limita emotionala ~i 'mentala. Si mai ales nu vrem ca ei sa descopere ca avem aceleasi comportamente ca ~iei. 0 persoana sau 0 situatie spunand. Fugaruli~i poate exprima intentia de a "verna". poate alege VARsATURILE. sa se 6 simtit ~iella randulhu respins de panntele lui. alteort aproape tn permanenttl. (A se vedea deflnitia acestui tip de comportament. de obicei. un ecou al respingerii pe care de anumite alimente sau substante. Daca se gande~te la sinucidere. de tipulJugarnlui Amintiti-va ca principala cauza a prezentei unei rani provine din incapacitatea de a ne ierta ceea ce ne facem noua lnsine sau ceea ce am facut altora. se tntt2mplii doar atunei cdnd 0 persoand careferd de respingere decide sd-~i poarle masca de fugar. "Ma scarbesti!" sau "Lucrul acesta rna scarbeste!" Este felullor de a-si exprima intentia de a respinge pe cineva sau ceva. de acelasi sex. este ci 'se pot transforma mai tarziu ln PSIH: ! Nu uitafi cd ceea ce am spus mai sus. 0 simte fata Indispozitille ~i holile mentionate mai sus se pot manifesta de asemenea in cazul persoanelor care sufera de alt felde rana. in cazul unor astfel de comportamente excesive. foloseste acest tip de comportament pentru a fugi de anumite persoane sau situatii care ar putea sa-i starneasca panica. poate sa fie afectat de boli ale pancreasului. avand dificultatl. dar se pare ci sunt mult mai trecvente in cazul celor care sufera de rana de respingere. Chiar daca acest lucru se intampla inconstient. Din acest motiv atragem in jurul nostru persoane care ne arata ceea ce Ie facem celorlalti sau ce ne facem noua lnsine. respingerea alimentelor pe care le-a absorbit.

daca i§i manifests c interesul in acest sens. de a simti. "inexistent". Daca va recunoasteti in descrierea mastii de fugar. diabet. nu trebuie sa lncercati sa Ie schimbati. indiclnd deci o reactie la ceva ce se intampla in viata reala 0 persoana aflata in reactional nu este centrata. Trece de la etape de mare iubire la faze de ura profunda. Cea mai mare teama: panica Allmentatie. ~tfel VOI11 putea sa devenim stapanl pe propria noastra viata §isa nu ne lasarn condusi de temeri. psihoza. ceea ce invatati acum. 34 35 . varsaturi. Boli ~iindlspozitii posiblle: boll de piele. coma. in ultimul capitol veti gasi intormatiile de care aveti nevoie pentru a vindeca aceasta rana §ia redeveni voi lnsiva. subtire sau fragmentat OCM: mici. aritmie. Masca: fugar Parinte: de acelasi sex Corpul. Este aproape imposibil ca cineva sa se recunoasca in toate comportamentele mention ate. Predispus la anorexie. mai degraba decat sa Ie explicati continutul cu propriile voastre cuvinte. alergii. tara sa credeti ca viata este plina de respingeri la tot pasul. sau impresia de masca in jurul ochilor Vocabular folosit: "nul". Se activeaza In relatia cu parintele de acelasi sex cu tine. Gaseste diverse mijloace de a fugi. Perfectionist Intelectual. De aceea este foarte util sa reperam momentele in care sun tern noi insine sau sun tern in reactional. alcool sau droguri. este important sa va lncredeti mai intal in intati§area flzica. diaree. tematori. va sugerez sa verificatl cu cei apropiati §i care va cunosc bine.Comportamentele proprii fugarultti sunt dictate de teama de a retrai rana de respingere. pentru a lntelege mai bine comportamentele lor reactive. de a vorbi §i de a actiona sunt legate de flecare rana in parte. Nu simti ca ai dreptul de a exista. deoarece corpul nu ne minte niciodata. Pleaca in astral cu usurinta. vom avea doar anumite caracteristici dintre cele enumerate. lesin. nu este ea insa§i §i nu poate sa fle Uni§tita sau Ieridta. tara valo~e. "a disparea" Caracter: detasat de material. Are capacitatea de a se face invizibil. inainte de a lasa la 0 parte aceasta poslbilitate. Dificultati sexuale. Daca nu va veti recunoaste in cele spuse in acest capitol. De asemenea. Puteti folosi mai degraba. contractat. pentru a va dezvolta compasiunea pentru ceilalti. Are dilicultati in a-l lasa s5 traiasca pe copilul sau interior. cancer. Nu crede fn dreptullui de a exista. Caracteristicile ranii de RESPINGERE Activarea ranii: din momentul conceperii pana la varsta de un an. E de preferat sa citeasca ei i11§i§i artea."nimic". Capitolul de fata i§ipropune sa va ajute sa deveniti constienti de rana de respingere. probleme respiratorii. daca ei sunt de acord cu tine. In acest cal. depresie suicidara. lipsa poftei de man care din cauza emotiilor sau a fricil. Cauta singur5tatea. Se crede neinteles. Este sters. Pentru a fugi: zahar. Fiecare rana are propriile sale comportamente §i atitudini interioare. in schimb noi ne putem lnsela cu usurinta Daca recunoasteti aceasta rana la cateva dintre persoanele apropiate. Iar aceste modalitati de a gandi. hipoglicemie. Am mentionat deja faptul ca putem avea doar 0 rana mica de respingere. Portii de mancare mid. Se poate ca voi sa va recunoasteti in anumite comportamente pe care le-arn descris §i nu in tot ceea ce am scris. Se crede nul.

Copilul eel mic va avea mereu senzatia ca mama lui se ocupa periodic de bebelusul nou sosit $i va incepe sa creada ca asa va n de aid inainte.. va putea crede d parintli sai l-au abandonat pentru totdeauna Chiar dad acestia tl viziteaza in fiecare zi.clod parintli lasa in grija altdneva.daca parintli lucreaza in necare zi ~iau foarte putin timp pentru el _clod este dus la spital ~ este lasat acolo. ll paraseste pleaca pentru a se lndeparta de celalalt.A abandona pe cineva Inseamna a-l parasi.. Daca. care pentru ea a fost echivalentul unui abandon. Am notat in continuare citeva situatii care pot trezi rana de abandon la un copil Un copil rnic se poate simp abandonaL _dad mama lui este dintr-o data tOarte ocupata cu un alt copil nounascut Sentimentul de abandon va n cu atat mai puternic cu cit bebelusul va . cum este in cazul rami de respingere... durerea inscrisa in momentul in care s-a simtit abandonat este mai putemica Iar aceasta suferinta ll determnina sa-~ creeze 0 masca. temporar sau definitiv. chiar dad acea persoana este bunica . ne ~ in eel mai mic detaliu. Aceasta 37 .avea nevoie de rnai multa ingrijire. it indeparteaza pentru a nu-l mai avea alaturi de el Daca. imediat ce va tmplini 21 de ani. in timpul vacantelor. de exemplu. . a marcat-o foarte mult deoarece de multi ani mama ei li spunea mereu d 0 va da afara din casa. mai degraba decat la nivelullui afi. cand murise tatal ei. din contra decide sa-l abandoneze. . avand convingerea d acea masca tl va ajuta sa nu rnai retraiasci durerea initiala.Capitolul3 Abandonul FIZICUL DEPENDENTULUI . a nu vrea sate ocupi de el Mai multa lume confunda respingerea cu abandonul. dad este adesea bolnav sau cu dizabillta~. Am cunoscut 0 doamna care traise 0 mare teama.. Rana traita in cazul unui abandon se situeaza de Ia inceput la nivelullui a awa ~ aface. unul dintre parteneri decide sa-l respinga pe celalalt.. a-l lasa deoparte. Ia varsta de 18 ani. Dad este constient d s-apurtat urat.mpla. in saptamanile anterioare ~ia simtit d parinpi s-an saturat de el sentimentul de abandon va n ~ mai pronuntat La spital. intr-un cuplu. pentru totdeauna. Acest deces. Haideti sa vedem impreuna in ce consta diferenta dintre ele. ad mama lui este mereu bolnava iar tata! este prea ocupat sau d absent pentru a avea grija de el Copilul va n obllgat sa se descurce singur. Nu tntelege ce i se inti. d nu-si va rnai regasi niciodata mama .

despre care vom vorbi mai tarziu. dupa opinia ei. ca §i cand coloana nu I-ar putea sustine in totalitate. rana de abndon este traitl in relatla cu parintele de sex opus. Diferenta dintre ele se va vedea mai ales in tonus. TI considerau pe acesta prea inchis in sine ~i ii purtau pica pentru faptul de a-I 6 lasat pe celalalt parinte sa ocupe prea mult loc Multe dintre aceste persoane erau convinse ca nu-I interesau de loc pe parintele de sex opus. Putem vedea cu usurinta intr-o astfel de persoana. dar cu un sistern muscular solid. in duda faptului ca este sIaba sau mica. Iasate. o persoana foarte dependenta va avea toate caracteristici1ementionate mai sus. are 0 atitudine dreapta in timp ce persoana de tip dependent are 0 postura care parca se prabuseste.burta. scrotul. Picioarele sunt subtiri. Cand era foarte mica. cand va trebui sit plee din easapiirinteasca r Mai multe persoane care suferii de rana de abandon au miirturisit ca au trait in copilarie 0 Upsade comunicare cu parintele de sex opus. una este jugar. lnseamna ca rana sa este mai putin profimda. care se simtise respinsa de citre mama ei.jiirii tata care avea grijii de mine. sunt ochii care parca vor sa-l atraga pe celalalt prin privire. Lipsa hranii 6:zice poate de asemenea sa provoace 0 rana de abandon. care. Dupa cum ati putut constata. cealalta dependent Amandoua pot avea gleznele mid ~i incheieturile &agile. Avem impresia ca fogarnl are pielea Upitiide oase. 0 persoana care sufera de abandon. copilul mic ce are nevoie de ajutor. Aprofimcland mai mult acest studiu de caractere. avem senzatia ca bratele sunt prea lungi ~ ca atirnii de-a lungul corpului. Nu uitati ca ceea ce determinii densitatea m~tii este intensitatea riinii.1nt pentru a descrie pe dneva care sufera de abandon. Un corp alungit. dependentul Acesta masca se caracterizeaza printr-un corp lipsit de tonus. subtire. am remarcat ca foarte frecvent. Anurnite pacti ale corpului pot 6 moi. De asemenea. chiar inconstient fund. copUulii rearninteste de el ins~ in 6ecare moment Exemplul doamnei care si-apierdut tatalla varsta de 18 ani ilustreazi clar aceasta dubla rana de respingere ~iabandon. excesul de greutate indica 0 alta rana. De exemplu puteti vedea douii persoane subtiri hinga voi.ar 6 trebult sa se ocupe ~imai mult de ea ~i. E acel gen de persoana care pare ca nu stie ce sa faca cu bratele.care nu se ocupa de el actioneazi astfel deoarece se respinge pe el insusi iar copilul simte acest lucru foarte adanc Atund cand un parinte se respinge pe sine ~i are un copil de acelasi sex ca §i el este normal ~iuman ca el sa respinga acel copil. Imediat ce vedeti 0 parte a corpului moale. in timp ce lipsa tonusului muscular indica rana de abandon. care de obicei apare inainte de varsta de doi ani Masca pe care tncercam sa 0 creem pentru a ascunde aceasta rana este cea de DEPENDENT Voi folosi acest cuv.femeie. dar ii lipseste tonusuL 39 . ca ~icum acesta ar avea nevoie de un suport Corpul exprima exact ceea ce se intampla in interiorul cuiva Dependentul crede ca nu poate sa reuseasca nimic singur ~ica are nevoie de altdneva pentru a-I ajuta Corpul lui ilustreaza aceastii nevoie de sprijin. ar 6 trebuit sa 6e atent ca ea sa nu 6e respisa de celaIaltparinte. veti constata ca majoritatea oamenilor au mai multe rani. nu toate au ace~i grad dedurere. Oricurn. cmd sta in pidoare ~imai ales cand este privit de altii Cand 0 parte a corpului pare plasata mai jos decat este normal acest luau este tot 0 caracteristica a dependentuuJi. TI voi numi pe tot parcursul cirpi. in timp ce dependentul are mai multa came. Un copil poate trai 0 experienta in care sa se simta abandon at de catre parintele deacelasi sex. in cazul in care cineva este gras ~iare anurnite piir\i ale corpului lipsite de tonus. tristi indica de asemenea 0 rana de abandon. In acelasi timp vom invata sa facem diterenta dintre masca jiJgarnllii ~i cea a dependentului. Este important sa stim ca.fesele. Poate de asemenea sa aiba spatele curbat. Daca 0 alta are doar citeva dintre aceste trasaturi.dar in realitate ceea ce simte in relata cu acest parinte este rana de respingere.obrajii. indica 0 rana de abandon importanta. s-a simtit respinsa de parintele de acelasi sex ~iabandonatl de eel de sex opus. Persoana de tipfogar. Ochii mari. Aparatul muscular este subdezvoltat ~i pare ca nu poate sustine corpul 38 drept. puteti deduce ca acea persoana poarta masca dependentuhJi pentru a~iascunde rana de abandon. caracteristica cea mai vi:zibilaa unui dependent este lipsa tonusului muscular. in cazul barbatilor. care se pierde. s-a speriat ~inu inceta sa se gandeasca: "ce 0 sit mi se fntample acum. sanii.de exemplu umerii. Conform observatiilor mele. pentru cl. Cei care sufera de abandon nu se simt sutldent de hranip Ia nivel afectiv.mai ales. sufera de asemenea ~ide respingere. De ce? Deoarece parintele de acelasi sex.

care crede ea nu are niciodata destul Atunci cand vrea sa atraga atentia prin diverse mijloaee. Uitati-va la oamenii din jurul vostru pentru a le deseoperi ranile. Oricum persoana care se priveste in ogIinda nu se poate minti pe sine. 0 anumita perioada este feridt~i totul merge bine ~. daca face un pas gr~i~ va putea eonta pe dneva pentru a-l repune pe picioare. In schimb. Cu cit dneva joaca mai mult rolul victimei. dependentul va juca rolul parintelui fata de fratii ~i surorile lui sau va incerca sa-l sa1veze pe dneva pe care-l iubeste dintr-o situatie difldla.ai~e evenimentele ca fiind diflculta\i Problemele ii fae de fapt un cadou. cu atat rana Illi<1e abandon devine mai importanti Am eonstatat de asemenea ea victimei ii place sa joace des rolul saivatorului. i§i doreste mai ales sa ppmeasea multumiri. fium~~ fermi. ar putea sa-~idescopere teama de singIlf. acesti barbati revin repede 0 fOrma flasca a muschilor. clod un dependent faee multe lucruri pentru dneva. pentru 0 secunda am vazut mai degraba niste s1ni mid. sa se sirnta important Aceasta atitudine ii aduce insa. ineercim sa ascundem aeele rani care eorespund patiilor "alterate" ale corpului nostru Prin intuitie putem sa descoperim la ceilalti patiile transfonnate ale eorpului. este un exercifiu foarte bun pentru intui\ie. Yeti putea recunoaste in eorpullui anumite caracteristid ale fugarnlui ~i anumite caracteristid ale dependcntului. Copilul dependent are nevoie sa simta ca. i-am spus: ME ciudat. mai ales tonusul muscular. ne lntrebam adesea 9lI11 reuseste sa faea sa i se intfunple atatea situatii difldIe. De exemplu. se simte nefericit ~itrist Se intreaba de ce. pemute pentru a ridica umerii sau fesele ~ialte aeeesorii care ne indue in eroare. fiumo~. deoarece cam in spate responsabilitati care nu ii aparlin Are adesea urcusuri ~ coborasuri. dar adineauri. aeeasta nu se va vindeca doar astfel Dintre eele cinci tipuri de caractere. in realitate incearca sa se simta suildent de important pentru a primi un ajutor. Acest lucru se intfunpla doar in cazul eelor dependenfi. Crede c:a_ daca nu reuseste sa atraga atentia celuilaknu va putea eonta pe aeea persoana.de respingere ~ide abandon. de exemplu. Dependentu~ n. in limp ee prima mea impresie privind-o fusese ca are sfulii lasap. Am intalnit de mai multe ori astfel de persoane. Deoarece eorpul ne spune totul despre aeea persoana. Si aeestea sunt mijloaee subtile de a prirni atentie. studiind 0 clienta in limpul unei consultatii. De exemplu.Atund cand dneva sufera de dona rani . moi. am observat ca avea un piept fiumos. partenerul unei astfel de persoane nu 0 suna pentru a 0 anunta ea intarzie. Cum am invatat sa am incredere in intuitia mea. de exemplu apeland 1a chirurgia plastica sau dezvoltandu-si exeesiv muschii prin culturism. Rana care iese eel mai mult in evidenta 0 indicl pe eea de care sufera aeea persoana eel mai des. exista tot mai multi oameni care incearca. Astfel se expliea de ee dupa intreruperea exercitiilor. dureri de spate. dmtr-o data.Femeia mi-a confirmat ca. in cazul ferneilor care poarta sutien. prin toate mijloaee1e. 0 victima este 0 persoana care i~ creeaza tot soiul de ~cultap in viat1i: mai ales probleme de sanatate pentru a atrage atentia Aeest lucru raspunde nevoilor dependentului. se va sandi la ce este mai rau ~ nu va intelege de ee celalalt 0 face sa sufere atat de mult nespunandu-i Qind vedem pe cineva comportandu-se ca 0 victima.suspnerea celorlalti. adeseori. Aeest fenomen poate fi remarcat in eazul depedenfilor cand sunt inea foarte tineri. Chiar daci persoana care are aeea rana poarta 0 man~ pentru a-si ascunde rana. lntr-adevar [acuse 0 operatic estetica deoarece nu-i placeau sfuliiei Este destul de difldl sa vedem anumite detalii. flindea foarte des. te privesc ~ vad ca ai sanii . sa-~im0di6ee inRl\i~rea. dependentul este eel mai apt sa devina victima Are sanse ca un parinte sau chiar ambii parinp sa fie de 40 ast!Il1enea vietime. Daca. Este indicat sa ne urmam intuitia ~iprima impresie pe care 0 avem cmdpnvim pe cineva Cunose barba\i care fae culturism inea de clod erau foarte tineri ~i totusi in ciuda muschilor bine conturati. referitor la rana de la mana. acest gen de situatie se intfunpla tara nid un motivaparent Cautand mai bine. A fost ca un "flash~ de citeva secunde. term. eel mai mic incident poate lua proporni imense. acela de a capta atentia eelorla1\i Acest lucru li permitesa nu se simta abandonat A fi abandonat e ceva mai greu de trait pentru el decit diversele prpblerne pe care ~i le atrage. Ai tacut cumva 0 operatic estetica t. 41 . Fie ea are sau nu diflculta\i in a lua singur dedziile. se poate sesiza 0 lipsa a tonusului.itate. Este 0 persoana care dramatizeaza mult luaurile. Doar un alt dependent poate intelege cu adevarat acest lucru. Revin la exemplul dat in capitolul anterior. Atund clnd vrem sa ne ascundem eorpul de eeilalli. Rana nu se vindeca ascunzand rana prin mijloaee fizice. Forma de ajutor de care a cea mai mare nevoie dependentul este .

ar trebui ca celalalt sa Ii explice motivul pentru care pleaca. nimeni nu se va mai ocupa de el in viitor ~iva ajunge la izolare. Este pregatit sa face orice manevre pentru a f iubit. nu se astepta la asta Daci va aflap in aceasta situatie. va spune: "Ce pacat ca s-a ternlinat atat de repede!". pentru el. Incheierea unei situatii placute este traita tot ca un abandon Dependentui care este in parte ~ivictima.desi nu recunoaste acest lucru De exemplu. In continuare va face ceea ce vrea. ii trezeste ernotii putemice. imaginati-va ceea ce va acorda sprijin Nu renuntati mai ales clnd aveti momente de disperare ~i clnd credeti ca nu veti mai prinli ajutor din exterior. tara sa ne dam searna exact ceea ce Ie reprosam lor sau ceva ce ne e teama sa ne fuca noua altii.tot felul de manevre pentru a nu f abandonati. dependentul vorbeste cu 0 persoana care ii spune: Utelas acum. trebuie sa va ajutap singuri Gasip 0 imagine mentala. adica sa manipuleze. 0 femeie care traieste cu un alcoolic sau care este batuta. chiar ~ la telefon.Teama lui e: "Ce 0 sa rna fac singur? Ce 0 sa devin? Ce 0 sa mi se lntample?" Adesea este in conflict cu el insusi. atund cind tolereaza anurnite situa(:ii. este sinonim cu "a abandona". De aceea se agata de ceilalti ~ fuce once 42 pentru a Ieobtine atentia. tara a folosi acest cuvant Atunci cand un dependent se simte abandonat. Sulerinta la ideea de a-si parasi partenerul este mai mare decat aceea de a indura ceea ce traieste. crede ca nu este sulicient de important pentru a merita atentia celuilalt Am observat frecvent ca. Crede cl daca se descurca foarte bine singur. pentru a nu fi parasit Este in stare sa suporte situatii foarte difiale. risca sa retraiasci suferinta pe care 0 reprezinta acea ram Persoana dependentii este cea care are cea mai mare capacitate de a nu vedea problemele din cuplu Prefera sa creada ca totul merge bine din teama de a nu f abandonata Daca partenerul 0 anunta c. nu de ajutor finc are nevoie in primul rand. deoarece prefera sa fie ghidat de ceilalti. Pentru a nu se simp abandonat. are tendinta. dependentul Ioloseste des expresia: "Nu mai suport". 0 speranta ernotiva. Atund cand e sustinut se simte iubit ~ ajutat Desi are nevoie de ajutor. viata ei se sprijina pe 0 speranta. i§idoreste ca acea situatie sa dureze mai mult and se termina. II va durea inima. Dependentui cere adeseori sfuturi deoarece nu se crede in stare sa reuseasca singur. cu atat mai mult este pregatit sa folosesca toate nlijloacele pentru a obtine ceea ce vrea ea. chlpul acesteia se schimba Simt dt de mult 0 deranjeaza gestul 43 . In realitate. daca indraznesc sa rna uit la ceas pentru a veri6ca ora (luau pe care il fuc des din cauza programului meu foarte Incarcat) cand sunt cu 0 astfel de persoana. nu se hot~te sau se lndoieste de acea dedzie doar daca nu se sirnte sustinut de altcineva Asteptarile lui futa de ceilalti depind de ceea ce pot acestia sa fuca pentru a-I ajuta T otusi. Nu poate sa-~i recunoasca rana.dependentul cere de obicei parerea sau acordul celorlalti Inainte de a lua 0 decizie. Dependentul are 0 dificultate in a folosi cuvantul •a lasa" care. Atunci cand merge pe jos cu altii. Daca de exemplu. de copil ~ de a pune multe intrebariAcest luem se vede clnd cere ajutorul culva: Ii este greu sa accepte un refuz ~iare tendinta sa insiste mult Cu clt sufera mai mult clnd primeste un refuz. spnjinit In deoziile pe care Ie ia Din cauza aceasta acest tip de persoana poate f considerata drept dneva care are dificultap In a lua 0 dedzie dar. mai ales in cazul femeilor.Atund cmd face ceva pentru altdneva. sa santajeze etc. nevazand problemele. pe de o parte cere multa atentie. sa se supere. Ceea ce demonstreaza cat de des Ie fucem altora. Ajutandu-va voi in~iva. . inainte de a pune capat unei relatii. deoarece fadnd acest luau. li lasa pe ceilalti sa treaci in futa. deoarece. Practic. fiinda ceea ce cauta el nu era atlt ajutor cat sustinere. 0 va face sperand sa obtina In schimb afectiune and primeste afecpunea dorita faclnd ceva placut cu altdneva. are nevoie de prezenta cuiva pentru a suporta acele activitati. trebuie sa plec'. deoarece. Dependentu! poate parea lenes. Poate credeti ca nu Yeti reusi singuri. dar exista 0 solutie pentru once problema. este interesant de observat ca. ~i vedeti ca va agatap de celalalt. Simplul Iapt de a auzi cuvantul "a lasaH. li este teama ca daci cere prea multa va sa~i prin a-l deranja pe celalalt lar acesta din urma va putea atunci sa-l paraseasca. dar asta nu inseamna neaparat ca va asculta sugestiile prinlite. ca faceti .se vor clarifica luaurile ~iYeti gasi solutia. a mai ales de a se simp sustinut de cineva in ceea ce face sau vrea sa 'faci. iar pe de alta. de a avea 0 yoce subtire. Se crede despre dependent cl Ii place suferinta. deoarece nu-i place sa faca activitati sau rnunci flzicasingur. Are nevoie sa se simta sustinut. luau de care vrea sa fuga cu once pre~ De fup~ singuratatea este cea mai mare mca a dependentului.'l va pleca va suferi cumplit. Este convins ca nu poate sa 0 gestioneze.

Crede ca are dreptate.seama de cite ori nu face chiar el ceea ce ar vrea ca alpi sa faca pentru el De exemplu. Emotia cea mai intens traita de catre un dependent este tristetea 0 simte in adancurile fiintei lui. 0 ~ sau altceva Chiar asezat Hind. cum ni se lntampla tuturor. dar nu va trece la act. Cand sta in pidoare cauta sa se sprijine de un perete. Nu i§i da seama ca de fiecare data clod pa~te ceva sau pe oneva.In acelasi timp ii este teama de emotiile pe care aceasta atentie primita l-ar putea face sa Ie traiasci. In cuplu. dar nu i~i da . ii este greu sa stea ~~ stand cu spatele aplecat mamte. dependentuI se sprijina de celalalt. cauta mereu prezenta celorlalti. nu va vrea sa se ocupe de el 0 considera pe acea persoana indiferenta ~i rece. Cand vedeti pe dneva care cauta sa i se acorde multa atentie. dupa mai multe tentative. In plansul ei se poate vedea cum ii acuza pe ceilalp ca au Iasat-o balta exact clod avea 0 multime de probleme §i de boll. in mod normal ar fi trebuit sa fie invttata Va trai 0 mare tristete. de altfeL DependentuI are nevoie de atenfia ~ide prezenta celorlalti. in mod inconstient. fetita se agata de tatal ei. Dependentul are obiceiul de a se agata fine de persoana pe care 0 iubeste. va simp din nou 0 di6cultate in a parasi acel loc precum §ipersoanele de acolo. eel care sufera se include. Chiar daca li place un loc in care va merge.De asemenea.sa se lntoarca acasa. casa inainte de a pleca 0 data ajuns in acelloc. daca ar ficineva Janga el Oamenii pot foarte bine sa se simta sin~ dar sa sufere din cauza asta Gradul de anxietate determina gradul de suferinta-Iar a se simp izolat. mai ales clod vorbeste de problemele sau de incercirile sale. nimeni nu va vrea sa-l sustina. dar se simte abandonat daca partenerullui face la fel I~iva spune: "Asta e.r i meu. de multe ori ea este cea care ii abandoneaza pe ceilalp. r~unta la 0 situafie.iiva figreu sa-i paraseasca pe cei apropati servidul. atunci clnd. abandoneaza la randullui In momente de criza poate sa ajunga chiar lia se gandeascala sinuddere. Daca va avea 0 tentativa de sinuddere. l~i imagineaza ca cineva care are 0 voce autoritara sau 0 atitudine autoritara. De exemplu cineva care pleaca intr-o cilatorie de clteva saptamani . T otusi poate ajunge §i in cealalta extrema. dar nu ar vrea ca partenerul lui sa faca §i el asa ceva t place sa mearga in anurnite locuri singur. acuza chiar ~ipe Dumnezeu pentru faptul de a fiabandonat-o. in fata lucrului sau a persoanei pe care Ie doreste atat de mult Janga el Nu se deschide pentru a primi acellucru sau acea persoana din mca de a nu putea face fata.ii este greu sa stea drept. lntr-o adunare publlca. 0 va rata Daca. sa paraseasca persoana sau situatia care au produs acea tristete sau acel sentiment de s~nguratate. rar mama sau tatal lui erau absenti Poate recunoaste ca sufera de izolare atund clod traieste un sentiment de anxietate la ideea de a fi singur. De aceea el este foarte cilduros cu ceilalp. Pentru a nu a avea acest sentiment. adica sa se retraga. genereaza de asemenea un sentiment graY la eel care sufera. deoarece ii este teama ca ceea ce ii lipseste i se va refuza ara sau va deveni inaccesibil sau nu va mai fi disponibil in momentul in care ~i-I doreste. fac in asa fel inclt sa-i fixeze un termen de durata Persoana dependenta pMnge usor.intul singur. Vorbind ~espre coplilaria lui. DependentuI foloseste des cuvantul absent §i cuv. i-ar placea sa se aseze sa dteasca singur. clod va veni timpul. este posibil sa ajunga sa se sinucida cu adevarat De asernenea. de exemplu. Ego-ul ii joaca din nou feste. Comportamentullor se remarca cu usurinta printre numeroasele persoane care ~i auto-saboteaza propria feridre. Crede ca daca este asa ~i ceilalp vor fi la randul lor cildur~~ atenti. iar baietelul de mama lui. nu sunt suiident de important pentru ca el sa vrea sa rna ia cu el". un sentiment de abandon ~ide llpsa de importanta . Imediat ce 0 relatie devine mai intensa. fam sa 0 inteleaga sau sa poataspune de ~de vine. tl tine de sau atinge des. i§isprijina bratul de spatar sau se simte ~tri~t in scaun In orice cal. deoarece tot ceea ce cauta el este sustinerea. Ceea ce se ascunde in spatele senzatiei de izolare este faptul ca. De asemenea nu realizeza numarul mare de proiecte la care renunta pe parcurs. In copilarie. uneori chiar exagerand. dependentului. este tnsta la ideea ca va trebui sa piece din acelloc. va povesti ca de multe ori era lasat singur. In general tot ce va face este sa vorbeasca de'Spre asta ~i sa-i ameninte pe ceilalp ca 0 va face. fam raceala §inu vor fiautoritari. uitati-va la corpul lui ~i veti vedea ca are multe din n mana n 44 45 . este dificil pentru 0 persoana dependenta sa nu fie invitata la 0 lntalnire. Nu i§i da seama ca. Va crede imediat cl ceea ce am eu de Mcut este mai important declt ea Acest gen de persoana are de asem~ea 0 di6cultate in a parasi un loe s~u . Crede ca totul ar fi mai bine. ii este teama de orice IOrma de autoritate.

am constatat al intotdeauna edsta persoane care pronta de pauze pentm a-mi putea pune una sau mai multe lntrebari in particular.recllm ~i un loc securizant in care sa se rtjugieze. de a nu innebuui. Majoritatea agoraJobilor all Jost Joarte dependenti de mama lor. la fel cum crede al ceilalti sunt resposabili de propria lui fericire sau nefericire. . Profit de acest exemplu pentm a atrage atenfia celor care lucreaza in terapie. in cazul agoraJobullli. Dupa ce am intalnit agortifobi aproape in toate atelierele pe care le-am animai. deoarece aceasta ar reprezenia 0 moarte simbolicil. Dependentul este 0 persoana care fuzioneaza U§Orcu ceilalti. sa ne vigilenti mai ales la acest rise de transfer. orice schimbare ilJace sa traiasca momente de agoasii ~i 47 I I t. l~i gasesc mereu motivatii serioase. dificultiiti respiratorii. reactii cognitive (senzatie de instriiinare. un client a fucut 0 criza de gelozie dod l-a anuntat cl 0 va inlocui 0 colega timp de doua saptamini cit va n plecata In vacanta cu sotul ei. deoarece sunt intrebari importante. I: f 1 1 I J. 0 situatie angoasanta produce acestuia reactii fiziologice (palpitatii cardiace. De aceea. sa ocupe 0 fimctie publici sau sa aiba acces la un auditoriu larg. tensiune sau slabiciune mll5Cularii. $i-a dat seama ci clientul etcuse un transfer asupra ei.Jie sa 0 ajute in impliuirea rolului ei de mama. Corpul tau spline:'Iu~-tejam dat urmatoarea definitle agorafobiei: Aceasta Jorma de Jobie este 0 teama maladiv« de spatiile libere ~i de locurile publice. am constatat ci era yorba despre un dependent. Dar de Japt catastroJele anticipate nu se produc niciodatii. chiar dacii acesta nu-~i da seama exact. in cazul in care clientul lor sufera de abandon. Este cea mai raspandita dinire Jobii. sau ca teama legatii de nebunia sau de moartea cuiva sa fi Jost vehiCIIlata fnJamilie. I ~ 1 ! t. pe pundul de a intra in panica. Aceastlisolutie are anumite limite. iar raspunsurile ar putea sa-i intereseze ~i pe ceilalti participanti Cind reincepem cursu!. transpiratie. incontinenta etc) care pot duce la stiiri de panicii. numita de asemenea. Teama ~i senzatiile pe care Ie simte agoraJobul sunt Joarte putemtce incat ilJac sa evite situatiile din care nu poate sa Juga. putand sa dual chiar §i la agorafobie. Un alt mijloc de a atrage atenda este in cazu1 acestor persoane. deoarece exista riscul sa alimenteze rana In loe s1l 0 vindece. de a le~ina sau a muri etc. in copilarie ~is. greata. din orice loc care i se pare indepiirtat de locul e unde este persoana securizantii de care are el nevoie). ameteli. de a Ji umilit in public. am putut sa Jac 0 sintezii interesanta despre agoraJobie. Un camin propice pentru agoraJobie este acela in care all aVllt ioc decese sau cazuri de nebunie la cei apropiai: Se poate de asemenea ca agoraJobul safi Jost el insus: in pericol de moarte. ceca ce a ajutat sute de persoane. Il r .vident. Aceasta dorinta de a fuziona. teama de a pierde controlul.) ~i reactii comportamentale (fuga din situatii anxiogene ~i. Ie cer sa-§i formuleze tntrebarea in fata tuturor. Am vazut ci de flecare data acele persoane poarta masca dependentuluL De obicei. In timpul atelierelor rnele. AgoraJobul se plange adesea ca traie~te 0 anxietate ~imai ales o angoasa. cand eraJoarte mic. Exista persoane p care ajung sa nu mai iasa deloc in lume.caracteristici1e dependentului. De aceea agoraJobul trebllie sa gaseasca un apropiat care safie persoana lui securizanta cu care sa poata i~i. 0 persoana fuzionala. simte emotiile celorlalti §i se lasa usor invadata de ele. 0 persoana psihica.actori ~ialte persoane care lucreaza lntr-un domeniu artistic §iapar in fata unui public Iargsunt dependentL Se simt bine in orice rol de vedeta In consultatiile particulare. Dupa 0 verificare. Multi dintre canti'ireti. Majoritatea agoraJobilor suJera de hipoglicemie. adesea evita sa mai puna acele lntrebari Ceea ce iiinteresa era atentia pe care ~ f putut sa le-o acord In particular. la toate nivelllrile. Mlliti dintre barbati 0 aSCllnd in 46 r. AgoraJobll1 se poate ajllta emotional reglandll-~i situatia cu mama lui. Mi se intfunpla sa recomand acestor persoane 0 terapie In particular. antreneaza rnulta mal. 0 prietena psiholog mi-a povestiti al lntr-o zi.au simtit responsabili Jie pentru Jericirea ei. Temerile lor provin din copilarie cand all trait in izolare. To~. pentm a obtine astfel toata atentia pe care si-o doresc. dependentul este genul cel mai apt in a realiza transferul cu terapeutul sau De fap~ cauta la acesta sprijinul pe care nu l-a primit de la un parinte sau un partener. Cele dOlla mari temeri ale agoraJobullli suni teama de moarte ~iteama de nebunie. t [ I [ I t ! f I alcooL PreJera sa devina alcoolici decat sa-~i reClluoasca teama aceea incontrolabila. Nu se crede capabil saJaca vreo schimbare in Hici un domeniu.ln cartea mea. timp de ani de zile. Aceastil teanta de moarte este traita.lucru care il face sa se simta responsabil de fericirea sau nefericirea altora. Femeile suni de doua ori mai sensibile decat barbatii la agoraJobie.

apoi de la adolescenta la varsta adulta. si-mi dai vesti despre tine". as spune cl este persoana careia ii este teama de a f abandonata §i careia ii place eel mai mult sexul Adesea doresc §i alp parteneri. I~i imagineazii siiuaiii ce depasesc cu mult realitatea ~i crede ca esie incapabil sa faca fata acestor schimbari Aceasta activitate mentala intensa flface sa se teama de nebunie. un accident 0 despartire. de teamd sa nu fie considerat nebun. AceasM notiune de responsabilitate face parte din toate cursurile aielierului Asculta-ti corpul Am observat ca majoritatea agorafobilor pe care i-am intalnit pana acum au caracteruI dependentului. Timp de mai multi ani. In cazuI unui dependen~ atund clnd moare cineva apropiat. fO{lrte mici fiind. barbat sau femeie. ati devenit prea psihici pentru a putea fi vigilenti ~i a preveni nefericirile in prezenta celorlalti. Apo~ intr-a zi. de la celibat la casatorie. Acest lucru li ajuta sa ramana in pidoare. eu rna simt important". mai ales a celor apropiati ii sustine pe dependenfi. se crede astfel mai .I" r gradul de agorafobie. cand agorafobul ajunge la limitele sale meniale ~i emotionale.importanti Dintre cele dnd tipuri de caractere. Are nevoie ca ceilalti sa-l faca sa se simta important cu orice pret ~isa-l ia in considerate. deoarece fiecare deces ii va reactiva rana de abandon §iva contribui Ia accentuarea gradului sau de agorafobie. Cea de care credeati pana acum cd nu este buna peniru voi. aceste angoase ~irici pot fi inconstienie ~i f interioare. Dependentul este interesat sa caute mai degraba autonomia decat independenta 0 sa explic cum se ajunge aici in ultimul capitol aI clr\ii In viata sexuala. sub pretextul ca vrea sa-§i pastreze independenta In cazuI unui barbar dependent asta poate sa insemne. Femeia dependentii. fund fuzionala. Lucrul cel mai important ar fi sa inva(ati adevarata noiiune de responsabilitate. Am auzit adesea persoane dependente spunandu-mi: •Nu pot supotia 0 situa(ie in care cineva nu mit iu~ ~ vrea safac oricepentru a rezo/va acest luau" and un dependent afinna: "Este important pentm mine sa rna sum. teama de a nu mai primi toata atentia din partea partenerei daca ar f un copil prezent in familie. in afara celui legitim. in timp ce persoana Ia care predomina rana de tadare are 0 teama mai mare de nebunie. Am constatat cl persoana la care predomina rana de abandon are 0 teama mare de moarte. acest lucru nu face decat sa accentueze ~i sa ascunda rana de abandon deoarece aceasta nu este ingrijiti De exemplu 0 persoana dependenta. ar f mai degraba speriata de a nu se simp sufocata de toate obliga\iile pe care Ie aduce un copiL In schirnb. in realitate vrea sa spuna: "and rna sum. poate sa nu-si doreascl copii. Aceste schimbari pot fi trecerile de la copilarie la adolescenta. Ci pur ~i simplu. iar temerile sale devin constienie ~ivizibile. trebuie sa ~titi ca ceea ce traiti nu este nebunie ~i ca nu veti muri din cauza asta. §i se poate observa frecvent ca cei §i cele care se plang de faptul cl Ie lipseste viata sexuala soot cei care suferi'ide rana de abandon §i care poarti'i 6 masca de dependent 49 48 . traieste un sentiment de abandon Ii este din ce in ce mai greu sa accepte moartea. in acel moment i§i doreste sa devina independent A se crede independent devine 0 reactie foarte frecventa la persoanele dependente carora Ie place mult sa Ie spuna celorlalti clt de mult se considers ele independente. nu Ie mai poate tine doar in interior. a serviciului. In de6nitia agorafobiei taceam referiri la moarte §i la nebunie. 0 sarcina. Voi vorbi despre rana de tadare in capitolul dnd. T otusi. Agorafobul are de asemenea 0 imaginatie debordanta ~i incontrolabila. deoarece el nu poate sa faca asta singur. cand sunt foarte dependenti de eaAcest lucru 0 face sa se simta mai importanta. Cand un dependent este in contact cu problemele cauzate de dependents lui. moartea sau na}terea cuiva etc. ati fost prea desch~i in fata emotiiior celorlal(t crezand ca sunfeti responsabili pentru fericirea sau nefericirea lor. depinde mult de iubirea copilului ei ~i face totul pentru ca acesta sa simta ca ea se gand~te mult la el Iubirea celorlaln. Trebuie sa-~i dea seama urgent ca nu este vorba despre nebunie. Nu tndrazneste sa vorbeasca despre asta cu ceilal(i. prost gestionata. Daca aedeii ca corespundeii acestor aiteni. In consecinia. ci despre 0 sensibilitate foarte mare. ii accentueaza Marna dependentil. lata de ce captati toate emotiile ~i temerile celorlalti atunci cand va aflati intr-un loc public. daca i§i doreste un copil iI prefera pana la 0 varsti'i foarte mica. 0 schimbare a locuintei. dependentul are acelasi comportament Se foloseste adesea de sex pentru a-Iagata pe celalalt lucru vizibil mai ales la femei Cand persoana dependenta se simte doriti'i de celalalt.

51 . Observatiile mele m-au fucut sa ajung la concluzia cl atunci cand un barbat dependent este bulimic. acest lucru indica faptul cl are impresia cl nu pnmeste su6cient de mult de la familia lui. teama ca celalalt sa nu piece. nu va spune acest luau partenerului ei. and bulimia se manifesta la 0 femeie dependentii. De altfe~persoanelor dependente nu Ie place sa manance singure. de care depinde prea mult Este interesat sa creada c1 are un loc in familia lui. atat de mult li lipseste aceasta. de a 6 rehizat. nu sunt alegerile lor preferate. • • DependentuI care i~ alimenteaza mult pa1tea de victima poate ajunge sa sufere de ISfERIE. corpullui fizicretlectand psihicului. Cu siguranta. and dependentul sufera de 0 bronsita. Manfulcl ineet pentru a face sa dureze cit mai mult placerea ~i atentia. in timp ce dependentul are mai degraba tendinta de a deveni bulimic. De exemplu vor spune: HCopilul meu tmi Inghite toaia energia" sau "Munca fmi mamlncii tot timpuf 50 Dependentul prefera alimentele moi celor dure. slab sau plapmd Acestea sunt pot 6 susceptibile de a 6 contactate de persoanele care abandon: este cunoscut ca diversele boll care sufera de rana de . acesta este mesajul pe care il pnmeste corpullui atunci clod mananci. mai degraba decit sa facl diverse manevre pentru a ajunge sa creada acest IUCnL • Din cauza pfuV10rsale psihice fuzionale. dependentul flind un copil bolnavicios. stiind ca sotul lor fucea dragoste cu cealalta femeie. rnai ales in afara casei In plus. Ea reprezinta di6cultatea de a vedea la distanta.Daca unei femei dependente i se intlmpla sa nu vrea sa faca dragoste. atunci realizeaza un transfer asupra mancirii. deoareceau 0 legatura metatlzlca cu familia. de a nu raspundeasteptarilor celorlalu Daca va recunoasteti in aceste mci. legara de teama de viitor ~imai ales in fata unui viitorpetrecut singur. De obicei Ii place mult painea. gandindu-se ca manmca prea muh. mai ales clnd este in compania altor persoane. Desi !ipsa se situeaza in plan afectiv. corpul lui primeste acel mesaj ~i reactioneaza ca ~ cum ar primi prea mult $i deo acea persoana crede cl se in~ ln capitolul anterior afirmam ca fugarul are tendinta de a deveni anorexic. teama de a plange sau de a 6 considerat drept un copil mic. Toate aceste lucruri Ie face tntr-un mod inconstient · In ceea ce pnveste bolile caracteristice. cum au 0 di6cultate fata de cuvantul «a lasa". deoarece nu vrea sa piarda 0 ocazie in care se simte dorita Mi s-a intimplat chiar sa lntalnesc femei care au acceptat un menage a trois. a manca • e folosit des in limbajul lor. ca celalalt sa nu fie de acord ~isa ignore ceea ce s-a spus sau ce a cerut tearna de a i se spune nu. atunci tatal este eel care ii lipseste and aceste persoane nu au un substitut pentru parintele care Ie lipseste. este de la sine inteles ca rana de abandon ne afecteaza modul de a comunica. barbatul dependent se va preface ca nu stie ca sotia lui are un amant Aceste persoane aleg sa indure astfel de situatii declt sa 6e abandonate. chiar ~ foarte putin. • ASTMUL este 0 boala in care expiratia devine di6cila ~ greu de suportat In plan metafizic. simbolul pamantului roditor. chiar daca aceasta llpsii nu are nici 0 relevanta in plan fizie. de a nu fi sustinut asa cum se astepta. De altfel cuvantul" a inghiti.va primi mesajul acestei lipse MIOPIA este de asemenea foarte frecventa la dependenp. In psihologie se spune ca persoana isterica este asemeni sugarului caruia Ii e teama cl nu va primi lapte ~i cl va n abandonat De aceea i~iarata sentimentele intr-un mod atit de galagios. acesta boala indica faptul ca acea persoana ia asupra ei mai mult declt trebuie ~inu da inapoi declt cu mare greutate. dependentul poate sa manance mult fua sa se ingrase Cum atitudinea lui interioara este de a nu avea niciodata su6cient. nu vor sa lase nimic in farfurie. • BRON$ITELE se intalnesc de asemenea. in camera vecina Pe de alta P¥te. este un motiv bun sa realizati ca nu sunteti voi in~iva~ica rana de abandon este cea care preia controlul La nivelul alimentatiei. dar sunt gata sa faca orice pentru a nu-si pierde partenerii.de la mama lui. este ca ~ cum incearcl sa se hraneasca direct . dependentul atrage probleme cu PANCREASUL (hipoglicemie ~i diabet) precun1 ~i probleme la GLANDELE SUPRARENALE. Se va prefaee ca are chef. Plecmd de la cele a6rmate in acest capitol. Corpullui reactioneaza astfe~in consednta and dneva manmci. T emerile dependentuIu~ cele care ilimpiedica sa comunice clar ~ sa-~iexprime cererile sunt urmatoarele . lntregullui sistem digestiv este fra~ deoarece crede cl nu este hranit in mod adecvat.

de cancerosi de astrnatid precum §ifamiIii de violenti. este rusmea De fapt. Nu tl lasam llber. Au recunoscut ca exista familii de diabetid.~orbesc mai pe Iarg despre asta in capitolul referitor Ia tradare . de obkei. Legile spirituale spun ca. atata timp cat 0 persoana nu a trait 0 experienta in iubire. ne anunta ca.lirea relatiilor lntr-o iubire adevarata. Daca recunosti la tine caracteristicile dependentului. Le reprosam celorlalti tot ceea ce ne facem noi tn§ine §i nu vrem d 52 vedem. fenomenul ereditatii). Va pot da un exemplu. incestuosi alcoolici etc. de cardiad.situatii sau proiecte. ceea ce ne facem nom insine §i ceea ce Ie facem· celorlalti. stiinta inca nu a gasit YNCA un leac. va sugerez J verificap daca acel parinte nu a trait aceeasi ram in relatie cu panntele lui de sex opus. atre orice alta persoana de sex opus. Face prea multe manevre pentru a fi ceea ce vor ceilalti sau traieste prea mult in umbra persoanelor pe care Ie iubeste • • In plus. In plus. din contra. . va reamintesc ca aceasta rana a fost activata de catre parintele de sex opus §icontinua sa fie reactivata de. dar sunt mult rnai frecvente in cazul celor care sufera de abandon Daca va recunoasteti in rana de abandon. Arnintiti-va ca prindpala cauzi a unei rani provine din incapadtatea noastra de a ne ierta. in realitate. Ne este greu sa ne iertarn deoarece. este foarte important §i devine wgent sa reglam situatia cu parintli nostri. am remarcat ca dependentul este eel care se imbolnaveste eel mai adesea de BOLl RARE. re/a(iilenoastre LU toate celelaltepersoane de ace~i sex ca ~iacelpiirinf4 vorfi d!ficile. acest copil a fost. confonn notiunii mele de perfeqiune. se poate lntampla urmatorul lucru: atentia pe care ai primit-o poate nu corespundea celei pe care ai fi vrut tu s-o primesti Poate chiar te-ai simtit sufocat din cauza acelei atentii primite.I§iblocheaza propriul Eu suni. Azi am lnteles ca nu era deloc genul de atentie pe care si-ar 6 dorit el sa 0 primeasca Prin urmare a trait rana de abandon §i mi se pare normal faptul ca mi-a purtat pica clod era mic. de acelasi sex ca §i tine. qind era mic. traim un sentiment de rusine atund clod vrem sa ne ascundem sau sa rnascam un comportament pe care tl reprosam celorlalti $i. numiteINCURABILE. cu fiul meu eel mare. Bohle §i lndispozitile mentionate mai sus se pot manifesta ~iin cazuI persoanelor care au a1tgen de rani. iar asta atata tin1p §i atat clt roata kannei nu se va 6 oprit. adica panntele lui. mai ales nu vrem ca ei sa descopere ca noi actionam Iafelca ei. Ded. iar eu aveam nevoie ge un fiu ca eI pentru a ma ajuta sa inchei anumite situatii cu tatli meu 0 sa . cu atat lnseamna ca te abandonezi mai mult pe tine insuti (adica te Ia§iabandonat) sau ca li abandonezi pe a1tli. prin tr. eel care a primit cea mai rnulta atentie din partea mea. Aceleasi rani se repeta din generape in generape (ceea ce expIica de asemenea. Repet ceea ce am scris deja in maioritatea cartilor mele: Atdta timp edt continudm sa Jim ranchiuno~ifatii de un piirinte (chiar dacii intr-un mod incot¢ent). nid macar nu ne dam seama ca ne purtarn pica nom insine Cu cit este mai importanta rana de abandon. Inu dau seama acum ca aceasta experienta facea parte din planul lui de viata §i ca trebuia sa irtelegem anumite lucruri impreuna Elavea nevoie de 0 mama ca mine pentru a-si incheia procesul de iertare fata de abandon. Va reamintesc ca atund clnd medicina caMca 0 boaIa ca fund incurabi!a.. deoarece nu lucram atund in afara locuintei stateam acasa cu el In schirnb eram prea severa §irigida cu eI in situatii. la care rana de abandon a ramas lnscrisa in corpul lui de adult Cu toate astea. va trebui sa se intoarca pe pamant pentru a retrai aceeasi 53 . supravegheam totceea ce ~cea deoarece voiam sa fac din eI 0 mnta perfects. admiti ca ai primit multa atentie. Un alt mijloc de a ne da seama ca ne abandonam pe noi insine sau li abandonam pe altii.• Mai multi dependen(i ajung sa sufere de DEPRESIE atund clnd rana ii doare prea tare §i clod i§ipercep neputinta de a se simp iubiti asa cum si-ar dori Este tot 0 modalitate de a trage atentia Persoana dependenta sufera de MlGRENE deoarece se impiedica sa fie ea insa§i. Chiar §i cercetatorii din medicina §i din psihologie au constatat §i au recunoscut perpetuarea anumitor comportamentesi boli din generate in generape. dintre eel trei copu ai mei. iar astfel vom inceta sa reproducem acelasi gen de situatii. care dupa parerea lui nu justiBcau aceasta atitudine. Este deci absolut normal §iuman sa c purtati PIca acelui parinte sauacelor persoane. Din aceasta cauza atragem in jurul nostru persoane care sa ne arate ceea ce Iefacem a1tora sau nom lnsine. chiar daca nu crezi ca ti-a lipsit atentia parintelui de se sex opus ~i ca.:' .

Ace$e .d aceste Iuauri devine posibil s:t fIi stip!n pe propria ta'via\ii to locsl te ~ cooclus de temerile tale. t~tt Prime careatrage. torr-au e trlst Se agaJl1lzic de ceilalp.mal bme compoIlamentul Este de prete-rat sa dteascl. dea simp. nevoia de prezeota ciliva. fuz. Di6cu1tatea In a accepta un refuz. devii CQ~t de rana de abandon.Ilzic. ~ rnarUfesta weuninteres In acest sens. indica ded 0 reactie la ceva ce s-a intfunplat In via~ 0 persoani aBata in rea. aastJl masaf poate fi plutaM foartr d6 prmnft Masa : dependent Corpul: Lung. viata e plio! de abancbL Dad nu te ~ti1n aceasta desaiere. vel Cauflindependeata Ii place sex:uL Cea mai marea t~ Allmentape: ManAnd lncet.boll incurabile. hipoglicemie. Este aproape imposihil ca cineva sa se reamoasca In toate oomportamentele men~onate.. ati. cere sfaturi pe care nu Ie urmeaza neaparat Voce de copil. nu este ea t~i p no poate fi feridti De aceea este fDarte important sa rnomentele in are suntem 001 ~e ~1 tn care eele suntein in reacponal Fkin.Am menponat dqa eli.rtamentele proprii dependentului amt dictate de de a n. se poate intimpJa d avem door 0 rana n.de "3.m~ in anumite romper· tamente $i 11U in tot ceea ce am scris. Daca rn ~vea doar annmite caracteristici ale rinii. Jesate deBecare rana. Lipsa unei hrani afectivesau a tipului de hrana dorit. dtdde ~i poartt. Ii plac alimentele mol BolUe posibile: dureri de sp~te.*>oal'nu este centrata.rt pentru aavearoai mulhicompasiuoe pentruceilaJti. spate curbat. deoarece corpu16zic nu minte Dicioda~ spre deosebirede nol care De puteml~ OJ ~\fL Dad vel fecur\OOIjte ace~ta rana la clteva dintre peseanele din anfurajul tAu. migrene.entele ~.d&rise fl1 at. Tristete.dedt sa tocem sa le ~Ii dconpnutulcu proprule talecuvinte.u retrii rana de abandon.tudlnile interioare corespt:tm\toare. apetit smguratatea bun. "Mi simt inghitit". pentru ale tnteJege. caraderisticile Sf amrportmntllftle. ei ~§i a~~ carte dad!. isterie. Revenirn avand acelea§i sufIete.te :mfnrmaliile de care ai nevoie peetru a vindeca aceasll\ rana $I a redeveni to insuti. "DU mai suporf. lipsltde tonus. Acest capitol i$l propune 51 te ajute sa.: intre un an ~itre1: aolln relatia co plrintele de sex opus. te ~ tn desaierea ~Ifi de cltpmtitftt. Vedeta.rea rlnii. san u uitafi ca. astm. picioare sub~ri.licl de abandon. depresie. Tnacest caz. Oehil:. •smgur·.. PlAnge U§or.. brOD§ite. parp ale corpului care atdma sau sunt moi. 1~ reamintesc d. tp sugerez sa vedlid OJ cei care Ie cunosc rnai blne pentru a vedea dad sunt de acord co tine. bob rare care Iw. 54 capital vei gasitoo. Teate acestea pentm a ne cia 0 ~ sa rezoJvam ddinitiv ceea ce nu ~t sa ~in vielile noostreanterioare.Abage mila Tntr·o zi e vesel. dar Gl IQluri difedte. miopie. Fiecare ran~ are comportam.tim Vocabular: •absent". Compo. an~ mai a~ eli. plapind. masca dt dtpeluJen~ awW1 cd asifel va evita sa tnliascd szifuinta aballdonulut In fimc(if de grallitafia Sf intvtsitaJt.a durtrii.va. doar aturrci cdnd 0 persoahtf care suftrd de abandon. pop 51 te Inaezi mai intiitn aspectuI. de a vo~ de a aqiooa. agorafobie. sub tire.reluri de a gindJ. Caracter: victima. mari.ional. =s ¥i mai mult ateotia asupra .tst alpitol sunt am Caracteristicile rlnii de ABANDON Acti. Psihic. Di6cu1t:atea de a face sau de a decide ceva singur. Bulimic. diabe~ afeqiuni ale glandelor suprarenale.expedenta. brate care par prea lungi ~i care athn! de-a lungul corpului. "nu mi se dA drumul". nu trebuie sa theerd sale schitnbi Foloseste mai degraba ceea ee ai invit. sauJoartt rar. Oricom te pop rea.ten~e §i mal ales de sustinere. uIlimuI mea .

r Umilirea i FIZICUL MASOCHISTULUI (Rana de umllire) actiunea de a te simp umilit. bebelusul poate simtidezgustul parintilor lui ~ise poate simp umilit ~irusinat Inn amintesc un caz anume. cand e prost tmbracat etc. un bebelus care se joaca cu caca in patut sau face 0 alta prostioara dezgustatoare. Se activeazi in momentul in care incep sa se dezvolte fimctnle corpului perioada in care. jignit.umilire". un copil normal invata sa manance singur. intr-un . sau dad face 0 pros tie (mai ales in public sau in fata familiei). chiar dad dupa nastere nu mai suntem constienti de acest lucru Sufletul care se intoarce pentru a rezolva aceasta rana va atrage unul sau doi parinti care 11 vor umili.Sinonimele acestui cuvant sunt: ofens a. cea a lui a avea ~i a face.r t } t CapitoIul4 Haideti sa vedem lmpreuna ce insearnna cuvantul . dormitor mare. I we. "Porc mic ce esti. Acest gen de umilire agraveaza situatia Orice copil care are de vindecat 0 rana de umilire ~ care trai~te 0 astfel de experienta va vedea cum rana lui se accentueaza De asemenea Ia nivelul sexualitatii exista un potential important in activarea ranii de umilire. comparat. purtand cearsaful patat in spate. nu ti-e rusine?". maicutele 0 ohligau sa se plimbe a doua zi prin dase. de cand aveam sase ani ~i eram in intemat la 0 scoala catolica Toate Ietitele dormeam lmpreuna. sa asculte ~isa inteleaga ceea ce ii spun adultii etc. le rezolvam. t lezare. sa fie curat. numindu-l pe el pe copil »porc mic". Oricare ar f situatia care ll face pe : copil sa se simta umilit. sau de a insulta pe a1tcineva intr-un mod ~ excesiv. Maicutele credeau ca umilind-o ~i jignind-o astfel. Chiar foarte mic fund. rusine. Trezirea ranii se produce in momentul in care copilul simte ca unuia dintre parinti ii este rusine cu el sau ii este teama d parintelui ii va fi rusine cu el dad este murdar. in acel '. Este 0 rana legata mai ales de lumea fizica. . De exemplu cand 0 mama i~i surprinde baietelul masturbandu-se ~i exdarna. jignire. moment rana se activeaza ~i se amplitlca De exemplu.Aceasta rana incepe sa fie simpta sau se activeaza la varsta intre un I an ~itrei ani Vorbesc despre activare. "trezire'. nu se va mai repeta incidentul Stirn cu totii d se lntampla exact invers. Rana lui se activeaza dnd 0 aude pe mama lui povestind tatalui sau ce s-a lntamplat. lezat sau sa-l fie rusine. iar atunci cmd una dintre noi ~cea pipi in pat. 57 . vexare. deoarece va reamintesc d teoria mea se bazeaza pe ideea d ne nastem flind constienti de ranile pe care trebule d.

la nivelul procesului de invatare. MasocllistuI. Incepand de acum. De exemplu. acest lucru indica 0 rana de urnilire mai mica. Masochismul este comportamentul unei persoane care gas~te pL'lcere~ichiar satisfactie in suferinta Acea persoana cauta durerea ~iumilirea. gras difera de un corp plin de muschi. i~iva dezvolta un corp gras. se poate ca rana de umilire sa fie legata de relatia cu mama in domeniul sexualita\ii ~i al curateniei ~i de relatia cu tata. Daca un copil il surprinde pe unul dintre parinti gol ~i simte ca acel parinte se simte stanjenit ~ivrea sa se ascunda. . rusinate daca sunt surprinse in flagrant atund clnd Ie fac celorlalti exact ceea ce Ie e teama lor sa traiasca In schimb. controleaza. aface ~i a avea anurnite lucruri.l compensa rana. pare la fel de lat clt este de lung. cu hainutele curate. De asemenea. Copilul se poate simti stanjenit daca are senzatia ca este prea mult controlat de catre un parinte. Pot f asociate de asemenea de masca masochistului. Este ca ~j cum ar fi cautat mereu situatii pentru a retrai umilirea. Aceasta rana poate fitriiita pe diferite niveluri. sau cu 0 persoana care a jucat rolul acelui parinte. Daca doar 0 parte a corpului este grasa sau rotunda. 0 persoana poate trai 0 experienta de rusine sau urnilire tara ca rana de umilire sa fie activata. dar specificat. Un individ poate sa cantareasca 20 de kilograme peste greutatea lui . burta. cele cinci tipuri de persoane. Un corp greu. iar mai tarziu va avea dificultatl in viata sexuala. Pe de alta parte. ceea ce are sau nu are va dedansa rana de abandon Am observat de asemenea ca. mai mult lung decat lat. de obicei lntr-un mod inconstient.Copilul se simte lezat. urmatoarele caracteristici: 59 . se poate intampla ca 0 astfel de persoana sa faca tot posibilul sa ajunga"sa fie" asa cum ar dori ceilalti sa fie. rana va trebui rezolvata in relatiile cu ambii parin\i. se pare ca persoana care sufera de rana de urnilire este cea careia li este rusine eel maides. ~ vrea sa predzez diferenta dintre rusine ~iculpabilitate. Aceasta descriere se aplica aut femeilor cat ~ibarbatilor. In acest caz. a ascultarii ~i a vorbirii. Atunci se va simti umilit ~iIi va fi rusine de propriul comportament In schimb.purcet sau mai putin decat ceilalti. traite in relatie doar cu unul dintre parinti. iarvazuta din spate. devine un mijloc pentru. cand voi folosi cuvantul masochist. in acest studiu de caractere. dar nu poate sa fie rusinat. pot fi stanjenite. va invata astfel ca trebuie sai fie rusine cu corpullui. nu da impresia ca ar fi grasa. Face in asa fel inclt sa-i fie rau.normala" ~i sa nu fie gras. Pare mai degraba 0 persoana putemica. Poate fi traita in relatia cu tatal atunci clnd acesta exerdta rolul mamei. urnilirea copilului va fi ~i mai accentuata Iar acest comportament poate sa-I faca pe copil sa creada ca i~i dezgusta parintii. Lucru care se observa chiar ~idin spate. exact lnainte de sosirea invitatilor. tara sa se simta vinovat In descrierea fizica a rnastii masochistulu4 dat fiind ca acesta se crede murdar.a avea" ~i "a face". se acuza ~i are tendinta de a se ascunde. daca crede ca nu are libertate de a actiona sau de a se misca cum vrea ella nivelul wc. Ne simtim vinovati atunci cand [udecam ca fund rau ceva ce am tacut sau nu am tacut Ne este rusine atunci cand credem ca nu am fost corecti in ceea ce am tacut la un moment dat Contrariul rusinii este mandria Cand 0 persoana nu este mandra de sine insa§~ li este rusine. in fimctie de ce anume s-a lntamplat la varsta dintre un an ~i trei ani. Spre deosebire de celelalte patru rani. rusinat. se intampla sa aud des persoane care sufera de aceasta rana. dar de fap~ ceea ce face sau nu 58 face el. fesele sau sanii. Corpului lui este rotund. rana de umilire este eel mai adesea triiti in relatia cu mama. sau sase pedepseasca lnainte sa faca altdneva acest luau Chiar daca am subliniat faptul ca urnilirea ~irusinea se situeaza la nivelul lui . Copilul care sufera 0 rana de urnilire l~i va crea 0 masca de MASOCHIST. lipsit de inima. un parinte i~icearta copilul care a iesit sa se joace in noroi. li arata copilului cum sa fie curat etc. de exemplu. Cineva poate sa se simta vinovat tara sa-i fie rusine. este mare din cauza unui surplus de grasime. povestind toate lucrurile interzise pe care le-au tacut cand erau mici sau adolescente. rna voi referi la persoana care sufera de urnilire ~i care poarta 0 masca de masochist pentru a evita suiennta ~idurerea asodate umilirii o sa repet ceea ce am subliniat in capitolele precedente. de care Ii este rusine. 0 persoana masochista poate trai 0 situatie de respingere ~isa se simta mai degraba urnilita declt respinsa Este adevarat ca. In timp ce 0 persoana puternica are un corp plin de muschi. Daca pfuin\ii vor povesti incidentul in fa\<linvitatilor.

in cazul unei doarnne. tensiune in gat (in interior §iin exterior). gen de marna care vrea sa aiba copii foarte curati. in sinea lui. care pentru a-i face pe plac va mai avea 0 nevoie atat de mare sa ocupe mult spatiu . adeseori se simte wniht din cauza faptului ca se abuzeaza de el De altfeLse in maxilarii si zona pelviana Adesea are un chip rotund §i ochii larg simte rar recunoscut pentru tot ceea ce face. soacra ei se tmbolnaveste. ~clndu-i sa simta ca. in realitate. 10 mici Daca nu reuseste. Am auzit mai multe femei deschisi §iinocenti ca cei ai unui copil..cultate in a-ti recunoaste rana cuprinsa intr-o astfel de expresie. mai ales cu femei avand 0 rana de umilire evidenta Multe dintre ele afara ca un gunoi!" au avut nevoie de aproape un an pentru a recunoaste ca s-au simtit umilite Acest gen de persoane. el iti doreste. liva nlU§ine de ea insa§i. 0 persoana care nu este masochistii ar n de umilire. devine foarte performant si ia multe responsabilitati asupra lui. dar sa fle seama ca ocupa prea mult loe. nu i§ida controleze alimentatia. Dat fl.In acelasi timp am auzit de mai multe ori catre cel care 0 poarta Eu personal am lucrat cu sute de pers.ind faptul ci masochistul vrea sa para putemic §i sa nu mai ne Corpul in aspectullui. deoarece adeseori face acest lucru Intr-o ascunsa pentru moment Iar acea rigiditate care iti permite sa te controlezi maniera subtila De aceea corpul lui MC ocupa atat de mult spatiu EI se este expllcata pe larg in capitolul sase al cartii. In plus. nu se simt cu sau ci le-a fost rusine in anwnite situatii. corpul lui nu cu el De exemplu. ffu-a sa pentru a 0 recunoaste. gatul gros §ibombat. De exemplu. am fost concediata". De fapt.gunoi" §i faptul ca nu li place sa se grabeasca. dar continua sa faca la feLdeoarece nu-si dau seama ci in realitate Am observat ca acesta rana pare a n cea mai greu de recunoscut de f ele i§icreaza aceste constrangeri. n functioneze intr-un ritm rapid atunci clod este necesar §i li este rusine umileste. Atund cand masochistul va controlat. nu pot sa reuseasca nirnic.cilsa recunoastem masca masochistului la acele persoane care Aceasta din urma se va simti atund foarte umilita ~u§esc sa-§i controleze bine greutatea Daca te numeri printre acele Pentru masochist este foarte important sa inteleaga ci nu are nevoie persoane care se in~ repede §i se rotunjeste clod nu reuseste sa-§i sa ocupe atat de mult loe in viata celor apropiati Iar el. din contra. Acest gen ingrijeasca. Se cand nu reuseste sa fie la fel de rapid ca ceilalti. ca este special si important.sotului ei accepta ca soacra ei sa vina sa locuiasca la ea acasa Dupa scurt Masochistul pare foarte controlant. este interesant de observat umilirea flzice ale masochistului in corpul tau §iai 0 di6. sa nu te surprinda acest lucru §i sa-p acorzi timpul necesar spus: "Dupa treized de ani de munca. Este acel De fiecare data clod masochistul vrea pare sa vrea sa faca totul pentru . ii reflecta convingerile. iar acest lucru il va face chiar in fata persoanei pe care 0 ajuta. se poate sa ai aceasta rana de umilire. Pentru el este chiar greu sa Masochistul nu realizeazafaptul ca ~clnd totul pentru ceilalti. dar I I ! 60 61 .oane masor exprimari de genul: "Dupa treized de ani de munca serioasa.in calitate de mama. Este evident ci 0 persoana care are l masodliste spunand ca s-au saturat sa ne servitoarele altora Se plang de acest toate aceste caracteristid fizicesufera de 0 rana destul de severa t lucru. timpul cit se ocupa de ceilalti crede ca acestora nu Ieva nlU§ine cu el. rana de tradare. una dintre caracteristicile masochistului este foloseasca cuvantul.r talia scurta. inca de clod sunt foarte ceilalti. care se considera devotate. Este di6. cu atat ia mai mult in greutate. precum §i atund clod ioUmpla chiar ca. Mascochistul are talentul de a se piasa in situatii in care trebuie de control este diferit de cel despre care voi vorbi in capitolul referitor la sa aiba grija de 0 alta persoana Astfel uita de sine din ce in ce mai mult Iar . Daca recunosti caracteristicile adevarat recunoscute. ~ el. §ti. maniera abila inflW§area§icuratenia copiilor §ia partenerului ei. am fost data chiste. iar femeia se simte obligata sa 0 ales de teama de a nu-i f rusine de apropiatii lui sau de el Insusi. mama de tipul masochist va controla intr-o cu cit i§iasuma mai multe responsabilltati. ingra§oiin fimctie de locul pe care crede ca trebuie sa-l ocupe in viata lui. dar acest control este motivat mai timp. sa-§i creeze constrangeri §i obhgatii. nu va mai trebui sa Ie Toemai de aceea i§i creeaza un spate putemic pentru a putea cara multe dovedeasca acest lucru celorlain Recunoscandu-se pe sine. acest gen de persoana sa se asigure de faptul ca restul merge mai incet Trebuie sa invete sa-§i acorde dreptul sa se miste cu familieisi prietenii stiu elar ca 0 anumita persoana nu poate face nimic fam propria lui viteza ajutorul ei.

Nu tntelege ca. Nu lndrazneau sa vorbeasca despreacele dorinte. care suferea deja dat fUnd cl se priva de multe lucruri in favoarea copiilor ei. AstfeL nimeni nuva putea ghid fuptul cl teama de a-i lirusine este ascunsa poate in spatele cuvintelor care provoaca rasul Cea mai mica critics facuta la adresa. deoarece risclsao supere pe marna lui. . Vrea atat de mult sa-i faca pe plac mamei. mai putin important decit este in realitate. Iar cum insa nu sunt tratate pentru adevarata lor boala. MasOchistului ii ~te greu sa i~ expnme adevaratele nevoi ~ ceea ce simte cu adevarat. Este un mod inconstient de a se umili. Se vede ca fUnd mult mai mie.mic" sau npupn·. dintre toate cele dnd caractere. fUndatat de mult legat de ceea ce simt ceilalti.ll face sa se simta umilit ~ neinsemnat In plus este specialist in a se devaloriza pe sine. d~i uneori este foarte constient de ceea ce vrea. Va spun de de exemplu. casele mid. Masochistul este eel. ca 0 povara greu de purtat. obiectele mid etc. ii plac masinile mid. este responsabil Crede cl ar fi trebuit sau nu ar fitrebuit sa spuna sau sa faca ceva. a-i face sa radii pe ceilalti. putem tntelege de ce acel barbat suferea de afeqiuni ale gatului ~ide probleme cu vocea. Acest rol important al mamei continua uneari chiar ~i dupa moartea acesteia. ceea ce contribute la alimentarea rami de umilire ~ia ~tii sale de masochist Face orice pentru a fi util Pentru el acest lucru esteo modalitatede a-si ascunde rana ~ de a se convinge cl nu sufera de umilire. fac 0 criza putemica de agorafobie (descrisa la pagina 46). Trebuie sa pastreze totul pentru el Situatiile de care leeste rusinesau rnembrii familiei cu care le este rusine trebuie sa fie secrete. atund cand aceasta moare. lucru care-I motiveaza 0 data in plus sa-~i formeze un'l spate puternic." Ai putin timp pentru miner sau "micul meu cap" sau am 0 mica idee" sau . Imediat ce dneva.care.face' orice pentru a nu-irani pe ceilalti. foarte tanar fUnd. Masochistul este de obicei hipersensibil iar eel mai marunt lucru poate sa-l atinga. Serie mie. deaarece pana atund avea libertatea ingradita.Dat fUnd cl masochistu4 barbat sau femeie.. Am observat ca foloseste foarte des cuvantul . Dacl ne imaginam sute de astfel de mid secrete bine pastrate. face pasil mid. Iniluenta mamei se va atenua doar atund cand rana de umilire va lipe cale sa se vindece. In general. ilJcit nu-si accepta decat acele'dorinte care i-ar placea mamei lui. . este adesea fuzional cu propria lui mama. Mama este perceputa. unele persoane sunt foarte fuzionale cu marna ~~ ln lac sa se simta eliberate. Chiar daca ii este rusine sa recunoascl. un l. nu indram~te sa vorbeascl despre astadinteamade a nu ii li rusine sau de a facepe altdneva sa se simta jignit· Parintii unui copil masochist ii spun frecvent acestuia cl ceea ce se int1mpla in familia lor nu iipnveste pe ceidin afara ~i cl nu trebuie sa vorbeasca despre asta. Am explicat maidar diferenta dintre depresie ~i agorafobie tn cartea mea Corpul ftispune: iub¢-te!. La un moment dat.Aceasta este motivatia faptului ca masochistul este adesea recunoscut pentru capadtatea lui de. Nu vorbise pana atund cu nimeni despre asta. mai ales cei pe care iiiubeste.Alte persoane mi-au marturisit rusinea pe care 0 simteau cand ~i doreau ceva. doar un pic". in special cu mama lor. atundclnd 0 vedeau pe mama lor cum se priva de lucruri esentiale pentru ea. erede cl eI. t~i asuma rolul de a-i face pe oameni sa radii. in copilarie. se simte neferidt. i-a furat acesteia bani din portofel Pentru el era inacceptabil sa 0 facl sa suferepe mama lui. In (:onsedntii. masochistul ajunge la un punct jncare nici macar nu mai este in contact cu propriile lui donnte. i~iasculta cel mai putin nevoile. De exemplu nu se vorbeste despre un unchi aflat in inchisoare. despre un membru al familiei intemat intr-un spital psihiatric. va face orice pentru ca acesteia sa nu-i fie rusine cu el Mama are un rol important in viata masochistulu~ chiar daca intr-un mod inconstient ~ lnvoluntar. masochistul se simte de obicei eliberat la moartea mamei lui.lui. deoarece incl de la 0 vfu-sta foarte mica. Daca te recunosti in deserierea masochistului ~ nu esti constient de faptul ca folosesti aceste 63 . despre un fiate homosexual sau despre un caz de sinucidere din familia lor etc. 62 . nu i~i mai asculta propriile sale nevoi. Din neferidre astfel de persoane sunt tratate pentru depresie. clzand de el iOsu~iEste fQarte expresiv atund cand povesteste cevasi ~e mijloace pentru a face povestirea amuzanta. vor avea nevoie de foarte mult timp pentru a-si reveni. l§i provoacl suferinta neascultandu-le. Nu poate sa conceapa caceilaltl it considera 0 persoana spedala ~ importanta in ochiilor.Wbat mi-a povestit cit de rusine i-a fast canda facut-o pe marna lui sa sufere deaarece. In alte cazuri insa. in cazullui.

sa iasa cand voia el etc produs". in mai multe asapecte ale vietii adevarat ~i dad ea flicea intentionat acel lucru. ca de o sa va mai dau un exemplu referitor la 0 doamna care are aceeasi exemplu sa se oeupe de fratii mai mici.fiecare saptiimana!" El se simte vinovat ~ise acuza pentru faptul simtit liber. mai ales cu parintii lui. va incerca sa se justillce. Atunci cand este invinovapt de ceva (ceea ce se intoimpla destul de frecvent). Masochistul se poate simp umilit foarte usor. i~itraieste viata din plin. nestiind ce anume lnsusi. El se uita la ea de obicei cel care i~iatribuie diverse obligatii. nu va mai n util celorlalti. referitor la invinovati din nou cumparaturi. (reactie pe care 0 atrage impotriva lui). pentru a-i raspunde ~i face 0 rnanevra gr~ita la volan. pare cl se irni povestea ea atunci cand sofia lui se simte vinovata pentru ceva.In astfel de situatii ea crede ca roate. el se va care Ii va n rusine. vinovata. el insusi este atitudine. de exemplu. Un barbat masochist motive dilerite. el s-ar acuza in continuare pentru faptul de a nu se n gandit la asta. pentru acellucru A-~i asuma vina ~ a-si cere scuze. I-am flicut un compliment pentru tinuta ei. cumpara prea multa mancare. de flecare data cand are loe 0 astfel de situatie. daca ea li da 0 lista de cumparaturi de flicut ~i uita sa noteze un produs care e cumparat in mod Un lucru foarte important pentru masochist este libertatea. ip sugerez sa ii intrebi pe cei din jurul tau daca vor sa te observe ~i sa te asculte atent Cateodata suntem ultirnii care ne cunoastem cu rI adevarat t~ine. vrea prea mult sa ajute. De exemplu. sa nu ne controlat respectiv. A Hliber frecvent in casa El se intoarce de la magazin flira sa n luat produsul inseamna pentru el sa nu aiba de dat socoteala nimanui. sa frurnoase bijuterii ale ei.tat sa notez pc listii acel impiedice sa aiba prietenii pe care ar f vrut sa-i aiba. Iar aceasta convingere reactiveaza urnilirea traita in copilarie cind refuza sa-~iasume I I Este important sd ne reaminiim faptul cd ceilalp nu pot nieiodata sa He facd sd ne simpm vinovafi.cuvinte. ne ea sunt in plan sexual sau social. deoarece se simte umilit de privirile sau de asuma responsabilitatea pentru ceva ce nu Ii apartine ~ide a se invinovati remardle ceiorialti. Dupa aceea. Verihcand lmpreuna daca ceea ce spune el este de momente cade in excese. sau sa-i dea multe sarcini sau responsabilitati de indepllnit in casa. Mentionez totusi ca. Considerandu-se vinovat. mai degraba decat ceilalti. in nprea muh". atunci cand se murdareste in timp ce mananea iubeste ~i care Ii sunt apropiati. Sotul ei conduce masina ~ipe drum stau de yorba. Ea Ii spune: "De cenu fe-aiganditsa iei ~iasta? $tiifoarte bine cd luam de nimeni ~i sa faea ceea ce vrea cand vrea. Cand se respecta pe sine ~isimte ea nimeni nu vrea sa-i puna bete in sotia lui pentru faptul de a-i f distras atenna. nCe porc mare suntl'. ea are tendinta sa-lcreada vorbeste prea mult Cand adopta unul dintre aceste comportamente. crede ca mi-a raspuns:"Am aerul unei bogatase grase.-. ea i~i va da seama ea lui Mananca prea mult. ramane blocat. Atunci 0 acuza pe -. i se pare ea Ii este prea bine.ln astfel trebuie sa-~i ceara scuze. nu ti se pareto este de datoria lui sa remedieze situatia Nu spun ca doar masochistul se Persoana care sufera de urnilire are adesea tendinta de a se blama simte vinovat Fiecare dintre cinci tipuri de caractere se sirnte vinovat din pentru orice ~ichiar de a lua aspura sa vina celorlalti. De aceea Ii este foarte mea sa ajunga in astfel de situatii. Ii Aceste exemple iiustreaza obiceiul pe care il are un masochist deil-~ esterusine de el insusi. Acestia puteau. va spune sau va gandi despre el . masochistul nu s-a ~ ceva in. nu mai are limite. il foloseste mai mult pentru [ Masochistul se va simp adesea neputincios in fata celor pe care Ii a se umiIi. Era bine imbracata ~i indraznise sa poarte cele mai din locul respectiv. De exemplu. la iesiri in lume etc Mai mult.asochistul foloseste cuvantulgras. mai tarziu.Intr-o sera rna intalnisem cu 0 doamna de sa spuna pentru a se apara Se acuza Poate sa sufere lntr-atat tncat sa piece genul masodustulu: . deoarece este convins ca va face lucruri de nirnic. realitatea e cu totul alta. iar ea explicein scopul de a tmpaca lucrurile. crede ca daca se ocupa prea mult de propria lui persoana. sa-l ea nu s-a gandit Chiar daca ea ar n spus: nam u. el se eschiveaza mai mult ~ise simte cu atat mai vinovat lasa usor convins ca este vina lui. deoarece. deoarece culpabilitatea provine doar din noi 64 65 . dar dat Sind faptul ea sotul ei declara ca ea este face prea multe lucruri. Copil Sind. Cand m. gat~te prea mult. nu rezolva nidodata sa simta ea nu mai are limite. devine entuziast.

Masochistul face tot posibilul pentru a nu fIjudecat ca 6. Mai mult. Ai senzatia ca pielea li este intinsa la maxim. Ceea ce face un masochist pentru a se elibera pe un anurnit plan. rarnane in picioare sa 0 urmareasca Nici macar nu are timp sa se aseze deoarece. ar lenevi. iar ea ramanea din nou singura. deoarece ar elibera multa energie. cea rnai mare teama a masochistului este libertatea. dar. nu ar mai fI 0 mama buna Simtul datoriei este un lucru foarte important pentru • 0 persoana masochistil. La servici. ea este strans in propriul sau corp. seara. se acuza de obicei ea proflta prea mult de acea stare. in loe sa-l invete pe acestia sa-§i asume responsabilitatile. deciziile lui ii aduc rezultatul OpUS:~i mai multe constrangeri ~i obligatii Atunci cand vrea sa se ocupe de top cei pe care ii iubeste.wchistul se regaseste frecvent in postura de intermediar intre doua persoane. In timpul acelor certuri. adica va creste in greutate. 0 sa dau citeva exemple in acest sens: • Un domn crede ea este liber sa aiba cite partenere vrea el si i~icreeaza o multime de probleme in legatura cu felul in care i~i administreaza timpul pentru a reusi sa Ie vada pe toate ~i sa se asigure ea nici una dintre ele nu stie de existenta celorlalte. mra sa se simta vinovat sau sa-i fle rusine. Serveste drept tampon intre aces tea. In consecinta. ea ins~i. in realltate se ingrad~te singur. crede ea i~i asigura libertatea. in timp ce sotul era fericit ca putea sa iasa Este o modalltate foarte buna de a-ti alimenta partea masochistd. creeaza 0 multime de situatii in viata cotidiana care tl obllga sa faea anurnite lucruri ce nu raspund propriilor lui nevoi. Cu cit se acuza rnai mult de a f astfel. Ajunge sa aiba dureri de spate sau umerii din ce in ce mai aplecatt De asemenea. deoarece el este eel care controleaza. lucru care il determina sa-~imureasca un strat protector solid Face in asa fel incat sa fie avocat in astfel de situatii. A adaugat ca. Ded. Masochistul are de asemenea talentul de a se pedepsi pe el lnsusi inainte ca altcineva sa 0 faea. In astfel de momente se imbraca cu haine h 67 . cand sotul ei ~i copiii se uita la televizor. Este ca si cum ar vrea sa-~i dea el prima lovitura §isa se pregateasca astfel pentru ca loviturile celailalt sa-l faea mai potin rau Aceasta situatie survine mai ales atunci cand ii este rusine de ceva sau ii este teama sa nu fIejenat in fata celuilalt Are 0 di6. uneori se opreste ~i ea sa se uite cu ei.cu atat va profita mai mult corpul lui. De exemplu 0 mama masochistd va interveni lntre tata sau profesor si copii. adesea.responsabilitatile celorlalti Din aceasta cauza exista atat de multa energie blocata in corpul unui masochist. Daca ar reusi sa fIe liber asa cum are el nevoie.. dupa parerea ei. Pentru a scapa de aceasta situatie are inea dow sau trei slujbe in plus. atunci cand se simte bine intr-o anumita activitate. Este convins ea nu ar sti ce sa faea daca ar fIllber. de fapt se pedepsea pe 66 t. intr-un mod inconstient. in realitate. Crezand ea tl pedepseste. • o alta caracteristica a masochistului este aceea de a se pedepsi pe el ins~~ crezand ca astfel il pedepseste pe celalalt 0 doamna imi povestea ca se certa des cu sotul ei deoarece acesta iesea cu prietenii lui si nu petrecea destul timp impreuna cu ea. i~i cumpara propria locuinta Dar nu mai are timp liber pentru ea. o tanara mama mi-a spus lntr-o zi: "Mi-am dat seama cil adonez in ~ fel incdt sa nu am timp peniru a mil delecta $i sa nu fac cu placere ceea cefac. reuseste sa nu fIe liber. ea nu mai incape in ea. Un domn se simte prizonier acasa cu 0 sotie care tl controleaza.cultate atat de mare in a-si face pe plac tncat. dupa aspectul corpului se poate vedea momentul in care un masochist nu mai poate acumula anurnite greutap. Astfel incit.pentru a fI libera. iar el este cel care decide acest lucru Crede ea mcind singur alegerile. dar. se va acuza de faptul de a nu fImcut nirnic si i-ar fIrusine deoarece se crede responsabil de fericirea celorlalti Aceste aspecte se pot vedea pe corpul lui cand aduna prea multe pe spate si pe umeri. corpullui s-ar subtia. Cand 0 atrage ernisiunea pecare 0 vad. nu mai are timp liber pentru a se delecta ~ pentru a sta mai mult cu copUul • 0 doamna traieste singura ~i. dar.ind un profitor. ea ii spunea: " Dacil nu ~ multumit poti sa plea" Atunci el i~ilua haina ~ipleca. il va ingradi pe alte planuri. nu va mai fI controlat de ceilalti. Ma. ramanand singura. masochistul i~i alege 0 fimctie in care sa fIe obligat sa intervina pentru a remedia totul astfel indt toata lumea sa fie multumita Daca nu este asa. Se crede liber. deoarece trebuie sa se descurce singura cu toate responsabilitatile.

iar Doamna pe decolteu Doamna va spune ca sanii ei cei marl 0 deranieaza atunci cand manana Nu vrea sa vada ca i~ atrage situatii umilitoare sau jenante care 0 ajuta sa-~ descopere rana. Nu se considers su6. Daci ai observat ca p se intarnpla asa ceva. barbap ~i lemei. De aaea este important sif ne ream in tim ctl ceea ce neface sa suferim nu este ceea ce trtIirn. cu lucrurile in ordine. sa se simta respinsa. este un semn ca rana este foarte dureroasa lmbracandu-se astfel va suferi ~i mai mult Cand tncepe sa-~i cumpere imbracaminte fiumoasa. D~tul este un sentiment trait adesea de un masochist Este dezgustat de el insusi sau ii repugna ceilalti Adesea i~i creeaza situatii in care va simp dezgust." 0 femeie i~i Ia ca sot un barbat care flirteaza tot timpul cu alte femei. se va lmbraca bine doar pentru ceilalti. un tata alcoolic care fumeaza tot timpul. flinta. pe rnasura ~i pe gustullui. deoarece ii este prea teama sa simta durerea 69 • 68 . 0 sa dau cateva exemple in acestsens: • Un domn il va ajuta pe nul sau sa-si zugraveasca apartamentul in timp ce nu reuseste sa aiba timp pentru a face acest lucru in propriul lui apartament • 0 doamna care ~i pateaza hainele. astfel de persoane nu voiau sa invite alp copii la ei acasa. . putea crede contrariul vazand felul in care se imbraci unele persoane de acest gelL In sinea lor. de calitate. Chiar copii 6. Pentru a arata cit de marl sunt di6. in aceeasi situatie. se int<1mpla foarte des sa il vedem facand pentru ceilalti ceea ce nu face pentru el insusi. Am auzit de atatea ori doamne masochiste care spuneau in timp ce luam masa cu ele: nCe proasta sunt. Si cu cat se straduie mai mult sa~icurete pata. iiva n rusine sa ne vazuta astfel ~iva vrea sa se ascunda Ca ~i in cazul celorlalte rani. prea grasa.r. le plac mult hainele fiumoase ~ivor sa . cineva cunoscut care il vad stand la coada Atunci va incerca sa se ascunda Doar cei care sufera de rana de umilire traiesc in acest mod anumite situatii de genul celor descrise mai sus. 0 alta persoana. Domnul prin faptul ca scapa mancare pe cravata. dar cand este singura.ind. nu face acest luau. hainele se vor rupe. t foarte stramte. dupa ce a baut mult .cient de irnportanta pentru a face asta. chiar in fata ei. din cauza unui • vulgar. Sa luam cateva exemple: • 0 femeie care i~ialege drept partener un barbat cu un comportament foarte deplasat in public. chiar daca prefera 0 casa curata. chiar daca am. pe neasteptate.cultattle masochistului de a asculta care sunt propritle lui nevoi. ne din cauza vaselor murdare. vulgara. iar prima reactie va n sa respinga ceea ce ii repugna Am lntalnit mai multe persoane masochiste. • Un domn care i~i alege 0 partenera cu un comportament manifestat mai ales in fata colegilor lui de servici. cand e singura. • 0 doamna care prefera sa ne aranjata. dar cum cred ca e de datoria lor sa sufere. cu atat aceasta va n mai vizibila. aveau 0 repulsie fata de parintli lor: 0 mama neglijenta. lucru care le dimmua sansele de avea la fel de multi prieteni ca ~i ceilalti copii. din cauza acelor rifni nevindecate. arate bine. Si ai impresia ca. Un domn care este concediat. atunci corpul tau incearca sa-p comunice ca este momentul de a te ocupa de rana ta de umilire. ar n putut. Cand un masochist se imbraci cu haine foarte stramte sau decoltate. nu i~i permit acest lucru. Masochistul are talentul de a-si atrage situatii sau persoane care il vor umili.umana face orice pentru a nu n constienta de sulerinta ei. deoarece nu mai pop sa cari mai mult Aparenta exterioara este un lucru important pentru masochist. tradata sau sa traiasca acea situatie ca pe 0 nedreptate. i se int<1mplafrecvent sa intalneasca un fostcolegsau pe • 0 doamna va pregati casa pentru invitatii sai. iar cand sta la coada pentru a gasi un alt loc de munca. inseamna ca rana este pe cale sa se vindece. daca va respira mai putemic. iar m-am murdirit!". abandonata. miroase urat sau care iese cu partenere ciudate sau cu alte femei. ne flux menstrual prea abundent Un domn sau 0 doamna care au darul de a-si murdari hainele cand iau masa in public. ci reacpa noastrtI la ceea ce ni se tntdmpla. se imbraca in nZdrentele' ei de casa Daca vine cineva in vizita.

motive sa-l fie rusine cu ea Adolescenta afla de la mama ei ca sexul este un lucru dezgustator ~imai tarziu. de-a lungui anilor. ceea ce ii Impiedica pe unii dintre ei sa aiba 0 viatii sexuala normala ~i placuta Aceasta rusine de sexualitate. nu pot decat sa amplifice sentimentul de umilire. Tot mai multi adolescenn sufera de obezitate. mai ales pentru a nu iida mamei ei.provocata de acea rana Masochistul va lace acest lucru lncercand sa fie dernn cu orice pret Foloseste des expresiile a fi demn ~i a fi nedemn. cu atat va atrage mai mult situatii de hartuire sexuala ~iabuzuri. Cu clt cineva crede mai mult ca sexul este ceva rusinos ~i murdar. lis-a raspuns:"Este din cauza ta.in mod lnconstient. poaie. de obicei. rana lui va fiactivata foarte devreme. sau a pantecelui adica in jurul zonei sexuale a corpului. un copil care se naste dintr-o mama necasatorita Daci acest copil este considerat copil dinj1Ori. cand s-a lasat siirutata de un baiat A doua zi. sa fie surprins in timp ce se masturbeaza t~iva atrage situatii umilitoare ~ijenante. desi nu va indrazni niciodata sa vorbeasca despre asta. dar sa nu va lasati amagiti de acest lucru. de obicei. barbati sau femei. in prezent sexualitatea este un domeniu mult mai deschis decat inainte. in momentul in care incep sa se manifeste pregnant dorintele sexuaie. vor face in asa fel lncat sa se priveze de ea ~ila nivel sexual Deci. transrnisa din generatie in generatie va fi sokmonata doar atunci cand rana de umilire va fi vindecata Am observat. sub forma unui surplus de greutate. mizerie etc. legate de nivelul sexual Umilirea este mai putemica. ci mai degraba sa sufere. cu piirinpi lui ~icu prietenii. in relatiile mama-fuca. in timpul copilariei ~i al adolescentei. daca ar avea timp sa-~irecunoasca adevaratele nevoi in domeniul sexualitatii (precum ~i in alte aspecte). ca majoritatea persoanelor care sufera de umilire lac parte din familii in care top mernbri au dificultap in rona sexualitatii Asadar. Ar face dragoste des daca ar ficapabile sa fie ele insele. Tinand cont de toate tabuurile vehiculare in educatia sexuala a copiilor. Iar acelei persoane ii va fi atat de rusine tncat nu va indriizni sa vorbeasca cu nimeni despre asta. Mai multe femei de tip masochist mi-au povestit ca atunci cand au gasit curajul de a Iespune mamelor lor faptul ca au fost hartuite sau au trait un incest. nedem de a fi iubit sau de a fi recunoscut Indata ce se considera astfel crede ca nu menta sa faca ce li place.Cu siguranfii ai jacut ceva dat jiindcii fi s-a intamplat ~ ceva. in jurul soldurilor. sotul meu ar fi gelos". sa fie inBuentata de notiunilede pacat. este posibil ca persoana care sufera de umiiire sa aiba fantasme.copilul rusinii." dacii ~fi avut un corpfrumos. de rusine ~i de culpabilitate pe care tl traiesc. e¥i prea sexy" sau .d~ abuzurile mite. este normal ca 0 persoana careia i se lace rusine foarte usor. deoarece crede ca este un subiect jenant Persoanele masothisie nu sunt doar senzuale. al feselor. de exemplu. pentru a se priva de placerea sexuala Foarte multe femei mi-au spus. putem sa presupunem ca are 0 teama legata de sexualitate. i~e. ci ~i sexuale. se ingr~a Acesta devine pentru ei un rnijloc pentru a nu fi atragiitori. De mai multe ori am auzit femei spunand ca atunci 71 . de exemplu. suplu. De exemplu. cauzata. Nu este surprinzator faptul de a vedea atat de multi adolescenti care. masochistul are de obicei dificuitati din cauza rusinii pe care 0 simte. pentru a nu fihiirtuip ~i. T oate astea se intampla. Ii este. ~fifost prea sexy $i. la scoala avea impresia ca toata lumea 0 privea ~istia ce facuse ea Cat de multe fete tinere nu s-au simtit umilite in momentul aparitiei ciclului menstrual ~ia cresterii sanilorl Unele dintre ele inceara chiar sa ip aplatizeze sanii cand lise par prea mario 70 Adolescentul masochist se simte de asemenea controIat la nivelul sexualitatii. nu intamplator s-au atras aceste sufiete. va avea 0 imagine fulsa despre actul sexual Stiu ca. Cand 0 femeie i~i creeaza 0 protectie solida. va trebui sa faca 0 munca importanta cu ea insii~i pentru a renuntala acea credinta 0 tanarii mi-a povestit clt de rusine i-a fo~ la varsta de 14 ani. in mod inconstient o Unara masochism are tendinta de a-si controla sexualitatea.. sunt foarte senzuale. intr-un mod inconstient La nivelul sexualitatii. atat de devreme de lap~ inclt va deveni un adult cu 0 rana foarte pronuntata Inca din momentul conceperii. m i-asfi in~lat sotul" sau . Se considera adesea nedemn. care e de obicei foarte controlanra referitor la acest subiect. legate de sexualitate. foarte teama.Am observat ca majoritatea persoanelor grase.dac« m-~ imbraca mai sexy. Dat fiind ca nu cred ca merita sa simta place rea." Genul acesta de reactii din partea unei mame.

deoarece se retine. Fie este prea timid cand e yorba de sex. faptul de a nu sti sa-si asculte nevoile provoaca URTICARIE. este Mentionez avea • 00 0 Barbatul masochist. Le este teama sa nu Ie fie rusine cand vor fi priviti de celalalt. pentru ele.rnurdar" cu atat pot sa-~i doreasca mai mult sa fie . cu cat vor 00 propriile nevoi ~i sa-si cu exprime cererile. • 0 alta problema fizica pe care am observat-o la persoanele este functlonarea GLICEMIE proasta a pancreasului. Ca wmare a ceea ce am mentionat in acest capitol. va avea totusi dificultap in a se abandon a complet. permite.ce cea mai mare pIa cere sa se plimbe gOi prin casa. Se stie ca expresia lIma mare pofta sa. nu spooe mult din ce ar vrea sa spuna si mai ales ceea ce vrea sa ceara. faptul de a fi facut dragoste inaintea casatoriei. Aceste boli se manifests 73 masochisie masothisiului care il lmpiedica sa comunice c1ar ~i sa-si exprime cererile 72 lucru care atrage HIPOla acele persoane . iar partea superioara este legata de planul afectiv. • • Poate suferi de PROBLEME sufocat de problemele celorlalti Problemele FRACTURI sa se miste. ANGINA ale masochismlui. ~iDIABET. sa 11deranjeze pe celalalt sunt: teama de a-l rani pe celalalt. de a fi iniosit sau urnilit. Cand 0 modalitate buna de a des co peri ca nu sunteti voi in~iva ~ica rana de umilire este cea care preia controluL mai jos cateva dintre afectiunile ~i bolile pe care Ie poate sunt foarte persoana masochistil i~i acorda dreptul de a-i placea sexul ~i masochist: gase~te partenerul cu care poate f ea insa~i. Este acelasi lucru pentru toate tipurile de rani. nu indraznesc sa vorbeasca despre asta cu partencrullor. VARICE.. a constituit de asemenea rusine pentru cei care au fost obligap sa 0 0 Durerile de SPATE si senzatiile de greutate pe UMERI datoreaza mai ales sentimentului frecvente. de a-si splme sau de a simp ca este nedemn. • • Se lntampla des sa sufere de FICAT. Contesiunea. deoarece ~i LARINGITELE este genul care lIse sunt alte probleme amaraste" mult pentru ceilalti Durerile de GAT. mai ales in cazul unei tinere fete de tip masochist. Aceasta umilire lasa urma profimd un impregnata care va avea nevoie de multi ani de zile pentru a disparea Procesul de a se dezvalui in fata unui nou partener presupune efort important pentru 0 persoana de genul masochist. de asemenea. cu atat are mai multe sanse de a avea probleme considera mai mult sexul ca fund ceva . inca de mici. deoarece ia multe raspunderi asupra lui. fie este obsedat ~i cauta peste tot. MANCARlMI "am 0 sursa de practice. Poate avea diflcultati legate de erectie sau chiar sa sufere de ejaculare precoce. dar persoanele de acest gen inteleg foarte bine. Aceste RESPlRATORII precum atunci cand se lasa ENTORSE ~i persoane trebuiau sa se confeseze chiar ~i legat de "gal1durile ascunse'. de a fi considerat egoist daca i~i dezvaluie temerile. in sinea lor. In opinia lor este de neconceput pentru propria lor placere. de exemplu. Din cauza temerii sale de a nu mai fi capabil sa se miste. soot frecvente. teama ca celalalt sa-l faca sa se simta un nimic. Putem sa intelegem mai bine atunci cand traim experienta acelei rani. in sexualitatea lor. Temerile adesea nu l~i ALE PIELII. a-I dezamagi pe Dumnezeu 0 la PICIOARE. Durerea de spate se ca ii lipseste libertatea Partea de jos a spatelui este atectata cand se leaga de lucrurile materiale. masoch~tii soot cei carora Ie (. Persoanele cele rnai credincioase se simteau rusinate in fata lui deoarece. ajunge sa-si atraga probleme fizice care 1Iimpiedica era un lucru inacceptabil ~i Ii se parea foarte umilitor sa trebniasca sa vorbeasca despre aceste lucruri in fata unui preot. atunci cand au dobandit acest drept Fiind persoane senzuale. prin sunete. ceruta de biserica. nu are in general viata sexuala pe care si-ar dori-o. deoarece ar fi rusinos sa vrea prea mult sa-si implineasca placerile. Daca va recunoasteti in aceste temeri..murdare". Acesta este lucru poate dificil de inteles pentru cei care nu soot de genul masochist. cat de greu este sa marturiseasca Dumnezeu. care sa arate cat de mult ii place. este de la sine inteles ca rana de umilire ne alecteaza maniera de a comunica.cand i§i doresc sa taca dragoste. Ii este rusine sa arate ce anume li place legat de sex ~i sa i~i exprime placerea. rnananca" inseamna . Este usor sa ne imaginam.. desi. dar masochisml H . • Cu cat ii este mai dificil sa-~i constientizeze GLANDA TIRO IDA • In plus.

Conform staticticilor. dar. ales cand e YOrba de allmente care in~ de exemplu. incepe. dar se simt vinovatesau sunt umilite. prima lui reactie consta in a avea un §OC in fata acestor situatii de jena §ide umilire. deoarece nu se iubeste destui de mult Nu se considera s~dent de im~rtant pentru. egenul care poate manca in pidoare in bucatane. Cand se intfunpIa acest lucru. Nu trebuie sa-§i poarte pica pentru acest comportement. masochistul este adesea un om aI extreme lor. pentru a plati. va simti mai putin nevoia de a se recompensa prin alimente. sau Ia cele care fuc acest lucru. prin a nu vedea nid 0 situatie jenanta. masochistul se recompenseaza prin mancare. Tn ceea ce pnveste alimentatia. Are momente de bulimie cand se hraneste ~ d~pe ascuns. Este inceputul procesului de vindecare. Este convinsa cl 0 considers 0 purdcl mare". . de obicei. cu at:it. Oamenii de ¢iota vor spune ca cele doua persoane au un metabolism diferit Este adevarat cl oarnenii potavea un metabolism sau un sistem endocrin diferit. Cu cat dneva se gand~e §ise simte vinovatapentru cl a mancat prea mult. ceea ce ~na Ia urma constituie 0 cantitate mare de alimente. Este ca §i cum corpul nzic este obosit de munca depusa Este mult mai indicat sa accepti acea extragreutate §i sa lucrezi pe rana de umilire.Iubqte-ter Dacl va descopenn una sau mai multe dintre aceste af~uni fizice.ii placenle. Este modul lui de a se grati6ca. care Iepoate afecta corpul nzic. iar apoi lzbucneste in cis. masochistul trebuie sa recunoascl in ce rnasura i-a fast rusine de el inSU§isau de alte persoane §i cat de rusine le-a fost altora cu eL Mai mult. '. nu it ajuta pe masochistsa-§i controleze greutatea. Un alt mijloc de 75 clrtii . asa cum este mentionat in u1timul capitol aI Pentru a deveni mai consdent de . mi-a povestit cl atund cand fuce ~p~~ Ia allmentara §i ajunge Ia casa. • Mai mult. trebuie sa devina constient de nenumaratele ori in care se autoumileste. acest lucrumdica fuptul cl exista sanse reaIe ca elesa fie cauzate de com~entul corespunzator rM§tii de masochist Aceste boll se pot manifesta §l Iapersoane care au alte tipuri de rani. cl vor sa piarda kilograme saq. Din nefericire. se uita Ia toate I1praJlturile din cosul ei§i Ii este rusine gandindu-se ce anume vor crede persoanele din jur despre ea. dupa cure de slabire repetate. pentru a se convinge ~ el insU§icl de fapt nu manancl mult. ciocolata 0 doamna car~ a partidpat Ia un stagiu. • Masochistul este de asemenea predispus la PROBLEME CARDIAC£. » Faptul de a crede cl mauancl prea mult. deoarece cu siguranta acest lucru l-a salvat pana acum. pentru a nu-i 6 rusine Manancl mal. De exemplu. multe portii mid. Am observat cl.maioritatea. Fie infuIeci mult cu mare pofta. . Astfe! are impresia cl nu a mancat asa ~e mult cat ar fi mancat daca s-ar fiasezat Ia masal'i plac allmentele cu grasime multa. 98% dintre oamenii care tin cora de slabire repun greutatea pierduta §i chiar putin in plus.a fuce ce li place. fie ia doar portli mid. se intfunpla des sa vedem un masochist obllgat sase supuna mai multor INTERVENTII CHIRURGICALE.cl tocmai au pierdut kilograine. I-a ajutat sa continue sa traiasca. ~ remarcat faptul cl. mal. eu raman la convingerea cl sistemul credintelor este cel care determina tipul de metabolism. dar se pare cl sunt mult mai frecvente Iapersoanele care sufera de rana de umilire. Precizez cl toate bolile mentionate mai sus sunt expllcate lndetaliu in cartea mea Cotpul ttlu tti spune: . adica atund clnd se injose§te §i se simte nedemn Jar cum este adesea un om aI extremelor. datorita credlntei sale in suferinta. ~tim foarte bine cl ni se intfunpIa mereu ceea ce 74 •credem.care au 0 dificultate in a-si t:r. sa-§i ea seama exact ce mananca. Inima are 0 legatura directa cu capaatatea de a savura pIacerile.§amai mult Daca dneva absoarbe multe alimente §i nu se ingra§3. persoane!e care au pierdut §i au repusdin greutate foarte des. de sistem endocrin sau de sistem digestiv aI unei persoane §inu invers. pentru ca apoi sa recunoasca foarte multe. se simte foarte vinovat §i Ii este rusine sa manance in fata ~va. aceeasi convingere. rnincarea ingurgitata 0 va ingr3. Atund cand va incepe sa facl acest lucru prin aIte mijloace. in momentul in care relncep sa manance normal.cu bucuria de a trai. inseamna ca nu are aceeasi atitudine interioara. cei care vor sa slabeascl spun.rana sa de unmiIire. auo dificultate din ce in ce mai mare in a pierde din nou kilogramele in plus §i Ie este tot mai usorsa Ie repuna Ia loc pe cele pierdute. De ~bicei.

timpul necesar de a recunoaste aceasta rana in tine.controlandu-va mereu pentru a nu va ingr~a sau pentru a nu slabi. tara sa mai credeti d viata este plina de umilire. dad ~i ei sunt de acord cu voi. Dad va recunoasteti in descrierea acestei rani. legate de fiecare rana indica 0 reactie fata de ceea ce se lntampla in viata. Ne este greu sa ne iertarn pe noi. decat sa Ie explicati continutul cartii cu propriile voastre cuvinte. tnjosindu-te sau comparandu-te cu ceilalti sau vei umili alte persoane fiindu-ti rusinede ei sau vrand sa fad prea mult pentru ei. in loc sa va lasati controlati de temeri. poate ~imai gras. cu atat te umilesti mai mult pe tine. Simtind compasiune pentru panntele care sufera de aceasta rana.r a deveni constient de acest lucru consta in a constientiza dad este genul . Dat fund d ati ajuns pana aici. pentru a avea mai multa compasiune pentru ceilalti. Le reprosam celorlalti ceea ce facem noi lnsine §i nu vrem ~ vedem. de persoana care vrea adesea sa preia asupra lui responsabilitatile sau t angajamentele altora Daca va regasiti in descrierea ranii de umilire. In funcfie de gravitatea ranii ~i de intensitatea dureri~ aceastd mascd poate fi purtatd doar cdteva minute pe sdptdm4nd sau aproape tntotdeauna. Aceste moduri de a gandi. Este important sa iti acorzi. deoarece corpul fizi. va propun sa cititi acest capitol de mai multe ori in urmatoarele luni. Este posibil sa va recunoasteti in anurnite tamente ~i nu in tot ceea ce am scris. spre deosebire de noi care putem sa ne lnselam cu usurinta Dad recunoasteti aceasta rana la cineva din anturajul vostru. Reamintesc faptul c4 comportamentele ~i caracteristicile mentionate In acest capitol sunt prezente doar cAnd cineva poartd masca de masochist crezAnd cd astfel va evita sa retrdiascif umilirea.ceale acestei m~ti ~iin al celorlalte nu. ultimul capitol contine toate informatiile de care aveti nevoie pentru a vindeca acea rana ~ia redeveni voi in§iva. nu trebuie sa lncercati sa-l schimbati Folositi mai degraba ceea ce invatati din aceasta carte. va sugerez sa verificati cu cei care va cunosc bine. Dad nu va recunoasteti in aceasta descriere. de a simp. suntem inconstienti d avem resentimente fata de noi insine Cu cit este mai importanta rana de umilire. Va rearnintesc d este important sa aveti I incredere mai intai in aspectul fizic. Acest capitol i~ipropune sa va ajute sa deveniti constienti de rana de umilire. Treptat vor reaparea situatiile in care ai trait ura sau urnilire.c nu rninte !.:empe altii sa sufere. Yetiputea deveni stapani pe viata voastra. iti va fi apoi mai usor sa simti compasiune ~ipentru tine. Am subllniat mai devrerne d masca masochistului pare a fi cea mai greu de recunoscut sau de admis. pentru a Ieintelege mai bine comportamentele reactive. nu este centrata ~i nu se poate simti fericita. Este de preferat sa citeasca ei singuri aceasta carte. retineti d munca va trebui facutlla nivelul sufletului. Ynacest caz Yetiavea doar anurnite caracteristici. dad sunt interesati in acest sens. Este aproape imposibil ca cineva sa se identifice in toate comportamentele pe care le-arn mentionat. 0 persoana aflata in reactional nu este ea ins~i.de umilire. de a actiona. De aceea atragem in jurul nostru persoane care ne arata ce Ie facem celorlalti ~ice ne facem noua insine. Am mentionat deja faptul d putern sa avem doar 0 rana mid de umilire. De aceea este atat de uti! sa constientizim momentele in care suntem noi insine ~icele in care suntem in reactional Facand toate acestea. de a vorbi. adica pentru a va elibera de acea rana Dad munca se va face doar la nivelul fizic. de obicet. deoarece. nu Yetifi in acord cu planul vostru de viata ~iva trebui sa va reincamati intr-un corp noll. Comportamentele proprii masochistului sunt dictate de teama de a retrai rana de umilire. Dad va recunoasteti in caracteristicile fizi. comportamentele ~i atitudinile interioare respective. in relatie cu parintele de acelasi sex ca ~i voi. 76 Caracteristicile ranii de UMILIRE Activarea rann: intre un an ~itrei am in relatia cu parintele care s-a ocupat de dezvoltarea lui fizica. este mai intelept sa faceti ceea ce va va elibera ! sufletul Este important sa va dati seama d ~imama sau tatal vostru traieste 0 rana . T oate ranile descrise in aceasta carte au fiecare in parte. de obicei mama A te simti urnilit din cauza controlului acelui parinte 77 . niciodata. Sa ne rearnintim d principala cauza a unei rani provine din incapacitatea de a ne ierta pentru ceea ce ne facem noua insine sau ceea ce Ii fa{.

laringite. probleme respiratorii.n:ln nedemn"'/lmic". Dad nu are limite. dar este senzual ~i nu i~iasculta nevoile sexuale. sau nind mai putin decat ceilalti. probleme cu glanda tiroid1\. Vrea sa ne demo. sau ii este teama ca celorlalti sa nu Ie ne ruslne cu eLNu ti place sa mearga repede. urticarie. ffacturi. umeri. Controleaza pentru a evita rusinea Se crede murdar. entorse. Ii este teama de excese.ngras" Caracter: ii este adesea rusine de el !n~i ~i de ceUalp. ciocolata. diabet. deschisi. probleme la picioare. boli de ncat. inocenti Vocabular: n:ln demn'. la nivelul sexnalitatii. Cornpenseaza ~i e recornpenseaza pe sine prin rnancare. hipogllcemie.Capitolul Masca: masochist Corpul: gras. gat gros ~ bombat. rotunzi. Puzional Face in ~ fel incat sa nu ne liber. Hipersensibil Se pedepseste pe sine crezand d astfel tl va pedepsi pe celalalt. Este bulimic sau mmand in portii mid ~i multe. rotunjit. li este rusine sa cumpere sau sa manance nprajiturele'. tensiuni in zona gatului. gat. v S il_ Tradarea . BOll posibile: Dureri de spate. a maxilarelor ~icea pelviana Fata rotunda. angina. deschisa Ochii: marl. li plac alimentele grase. li este rusine. joaca rolul mamei. s Cea mai mare fiicl: libertatea Allmentatia.\ FIZICUL DOMINATORULUI (Rana de tradare) 78 . I~i cunoaste nevoile. lipsit de suflet. probleme cu inima. dar nu Ie asculta Aduna multe greutap in spate. mic de statura. deoarece n:lnliberinseamna /lnelirnitat". grele. varice.

81 .• Putem trada pe cineva. In momentul actului sexual aceste persoane au diDcultap in a se relaxa complet Vor fl retinute. Vor incerca de asemenea sa-l protejeze pe acel parinte. atasamentul lor fata de parintele de sex opus este mult prea mai mare. in mai multe feluri. in copilarie. Incepand de atund. complexul lui Oedip este foarte prost trait deoarece. sau putem fl tradati de catre cineva. copilui va fl foarte afectat Unii copiii pot chiar sa doreasca moartea parintelui pe care tl acuza Din nefericire. sa se simta bine. A fl fldel tnseamna a-ti respecta angajamentele. Un barbat ce suferea de rana de tradare. Mama va continua totusi sa se ocupe de ocupatiile ei cotidiene ~ sa aiba grija ~i de ceilalti membri ai familiei. Incearca prin toate mjloacele sa fle special pentru acel parinte. angrenand astfel complexullui Oedip. top traim acest complex. copilul ajunge sa simta ca ei au nevoie de el ~i vrea. nu au reusit sa-~i rewlve complexullui Oedip. copilul nu va trece prin etapa oedipiana. Fac totul pentru a obtine afectiunea panntelui de sex opus. a fost esential ~iun tata Cluar daca tatal nu exista in prezent. sau vor avea nenurnarate asteptari din partea partenerului lor. iar acest lucru va deveni ceva foarte nesanatos pentru el la nivel psihologic ~isexual. antonimul cuvantului triidare. se simtea special Nu i~i dadea seama ca se lasa manipulat prin seductie. Va dezvolta 0 dorinta Inconstienta de a avea un bebelus cu parintele de sex opus. mama este foarte posesiva cu flul ei. Cu acest gen de parinti. In acest caz. in majoritatea cazurilor. in asa masura ineat devine 0 sclava. in ciuda dezamagirii de a nu fl prirnit atentia dorita Cand un pannte avand acelasi sex ca ~i copilul tl raneste pe celalalt parinte. iar tatal cu fetita lui Cu cit e mai devalorizat tataL uneori chiar complet ignorat. mai ales ca panntele de sex opus. va deveni interesat de sexul opus. esentiala in dezvoltarea sa. in momentul in care energia sexuala se dezvolta. Fiecare copil mai ales intre doi ~i sase ani. in copilarie. Conform acestei teorii. Aceasta rana este activata la varsta intre doi ~ipatru ani. lucru care Ie va afecta relatiile afective ~i sexuale. inca de la nastere. la varsta adulta Vor avea mereu tendintade a-l compara pe partenerul lor co panntele de sex opus. Sufletul care doreste sa vindece aceasta rana i~iva atrage un pannte cu care va avea o Iegatura afectiva puternica ~i 0 atractie mutuala foarte mare. Aceasta rana este traita in relatie co panntele de sex opus. de sex opus. sau cea care reprezinta capacitatea lui de a crea Este normal ca. dar la niveluri diferite. cu atat va fl mai greu de rezolvat acest complex. cand erau foarte mici. a abandona sau a da in vileag pe cineva. a flloial ~idevotat Putem sa avem incredere tntr-o persoana fldela. In acelasi timp i se dezvolta puterea creativa. in opinia lui Freud. Acest lucru presupune ca. Oed. cand indeplinea cele dow sardni. forta sexuala. mama trebuie sa-l faca pe copil 80 sa simta ca acel tata exista ~i este la fel de important ca ~i ea. atune cand Ii dadea cu ceara sau Ii lustruia. a trada lnseamna a inceta sa maifiifidel fatii decineva. de 0 cauzii. copilul sa fuzioneze cu marna lui ~i sa aiba 0 mare nevoie de atentia ei ~i de ingrijirUe ei. Conform dictionarului. legate de ceea ce nu au prirnit din partea panntelui de sex opus. Este un exemplu pentru a arata cum poate fl traita rana de tradare. imi povestea ca. T ermenul eel mai important legat de tradare este fidelitate. devine indragostit de parintele de sex opus sau de persoana care joaca acel ro] deoarece se afla la varsta la care se i dezvolta energia sexuala. deci un puternic complex allui Oedip. copilul devine constient de forta lui de viata. copilul tncepe sa creada ca il poate inlocui pe tatal sau ~i sa 0 ingrijeasca singur pe mama lui. Acest lucru explica comportamentul fetitelor care incearca sa-si seduca tatal ~i al baietilor. deoarece Ie este fuca sa se abandoneze celuilalt Sufletul care se incameaza cu scopul de a vindeca rana de tradare i~i a1egeparinp care folosesc seductia cu copilul Ior ~i care sunt centrati mai degraba pe ei in~~i. care incearca sa-~i seduca mama. mama ~i cele dow surori ale lui tl valorizau spunandu-i ca doar el stie sa faca pantofil sa straluceasca atat de fiumos. asa cum facea de fapt inainte sa vina bebelosul Daca mama va raspunde prea mult capriciilor lui. pentru nasterea lui. o sa subliniez cateva explicatii pentru cei care doresc sa aile mai multe lucruri despre aceasta teorie a complexului lui Oedip. putem sa suferim de tradare. Am observat ca cei care sufera de rana de tradare. creata de psihanalistul SIGMUND FREUD. Imediat ce copilul va intelege ca pentru conceperea lui s-au unit cele doua sexe. cand va fladult A traversa cu bine aceasta etapa oedipiana inseamna ca orice copil trebuie sa ajunga sa recunoasca ca. Atunci cand increderea este distrusa.

poate recunoaste prin umerii la~ mal largi ca §i soldurile. sau pentruanu-l jena pe celalalt intimp ce dominatorul controleaza pentru a fi· atent la respectarea propriilor angajamente. Acesta din urma controleazapentru a nu ii fi rusine. Totusi. PrecizeZ cl cresterea in greutate. trebuie sa avem incredere. Cand copllul incepe sa traiascl sentimente de tradare. care sunt foarte subtiri. De aceea.ca 0 tradare. in general. dar nu se poate spune cl sunt grase. In anurnite cazuri se poate observa §i fenomenul invers.nu vor sa ocupe mal multspap\L Arest lu~ tl ajuta pe fugar sa fie mai invizibil. Cand cineva are corpul in forma de para. in propria noastra intuitie. Daca vedem un barbat. ca §i in cazu1 celorlalte rani. o fetita este lasata deoparte de tata! ei. Este inodul}or de a-si arata forta prln pantecele mare care exprima t Eu suntcapaOil".Copilul se simte tradat de parintele sau de fiecare data cand acesta nu i§i respecta 0 prornisiune. umflata. mal larga decat umerii. rana descrisa in capitolul anterior. Complexullui Oedip. deci sa fie ajutat mal mult Privirea persoanelor de tip dominator este intensa. vom §ti ca acel barbat are 0 rana de. Un barbat dominator se. PentrU un masochist greuatea este un rnijloc in plus pentrU a se simp umilil In cazul celorlalte rnni. pieptul bombat §i purtand un tricou mulat pentru a-si evidentia muschii. seducatoare. DominaforulW creeaza un corp care exhiba forta. Dupa observarea §i verificarea mal multor cazuri de acest ~ am aiuns ~ concluzia cl rana lor de tradare a fost traita in relatia cu parintele de acelasi sex. nSunt 0 persoana responsabila. in caznllor. important vad lucrurile foarte. a pantecelul §i a coapselor. este in relatie cu partea rnentala a unei persoane care crede cl nu Ocupa sufident. iar pe dependent sa para mal slab. in general.parintele de acelasl sex a fost tradat de catrecelalalt parinte. Resimte acest lucru ca §i curn i soar intampla lui personal Un sentiment de tradare poate fi trait §i atunci cand. in aproape toate cazurile de incest Copilultraieste de asemenea 0 tradare de flecare data ~d simte ca. i§i creeaza 0 masca pentru a se apara. Aceasta masca este cea aDOMINA TORULUL Genul de control pecare il exerdta nu este motivat de aceleasiratiuru precumcontrolul masochistului. Acestepersoanesau atasat mult de parintele deacelasi sex §i l-au ignorat prea mult pe celalalt Pot sa spun to~ cl astfel de cazuri sunt rare. persoanele care poartamasca dominatorului i§i ocupa bine locul ce Iise cuvine §isunt foarte Adesea emana un aer~ia uitapva la minet Se intfunpla uneori sa alba mai multe kilograme in plus. Coapsele puternice reprezinta de asemenea unadintre caracteristicile flzice ale unei femei cu aceasta rana Partea inlerioara a corpului ei este. dar. In ~e wee.repede. Cand. nu par grase. Vazute din spate.o experienta incestuoasa este traita. Un barbat poate avea §oldurile §i coapsele mai largi decat wner. privite din fa~ astfel de persoane. Dominatorul i§i foloseste mult ochii pentru a-l tine pe' celalalt la distanta 83 • 82 . cresterea in greutate este mal mult in relatie cu convingerea lor cl trebuie sa ocupe mal mult spap\L Observam clfugarut §i dependentuI. masculin. a feselor. cum va spuneam intr-un capitol anterior. de mult loe in propria ei viataUn surplus de greutate nu lnseamna deciautomat 0 rana de umilire. solduri §l coapse mal subtiri. are talentul de a-l face sa se simta special. pentru a fi fidel §i responsabil sau pentru a se asigura ca ceilalti I§irespecte promisiunile. De exemplu. adka cu parintele de sex opus. orientale aceasta fo~ se numeste forta lUiHara. este semn ca e yorba despre dneva care sufera de tradare. Se intfunpla adesea'ca un astfel de corp sa indlce 0 rana de respingerece poate f vazuta tntr-un corp fragmentat In ansamlu. nu a fost. chiar foarte slabi. la prima vedere cineva ernana mal multa fo$in partea superioara a corpului. trait normal. cu clt este mal accentuata partea groasa a perii.cu umerii largi bicepsi bine dezvoltati. mal degraba decat cu eel de sex opus. Cateodata se int\mpla sa nu fie 0 diferenta mare intre largimea umerilor §i cea a soldurilor.sauii tradeaza lncrederea Traieste aceasta tradare maiales in relatia lui de dragoste sau sexuala. tradare Importanta La 0 femeie dominaioare aceasta fO$ se concentreaza mal degrabala nivelul soldurilor. and 0 astfel de persoana priveste pe dneva. cu atat este mal importanta rana de tradare.n' iar 0 fem~e po~t~ avea un corp. pnteti avea incredere in mine". in acest capitol ma voi referi mai mult la persoanelecare traiesc aceasta rana de tradare cu panntele se sex opus. atund cand se naste un bebelus baiat in familie. Le nurnim maidegraba persoane pulernice. puterea §icare pare sa spuna. barbap sau fem~ pot avea burta mare. adica wnerii largi. lar intensitatea privirii Ii ajuta sa vada repede ansamblul a ceea ce se intfunpla in jurullor.

Am mentionat intr-un capitol precedent ca ~i dependentul are multe asteptari din partea celorlaln. Cand o persoana este mai extrovertita.Isi vor repro~ enorm daca renunta la un proiect. a~p~tea sa ip spuna. Este important pentru acestea sa abordeze aceasta foqa ~i mai ales curajul lor. nu inirna va recunoasteti introvertita. Acest lucru nu poate fl inteles sau acceptat de citre ego. deci de lisa de cura]. deoarece a trada este atat de mai degraba 0 persoana 84 Dintre cele cinci rani.inclt nu vrea sa admits ca poate lace asa ceva Daca este constient ca a tradat pe cineva. forta este 0 caracteristica comuna tuturor persoanelor care au 0 rana de tradare. sa recurga la rninciuna pentru a iesi din acea situatie. rand 0 femeie sau un barbat are solduri puternice ~i 0 burta proeminenta. puternice.rma. deoarece ii place sa prevada totul ~i astfel sa controleze. Daca va recunoasteti in masca dominatorului ~isimp? 0 oarecare rezistenta citind aceste randuri. in copilarie sau sa f fost victima unui abuz sexual. Traiesc orice act de lasitate. In acest caz. se poate sa fle mai ~~ pen~ voi sa in comportamentele pe care Ie voi descne In continuare. fua a avea neaparat intentia de a lace ceea ce a spus. ca 0 protectie foarte buna. acea persoana este de acord cu el lucru care. rana acelei persoane este mai putin irnportanta Se poate recunoaste domeniul in care 0 ~rsoan~ e~t: dominaioare ~i ii este teama de tradare. de exemplu prin nerespectarea unei prornisiuni. prin partea corpului care mdica foqa sau putere. nu este valabil. a~est !u~ indica 0 furie simtita impotriva sexului opus. Daca va recunoasteti in descrierea flzica a dominatondui. se intampla si datorita faptului ca ~inoi ii facem sa sufere sau ne facem pe noi tnsine sa suferim. dominaiorui este eel care are cele mai multe asteptari de la ceilalti. vulOerabilitatea sau neputinta Va reamintesc ca atunci rand cineva nu are declt una dintre caracteristicile rnentionate mai sus. ca s-a gandit la acellucru. r~i formeaza foarte repede 0 parere despre cineva sau despre 0 situatie ~ieste convins ca are dreptate. din nefericire. ca fiind 0 tradare.cand este defensiv sau pentru a-I fuca ~i scruta pe celalalt intr-un mod intirnidant Se protejeaza astfel pentru a nu i§i arata slabiciunea. deoarece controlul pe care ilexercitati este mult mai ascuns. T oate mastile au un punct comun: atunci rand 0 persoana poarta masca • 85 . ceea ce explica aceasta forma de protectie sexuala . daca nu au avut curajul de a merge pana la capat Le este foarte greu sa accepte lasitatea celorlalti. Va folosi foarte des expresia A! inteles?" pentru a se asigura ca este inteles pe deplin Crede ca atunci cand cineva il intelege. daca 0 lac bine sau nu. AstfeL dominatorul i~isatisface ego-ul care nu vrea sa vada de cite ori pe saptamana se tradeaza pe el insusi sau tradeaza pe altcineva. " Oat fiind laptul ca Ie este foarte greu sa accepte once forma de tradare provenind de la ei in~i~isau de la ceilalti.Asifel se simte important Asteptarile dominatorului fata de ceilalti au drept scop veriflcarea felului in care lac ceea ce au de flicut. Va a6. s~ecial~ ~i importante. este foarte abil in a ghici asteptanle celorlalti I se intampla frecvent sa spuna sau sa laca ceva in fimctie de asteptarile celuilalt. deci mult mai greu deconstientizat. citind ceea ce urmeaza. de exemplu. precum ~iveriflcarea increderii pe care 0 poate avea in ei. cei care va cunosc foarte bine. lucru care se mamfesta mal ales la nivelul sexualitatii. De exemplu. Sunt foarte exigente cu ele insele ~ivor sa Ie demonstreze celorlalti de ce sunt capabile. . to general. controlul ei este mai vizibilsi mai usor de reperat . este inconstient de acest lucru. dar este yorba de asteptari in relatie cu nevoia lui de a fl ajutat ~isustinut din cauza ranii sale de abandon. Mai mult. Dominatorul are 0 personalitate foarte puternica r~i aflrma convingerile cu forta ~i se asteapta ca ~iceilalti sa adere la credintele lui. va gasi tot felul de scuze ~i poate adesea. Se poate ca acea persoana sa se fl simtit hartuita sexual. La nivelul comportamentului ~i a atitudinilor interioare ale dominaiorului. clnd. daca porti masca dominatorulur.Am veriflcat cu mai multe persoane de tipul dominantului daca i~idadeau seama cat de mult incercau sa rna convinga atunci rand i~i exprimau parerea ~i nu i§i dadeau seama de intentia lor. inseamna ca ego-ul este eel care opune rezistenta. dar sunteti inacceptabil pentru e]. daca ceilalti ne lac sa suferim.rma punctul de vedere lntr-un mod categoric ~ivrea cu orice pret sa-i convinga pe ceilalti. I~i a6. dominatorii lac tot ce Ie sta in putinta pentru a fl persoane responsabile. in realitate a uitat complet ceea ce avea de flicut Sa ne rearnintim ca flecare dintre ranile noastre exista pentru a ne atentiona asupra laptului ca.

Parintele dominatorvapretinde copiilor lui sa fie rapizi ~isa lnvete repede. Dominatorul este rapid in actiunile sale. cind se afla la volan. Are mai multa lncredere in . dad este bolnav. Mentalullui este foarte activoCu cit rana este mai puremica. cei din jurul ei vad destul de usor masca pe care 0 poarta acea persoana Dominatorul face in asa fel tncat sa nu se afle in situatii de confiuntare in care nu ar detine controlul Cand este cu persoane pe care Ie considera rapide §iputemice. maiales cand este intr-o competitie.este inconstienta deacest lucru. Aceasta dificultate este traita mai ales cu persoanele de sex opus. eel care arecel mai des osdlatu de dispozitie. Aceasta atitudine tl lmpiedica in acelasi timp. iar acea persoana invata incet. cu care se enerveaza mai U§Or decat cu celelalte. La un moment dat poate fi plin de iubire §i atentie. Din contra. Se vede pe sine ca filnd.gura ca I§i indeplinesc bine sarcinile. Acelasi lucru este valabil §iin ceea ce IIpriveste pe el Cand lucrurile nu se mi§d sutldent de repedepentru gustullui §i. 0 persoana care se afirma. Devine nerabdator dad termina 0 sarcina cu in~ere sau dad altdneva 'i-a promis 0 lucrare pe care i-o preda cu intmiere. se ocupa cu supravegherea celor care tl ajuta. va fi ocupat sa-§i planifice vacantele viitoare. mai degraba. Dominatorul are muIt de exersat in ceea ce priveste rabdarea §i toleranta lui. lncercand sa Ie schimbe. in spatele unui §ofer care merge foarte incet.Are 0 dificu1tate atund cand trebuie sa-i arate cuiva cum sa fad ceva. in loe sa proflte de momentul prezent. cu a~t vrea mai mult sa contro1eze totul pentru a nu suferi de tradare §i cu a~t mai mult vrea sa antidpeze viitorul Inconvenientele majore ale acestei atitudini constau in faptulcael vrea ca totul sa sepetreaca asa cum a prevazut §i este plin de asteptari fata de viitor. In schimb. mai ales cand este YOrbade situattl care il tmpiedica sa lucreze §i sa faca ceva in feluIlui §i in hmcpe de asteptanle celorlalti De exemplu. dintre toate eel dnci caractere. pentru a verifica ce fac ceilalti §i pentru a se asi. Dominatorului Ii place sa ajunga undeva mai devreme. iar in secunda urmatoare. El nu are timp de pierdut Cand deleaga sardni e yorba despre lucruri usoare sau fitnctli in cazul carora nu va fi acuzat dad nu sunt tndepllnite corect De acea dominatorul trebuie sa fie rapid: face aproape totul singur. Dominaiorul are tendinta de a . devine foarte repede agresiv. Nu Ii place sa inWzie §i nutolereaza persoanele care in~e. nu am terminat ceaveam de spusf" Are mult talent §ii§i face repede treaba Deci. mai ales. )asa-fnii sa termin. Iar cum este exigen~ se intfunpla des sa nu-si acorde timpul necesar pentru a efectua 0 lucrare §isa nuacorde acest timp nici celorlalti. nu mai are rabdare. Cand cei apropiati sau cei care au un angajament fata de el sunt bolnavi. Este adeseao ocazie in care lncearca sa-i controleze pe ceilalti De exemplu. iar In timpul vacantei l§i va organiza lntoarcerea la servid sau t§iva face griji pentru ceea ce se intfunpla acasa in lipsa lui. dad nu. cand tl deranjeaza un lucru neprevazut se infurie foarteu§or. dad dneva va indrazni sa-i fad acelasi lucru. Iar ceilaltitraiesc trecvent acestgen de atitudine ca pe 0 tradare. Ii este greusa atribuie cuiva 0 sarcina §i sa aiba lncredere in acea persoana Va lncerca sa controleze mereu dad sarcina respectiva se lndeplineste conform asteptarilor lui. nu prea are rabdare cu cei care s~t rnailenti Trebuie sa fad eforturi pentru a-i tolera. va face tot posibilul sa se vindece foarte repede pentru a86 §iputea relua activitatile. poate sa se Infurie din cauza unui mic inddent Cei din jurullui nu §tiu cum sa se poarte in fata lui. atund cand lucreazii. sa-si traiasca din plin momentul prezent De exemplu. Da impresia d are oehi §i urechi peste tot. pentru a-si asigura controlul asupra situatiilor. Este mai exigent cu ceilal~ decat cu sine Insu~i. putemicii. desi nu se considera 0 persoana agresiva.Adeseori este grabit sa vada ce anumese va tntampla §idad totul se va lntamplaasa cum a prevazut el. Dominatorul este. A termina primul este maiimportantpehtru el decat a face bine ceea'ce are de ficut Uneori va ajunge chiar sa-§i creeze propriile reguli de joe pentru ca totul sl fie ln avantajullui. desi acest lucru Ii ofera 0 alta ocszie de a Ie controla. devine nerabdator §i selnfurie. Iiva spune foarte raspicat. fntelege sau vrea sa inteleaga foarte repedesi are dificultati atund cand cuiva Iiia prea mult timp pentru a expUca sau povesti ceva Intrerupe adesea §i raspunde chiar lnainte ca interlocutorullui sa fiterminat ce aveade spus. care nu se lasa usor influentata. se va retrage din teama de a nu putea sa Ie fad fata.prevedea» viitorul adica tncearca sa antidpeze tot ce se va intfunpla in viitor. ' and lucrurile nu se desfa§oara conform asteptanlor lul.li place sa fie primul.

mai ales de catre un alt dominator. Ii place sa condimenteze putin ceea ce spun sau fac ceilalti. dominatorul se ocnpa de treburile altora pentru a nu suferi el de tradare sau pentru a se asigura ca ceilalti raspund asteptarilor lui. Mai mult. eu si sotul meu am angajat pe cineva de tipul dominatorului. Prin urmare.. deoarece este prea ocupat sa i§i arate forta Am constatat in capitolele anterioare . cit mai des posibil In generaL face doar ce ~icum vrea eL Le spune celorlalti ceea ce vor ei sa auda.sunt capabil sa fac asia. iti sugerez sa examinezi cu atentie motivatia pe care 0 ai. In general. dar nu tine cont de parerea lor §ipana la urma face cum vrea el De exemplu. astfel lncat ceilalti vor vedea cit de responsabil este el si ca este 0 persoana de incredere. cum anume a procedat ~icit a lucrat. Se justifica §i are intotdeauna 0 motivatie buna pentru a face lucrurile asa cum vrea el l§i recunoaste cu dificultate temerile §inu vrea sa vorbeasca despre slabiciunile sale. deoarece ii este teama ca acele confidente vor fi folosite impotriva lui intro zi. mai ales daca e 0 persoana de sex opus. dominatorul incepe sa spuna: . lmi amintesc ca intr-o zi.persoanele de acelasi sex §i ii verifica §icontroleaza mai mult pe cei de sex opus.mai ales. Daci te recunosti ca 6. dar e yorba despre 0 sensibilitate care nu se vede prea mult. sa 11 felicite §i. are dificultati cu lenea In opinia lui. Explicandu-i acelui domn ce anume voiam sa faca §i cu ce sa tnceapa. este primul care povesteste celorlalti ce i s-a incredintat. mai ales cand ea este fetita tatei.ca dependentul se ocupa de ceilalti pentru a-si asigura suportul §isprijinul acestora si ca masochistul actioneaza astfel pentru a fi 0 persoana buna §i pentru a nu Ie da celorlalti motive sa Ie fie rusine cu el In ceea ce tl priveste. cineva nu are dreptul sa leneveasca decat dupa ce si-a indeplinit toate sarcinile de care este reponsabila §inu inainte de asta A vedea pe cineva care nu face nimie. Crede ca trebuie sa-i ajute pe ceilalti sa-§i organizeze viata. iar el nu ii ia apararea cand marna o pedepseste.. Ego-ul dominatorului se simte &ustrat imediat cand cineva 11 critica in ceea ce face deoarece nu ii place sa fie supravegheat.sauaproape orice. cum §i cand anume 0 vor face.ind curajos §i putemic. am observat ca nu ii convenea ce spuneam eu si nu ii placea ca eu sa ii spun ce are de facu~ deoarece el era expertul in materie de reparatii. De atfel inca de foarte mic. tatal dominator. poate controla ceea ce vor ei sa ii faca. Trebuie sa aiba multa incredere in cineva pentru ca acesta sa devina con6. Cand un dominator se ocupa de tar problemele celorlalti. face in asa fel incit toata lumea sa §tie ce a tacut el. Cand cineva nu crede destul in propria lui forta. Are multe dificultati cu persoanele autoritare. va face totul pentru a incerca sa 0 arate celorlalti. Nu i§i cia seama ca actioneaza astfel pentru a avea controlul Ocupandu-se de ceilalti. Dominatoru~ considerandu-se 0 persoana foarte muncitoare §i responsabila. a incercat sa ma convinga de felul in care vedea ellucrurile. dar se tntelege de la sine ca are un motiv foarte serios pentru a o face. Dominatorul detesta momentele in care ceilalti nu au incredere in el Se considera atat de responsabil si de talentat incat crede ca ceilalti ar trebui sa apeleze la eLCu toate acestea nu vede cit de greu li este lui sa aiba incredere in ceilalti Dominatorul opune rezistenta cand trebuie sa se confeseze cuiva. dar ii place ca ceilalti sa 11 recunoasca. Se ocupa mult de treburile altora Cum vede repede tot ce se intfullpla in jurullui si se considera mai putemic decat ceilalti. De exemplu. sa faca anumite lucrari in casa. dominatorul este foarte sensibil.ind 0 persoana care se crede responsabila sa aranjeze viata celor pe care ii iubeste. trecand pe langa ei va spune: nai Inteles ce p-a spus mama Situatia respectiva nu 11 priveste deloc. 0 va considera pe acea persoana lenesa §i ii va fi greu sa aiba incredere in ea Mai mult. de aceea gase§te mereu ceva de aciaugat la orice. In schimb. daca 0 mama ii explica ceva copilului ei. Daca 0 astfel de situatie se intanlpla unei feti~e. 11 enerveaza foarte tare. controlandu-l Il place sa se arate ca 6. dominatorului Ii place sa aiba ultimul cuv~t.. sa remarce ceea ce a tacut el Nu vrea sa i§i arate vulnerabilitatea de teama ca cineva sa nu 0 descopere §isa proflte.i§iasuma cu usurinta toate sarcini1e. are sentimentul ca acestia sunt mai slabi decat el Este 0 modalitate deghizata de a-si arata propria forta. fara a tine seama 89 88 . dar totusi se amesteci. lasd-ma sa 0 fac singur!" vrea sa faca lucrurile in stilul lui..dentullui. deoarece crede ca acestea vor sa 11controleze.se poate intampla destul de usor ca ea sa 0 considere drept 0 tradare. 1ara se ocupa de cei mai slabi este adesea 0 modalitate folosita in acestscop. Rana de tradare se activeaza in cazul dominatorului de fiecare data cand se afla in prezenta cuiva care nu i§irespects angajamentele.

mi se pare foarte uti! sa cunoastem diversele tipuri de rani. Cel rnai interesant lucru din aceasta situape este faptul cl ospatarul dominator nici macar nu era patronul sau superiorul celuilalt Avea exact aceeasifimctle ca ~ jugarnl. ~Foarte bine .letraia faarte dificil Cand se ~te~ ca tatalei sa 0 loveasca. ranade tradare a acelei fete atragea genul acesta de comportament. deoarece facuse ceva urat. deoarece nu facuse ceea ce ii cerusem. deoarece asta rna ajuta sa stiu cum sa ma adresez.exemplu demonstreaza faptul ca. care se rastea la un altuL ce intrunea toate caracteristicile tipului de jugar. dar nu t§i da seama de cite ori el lnsusl da ordine ~ ia foarte repede dedzii in numele celorlalti lmi place mult sa observ un dominator aflat lntr-unpost de conducere sau de supraveghere tntr-un loe public precum un restaurant. in consecinta riscl sa fie el controlat Cum efectul unei surprize este un lucru greu de trait pentru el prima lui reactieconsta in a se retrage ~ia ramane in stare de alertal'rebuie sa fie pregatit pentru orice eventualltate §i Ii place sa se ~ndeasci "dinainte la toateposibilitatue.vaincepe imediat sa se justilice sipoate chiar sa mintapentru a-si salva reputatia ~i ann i~ strica imaginea Dacl abordarea mea este dominatoare.sau daca Iivorbesc despre 0 gre~eala pe care a facut-o. pentru a fi pregatit Nu i~ida seama de cite orH§i poate schimba el tnsusi planul ~ili pe cei apropiati in siiuatiisurprinzi'itoare. Cel mai greu lucru pentru el este sa fie luat prin surprindere. nu voi obtineceea ce vreau. Am trait citevaexperiente in care. Dat fund ca eu ~isotul meu mancam destul de des in acelrestaurant. atund clrid era tanara. Iafel ca §i rana de tradare a tatalui ei. . Fugarnl iji ridica ochii spre cer in semn de exasperare. chelnerilor.nefiind pregatit. eel care ne serves. chelnerul rna lasa sa astept in mod intenponat.inceredere in el in orlce situatie. se pare. in I dadea Ceea ce noi numim control este in oehii unuidominator echivalent cuajutor. ~i acorda dreptul sa"~ischimbe parerea foarte usor. eu ~i sotul meu preferam altceva. A facut in asa fel incit sa aiba el ultimul cuvfu1t. de exemplu. hun spus cl inteleg punctullui de vedere. stiu cadaca Ii faco remarcl neplacuta unui dominator. spunandu-i cl cei doi chelneri riseau sa ajunga la 0 cearta serioasa. nu am fost surprinsa sa aud plAngerile I~ deoarece un jugar care se simte foarte respins. In opinia I~ cela1alt chelner ar fi trebuit sa fie recunoscltor pentru ajutorul pe care i90 era 91 . incerca mereu sa ghiceasca dinainte reactiile tatalui sao. o doamna care are. ca ea sa stie cauza acelei furii Acest. dar cl pentru a raspunde nevoilor noastre. Ii tmp~ sotului meu observatiile mele. . Intr-o zi am observat intr-un restaurant un chelner de tipul dominatornlui.M a raspuns el T otusi. cl nu se poate abtine sa nu adauge un comentariu personal la ceea ce spun sau fac ceilalti. sanu corespunda asteptarilor ei. clod nu are timp sa se pregateasca Iar. prefera sa fug. nurnai pentrua-mi demonstra cine are ultimul cuvant de spus. Parea foarte mandru de el ~i nu i~i dadea seama de atitudinea sa de a controla totuL Era mai degraba ocupat sa Ii arate ~fului cl el este un muncitor bun ~i cl poate ave3. un maga1in etc.deoarece era prea tarziu sa 0 ia de la capat cu lucrarea. t§i spune parerea tara sa Ii fi cerut cineva acest lucru. De exemplu. reactii pe care. un spital. care tl determina sa adopte acest comportament Era ca ~i cum. avea deja pregatite toate justificlrile. Cand ea se astepta sa fieiaudata pentru rezultatele bune la scoala. Vrea sa §tie tot ceea ce se intfunp1a. el 0 lovea. dupa dow zile am descoperit cl facuse exact cum voia eL Cand i-am marturisit nemultumirea mea. risca sa nuaiba controluJ. pe parcursul deplasarilor noastre. acesta este usor sceptic.de prioritatile noastre. pe care se parea ca le stie dinainte. Trebuie sa simtaca este ceva ce vine de Ia el ~i'nu ceva impus de altcineva. Am spus mai devreme cl dominatornlui nu Ii plac persoanele autoritare. Dominatornl Iispunea tot timpul jugarnlui ce avea de facut ~ pe cine trebuia sa serveasci. and dneva incearcl sa-l convinga pe un dominator de 0 idee noua.rana de tradare imi povestea ci. acestuia din urma Ii facea 0 placere perversa sa 0 surprinda. pune datorate schimbarilor facute in ultimul minut Atunci clod el este cel care decide. clod eel de tipul jugarnlui. doar cl pur ~i simplu ~i asumase raspunderea de a-I face pe cela1alt un chelner Ia fal de bun ca ~i el Dominatornl parea clar deasupra situatiei ~i controla disputa foarte bine. s-a tndreptat spre noi ~i a lnceput sa ne povesteasca cit de grea era situapa lui §i cl se pregatea sa piece de acolo.'i decat sa facl fa~ situatiei. el nici macar nu 0 atigea. Acest lucru se expllcl prin fuziunea dintre un tata ~ifuca sa sau 0 mama ~ifiul ei care traiesc acest curand Cunoscsnd ranile.

dar acest lucru este mai frecvent in cazullor. atunci cind lucrurile nu merg cum vrea el acest fapt il enerveaza ~i va incepe sa vorbeasca pe Ia spatele persoanei vizate. un coleg de serviciu de exemplu Stie ca atunci cind cineva ii face acelasi lucru. iar cand 0 face. multe femei se plangeau ca sotul lor le manipula ~ Ie controla rnintind foarte des. in general mai subtile. Am veri6. deoarece traieste acea situatie ca pe 0 tradare grava. El poate sa cali6. deoarece cel mal adesea. de fuca sa nu i~ipiarda buna reputatie daca celalalt nu plateste datoria. din cauza lipsei lui de tncredere Din contra. dominatorului nu ii place sa fie pus lntr-o situatie in care trebuie sa dea raportul despre felul in care actioneaza altcineva. Nu vreau sa spun ca toate persoanele de tipul dominator mint. in general. de exemplu cand joaca carp. pretinde ca 92 o face pentru a se amuza sau a veri6. dominatorul nupoate suporta persoanele care triseaza _ In schimb. va spune ca toata lumea face la fel Mai mult. iar aceasta nu i~i va respecta angajamentul de plata. nu i~ida seama ca ~ilui i se intfunpla sa fie ipocrit Dominatorul nu suporta sa fie rnintit.mele. eel care minte. cand am atlat de la 0 alta angajata. chiar ~i pe aceea ca a uitat complet ca si-a luat un angajament Ceilalti traiesc astfel de situatii ca pe 0 minciuna ~i ca pe 0 tradare. Va spune:·prefer sa primesc 0 palma deedt sa flu minfit. Daca triseaza cind i~iface raportul de impozite. dupa indelungi cugetari se hotaraste totusi sa fie girant pentru 0 alta persoana. mentionam mai devreme ca reuseste sa ghiceasca usor asteptarile celorlalti ~i ca adesea Ie spune ceea ce vor ei sa auda Din nefericire nu poate sa-~irespecte mereu cuvantul dat. traie~te situatia ca pe 0 tradare Deci nu vrea sa faca acelasi IUClUcelorlalti. In urma cu cipva ani. prin comportamentul lui manipulator. De fapt. deoarece se angajeaza in ceva ifu-a sa verilice daca va putea sa-~irespecte angajamentul. scuze. Daca. Ie dadea acestora intormatii gresite Acest lucru se intfunpla deja de mai multe saptarnani.In acel moment. De exemplu. dar pentru el acelea nu sunt minduni. pentru a-si atinge scopurile sau pentru a se justifica. tot felul' d. reputatia dominatorului este foarte importanta Cand cineva spune sau face ceva ce ar putea sa-l afecteze reputatia buna pe care tncearca sa 0 mentina. la biroul atelierului Asculta-fi COrpU4 0 angajata noua. dominatorul va trai acea situatie ca pe 0 tradare grava ~i greu de suportat EI este 0 persoana careia nu ii place sa faca datorii. cand el lnsusi triseaza. care tinea dintotdeauna la reputatia atelierulul Asculta-fi corpui. el personal traieste foarte diflcil faptul ca cineva nu il crede. dar acestia nu se lasa in~elap. Daca cineva nu are incredere in el se crede tradat Iar pentru a evita acest sentiment dureros de tradare. Atunci cind vorbeste despre el nu se destainnie in totalitate. Stiu ca parinpj de acest gen se gandesc mai 93 . Ea mi-a marturisit ca stia de la inceput.eeastfel de comportamente ca flind expesia unor limite. Va gasi prin unnare. Va ajunge chiar sa minta pentru a-sl mentine sau salva reputatia sa buna Ceea ce conteaza eel mai mult pentru el este sa aiba reputatia unei persoane de incredere. Vor ineerca sa-i convinga pe copii ca este pentru binele lor. De exemplu. am constatat ca majoritatea acelor barbati erau dominatori.gen de rana Orice comportament lmprevizibil din partea parintelui antreneaza. va sugerez sa fip foarte atenti.cat. Dupa ce am veri6. Daca va recunoasteti avand aceasta rana. de exemplu In mod paradoxaI. Gaseste motivatii serioase pentru a defonna adevarul Minciunile lui. De asemenea. un sentiment de tradare Ia copilul de gen dominator. care i~iface foarte bine treaba. daca i~i daduse seama de ce se intfunpla."EI~i minte foarte des. sau nici macar nu i~i da seama ca minte. care trebuia sa dea relatii clientilor prin telefon. orion vrea sa-l asculte.crede ca mindunile lui sunt adevarate. Ati putea chiar sa ii intrebati pe cei care va cunosc mai bine dad ei au impresia sau ~idau seama ca vi se intfunpla des sa mintiti. dupa parerea lui. Ie va rambursa cit mai repede cu putinta pentru a nu-si strica reputatia Am observat ca ~iparinpj de tipul dominator actioneaza de asemenea pentru a-si pastra buna reputatie. nu vorbeste decit de lucruri care ii asigura 0 reputatie buna Are 0 diflcultate chiar ~i atunci cind i se cere sa fie girant pentru cineva care imprumuta bani. mai degraba decat pentru fericirea copiilor lor. se simte insultat ~i e lurios. dar ca "a-~ituma colegii" nu facea parte din sarcinile ei Va puteti imagina cit de fimoasa era atunci partea mea de dominatoare. Dominatorul ii considera foarte repede pe ceilalti drept ipocriti. responsabila. sunt necesare.cat cu cea care lucra langa acea angajata.ca daca ceilalti i~i dau seama. va face totul pentru ca ceilalti sa aiba incredere in el In timpul atelierelor . am putea foarte des sa il conslderam pe el un ipocrit.

deci. dar. casatorit cu 0 femeie de genul dependent (cu 0 rana de abandon) va n mereu tentat sa-i spuna sotiei lui cum §i de ce sa faea cutare sau cutare lucru. Cand h se pune 0 intrebare. in acelasi timp. deoarece Ie este foarte grell. se va simp de asemenea lnsultat. dupa mai multi ani d de fapt tata nu raspundea asteptarilor mele de a fi un barbat responsabiL Eu provin dintr-o familie in care. Dominatorul se simte insultat clod cineva se ocnpa de treburile lui fua ca el sa-i n dat pennisiunea Daca. lar expresia"eu ~mH este foarte des folosita de catre dominator. Din nefericire . am lucrat timp de ani de zile pentru a ajunge la aceasta realizare. eel care se gande§te lntr-adevar la fericirea copiilor. conceptia mea eraIalsa.Parintele dominator vrea sa dedda pentru copiii lui. Am ajuns la conduzia d femeile i§iasurnau toata raspunderea deoarece erau mai putemice. ca orice dominator de altfeLPentru a rna ajuta sa rna vindec de rana de tradare. slabi in ochii mei deoarece nu controlau nlmic. Toate exemplele pe care le-arn citat sunt situatii traite ca 0 t:rndare de catre un dominator.. in schimb d lui i se intfunpla des sa intervina ~i sa vorbeasca in loclul celorlalti De exemplu un barbat de tipul dominator. iar acesta teama provine dintr-o fiica §i mai mare: teama de a renunta la un angajament Considera d a nu i§irespecta promisiunea §i a renunta la un angajament sunt sinonime cu tradarea In conduzie. dandu-§i repede seama ca acea persoana nu §tie raspunsul poate avea impresia d este mintit Cand cineva spune: . II adoram atat de mult lncat nu vedeam in cea anurne ~ fi putut sa masimt tradata de el. in timp ce. in general. iar barbatii Ie secondau Am regasit acest comportament la parintii mei. mi-am atras un al doilea partener care §iel suferea de aceeasi rana. acest gen de femeie va suferi tn tacere. se crede obhgat sa-§i 95 . dar ~" sau"am ajlat lucrul acesta in cutare loc". este mai degraba yorba despre 0 relatie de putere. tata i§i asurna consecintele lnaceeasi masura ca §i ea D~ era un barbatresponsabll Pentru a ajunge sa lnteleg notiunea de responsabilitate rni-am atras un prim partener §idoi baiep pe care ii consideram iresponsabili §i pe care am ineercat sa-l controlez mult timp. dirninuarea ranii Pot sa vad 0 mare diferenta intre comportamentul meu fata de el §i comportamentul pe care ilaveam cu fostul meu partener. Vedeam foarte clar in corpul meu d aveam 0 rana de tradare.Acest lucru exphd de ce eram foarte prudenta cu persoanele de sex opus. sa cunoasca multe lucruri §i Ie place sa lnvete despre multe subiecte. nu este Intotdeauna adevarat ee spune. precum §i la unchii §i matusile mele. ele incearca sa gaseasca un raspuns. in generaL . pot sa verific zi de zi progresele pe care Ie fac §i.in consecinta. tata i§i respecta intotdeauna promisiunile fata de ea §ii§i asurna responsabilitatile. inainte de a-mi da seama d aveam aceasta parere despre top barbatii. Barbatii erau. Datorita lui. Interlocutorul. Nu mai #iu unde am auzit asta. sa admit ca puteam avea resentimente fata de el Am reusit sa consimt. deoarece nuinsemna d dad 0 persoana nuia decizii este lresponsabila A trebuit de asemenea sa-rni redeflnesc notiunile de responsabilitate §i angajament Clod am avut timp sa rna gandesc la cea ce se pe.nu ~m. iar celalalt dependent primul va n adesea dependent de slabidunea sau de dependenta eeluilalt Se crede putemic pentru d it . Tin sa adaug d intr-un cuplu in care unul dintre parteneri este de genul dominator. poate avea 0 criza de furie. de exemplu cineva ii dteste corespondents. cu riscul de a spune orice. Persoanelor dominatoare nu Ieplace sa se gasesca in situatii in care nu stiu sa raspunda la 0 intrebare. controleaza pe celalalt. va verifica cu acestia ce anurne iifaee fericip. mi-am dat seama d mama lua majoritatea decizii1or.ln realitate. in general.degraba la ei in§i§i. in realitate este vorba doar despre alt gen de dependenta Cand dow persoane de tip dominator traiesc tmpreuna. dar. Cand una dintre deciziile luate de mama sedovedea a nu n cea mai buna. Din aceasta cauza sunt interesate. Dad altcineva intervine sau raspunde pentrn el clod el este de fata. chiar imposibil sa marturiseasca: IInu fliu raspunsur. tnseamna d notiunea pe care 0 aveti despre lIt:rndare' este prea limitata In ceea ce rna priveste. Dominatorului ii este de asemenea teama de angajament.trecuse in copilarie. Dad va surprinde acest lucru.. femeile erau cele care luau hotarari. Nu i§i da seama. Din nefericire. §imai ales. maicapabile." dominatorul ~i face aproape 0 datorie din a raspunde "eu ~m. dar nu reuseam sa fac 94 o legaturii intre ceea ce se tntamplase in viata mea §iaceasta rana Mi-a fost in special dificil sa fac 0 legatura cu tatal meu cucare traisem un putemic complex al lui Oedip. deoarece va crede ea celalalt nu are incredere in capacitatile lui.

Daca el ia decizia de a se separa. Am mentionat mai lnainte ca dominatorul nu are prea usor tncredere in oameni. Poloseste. Daca cineva incerca sa tl seduca nu se va lasa sedus. Cand avea IS ani. deoarece 0 va seduce cu vorbele lui fiumoase. tl va acuza el de tradare. Si mai mult. Este mai tncrezator in cineva clod nu exista nici un interes sexual Este foarte seducator. Daca privim atent o astfel de persoana. maniera lui de a atrage femeile era aceea de a cheltui bani ~i nu de a se angaja cu adevarat in vreo relatie. poate fi folosita in toate aspectele vietii Cea mai mare teama a dominatorului este DISOCIEREA sub orice forma. Este specialist in a gasi 96 ~ialimenteze rana de tradare. vom putea vedea masca de dependent in ochii ei (ochii tristi sau aplecati) sau buzele care atfuna sau una ori cateva piirti ale corpului care cad sau sunt lipsite de tonus. daca i~i asuma prea multe angajamente. Daca celalalt ia hotararea primul. Conform observatiilor mele. prefera ca cei de sex opus sa fie prieteni. disperata din cauza men de 0 posibila despartire. Mama si-a trirnis fiulla un intemat. avea aceeasi rana de vindecat ca ~i acei barbati pe care li [udeca pentru cl ii seduceau mama cu bani. rupturi. Cei care se hotarasc foarte tineri fiind. lucru care l-a cu tacut sa sufere de abandon ~imai ales de tradare. Aceasta doamna sufera de asemenea de rana de abandon. deoarece era dispus sa cheltuiasca 0 aV"ere ea. Daca Ie este tearna sa-si asume un angajament. sau orice forma de disoeiere. printre altele. intro zi. de exemplu genul preferat de 0 soacra. De altfe~ folosesc mult cuvantul disooat. 97 . mai ales clod partenerul nu ii recunoaste asa cum vor ei. mama lui a plecat cu unul dintre acei barbati.respecte cuvantul dat si. nu rna refer doar la cea din plan sexual. se simtea taiata in doua. Se simte mai confortabil cu prietenii. Cunosc. Iar acesta teama li face sa-~iatraga relatii de iubire in care partenerul nu este fiber sa se angajeze. seductia pentru a-i manipula pe ceilaln iar acest lucru ii reuseste foarte bine. care nu si-a respectat angajamentu!. Aceasta iesea cu top barbatii care nu ezitau sa cheltuiascl mult pentru ea. cand era mic. dar clod rana este foarte acuta. Cand dow persoane de tip dominator traiesc impreuna. sa nu vada sau sa nu accepte partea lor de dependent (rana de abandon) ~i dezvolta forta necesara pentru a-si ascunde rana de abandon In acel moment incep sa-si creeze masca de dominator. Este genul de persoana care traieste foarte greu 0 despartire in cuplu. atunci clod au ramas tnsarcinate cu un barbat caruia ii era teama sa facl un angajament. Observandu-l am constatat marea cantitate de energie necesara pentru a controla totul in acest mod. prefera sa nu se angajeze deloc. 0 va suna el pe acea persoana. Iar acest comportament tl face sa continue sa- I Mai multe persoane care sufertl de tradare au suferit datorittl faptului ctl ptlrintele de sex opus nu ~i-a respectat angajamentul conform a#epttlrilor pe care copilulle aveafaftl de un ptlrinte ideal Ma gandesc. se pare cl persoanele de acest gen traiesc eel mai mult despartiri. fac acest lucru din teama de despartire. separat Va spune adesea. va adauga ~i mai mult la acea rana Este foarte greu pentru ele sa accepte ca celalalt refuza sa-~iasume raspunderea pentru copilul care se va naste. Nu i~i da seama cl pretinde foarte mult de la ceilalti ~i ca el insusi are 0 dillcultate in a se angaja. ceea ce dubleaza teama ei de despartire. se va simp ingradit Decat sa iasa dintr-un angajament. dar. fie se simt separati. Genul acesta de incident care se intfunpla femeilor avand rana de tradare. vor amana mult momentul in care vor marturisi ca ar fi mai bine pentru ei sa se desparta Cand se regasesc in cuplu se manifesta fiecare prea mult Fie sunt fuzionali ca ~icum ar face parte din celalalt. iar relatia nu merge bine. Pentru un dominator este 0 forma de in&angere grava. Se tnttmpla des sa aud femei care iau parte la atelierele mele sa-mi povesteaca ca. acesta insista mult ca ele sa avorteze. ii este teama ca tl va trada pe celalalt ~iva fiacuzat ca fiind tradator. mai degraba decit iubip. Devenit adult. Mai mult vrea sa stie exact ziua ~iora clod va fisunat Daca cineva uita sa il sune. 0 despartire ii va reaminti faptul ca nu a avut control asupra relatiei. diverse miiloace de seductie.ma simt disoeiat de corpul meu". pentru a-i spune parerea lui. de exemplu: . Dominatoruiva 6. rana de abandon se dezvolta inaintea celei de tradare la majoritatea dominaiorilor. Credea cl astfel se va razhuna pe mama lui. de obicei. de exemplu pe cineva care pretinde intotdeauna ca ceilalti sa-i telefoneze. Pentru ei este 0 modalitate foarte buna de a vedea ca ei ~i~i sunt cei care nu vor sa-~ ia anagajamente. cl imediat ce avea 0 neintelegere cu sotul ei. 0 domna mi-a povestit. Din contra este foarte prudent in prezenta altui seducator. la un domn care are azi mai mult de saizeci de ani ~icare traia singur cu mama lui. T otusi. Cand vorbesc despre seductie. in realitate.

De asemenea ~i contrariul este valabil in cazullui. crezand d astfel nu va mai suferi de tradare sau de abandon Partea dominatoare tl lncurajeaza pe dependent sa vrea sa devim independent La anumite persoane. Ca ~i angajat. carora Ie place sa Ii fad pe a1pjsa rada. Pe langa aspectele mentionate mai sus. dominatorul ocupa adesea funcpj de conducere Este intotdeauna greu pentru el de a renunta Ia un loc de munca Poate sa fad acest lucru dar foarte greu. dod erau foarte tineri. d~i lucrau in domenii diferite. dar fiecare din ratiunl diferite Dominatorul are adesea reputatia cuiva cu prestanta. Ramanep deschisi la ideea d ap putea avea §i 0 rana de abandon Rana cea mai profunda in corp este cea pe care 0 aratam cel mai des in viata cotidiana. atunci dod tadod acea a1egereexista riscuI de a pierde ceva. Dad ati observat. va sugerez totusi sa nu eliminati aceasta posibilitate. au lnceput. In consecinta. va trai aceasta situatie foarte greu. cu atlt va avea mai multe a§teptari. 0 data cuavansarea in v. relatia s-a deteriorat S-a transformat intr-o relatie de competitie. deoarece atund nu va mai avea control asupra situatiei Astfel se exphd de ce dominatorul are uneori diflcultap in a se decide sau este acuzat careflecteaza prea mult and este sigur pe el mai ales dod controleaza sitnatia.irsta. deoarece crede d tadod acest lucru.inacel moment va trai tradarea Va deveni tot mai dominator. Barhatul care i~i dezvolta muschi puternici prin culturism. . al umonstilor. Si procesul invers se poate produce Corpul este mereu in transformare. domina rana de-abandon asupra celei de tradare. dar al clrui corp devine Base cand se opreste din a face sport. tot timpul ne indka ceea ce se intfunpla in interiorul nostru. care ocupii mult spafiu. pentru a-§i arata forta de caracter ~i pentru a impresiona. 0 indatorare serioasa. manifestandu-si adesea furia ~iagresivitatea. in urma observatiilor pe care le-arn tacut timp de ani de zile. Dornnul se simtea tradat. Cand 0 persoana de incredere care lucreaza pentru el vrea sa plece. Dlflcultatea de a se separa de ceva se manifesta de asemenea ~i la serviciu Dad i~iadministreaza propria companie. poate sa ajunga pam Ia a se situa intr-o situatie diflcila. Dependentul pentru a obtine atentia celorlalti. care are in general un suflet de ~£ Ii place sa Ii dirijeze pe ceilalti. mica povestit d in perioada in care ea §i sotul eierau parteneri de aface~ relatia era foarte buna In momentul in care ea a luat hotararea sa lucreze pe cont propriu ~i a avut afaceri mai bune decat ale lui. nu va mai fi el §eful Ceea ce se intampla este exact contrariul 99 o alta caracteristid . decide. Celor doua tipuri de caractere Ie place sa fie vedete. nu are nici 0 problema in a lua 0 dedzie. exista multe caracteristicicomune Ia cei carora Ie este teama sa nu fie abandonati ~ila cei carora Ie este md sa nu fie tradati. in timp ce la altele. lnainte de a marturisi d nu mai poate continua afacerea. dar vom regasi mai degraba cel de dominator in randul comicilor.Este usor sa ne tmaginam un copil rnic care. prin toate mijloacele poslbile sa-§i seduca parintele de sex opus pentru a-i atrage atentia §i mai ales pentru a se simp sustinut de catre acesta. sufera d~ asemenea §ide abandon Mai mult. simtindu-se abandonat sau neavand parte de destuIa atentie. am observat d mai multe persoane al carer corp indica mai degraba 0 rana de abandon. and acest lucru nu se intfunpIa. in timp ce persoana care sufera de tradare. este un exemplu bun al unei persoane care are 0 ram de tradare §i 0 ram de abandon Dad va recunoasteti in descrierea m~tii dominatontlu~ dar nu §i in cea a dependentului. iar Doarnna se acuza pentru faptul de a-I fi abandon at pe sotul ei a dominatorului este diflcultatea lui"importanta de a face 0 alegere. Iar in general nu Ii va conveni ca partenerul sau partenera sa ocupe mai mult spatiu decat el o doamna care participa la atelierele rnele. sa dezvolte caracteristicile moll de tradare. Copilul se convinge d el este aUt de dragut §ide adorabil lncat parintele va trebui sa accepte sa se ocupe de eI intr-un mod special Cu dt tncearca mai mult sa-§i controleze parintele printr-o astfel de atitudine. iar 98 acestia sa se ocupe de el in timp ce dominatorul actioneaza astfel pentru a controla 0 situatie. am constatat d 0 persoana poate suferi de abandon. Dominatorului. amindoua genurile de persoane vor sa atraga atentia. i§i va forma 0 carapace de foqa. tara sa sufere neaparat §ide tradare. de exemplu. dod nu i se tmplinesc a§teptarile. Putem vedea adesea tipul dependentului Ia actori sau dotarep. despre care vorbeam in capitolele anterioare. se intfunpla contrariul: predomma masca de dominator. Ii este teama sa nu mai controleze.

De exemplu. exista adesea un blocaj la nivel sexual. prin temerile cultivate. inseamna a fuca 0 directie lara ca aceasta sa insernne ca totul va fi facut asa cum vrem noi Putem sa fim ~efisi sa continuam sa invatam anumite lucruri de la subordonatii nostri. Am metionat deja ca are dificultati in ceea ce priveste lasitatea. fie doar in ganduri. Dintre cele cinci tipuri de caractere el este eel care i~i condirnenteaza rnincarea dupa gustul lui. va manca mult ~i se va bucura de mancare. Spiritullui de ~ef. o alta teama importanta pentru dominator este RENEGAREA Pentru el. iar lucrurile nu se desf~ara conform asteptarilor lui. poate foarte usor sa intoarca spatele cuiva. . deoarece. dar asteptarile sale ~i controlul pe care vrea sa-l exercite iI vor face sa traiasca mult stres. fie in realitate. ~ate sa blocheze 0 mare parte din aceasta energie.Cand un dominatorinceteaza sa controleze totul ~ise multumeste doar sa conduca. Spune chiar ca a manca nu este un lucru important pentru el In schimb. Poate chiar sa-~j piarda controlul ~i sa manance mult mai mult decit are nevoie. va gasi un rnijloc pentru ca ideea de a rupe relatia sa vina de Ia celala1t AstfeL nu va fi acuzat de tradare. care iIimpiedici sa comunice clar ~i sa i~iexprime cere~~ sunt urmatoarele: tearna de a nu-l putea convinge pe celalalt. Cand pasiunea incepe sa se stinga din partea sa. se va simti tradat Nu poate sa lnteleaga ca celalalt. iar celalalt refuza. la nivel fizic.eliminandu-i din viata lui. a fi renegat lnseamna a fi tradat In schimb nu W da seama de cite ori ii reneaga pe ceilaiti. vrea sa faca dragoste. de a-si arata vulnerabilitatea sau de a fi. Reneaga orice persoana comportandu-se astfel Aceasta renegare se manifesta adesea in urma unei despartiri. de a fi obligat sa se angajeze in ceva Daca va recunoasten in aceste temeri. iar in cursul anilor. In ciuda problemelor lor sexuale. Se poate obs~rv: cand acea energie este blocata. Ia inceputul acestui capitol am mentionat ca tipul dominator a dezvoltat 0 importanta forta sexuala. cand vrea sa ~au~ce. vreau sa mai ~u nimic despre:". Cu cit este mai dificil pentru el sa lase garda jos. nici macar nu va mai vrea sa vorbeasca cu acea persoana Cand este furios. este un rnijloc bun de a descoperi ca nu sunteti voi in~iva ~ica rana de tradare preia controlul asupra voastra In ceea ce priveste alimentatia. de a fi rrunnt sau de a fi considerat rnincinos. dominatorul are tendinta de a manca repede. dar f. va deveni un ~ef mai bun. Nu i~i dau seam a ca printr-o astfel de atitudine ii reneaga pe ceilalti. poate sa uite cu usurinta sa rnanance. Unii dominaiori adauga sare chiar inainte de a gusta 101 100 . in rnijlocul unei discutii sau poate sa-i tranteasca cui~ telefonul in rnijlocul unei conversatii.lcut lara teama. viata lui sexuaIa nu va fi satisfilcatoare decat in urma unei seductii Acest lucru explica de ce dominatorului ii place mult sa se tndragosteasca ~i partea pasionala dintr-o relatie. daca va reamintiti. teama de furia celuilalt sau de propria lui furie. care totusi iIiubeste. deoarece nu are timp de pierdut Cand este absorbit de 0 sarcina fo~e importanta. Dat llind ca dominatorul este un seducator. nu vrea sa fuzioneze cu el tacfu1d dragoste. In consecinta. este de la sine lnteles ca rana de tradare ne alecteaza modul in care comunicam Tem~rile dominatorului. este foarte prudenta L place sa faca dragoste mai ales cind acest lucru pleaca de la ea.ca decizia. a administra sau a guvema condus de teama A dirija inseamna acelasi lucru. teama de a se confesa. Problemele sexuale provin din faptul ca a avut 0 relatie prea fuzionala cu parintele de sex opus ~ica. am remarcat ca cei care sulera de tradare i~idoresc mai mult sa aiba un amant Dar nu i~idau searna cit de mult i~iranesc rana de tradare. Foarte adesea. dorindu-si acest luau. rninduna ~iipocrizia. Ca urmare a ceea ce am mentionat in acest capitol. A controla inseamna a conduce. De foarte multe ori am auzit persoane de genul dependentului spunandu-mipa.considerat vulnerabtl de a fi manipulat sau de a se lasa sedus. nu va vrea sa dea 0 a doua sansa cuiva in care si-a pierdut increderea. cand regiunea pelviana este umtlata Dominatorul poate ajunge chiar sa-~i renege viata sexuala in totalitate. complexullui Oedip nu a fost inca rezolvat Parintele de sex opus a fost atat de idealizat incit nici un partener nu va putea raspunde asteptarilor acestei persoane.iI face uneori sa devina seflntr-o intreprindere. Femeia dominatoare are adesea impresia ca este controlata de partener ~i deci. cu atat este mai urgent ~inecesar sa faca acest lucru. gasind 0 motivatie buna pentru a-si justi6. cand a hotarat sa se lase sedusa sau cand are ea chef sa-~iseduca partenerul De asemenea ~ibarbatului dominatorii place sa aiba initiativa and un dominator barbat sau femeie.

afectiune care se manifesta atunci clod acuza. 0 persoana afIata in reactional nu este centrata pe sine. asa cum fac ~i in timpul unei conversatii. furie ~ fiustrare. legate de fiecare rana indica 0 recatie la ceea ce se intimpIa in viara. nu vrem ca acestia sa descopere ca actionam exact ca ~i ei. De aceea atragem persoane care ne pot arata ceea ce Ie facem celorlalti sau noualnsine. Daca ajunge intr-o situatie de neputinta totala. aaasta mosca poatt ft purtata foam rar sau foarte des. Comportamentele propriidominatorului sunt dictate de teama de a nu retrai rana de tradare. • • PARALlZIE. in relatie cu care se traieste aceasta rana a trait ~i poate inca mai trai~e la rfuldullui aceeasi rani Nimic nu va impiedica sa veriflcati acest lucru cu el A vorbi 102 . care explica in detaliu faptul ca aceste boli sunt traite de catre persoane care. cu aut mai mult acest lucru inseamna ca te tradezi pe tine insuti sau li tradezi pe ceilalti. • Se intampa adesea ca un dominator sa sufere de HERPES BUCAL. Cu cit este mai importanta rana de tradare. din cauza numeroaselor lor ~tt ajung la nerabdare. Am descns aceste boll in cartea Corpul tau spune: "Iub¢-ter. Aceste moduri de a gandi. adauga sore. La nivelul bolilor care se remarca adesea la un dominator mentionam citeva: • Agorafobia se datoreaza partii lui fuzionale. ales • Este afectat mai mult decat altii de boll a carer denumire se tert11iOO In ~-ita·. mai ales la GENUNCl-II. se dovedeste a 6. in general nici macar nu ne dam seama ca ne purtam pica. deoarece. Tin sa subliniez ca agorafobia este adesea diagnosticata de catre medici ca flind spasmo6Jie (pentru de6nitia agorafobiei vezi pagina46). Ne este greu sa ne iertam. de a vorbi. poate fi atins de mai Adesea are probleme la nive!ul SISTEMULUI DIGESTN. Toate ramie descrise in acesta carte au fiecare dintre ele. • Este predispus la boli care semnilica pierderea controlului asupra anumitor parp ale corpulul precum HEMORAGI~ IMPOTENT A. constient sau nu sexul opus de a fi oribiL Este de asemenea un mijloc de control pentru a nu-l saruta pe celalalt. in loe sa va lasati condusi de temerile voastre. la FICAT ~ila srOMAC.ni pe propria voastra viata. sau cand nu iti respecti prornisiunea fata de tine lnsuti. corpului. 103 Bolile ~i afectiunile mention ate mai sus se pot manifesta ~ la persoane care au alte ram. Daca va recunoasteti in descrierea acestei rani. a simti.mancarea Se asigura ca au ultimul cuvant de spus referitor la alimentatia lor. agorafobia traita de dominator este marcata de teama de nebunie. cu parintii nostri despre ceea ce au trait ei cu parinti lor. $i mai ales. Un alt mijloe pentru a deveni constienti ca ne tradam sau tradiim pe altcineva este rusinea De fap~ traim un sentiment de rusine atunci cand vrem sa ascundem un comportament Este normal sa ni se para rusinos sa avem un comportament pe care ilreprosam celorlald. Este important sa constientizati ca parintele de sex opus. nici pe sufletul ei ~i nu poate fi fericita. dar se pare ca sunt mult mai trecvente la cele care sufera de tradare. Acest capitol are ca scop sa va ajute sa deveniti constienti de rana de tradare. Va reamintesc faptul at caracteristicile Ii comportamentele descrise tn aast capitol sunt prezente doar atunci cAnd 0 persoanil ~ poarte masca de dominatorj crtZ4nd cd astfel va evita sa mal triliasdl tradarea. neavand incredere in tine. cand erau mici. ca ~i in cazul dependentuluL Dar. propriile lor comportamente ~i atitudini interioare corespunzatoare. Le reprO§hn celorlalp tot ceea ce ne facem noi 1n§ine §i nu vrem ~ vedem. in timp ce persoana care poarta masca dependentului se teme mai mult de moarte. ultimul capitol contine toate lnformatiile de care aveti nevoie pentru a vindeca aceasta rana ~ia deveni voi i~i~ fua sa mai credeti ca viata este plina de tradare. foarte adesea 0 experienta foarte beneflca Amintiti-va ca principala cauza a unei ram provine din incapacitatea noastra de a ne ierta pentru ceea ce ne facem nona insine ~ipentru ceea ce li facem pe altii sa traiascl. DIAREEetc. • Dominatorul atrage dureri ale ARTICULA TIILOR. De aceea este fOarte important sa reperam momente!e in care suntem noi lnsine sau in reactional Astfe! Yeti putea deveni stap3. sa InJunette de gravitatea ranii Iiintensitatea durerii.

herpes bucaL Caracteristicile ranii de tradare Activarea ranii: lntre doi ~i patru ani in relatia cu parintele de sex opus. Este de preferat sa dteasca ei singuri cartea. boli terminate in . Va reamintesc ca este important sa aveti incredere mai intai in aspectul fizic. apetit bun. Mananca repede. Cauta sa para special ~iputemic. Manipulare. II 104 105 . Caraeter: se considera foarte responsabil ~i putemic.pentru a Ie lntelege nai bine comportamentele reactionale. Sceptic. Este convins ca are dreptate ~i incearca sa-i convinga ~i pe ceilalti.. Nerabdator. Intolerant. lasa-ma pe mine sa fac asta".-ita". iar in acest caz avem doar cateva dintre caracteristicile acesteia. Nu i~i tine promisiunile ~i angajamentele sau face eforturi pentru a Ie tine. Masca: dominator Corpul. mai degraba decat sa incercati sale explicati continutul cu proprii1evoastre cuvinte. soldurile mai largi ~i mai putemice decat umerii. inspira forta ~iputere. in timp ce noi putem sane lasam pacaliticu usurinta.eu sunt capabil". Cea mai mare teama: disocierea. umerii mai largi decat soldurile. deoarece corpul fizicnu minte niciodata. Este aproape imposibil ca dneva sa se recunoasca in toate comportamentele mentionate. Performant pentru a fi remarcat Actor. La barbati. Intelege ~i actioneaza repede. spasmofllie. Alimentatia. Ii e teama sa iasa dintr-un angajament. n~tiameU·. Are multe asteptari. La femei. Se conteseaza greu. Va puteti identitlca in anumite comportamente. agorafobie.ai tnteles tntrebarea".Am mentionat deja ca este posibil sa avem doar 0 mica rana de tradare. . Daca Yetirecunoaste aceasta rana la persoanele din jurul vostru. dar apoi poate pierde controluL Boll posibile: boli legate de control ~i de pierderea acestuia. daca manifesta un interes in acest sens. nu trebuie sa incercati sa Ie schimbati. Adauga sare ~i condimente. Minte cu usurinta. Seducator. Manipulator.naiincredere in mine"'nnu am incredere in cutare persoana". Nu i~i arata vulnerabilitatea.Daca nu va recunoasteti in cele descrise aid. nu in toate aspectele descrise aid. daca sunt de acord cu voi. separarea. . afectiuni ale sistemului digestiv. renegarea. Piept bomb at Pantece bombat OeM: privire intensa ~iseducatoare Voeabular: ndisodat". Dispozitie schimbatoare. Se poate controla cand e ocupat. Inselarea increderii sau a asteptarilor netmplinite in conexiunea iubire-sexualitate. va sugerez sa verificati cu cei care va cunosc bine. Folositi ceea ce ati lnvatat in aceasta carte pentru a va dezvolta compasiunea pentru ceilalti.

a severitatii. era yorba despre 0 relatie superfldala in care nici parintele. Cuvinte sinonime ale cuvantului justitie sunt: dreptate. Copilului i se pare nedrept sa nu poata sa-~i dezvolte individualitarea. adica intre patru §i sase ani. Dreptatea. pot suferi de aceeasi rana. dar sunt perceputi astfel de catre copil Acesta sufera de asemenea din cauza autoritarismului acelui pannte. adica din cauza incapadtatii acestuia de a sirnti §i de a se exprima Nu vreau sa spun ca toti parintii celor care sufera de nedreptate sunt reci. in perioada in care devine constient ca este 0 6inta umaria. de asemenea. Tru~te aceastl rana mai ales in relatia cu pmntele de acel~i. sa nu poata sa se exprime §i sa 6e el lnsusi. Unele persoane rigide mi-au povestit ca relatia cu parintele de acelasi sex era foarte buna in perioada adolescentei §i ca erau chiar prieteni cu acesta De £apt. care nu se simte respectata sau care nu crede ca primeste ceea ce meritaCineva poate. Poate ca nu este traita in acelasi mod sau In aceleasi drcumstante. impartialitate. iar copilul 0 simte. 0 persoana care sufera de nedreptate este deci 0 persoana care nu se simte apredata 1a justa ei valoare. sau. ca nu primim destul Aceasta rana se activeaza in momentul dezvoltarii individualitatii copilului. 0 entitate intr-un intreg ell propriile lui diferente. Reactia in fata nedreptatil consta in blocarea 107 . acel parinte sufera la randul lui de aceeasi rana. din contra. aproxirnativ.Capitolul6 Nedreptatea FIZICUL RIGIDULUI Nedreptatea este caracteristica unei persoane sau a unui luciu lipsite de dreptate. rana denedreptate poate 6 provocata de ideea ca avem mai multe lucruri materiale decat ceilalti. In majoritatea cazurilor. justitia se deflneste ca 6ind aprecierea. recunoasterea §i respectul drepturilor §i a meritelor 6eclruia. nici copilul nu vorbeau despre ceea ce simteau Sufletul care alege sa se tntoarca pe Pamant pentru a-si vindeca rana de nedreptate I§iva alege parinti care IIvor ajuta sa reia contactul ell acea rana Unul dintre parinti. a criticilor frecvente. dar exista. echitate. intolerantei sau conformismului. uneori chiar amandoi.sex. Sufera din cauza racelli acelui parinte. sa sufere de nedreptate §i cand primeste mai mult decat considera ca merita. Prin urmare. integritate.

frumoase. Astfel i~i blocheaza regiunea plexului solar. acest lucru nu lnseamna ca acea persoana nu mai simte nimic. vrea sa considere ca nu este normal pentru 0 108 femeie sa nu aiba burta Corpul femeii trebuie sa aiba rotunjimi. Din contra. Am mentionat cajugarului ii place de asemenea sa se imbrace in negru. 0 alta modalitatea de a nu simti este aceea de a se imbraca in negru. dar corpul lui va continua sa fie bine proportionat. Dependentul este gelos deoarece ii este teama ca va fi abandonat. Corpul este bine proportionat. de respingere ~i de nedreptate. Motivul pentru care se ingra~a e explicat in capitolul precedent. Maxilarul inferior e mai degraba strans. Au piele frumoasa ~i privirea stralucitoare. lnseamna ca suferiti de 0 rana de nedreptate grava Daca va regasitl doar citeva dintre aceste trasaturi. Face totul pentru a nu avea probleme. nu merita. va simti mai putin. uneori se pot vedea nervii gatului care se misca Daca va recunoasteti in caracteristicile fizice descrise mai sus. Masca rigidului se distinge printr-un corp drept. altfel nu este feminin. Este foarte optimist. nu poarta. in timp ce dominaiorul este gelos din teama de a nu fi tradat.sentimentelor. conform propriilor lui criterii. Cand sta in picioare. este convins de . crezand di astfel evitam rana. precum ~i femeile de acest gen au fese rotunde. ca de exemplu cand 0 persoana rigidd are diflcultatt in a-si deschide in tntregime bratele. gatul drept de mandrie. Chiar daca nu into tdea una aceasta este realitatea. situatiile dificile se vor rezolva mai repede. in fata lui ~iin fata celorlalti. care se afla in regiunea plexului solar (zona emotiilor). Femeia rigidii. Devenind un perfectionist va incerca sa fie mereu corect. Pentru el este foarte greu sa intelega ca. poate in acelasi timp fi nedrept. gesturile lor sunt rigide. prefera sa spuna di nu le are. Aceste persoane sunt pline de viata. care este diterita de invidie. rigidul este eel care are eel mai des tendinta de a-si lncrucisa bratele. Rigidul se poate ingr~a in timpul vietii. dar avand 0 motivatie diferita. De aceea devine foarte performant ~ilncepe foarte curand sa se descurce singur. acellucru va fi automat ~icorect. Acest gen de persoana crede ca. Rigidul la fel ca ~i dominatorul are adesea 0 problema legata de llpsa de timp. Tot el este eel care nu .daca ceea ce face sau spune este perfect. Mentionez ca rigidul este eel caruia ii este eel mai teama de a se ingra~ Va face totul pentrua nu se tngrasa. au miscari dinamice. fllra prea multa flexibilitate ~i arata 0 lnchidere. este traita mai mult de dependent sau de dominator. Nu cere ajutor decat in ultimul moment. persoanele rigide sunt foarte sensibile. Cel care sufera de nedreptate este mai lnclinat sa sirnta invidie pentru cei care au mai mult decat el ~icare. pentru a nu simti. actionand lntr-un mod perfect. pentru a evita sa simta suferinta legata de ele. dar din motive diferite Rigidul nu are suflcient timp deoarece vrea ca totul sa fie perfect. va continua sa spuna: "Nu e nici 0 problema!" Astfel ajunge sa ascunda.nu e nici 0 problema". Celozia. Inca din copilarie. cu umerii drepti. Dintre cele cinci caractere. aceea de a vrea sa dispara. Rigidul cauta dreptatea ~i justetea cu orice pret. rigidul i~i da seama ca este apreciat mai mult pentru ceea ce face decat pentru ceea ce este. rigid ~incat mai perfect posibil". are tendinta de a-si suge burta. deoarece este prea ocupat sa se amestece in treburile 109 . Celor rigizi le place sa poarte haine stranse pe talie sau sa poarte 0 curea in jurul taliei. poate fi convins ca ceilalti il invidiaza cand el are mai mult decat ei. in opinia lui. adeseori prea optimist Crede ca spunand mereu . accepts sa faca burta. sau un eveniment neprevazut. dar i~i dezvolta capacitatea de a nu simp acea sensibilitate ~ide a nu 0 arata celorlalti. in general.acest lucru. rana voastra de nedreptate nu este preamare. ~i chiar cand Ie are din plin. Barbatii. decat haine negre sau lnchise la culoare. De asemenea. Dar. strangandu-sl talia. Crede col. avand aceeasi latime ca ~i soldurile. Cand i se tntampla sa traiasca 0 deceptie. Ferneile au talia mica. in timp ce dominatorul nu are destul timp. Masca pe care si-o creeaza copilul pentru a se proteja in acest caz este RIGIDITATEA Chiar daca cineva i~i blocheaza sentimentele. ceea ce simte ~iare 0 aparenta de imperturbabil. Persoanele care au cele doua rani.

Ar vrea sa rezolve lucrurile imediat Nu i~i acorda timp pentm a simp ce se intaffipla. ele sunt interesate mai mult sa ~tie daca I-au flicut bine. ii acuza ca exagereaza ~i nu folosesc cuvintele potrivite. De exemplu. de fapt. In explicatiile pe care Ie da. 0 doamna rigida ii spune sotului ei: . Daca va prirni mult. nu vrea sa arate acest lucru. t~i lncheie fraza prin de acord? pentru a veri fica justetea a ceea ce tocmai a spus. atund cand irni povestesc ceva ce ei considera a fi nedrept. ca este incorect fata de el tnsusl. Foloseste frecvent cuvintele tntotdeauna. dar ne putem da seama dupa tonul vocii care devine sec ~iinflexibil. va trebui sa secontroleze pentru a nu lasa sa se vada defectul pe care tocmai I-a descoperit Nu i~i da seama. doar persoanele rigidevin §i rna intreaba:"Am facut exercipul ~a cum trebuiar In loc sa fie interesate de ceeace simt sau de ceea ce pot sa tnvete din acel exerdtiu.. deoarece cere mult prea mult de la el.Ii este teama de autoritate deoarece. flira sa fi lucrat prea mult. pentru a se asigura ca ceea ce va spune va f un lucru bun ~i corect. Cand un rigid este emotionat. Spune de asemenea: »nu este darN. Cu toate acestea.foarte binedoarte special etc. Cand i se spune: Hdar credeam cd spuneai cd este foartebinl va raspunde ca. Dupa aceea. dar 0 va face des deoarece pierde mult timp pentru a se pregati. atunci cand vorbesc despre un comportament sau 0 atitudine pe care rigidul Ie considera ca flind noi defecte. niciodatd ~iJoarte. Adesea i~i tncepe frazele folosind bine sau bun. Se poate remarca acest lucru ~idin limbajul pe care il foloseste. Cand fac acest lucru. va raspunde invariabil . deoarece. Pentru un rigid adesea totul este foarte bun. Religia poate avea un impact mai mare asupra unui rigid decat asupra celor care sufera de alte rani. Ii plac explicatiile clare ~iprecise. Poata sa foloseasca rasul pentru a-si ascunde sensibilitatea ~i emotiile. 0 data in plus. pentru a-si acorda dreptul de a fi uman ~i de a avea in continuare lucruri de rezolvat astar Am remarcat la cei care poarta masca rigidului 0 tendinta de a rosi foarte usor. Teama de a se lnsela este foarte puternica in cazul unui rigid. in timpul conversatiei. va vorbi despre mai multe aspecte din viata lui care nu merg atat de bine.corecte. Foloseste mai multe adverbe care 110 precum exac~ cored. a Invatat. rna totrerupe. Cand rigidul este convins ca are dreptate in fata autoritatii sau a cuiva care se considera 0 autoritate in materie. Cand ceilalti par a nu avea incredere in el ~i pun multe lntrebari referitor la 0 situatie. vrea sa se asigure ca este demn de ceea ce primeste. exprimandu-se astfel. pentru a nu avea timp sa simta ceva.ttl nu e#i NICIODATA aici} e$ti TOT TIMPUL plecatt Nu i~ <fa seama ca. acest lu~m se observa cand cineva tmi vorbeste despre diflcultatea pe care 0 are de a ierta pe cineva care i-a flicut rau sau cand vorbeste de rau de dneva pentru ca nu il mai suporta ~i 111 . in timp ce el stie ca a fost dnstit ~i corect. Poate sa rada din nimic. Rigidlllui nu ti place nid lui sa tntarzie. chiat tnainte ca eu sa termin ce am de spus. trebuie sa fie extraordinari pentru a merita orecompensa. pentm ceva ce celorlalti nu Ii se pare amuzant Cand este intrebat un rigid ce mai face. deoarece exagereaza foarte usor. crede ca nu merita ~i face in asa fel tncat sa piarda ceea ce a prirnit. dar expresiile pe care Ie foloseste sunt pe departe de a fi mereu . ca autoritatea are intotdeauna dreptate. cu siguranta. Tiu ii place ca ceilalti sa foloseasca aceste cuvinte. ln timpul atelierelor mele. De exemplu. pentru a rna intreba: lice facem acum In situafia Vrea sa obtina imediattrucuri pentru a deveni perfect Daca nu este perfect. adica se considera pe sine incorect din moment ce are acel comportament. corectitudinea ~i incorectitudinea sunt notiuni foarte importante pentru el De altfeL acestea sunt principiile dupa care i~i ghldeaza viata. Binele ~i raul.altora. va trai acest lucru ca pe un interogatoriu ~iva simti 0 nedreptate. copil flind. probabil etc. Cei care sunt foarte rigizi fac in asa fel incat sa nu primeasca nimic. se va justiflca pana cand i se va da dreptate. Meritul este important pentru un rigid ~i tnseamna sa obtina 0 recompensa In urrna unei performante realizate. Am observat de asemenea ca. nu este yorba despre probleme serioase. rigidul vrea ca toate detaliile sa fie .foarte binet Raspunde foarte repede. Oat fiind faptul ca va cauta mereu dreptatea. este incorecta deoarece foarte rar 0 situatie se poate repeta tntotdeauna sau niciodata. in opinia lor. corecte.

Aceasta teama de a nu se lnsela 0 determina pe 0 persoana rigida sa se situeze adesea in situatii in care are de facut 0 alegere. mi-am dat seama de acest lucru doar in ultimii ani. rigidul. In schimb. cauta atat de mult perfectiunea lncat are tendinta mai degraba. Dominatorul vrea sa ne stapan pe situatie spunand: wsunteti de acord sa tmpartim nota in mod egal? Va merge mult mai repede ~iva fi mai puiin compleat astfel". in capitolul anterior. Un participant la unul dintre atelierele mele a povestit. Trebuia sa Ie dau dreptul. iar eel care a comandat feluri de mancare mai scumpe considera ca nind injust ca ceilalti sa plateasca mai mult. rigidul se simte foarte vinovat dad el nu face nimic in timp ce altcineva Iucreaza Considera acest lucru nedrept Din aceasta cauza corpul lui. In astfel de situatii. Din cauza fricii . pentru a Ie lasa sa se destinda In ceea ce ma priveste. Iar aceasta fraza a ramas lnscrisa in el inca din copilarie §i recunostea ca are 0 diflcultate in a face ce vrea. Mai tarziu va spune ca ar n trebuit sa foloseasca acei bani pentru a-si renova casa. cand el este eel care a protltat de acest lucru. In acel moment intervin persoanele de tip rigid. in cat §i ceilalti Ii vor cere la fel de mult De foarte multe ori am auzit femei rigide spunandu-le celor din jur: . un domn care alege sa cumpere bilete pentru 0 vacanta frumoasa.considera atitudinea acelei persoane ca flind nedreapta Aceasta reactie indica faptul ca persoanei respective ii este rusine de ea insa§i. i§i lndeplineste datoria Iar cum tot timpul este ceva de facut in cotidian. ca dominatorului Ii place sa controleze ceea ce se intampla in jurul lui. la restaurant. Spunea ca nu i§i permite sa ne altfel. mai ales. in mod constient sa se destinda. Se intampla frecvent ca 0 persoana rigida sa-§i faca 0 placere alegand 0 anumita optiune. Devine performant §i cere atat de mult de la el. mai ales picioarele §i bratele sunt tensionate. De exernplu. persoanele de genul Jugarului sau a rigidului sunt cele care au eel mai frecvent probleme de piele. l§i pune adesea intrebarea daca alegerile pe care Ie face sunt cele mai bune pentru el. De exemplu. de obicei se reface ca1culul. Cu cAt cuiva Ii este mai mca co at!t va atrage situatii corespunzatoare aeelei fnci. in a Ie recunoaste. Am mers la un moment dat la eoafor sau in timp ce citeam ceva.. cele mai corecte. Cel care trebuie sa plateasca mai mult decat a consumat considera ca este nedrept. Calculeaza repede. in majoritatea aspectelor vietii. puteti f siguri ca este yorba despre un rigid. nu stie ca acesta este motivul pentru care roseste §iuneori. acest lucru lnseamna ca rigidul i§i permite foarte rar sa se destinda fam a se simti vinovat. Astfel. am observat ce se lntampla cand se aducea nota de plata. nici macar nu i§ida seama ca roseste. Daca vedeti persoane carora Ie este greu sa aleaga de exemplu. lntr-o zi ca tatal lui li spunea mereu: »tu nu ai nici un drept. Deci. 112 Persoanele rigide sunt foarte exigente cu ele lnsele. In schimb. 0 sticla de vin etc. Rigidul are de asemenea 0 diflcultate nu numai in a-si respecta Iimitele. Inainte nici macar nu eram constienta de aceasta inflexibilitate. de ceea ce face sau nu face. Am mentionat. specialist in astfel de situatii. De altfel. rigidul se lndoieste adesea de eI insusi. Prefera sa faca totul singur 113 . Se exprima cu atata forta §i control tncat ceilaltl vor accepta politicos. Trebuie sa faca un efort pentru a-si relaxa picioarele. Se intreaba daca ar trebui sa-§i permita sa faca acea cumparatura. ci. iar apoi sa aiba senzatia d\ a pierdut un alt lucru.nu ma mai consideraii cafiind Jemeia robot care poate sa Jam oricel' In realitate aceste femei vorbesc astfel pentru ele lnsele. nu ai dealt obligatii". sa se controleze pe el lnsusi. face adesea prea multe §ipana la urrna cedeaza De altfel Ii este foarte greu sa cera ajutorul cuiva. dar nu are bani. sa se amuze. trebuie sa se hotarasca daca sa fad sau nu acea cumparatura.In timpul diverselor pauze de masa.sale de a alege varianta proasta. spunand ca a meritat acest lucru dupa cat a muncit In plus. chlar §i in timpul momentelor de repaos. sa se odihneasca Crede ca est obligat sa ne mereu in actiune. De exemplu. lmpartind suma in mod egal la numarul de persoane §i li anunta suma pe care trebuie sa 0 plateasca necare. 0 prajitura. dupa ce a facut acea alegere. Ceilalti sunt prezenti pentru a Ie confirma cat de mult pretind de la ele lnsele. se justitlca~pa ce se distreaza sau se odihneste. dintr-o data mi-am dat seama ca aveam picioarele rigide. Oat nind ca nu i§i acorda timpul necesar pentru a simti daca ceea ce face corespunde sau nu nevoilor lui. Au 0 mare capacitate de a se controla §i de a-si impune anumite sarcini. daca cineva are de facut 0 alegere cand vrea sa-si cumpere ceva. Ele nu sunt multumite. la restaurant.

ci §irusine. R rigid. se va acuza ca este incorect Rana de nedreptate este 0 alta rana pe care trebuie sa 0 vindec in aceasta viata. Mi s-a lntamplat de mai multe ori sa pierd sau sa stric ceva nou. rigidul simte nu doar vinovatie. Oaca cineva Ii spune ca este norocos. de la prima folosire a acelui articol. atunci cand credeam ca nu aveam neaparat nevoie de el. nu se va simp vinovat Spera ca cellalti sa considere corect faptul ca si-a acordat 0 recornpensa. Acesta din urma vrea sa arate faptul ci este responsabil. daca cumpara ceva de care crede ca nu are neaparat nevoie §iin acel moment cineva pe care i1 iubeste se priveaza de strictul necesar pentru ca el sa-§i permita acea cumparatura. el li va raspunde. Am inceput inca de atunci sa fac multe pentru a-i ajuta pe ceilalti. daca am aceasta nevoie. credeam ci de fapt acceptasem alegerea §i ca nu aveam motive sa rna simt vinovata. Cand 115 o 114 . Am observat adesea ca participantilor de tip Cand tncearca sa ascunda ceea ce face sau ceea ce i§i cumpara. Unii dintre ei nuIe spun celor din familie ca stau la un hotel. inca din copilarie. Ia nivel rational. Daca el lnsusi crede ci intr-adevar a fost norocos §i nu a meritat ceea ce a obtinut. va trebui sa justifice acea investitie in fata lui insusi spunand apoi ci de fapt nu 0 menta. ci Yin acolo pentru a lucra pentru ei in§i~. este faptul ca i se pare adesea mai nedrept sa fie favorizat decat sa fie defavorizat fata de ceilalti. nu este surprinzator faptul ca 0 astfel de persoana are 0 difkultate In a primi cadouri. Fiind eu insami 0 persoana de genul rigid pot sa confirm acest luau. Alpi gasesc un motiv sa se planga in asa fel incat sa ascunda eelor din jur faptul ci nu mai suporta. este pentru a rna ajuta sa incetez sa mai cred in ideea de merit §i pentru a reusi sa tmi permit ceea ce rna face sa rna simt bine. Am fost de mai multe ori eleva preferata a profesorilor. Decat sa se simta obligata sa ofere celuilalt ceva avand aceeasi valoare (pentru a fi corecta). Am invatat ca un proces de acceptare nu este neaparat realizat daca lncercam sa ne convingem la nivel mental cl. deoarece. deoarece am mundi mult peniru a ajunge aid. . meritam ceva anume. £ira sa rna simt vinovata. Astfel am stint ca rna simteam vinovata. dod plateste pentru conditii de lux sau pentru un concediu. Alpi se cred datori sa ofere eeva in schimb. prefera sa nu primeasca nimic §iva refuza. deoarece se va simp datoare. se va simp foarte prost §i dator fata de cineva. In acesta situatie ceea ce lipseste este capjPtatea de a simti ca meritarn acellucru. Rigidului ii place ca cei din jurullui sa fie Ia curent cu ceea tot ceea ce face §i ce are de £icut Dominaiorul actioneaza §i el la fe~ dar din alte considerente. caracteristica a rigidului. deoarece. Intr-o astfel de situatie anumite persoane de genul rigid vor face tot posibilul pentru a pierde sau opri ceea ce li se ofera. Daca nu. Va face totul pentru a nu pastra ceea ce a obtinut doar pentru el. dar trebuie sa simtim mai mult pentru a ne acorda dreptul de a ne procura acellucru sau de a considera 0 anume cunparatura ca fund ceva corect Mai multe persoane m-au auzit ' spunand ca cea mai frumoasa recompensa pe care pot sa mi-o dau este aceea de a merge prin magazine ~i de a-mi cumpara ceva frunos. Ie place sa se asigure ca cei apropiati §tiu ca ei Yin la un curs §i ca nu sunt in vacanta. deoarece in mod constient. ca il meritam. Cei care Yin din alte Iocalitati §ise cazeaza la un hotel fac in asa fel incat sa ia cea mai ieftina camera pe care 0 gasesc. acesta este motivul pentru care '0 persoana rigida va fi tentata sa-i ajute pe ceilalti. am avut talent §i abilitap ln multe domenii. pentru el a fi norocos nu este un lucru cored Vrea sa merite tot ceea ce i se int<impla. de teama ci vor f judecati ca frind incorecti. Dupa cum ati observat. Se acuza foarte usor. In consecinta. notiunea de merit este foarte importanta pentru un rigid Nu ti place sa i se spuna ca este un norocos.pentru a fi sigur ca este perfect De aceea. in timp ce rigidul face acest lucru pentru a arata ca menta o recornpensa Astfel. deoarece mi se parea nedrept ca eu sa am mai mult decat ei. de la atelierele rnele. de burn-out Puteti sa cons tap ca rnarea nedreptate de care sufera un rigid este impotriva lui insusi. rigidul este cel mai predispus sa sufere de epuizare fizici. de care nu am nevoie neaparat AsUzi stiu ca. greu de recunoseut pentru persoanele care nu suf~ra de 0 rana de nedrepatate. de exemplu.nu esie vorba despre noroe. De altfel. Putem sa stun.

pentru a f cea mai puternica Persoanei rigide li place ca totul sa fle foarte bine ordonat Nu li place cand trebuie sa caute ceva. Rigidul po ate critica 0 persoana daca crede ca acea persoana. in hmctie de gusturile ~i asteptarile sale. nerenuntand la obiectivul ei ~i i~i respecta nevoile ~i limitele. alte femei lmi povesteau ca II se parea nedrept sa fle al doilea sau al treilea copil. ca data viitoare va f randul ei sa plateasca Daea accepts. Mai exista 0 diferenta lntre felul de a controla al rigidului ~i eel al dominatorului. Am mention at mai devreme capacitatea rigidului de a se controla. ar f putut indeplini mai bine 0 sarcina.gaseau 0 multime de scuze pentru a nu se ocupa de parinti. deoarece crede ca. 0 va face cu gandul de a se revansa generos. deciun non rigid. in timp ce dominatorul adauga ceva la ceea ce s-a spus. I s-a parut intotdeauna nedrept ea trebuia sa 0 ajute pe mama ei ~isa aiba grija de ceilalti copii ~imai ales faptul ea trebuia sa fie un exemplu pentru ei. Rigidul rectiflca ceea ce s-a spus. 0 situatie pe care 0 astfel de persoana 0 considera ca nind nedreapta. devine flexibila ~i este capabila sa i~irefaca planurile pentru a-si atinge scopul In timp ce. cu talentul ~i calitatile sale. Motivatia rigidului dnd i~i creeaza obligant este aceea de a atinge perfectiunea pentru el insusi. nu va reusi. lucru care ii obllga pe ei sa 0 faca. de exemplu. persoana rigida se controleaza pentru a nu pierde controlul. Persoana dominatoare. Persoana care are vointa stie ce vrea ~ie deterrninata sa obtina acellucru Ajunge sa~i atinga scopul flind organizata. se controleaza pentru a putea controla mai bine 0 situatie sau 0 alta persoana. De fapt. Nu i~i aloca timp pentru a se intreba: "cum ma simt cu aceasia dorinta ~i cu modalitatea pe care am ales-openiru a 0 indeplinir Rigidul po ate parea uneori dominator. Cand se lntampla ceva care li schimba planurile.de exemplu. Nu il accepta pe acesta. Dominaiorul va critica pe cineva daca sarcina pe care 0 avea de lndeplinit nu a fost facuta asa cum voia el. Este normal ca cineva care sufera de nedreptate sa-~i atraga cit mai des situatii nedrepte. conform propriului sau ideal de perfectiune. se va acuza de lipsa de vointa. pierzandu-l. se ascunde inevitabil 0 mea. vindecata. in acceptiunea ei. Persoanele rigide nu sufera de fapt din cauza acetor situatii. de a-si creea obligatti De aceea partea rigida a unei persoane este cea care impune un regim. In schimb. nu po ate lntelege de ce un masochist nu tine regim. dar este important sa facem distinctia intre a avea voinii. dar cand intervine pe langa ceilalti. flind obligate sa Ie poarte pe cele ale surorii mai mario De atatea ori am auzit barbati sau femei care spuneau cat de nedrept Ii se pare lor sa fie obligatl sa se ocupe de un parinte bolnav ~i batran! Iar ceea ce II se parea eel mai nedrept era faptul cafratii ~i surorile lor. nu 0 face pentru a controla ~ia atrage atentia sau pentru a parea puternic. In spatele controlului. deoarece foarte rar primeau haine noi. deoarece nu se va putea controla ca un rigid Rigidul. Acest gen de situatii nu sunt tntamplatoare. el intrevine doar daca ceea ce s-a spus este nedrept pentru cineva sau nu i se pare lui corect. 0 persoana care nu sufera de rana de nedreptate.daca ar vrea cu adevarat. Crede ca ~i ceilalti ar putea sa se controleze la fel ca ~iel. po ate f interpretata diferit de catre cineva care nu sufera de aceasta rana De exemplu: in urma cu ceva timp vorbeam cu 0 doamna care suferise mult din cauza faptului de a f cea mai mare dintre fratii ei. prefera sa refuze decat sa tina minte apoi. va f nedreapta fata de celalalt. E mai degraba invers: rana lor de nedreptate atrage acet gen de situatil care vor inceta in momentul in care rana lor va 6. cineva 0 invita la masa. Unii pot ajunge pan a la obsesie in nevoia lor de ordine perfecta Rigidul are de asemenea 0 mare diflcultate in a face diferenta dintre rigiditate ~i discipllna Delinitia mea preferata despre rigiditate este: 0 persoana rigida i~i uita nevoia de la care a plecat pentru a se agata mai degraba de rnijlocul prin care ajunge sa-~i trnplineasca acea 117 116 . fllra ca acel lucru sa corespunda neaparat unei nevoi. cum face dominatorul. 0 persoana rigida nici macar nu veriflca daca ceea ce doreste raspunde lntr-adevar uneia dintre nevoile ei. Persoana care se controleaza este cea care i~iimpune ceva. ~i a se controla. o persoana care nu este rigida.

Rigidlll traieste adesea un stres. Cand se hotarasc sa ceara ajutor. fie fecale. Rigidul este in acelasi timp persoana care are 0 diflcultate in a se lasa iubit ~i a-si arata iubirea. Top avem limite in plan fizic. Prima lui reactie cand este furies este de a ataca pe altcineva. fie ca e timp frumos. Daca simte pupna durere in momentul in care se loveste. dar partea lor rigida este cea care Ii determina sa aleaga 0 meserie prin care cred ca vor aduce dreptatea pe lume. ceea ce Ii permite sa anlhileze durerea.nevoie. Putem sa cunoastern cu usurinta un politist. dupa flzicul lui de rigid Astfel de persoane pot avea ~ialte rani. Este persoana care se poate controla eel mai mult timp. De aceea auzim des spunandu-se despre 0 persoana rigida : "nu tnteleg ce i se inMmplii. t~i propune frecvent sa fad acest lucru cand il va revedea. flind mai bine astfel pentru sanatatea ei. dar din motive diterite: vrea sa reuseasca. 0 persoana disciplinata va gasi 0 modalitate de a-si indeplini 0 nevoie. sau in fllmele de spionaj ea actorii alesi au lntotdeauna caracteristicile fizlce ale rigidului. Vrea sa evite esecul cu orice pret din fitca de imaginea pe care ar putea-o avea in ochii celorlalti ~i din teama de a nu-si periclita reputatia. Prin urmare este 119 118 . putem sa credem ca sufera de mai mult timp ~i ca au ajuns la limita controlului lor. EI vrea adeseori sa acorde 0 ~ansa celorlalti fllndca se considera mai corect astfeL Dad este foarte rigid. fie d e timp urat Dad tntr-o zi nu va face acest lucru i~i va purta pica pentru asta. ar incepe sa sirnta acest lucru doar cand starea ei s-ar agrava mult Este foarte dura cu corpul ei.\ode~te adesea prea tarziu la ce ar f vrut sa spuna sau la semnele de afecnune pe care ar fi vrut sa le arate celui pe care il iubeste. in acest caz mersul pe jos. stiind ea acel prieten are des probleme' cu banii. dar uita cand se iveste 0 ocazie. A se forta i-ar dauna mai mult decat orice in acest caz. odihnita. 0 persoana discipllnata nu abandoneaza un proiect deoarece a pierdut 0 zi sau flindea s-a produs o schimbare inplanul ei. T otusi. Atunci cand simte inseamna ea corpul ei nu se mal poate retine. chiar dad ar durea-o ceva. De exemplu. cand unui politist sau unui spion ti place sa i~i arate puterea ~i forta. Persoana disciplinata nu uita de ce merge pe jos in fiecare zi. Este important sa stim ca nimeni nu se poate controla toata viata. Dominatorul este ~i ella randul lui stresat. imprumuta banii deoarece stie cl acel prieten i-a promis sa ii dea inapoi in doua saptamani. atunci masca lui de dominator l-a determinat sa aleaga acea meserie. Persoana care poarta masca rigidlllui este foarte rar bolnava Oricum. Am observat d persoanele rigide se Iauda ~i i~i fac un titlu de glorie din faptul d nu au nevoie niciodatii de medicamente sau de medic. in care a avut tncredere. sa aiba 0 ~nataie mare. iar daca ar avea 0 urgenta nu ar sti cui sa se adreseze. chiar dad furia e resimtita impotriva lui lnsusi. Rigidul va f atunci furios pe el tnsusi deoarece nu a viizut lucrurile corect ~ii-a acordat acelui prieten inca 0 ~ansa. in cazul in care eel care tmprumuta banl este un dominator. mecanismul ei de control se declanseaza imediat. Este genul de persoana care nu simte cand corpul ei are nevoie ~ ellmine. I~i impune sa mearga pe jos. deoarece asteapta sa primeasca niste bani. emotional ~imental. Emotia cea mai rrecventa traita de catre rigid este furia. Multe dintre ele nici macar nu au un medic de familie. in flecare zi. Acesta din urma insii nu i~i va purta pica precum rigidul. In realitate este furios pe el deoarece nu a vazut ce era corect sau nu a facut ceea ce trebuia tacut De exemplu 0 persoana rigida care ilJ1prumuta bani unui prieten. In anumite zile va decide sa nu mearga pe jos. dar nu i~i tine prornisiunea. Se g. Va f resentimentar fata de acel prieten. mai ales impotriva lui. probabil ca nici macar nu i~iva recunoaste furia ~iva incerca sa rezolve situatia scuzandu-l pe celalalt Acelasi exemplu poate fI trait ca 0 rana de tradare. iar acum are 0 problema dupa alta. Poate sa se loveasca. Ii . Aceastd persoani: nu era niciodata bolnava. pentru di nu ~i-arespectat promisiunea. Nu reusesc sa ajunga pana la partea care Ie spune: "ell nu voi simti". tara sa uite de acea nevoie. deoarece i~i impune perfectiunea in orice. fllra sa s1mtl durerea. Nu se va simti vinovata ~i i~i va relua mer suI pe jos adoua zi. fie urina. Ap observat adesea in filme cand cineva este torturat. cineva care decide sa mearga pe jos 0 ora pe zi pentru a-si pastra forma flzid Mijlocul este." Acest gen de situatie se inumpla cand persoana rigida nu mai reuseste sa se controleze.

De aceea este foarte important pentru un n~d sa 1 se spuna ca este bun. il doare inima §iimediat se va intreba ce a facut sau spus incored din moment ce celalalt se poarta astfel in fata lui. deoarece nu stia ca. in ealitate de mama. Are probleme in exprimarea tandretei pe care 0 simte. traita cu mine i-a activat mai degraba rana de tradare. mai ales de la cot la umar. Acesta tearna de a f atins sau afectat de catre alte persoane este suficient de puternica pentru a-i crea probleme de piele. fiind un organ de contact. Pielea. mainile stranse. Face tot posibilul pentru a parea calduros. Are la fel de multe probleme in a-si accepta propria raceala cat ~iin a 0 accepta pe a ceiorialti. Aceasta este partea cea mai grea. se pot vedea doua rani: cea de nedreptate §i cea de tradare. daca cei apropiati ll comparau cu altii. caracteristicile fizice ale baiatului meu indica faptul ca experienta lui de nedreptate. pe care incerc sa 0 vindec in aceasta viata. lipsita de afectivitate. fiind foarte sensibil evita sa se lase atins. adica nedrept. Un alt mijloc des folosit de catre rigid pentru a fi nedrept fata de el lnsusi este cornparatia. 0 faceau pentru a-i arata ceea ce mcea el insusi. Punadu-ma in locul copiilor mei. de a admite. De altfel. In acele momente ii acuza pe ceilalti ca nu sunt corecti cu el. ne ajuta sa-i atingem §i sa fim atinsi de catre ceilalti. pot sa lnteleg acum. atat de mare era surpriza mea. Totusi. iar cea de nedreptate cu panntele de acelasi sex. Foarte des. poate f observata in corpul rigidului.Ii este greu sa vada raceala celorlalti. Se spune adesea despre 0 femeie rigida ca este 0 121 aiitudinea mea. dar astfel va incepe procesul de vindecare. De fapt. surorile sale. EI mi-a raspuns: nnedreptatea tar. stramte.spune-mi. lipite unul de celalalt. Rigidul. cand eram singuri. rigidul are adesea probleme in a se abandona a simp ~lacerea. la vederea comportamentului meu fata de el In corpul sau.Imi aminteam toate situatiile in care incercasem sa fiu 0 mama corecta. sexy ~i sa fie foarte atragatoare. Bratele lipite de corp. T otusi. incident care mi-a atins puternic rana de nedreptate. Daca stie ca poate obtine un anumit titlu. care te-a[acut sa suJerieel mai mult?". In pri~ul_caz se va crede perfect. deoarece nu poate sa exprime cea ce simte cu adevarat. piele ii alunga pe ceilalti. dupa parerea ta. Acest lucru este foarte des lntalnit §i inseamna ca exista ceva diferit de rezolvat cu fiecare dintre cei doi pari~t~: rana de tradare cu parintele de sex opus. primullucru pe care trebuie sa tl faceti este sa adrniteti de fiecare data cand sunteti nedrepti cu altii §imai ales cu voi in§iva. sunt elemente care indica acesta inchidere. A se devaldriza astfel reprezinta 0 mare nedreptate §i 0 forma de respingere a fiintei lui. deoarece acest lucru ar insernna sa fi. Voi vorbi mai detaliat in capitolul urmator despre felul in care putem vindeca aceasta boala Imi amintesc un incident care s-a petrecut cu unul dintre fu mei. Nu poate accepta aceasta indiferenta. iar in al doilea. daca este respingatoare.considerat 0 persoana rece. de catre altii. Daca va recunoasteti in aceasta rana de nedreptate si purtati masca rigidului. devine ~i mai important Este gata sa faca toate eforturile si sacrificiile necesare. Am ramas mra cuvinte. a considerat nedreapta inditerenta tatalui sau. rigidul a trait situatii in care a fost comparat fie cu rratii. psihologic vorbind. Este atras de tot ceea ce este nobil Respectul ~i onoarea sunt notiuni ~~a~teimportante pentru el Este impresionat de persoanele cu fiinctii importante. Persoanei care are 0 afectiune a pielil ii este fiica de ceea ce ceilalti ar putea crede despre ea. care esie puteam sa vorbesc.e [ara !nimd. calduros. nu mai 120 . in copilarie. Cand cineva este rece fata de el. Persoanelor rigide le place sa se imbrace cu haine mulate. Intr-o zi. Prin urmare. se considera calduros §i nu i§i da seama ca ceilalti pot sa-l ~onsldere rece §iinsensibil Nu este constient de faptul ca evita sa intre 10 contact cu sensibilitatea lui pentru a nu i~iarata vulnerabilitatea. Aceasta teama de a se lasa atins de catre ceilalti. adica bun in ceea ceface $iplin de bunatate. este genul care are inmti§area cea mai sexy. Cea mai mare teama a rigidului este RACEALA. Actionand astfel este nedrept fata de ceilalti §i mai ales fata de el. precum §ipicioarele stranse. indlferenta. in interiorullui. in fiecare zi. In viata sexuala. ca au considerat anumite comportamente §i atitudini ale mele ca fiind injuste. nmai perfecti" decat el. cand acesta avea 17 ani. desi rigidul nu considera aceste lucruri ca fund sacrificii. l-am intrebat: . fie cu prieteni sau colegi de scoala. care se tnchtde.Are tendinta de a se compara cu cei pe care ii considera mai buni decat el §i mai ales.

li place de asemenea tot ceea ce e crocant Stiu persoane carora Ie place sa roada sloiuri de gheata. dorind sa ramana pura §i perfecta pentru barbatul ideal I§i creeaza usor un ideal de relatie sexuala ireala. Va avea tendinta. Barbatul poate suferi de ejaculare precoce sau chiar de impotents. este dela sine lnteles ci rana de nedreptaie ne afecteaza felul in care comunicam. lucru des intalnit in cazul celor rigizL Poate avea de asemenea TORTI COLIS din cauza diflcultapi de a vedea toate aspectele unei situatii pe care 0 considers nedreapta. de a pierde controlul. Daca i§i. Asta nu lnseamna neaparat ca a fl vegetarian raspunde nevoilor lui. deoarece reusesc sa-§i blocheze sentimentele mult mai bine decat alte persoane. Cand un rigid traieste 0 situatie care iI afecteaza mult. astazi e intr-adevar 0 exceptie. Cu cat rana este mai puternica. acest lucru provine din teama ei de a nu se insela in alegerea partenerului. dar azi 0 fac pentru afi alaturi de vot.omorate animalele. iar rana de nedreptaie este cea care preia controlul asupra actiunilor voastre. motivatia va Ii diferita In acel moment. Daca acest lucru se lntampla in fata altor persoane. se justifica spunand: "de obice! nu mananc NICIODATA asife1de luauri. De obicei incearca sa i§i echilibreze alimentatia. In schimb. rigidul prefera alimentele sarate celor duld. sau 0 lntalnire speciala. In urma celor mentionate in acest capitol. este un bun motiv sa va dati seama ca nu sunteti voi tn§iva. controleaza prea mult alimentatia. canna ii este fuca de despartire. de a vorbi prea mult. de obicei este dezamagita. Cand i se lntampla asa ceva. in acel moment.-ita" indica 0 furie interioara retinuta. deoarece aceasta nu corespunde idealului ei. Pot sa simta carapacea care Ie acopera corpul. Amintiti-va ca rigidul ia adesea anurnite decizii 122 pentru a Ii corect Daca este vegetarian. el este cel care va alege cel mai usor sa devina vegetarian. In timpul adolescentei. Dintre cele cinci genuri. deoarece i se-pare nedrept sa fle. Temerile persoanei rigide. in fimctie de capacitatea lui de a-si face pe plac in viata. La nivelul alimentatiei. EPUlZAREA FIZICA SI MENT ALA Bolileale caror denumiri se terrnina in . ii face placere sa stie ca salveaza animalele. organismul lui ar putea sa sufere de 0 lipsa de proteine. dar nu simt ce anume se ascunde in spatele acelei carapace. de exemplu. tncercand astfel sa Ie faca mai sup Ie. de a fl judecat ca flind profltor. inca de a doua zi. mai ales alimente care ingra§a. In continuare mentionez bolile §iafectlunile pe case Ie poate avea o persoana de tipul rigid: • Simte rigiditatea in corpul sau prin forme de ANCHILOZARE sau TENSIUNI. rigida este cea care se va controla. 0 aniversare. mai mult. de a nuf dar.seducatoare. adica ii place sa atraga barbatii pentru a-i respinge cu raceala daca crede ca lucrurile au mers prea departe. Acesta teama de angajament este diferita de cea a dominatorului. Cand se decide sa alba 0 relatie. Pot lntretine relatil sexuale doar pentru bani. de a fl criticat. de a fl ales un moment nepotrivit. deoarece notiunile de bine §i de rau ii conduc §i viata sexuala Femeia este foarte abila tn a simula placerea. g!nunchi. deoarece li este teama ca va trebui sa renunte la acel angajament Persoana rigida intretine mai multe tabu uri la nivel sexual. corpul lui se va comporta mai bine. cu atat acea persoana este mai rigida §i li va fl difldl sa ajunga la orgasm. Daca va recunoasteti in aceste temeri.-ita": TENDINITA. Am observat ci multe dintre prostituate au caracteristicile tipului rigid in infap§area lor. de exemplu. in SPATE §i in zonaGATULUI. ii este mult mai greu sa se controleze. daca face aceasta alegere deoarece nu ii place camea §i. care 0 tmpiedica sa comunice dar §i sa-§i exprime cererile sunt: teama de a se tnsela. se acuza §ii§ipromite ci va retncepe sa se controleze.) persoanelor rigide Ie place sa-si trosneasca degetele. solduri. se va grabi sa Ie explice tuturor ca de obicei nu i se tntampla asa ceva. coate. 123 • • • . Pare sa uite complet ca a spus acelasi lucru §i ultima data. incheieturile maini] etc. po ate sa-§i piarda controlul in ceea ce priveste dulciurile sau alcoolul. Cand 0 persoana rigidii are diflcultap in a-si lua un angajament tntr-o relatie. BURSIT A. AR TRITA Orice boala a carei denurnire se termina in . Dupa aceea se simte vinovat. preum §i in partile flexibile ale corpului (glezne. BURN OUT. de a manca lucruri de care nu se atinge de obicei.

Adesea are probleme cu PIELEA USCA T A Poate avea ACNEE pe fata atunci cand li este teama sa nu se lnsele. astfel lncat nimeni sa nu il mai respinga vreodata. dar se pare ea sunt mult mai frecvente la cele care sufera de nedreptate. In cazul altora. astfel incit furia nu se vede din exterior. de a nu 6 la tnaltimea asteptarilor lui. I~iatrag 0 astfel de problema pentru a nu se simti bine sau a 6 fericiti. va lncerca sa nu mai fie respins. conform observatiilor mele. astfel nu va mai suferi. din cauza diticultatilor de a vedea ca a luat 0 hotarare gre~ita sau a putut sa aiba 0 perceptie eronataasupra unei situatii. Ar Ii ceva nedrept fata de ceilalti. poate 6 valabila varianta inversa. Cu toate acestea. Se gandeste atat de mult la ceea ce are de ecut lncat se trezeste ~inu mai reuseste sa adoarma. Dupa cativa ani. este important sa va amintiti ca parintele vostru. Copilul foarte mic care s-a simtit respins dintr-un motiv sau altul. destul de serioase pentru a fi nevoie de 0 vizita la medic. aceasta poate aparea in primele luni de viata. in corpul unei persoane. mai ales cand nu se simte bine decat atuftci totul s-a incheiat cu bine ~ieste perfect. nu se simte iubit ~i considera acest lucru ca liind nedrept. NERVOZITATEA este frecventa. Problemele • • • Are de asemenea probleme de VEDERE. de a-si pierde fata. Foloseste des expresia: "nu este clar". Medicina nurneste acest fenomen osteoporoza Daca va recunoasteti in rana de nedreptate. Lucru care explica de ce. Destul de des rigidul sufera de INSOMNIE. fund cit mai aproape de perfectiune. e . In consecinta ia hotararea de a se controla tncepand din acel moment si de a deveni perfect. Corpul lor preia treptat caracteristicile mastil fugarului. Este interesant de observat ea aceste probleme apar exact lnaintea vacantelor sau cind totul mege foarte bine in viata lor. cineva poate suferi de respingere. Afectiunile ~i bolile mentionate mai sus se pot manifesta ~i la persoane avand altfel de rani. deoarece li este foarte greu sa recunoasca faptul 124 are nevoie de ajutor.. Astfe] i~icreeaza masca rigidului. inseamna ca acea persoana simte mai mult nedreptate decit respingete. de FICA T sunt fi:ecventedin cauza furiei refulate. • PSO RIAZISUL apare adesea la persoane rigide. vedem corpul unui rigid. Atund cand rana de nedreptate este mai evidenta decat cea de respingere. chiar daca. dar. in relatia cu parintele lui de acelasi sex. I~iblocheaza sentimentele. de acelasi sex a trait ~iprobabil mai traieste la randul lul aceeasi rana. in general. Prefera sa nu vada ceea ce i se pare imperfect. in timp ce rana de nedreptate se activeaza intre trei ~i cinci ani. care irnbatranind devine tot mai mic ~i firav. Asteapta ca boala sa se vindece de la sine sau tncearca sa se ingrijeasca singur. imaginea. de obicei. Cand se hotaraste sa ceara ajutorul exista riscul sa aiba 0 afectiune foarte grava. in ciuda eforturilor lui de a 6 perfect. rigidul reuseste sa se controleze foarte bine. pentru a ameliora rana ca 125 .• Probleme legate de CONSTIPATIE ~iHEMOROIZI sunt foarte frecvente din cauza di6culta~ de a se abandona si a retinerii pe care 0 manlfesta in viata agata de ceva sau se retine din mea. lucru care nu ilajuta sa i~itmbunatateasca vederea Majoritatea bolilor de care sufera rigidul nu sunt. lucru care il ajuta sa nu se mai simta respins. toate persoanele care sufera de nedreptate ascund in . • Rigidul poate suferi de CRAMPE care se manifesta clnd cineva se • • • Dificultatea lui in a simp placerea poate duce la probleme de CIRCULA TIA SANGELUI ~ila VARlCE.spatele acesteia 0 rana de respingere. Dupa cum ati vazut in capitolul referitor la rana de respingere. fara sa sufere ~i de nedreptate. La fel se lntampla in cazul mastii rigidului care ascunde 0 rana de respingere. In urmatorul capitol voi mentiona ce anume trebuie facut in relatia cu acel parinte. Am mentionat in capitolul precedent ca masca dominatorului (rana de tradare) ascunde in spate 0 rana de abandon. fara sa le spuna celorlalti.

. spre deosebire de noi. mandrii Ochii: privire intensa ~ivie. Bine propornonat Fese rotunde. Poloslti mai degraba ceea ce invatap in aceasta carte pentru a avea mai multa compasiune pentru ei. Este preferabil sa dteasca singuri aceasta carte. Gat infexibil Postura dreapta. ~a sa mai credeti ca viata este plina de nedreptate. Le reprosam celorlalti tot ceea ce ne facem noi tn~ine dar nu vrem sl vedem acest lucru. traim lin sentiment de rusine atunci cand vrem sa ascundem un anume tament Este normal sa Iii se para rusinos sa avem un comportament pe care il reprosam celorlalti... Masca: rigid Corpul: drept. persoana aflata in reactional nu este centrata ~i nu se poate bine sau nu poate 6 fericita. Dad va recunoasteti in descrierea acestei rani in ultimul capitol yeti gasi informapile necesare pentru a vindeca 126 Vocabular: "nu e nid 0 problema~ Jntotdeauna. In acest caz. flecare comportamentele ~i atitudinile interioare corespunzatoare.0. nidodata". Cu cat este mai importanta rana de nedreptate. Nu vrem sub nici 0 forma ca ei Sa descopere d ~inoi actionam la fel ca ei. este rusinea De fapt. Piele fiumoasa. Dad recunoasteti aceasta rana la altcineva din anturajul vostru. Este aproape imposibil pentru 0 persoana sa se recunoasca in toate comportamentele mentionate mai sus. cu atat mai mult Inseamna acest lucru d tu esti n:drept fata de ceilaltl sau fata de tine lnsuti. Comportamentele proprii rigidului sunt dictate de teama lui de a retrai rana de nedreptate. SMa in haine sau CU 0 curea Mlscari rigide. pentru a le putea tntelege mai bine comportamentele reactionale.deoarece corpul flzic nu minte niciodata. In funcfie de gravitatea r4nii ~i intensitatea durerii aceast4 mascil estepurtatd foarte rar saufoarte des. T oate ranile descrise in aceasta carte au J J aceasta rana ~i a redeveni voi in~iva. va sugerez sa verlficati cu cei apropiati dad sunt de acord cu voi.cusiguranta·. ~ntip-va ca principala cauza a prezentei unei rani provine din mcapacitatea de a ierta ceea ce ne facem noua lnsine sau ceea ce le-arn ~cut altora Este greu sa ne iertam pe noi insine. mCI macar nu ne dam seama ci ne purtam pica. Maxilar strans. rigid cat mai aproape de perfectame. V4 reamintesc faptul cil acele comportamente ~i caracteristici descrise In acest capitol sunt preunte doar atunci c4nd 0 persoan4 decide s4 poarte masca rigidului crez4nd cil astfel va putea evita sd sufere de nedreptate.. ' . Daca nu va recunoasteti in aceasta rana. De aceea atragem in jurul nostru persoane care ne arata ceea ce Ie facem celorlaln sau noua insine.Ochi limpezi. neascultandu-n limitele ~i netraind place rile pe care ai vrea sa Ie simp. Acest capitol i~ipropune sa va ajute sa deveniti constienti de rana voastra de nedreptate. De aceea este atat de unl sa flm constienti de momentele in care suntem noi lnsine ~iclnd suntem in reactional Astfel Yetiputea deveni stapanl pe propria viata in loc sa va lasap condusi de temeri... Va reamintesc ca este important sa va tncredeti mai intai in descrierea flzid.5ptria1·. "foarte bon fOarte1:me·. deoarece de obicei . ~ Caracteristicile ranii de NEDREPTATE Activarea ranii: intre patru ~i sase ani In relatia cu panntele de acelasi sex. nu trebuie sa incercati sa-l schimbati.. 127 . a simp. cerand prea mult de la tine. Va puteti recunoaste in anumite comportamente ~inu in toate caracteristicile pe care le-am descris. dad au un interes in acest sens. Un alt mijloc de a deveni constienti de faptul ci suferim de nedreptate sau ca suntem nedrepti fata de altcineva. Aceste moduri de a gandi.deacord?". Am mentionat deja ca putem avea doar 0 rana superficiala.. care ne putem lnsela cu usurinta.. veti avea doar cateva dintre aceste caracteristici. Talie mica. mai degraba decat sa lncercati sa le explicati continutul drtii cu propriile voastre cuvinte. Blocaj in dezvoltarea individualitafii. a vorbi ~ide a actiona indica deci 0 reactie la ceea ce se tntampla in viata.~·. SImp .

danseaza etc. BOll posibile: ep~zare profesionala (burn-out). • • • Fugarnl are 0 voce stinsa ~i slaba Masochistul lasa sa se lntrevada anurnite sentimente in vocea sa. deoarece ii dau ocazia sa se • 128 129 . Raceala ~idiflcultate in a-siarata afectiunea. bursita. Bob a carer denurnire se termina in .cutreferitor la maniera in care fiecare persoana vorbeste.probleme de piele. edt pot fi de senzual! Dominaiorul foloseste mult spanu Ii place sa danseze ~i proflta de asta pentru a seduce. Cateodata. Diflcultate in a se simp bine. pare cl se agata de celalalt Ceea ce transmite este: cat de mult ma iub~te partenaul meu! • Masochistului li place sa danseze mult ~i profita pentru a-si exprima senzualitatea. Ceea ce ernana este: Uitati-va fa mine.li place sa aiba olnIap~e sexy. pentru a fi considerat 0 persoana interesanta Rigidul vorbeste mai degraba intr-un fel mecanic ~iretinut. felul in care vorbim ~i vocea sunt diferite. 4i blocheaza sentimentele. constipatie.cere prea mult de Ia el Se controleaza Ii place ordinea. Coleric. anorgasm (in cazul femeilor). In funcpe de masca pe care 0 purtam. Danseaza din placerea de a dansa. in general I se pare nedrept sa obtma mai putin dar ~imai nedrept cind obtine mai mult decat alpi. crampe. Poate sa rada din once motiv pentru a-si ascunde sensibilitatea. sfectiuni ate ficatului varice. Cand 0 face. Aceste rnodalitati speciflce fieclruia pun in evidenta diierentele de comportament corespunzatoare fieclrei masti. se misca putin ~i intr-un fel sters.Capitolul7 Caracter: perfectionist Invidios. Este tOarte rar bolnav. 4i incrudseaza des bratele. Se lndoieste de propriile alegeri. vedere slaba Dominaiorul are 0 voce putemicl care se aude pana departe. T orticolis. Cea mai mare teama: raceala prefera alimentele sarate celor duld Ii place tot ceea ce este crocant Se controleaza pentru a nu se in~ Se justiflcl ~iii este rusine cand i~ipierde controluL Alimentatie • Dependentu! foloseste 0 intonatie de copil §iun ton plangados. a~vrea sa va impartasesc citeva observatii pe care le-am f. Vindecarea ranilor ~i transformarea m~tilor Inainte de a vorbi despre etapele de vindecare pentru fiecare tip de rana ~ide masca in parte. Ceea ce transmite este: Privifi-ma! • • Dependentu! prefera dansurile de contact. e dur fata de corpul lui. pentru a nu fi remarcat Ceea ce transrnite este nu va uiiaii prea mult la mine! Iipeasca de partener.. Mentionez in continuare modalitatea In care danseaza fiecare tip de caracter in parte: • Fugarnlui nu ii prea place sa danseze. Performant pentru a deveni perfect Dilkultip in a cere ajutor. ffui sa se simta apoi vinovat Nu i~irespecta limitele. Se compara cu ce e mai bun ~icu ce e mai rau Diflcultiti in a primi. artrita etc. T onul vocii sec ~iinfuxibil Nu recunoaste ca are probleme.i. probleme de drculatie.-iti·.insomnie. hemoroizi.nervozitate. ejaculare precoce sau impotenta (in caznl barbatilor). precwn tendita. Este mai ales 0 ocazie de a fi privit. se aseaza.

Puteti de asemenea sa observati ce teama este traita in acele momente. cei din jurullui il considera liber. Atund dod este singur. atund cand eu ti adresez 0 lntrebare despre ceva ce ea nu vrea sa vorbeasca. pare sa stea incorfontabil • Dominatorul se aseaza §i se lasa pe spate. EI nu vede acest lucru. felul in care vorbeste cineva se poate modifica de mai multe ori in timpul unei conversatii. cu pidoarele lipite. Cea mai mare teama a dependentului este singuratatea. 0 face pentru a nu simti ce se inUmpla. de 131 . Puteti aplica aceste caracteristici §i la alte categorii de articole precum §ila modul in care va Imbracati Modul tn care se a§aza 0 persoana indica ceea ce se tnthnpla tn timp ce acea persoana vorbeste sau asculta.nu i§i da seama de acest lucru. tara insa sa-§i dea seama ca i§i cauta tot timpul 0 ocupatie pentru ca timpul sa treaca mai repede. In absenta unei prezente fIzice a cuiva. nu i§idau seama de teama pe care 0 simt dar. Cand i§i lncrudseaza picioarele §ibratele. Ati observat ca. cei din jurullor pot vedea foarte usor ceea ce vor acele persoane sa evite la un moment dat • Cea mai mare teama a Jugarului este panica El. in acord cu cl$tigullui. Partea de sus a spatelui e aplecata lnainte. in ciuda rigiditatii picioarelor. poate fugi mai usor. • • Fugarul se face mic in scaun §i li place sa-§i indoaie picioarele sub el Neflind astfellegat direct de pamant. in timpul unor intaIniri am observat ca 0 persoana se poate aseza in feluri diferite. atund traieste rana 130 n • Cea mai mare teama a masochistului este libertatea. iar spatele e Incovoiat. corpul ei devine mai moale. • Masochistul se aseaza cu picioarele departate. prin observarea propriilor voastre atitudini psihice §i fIziologice §i a celor pe care Ie au ceilalti. " de abandon. cand trru vorbeste despre problemele din viata ei. Dependeniul se lipeste de scaun sau se sprijina de ceva. 0 persoana care are 0 rana de nedreptate §i 0 rana de abandon. Masochistul alege 0 masina 0 masina mica Dominatorul alege 0 masina putemica care va fIrernarcata dasica. in functie de ceea ce traieste in acel moment De exemplu. stau foarte drepti §i par sa-§i numere pasii de dans. Este atent pentru a nu gre§i pasii. N. deoarece face in asa fel sa nu fIe nicodata singur. deoarece. ii vor tine companie televizorul §itelefonul mobil Pentru cei apropiati lui este mult mai usor sa vada §i mai ales sa simta acesta teama de singuratate pe care 0 are. Am observat ca persoanele care poarta 0 masca anume. Am remarcat un lucru foarte interesant. in care se simte la adapost. performanta. de bratul scaunului sau al fotohului. chiar §i atunci cand se afIa printre alti oameni. iar ea lmi spune ca totul este bine referitor la acel subiect De asemenea. Ceea ce ernana este : Priviti edt de bine ~tiu sa dansez! • • • Ce fel de masini preferan! Descrierea urmatoare va indica ce anume din personalitatea voastra va influenteaza alegerea: Fugarului ii plac masinile de culoare inchisa. lin scaun sau un fotoliu care nu Ii convine. Cei foarte rigizi sunt foarte seriosi. foarte adesea. am mentionat care este cea mai mare teama resimtita de fIecare tip de caracter in parte. tncearca sa se convinga ca Iieste bine. De nenumarate ori. deoarece oehii ll tradeaza de obicei. cei din jurul lui i§i pot da seama datorita agitatiei lui. tradeaza de asemenea ochii foarte tristi. deoarece se retrage chiar inainte de a intra inpanica §i. Cum de obicei alege • • Rigidul se aseaza foarte drept. iar clod asculta i§i tine bratele incrucisate. Nu se simte liber din cauza numeroaselor constcingeri §i obligatii pe care §i Ie impune. Cand vorbeste. In lunile care vor veni sunt convinsa ca Yeti reusi sa va dati seama in ce momente voi i~iva sau cei din anturajul vostru poarta 0 anumita masca. Cateva minute mai tarziu. • Rigidul prefera . In schimb.• Rigidul danseaza foarte bine §iare ritm. se apleaca inainte pentru a-l convinge mai bine pe interlocutorullui. referitor la fiicile noastre. in cazul in care ar intra in panica In schirnb.. in aceeasi hnie cu corpul. ceea ce Ii accentueaza postura rigida. care tree neobservate. corpul ei devine mai drept §i rigid. Este eel care ia eel mai adesea lectii de dans. pe parcursul capitolelor din carte. 0 masina • Dependentul prefera confortabilasi diferita de norme. putea sa continui astfel cu mai multe exemple.

insa de acord cu faptul ca este normal sa existe in noi. tara sa ne dam seama ca. de exemplu sa traim 0 experienta de respingere §i sa ne simtim tradati. 132 Adevaratul motiv pentru care ne nastem lntr-o anumita &milie sau suntem atrasi de persoanele care au aceleasi rani ca §i noi. sa Ie intruntam din nou in aceasta viata Dat 6. fara a 6.ela fel ca noi. sau cate probleme pentru a nu mai vorbi cu dneva.ecorect §iarmonios in jurullui. gas~te mijloacele §itimpul necesare pentru a face ceea ce ~ia propus. Dupa cum vedeu. este 6. pe care nu Ie mai acceptam ca atare. in loe sa ne schimbam. crede ca aceste despartiri sau renegari sunt mai bune pentru el Crede ca astfel nu va mai 6. care face tot poslbilul ca totul sa 6. Cei din jurul lui i§i dau seama mai usor de acest lucru De asemenea. EI reflecta 133 . tradatai sau abandonati. Corpul nu minte niciodata. • Prima etapa in vindecarea unei rani consta in a 0 recunoaste §i a 0 ACCEPT A. nu va 6. Faptul ca este foarte sodabil §i i§i face usor cunostinte noi il impiedica sa vada numarul mare de persoane pe care le-a dat la 0 parte in viata lui.obicei. cand.ca ramie sau mastile. cei din jurul lui vad adesea acesta raceala la el. sa te raportezi la descrierea caracteristicilor flzice ale corpului. aceasta vointa §ihotararea de a rezolva ranile sunt primii pasi spre compasiune. este important sa nu ne agatam strict de cuvintele folosite pentru a identi6. Sunt convinsa ca. Dupa un oarecare tirnp incepem sa Ie gasirn defecte celorlalti. din teama de a nu trebui sa ne schimbam noi lnsine. In schimb. Cineva poate 6. nu numai in ochi. Faptul de a 6. abandonati.fost capabil sa creezi 0 masca pentru a nu suferi a fost un gest eroic. Prin urmare. De§i i§i atrage multe situatii de despartiri sau in care reneaga pe cineva. • Cea mai mare teama a dominaiorului este disocierea §i renegarea. avea toata libertatea de a decide altfel Ochii lui mari. umiliti. pentru a-ti recunoaste mai bine ranile. traite pe parcursul mai rnultor vieti anterioare. De aceea este un luau bene6. larg deschisi arata interesul pe care il are pentru orice §i dorinta lui de a trai cit mai multe experiente. ci §iin atitudinea lui seaca §i inllexibila. umiliti sau sa 0 percepem drept 0 nedreptate. iar acest luau ne permite mai degraba sa ne vindecam. nu erpenenta in sine este importanta. in urma lecturii capitolelor precedente. Aceste calitap pe care Ie Yetidezvolta in acelasi timp §iin relatiile cu ceilalti sunt cadouri pe care Ie Yeti primi pe parcursul proeesului de vindecare.c sa ne cunoastern ranile.ind ca nu am fost preveniti in vietile anterioare. iar acest luau ne poate face sa ne simtim respinsi. Chiar daca ceea ce alege 11lmpiedica sa fie liber. suficient sa spunem doar "Vreau sa rna vindec" In schimb. mai ales atunci cand se sirnte acuzat pe nedrept. vom incerca sa li schimbam. atunci cand e furios. a 0 observa. Cea .ecare rana provine dintr-o acumulare de experiente. Ajungem astfel sa nu ne mai consideram atat de rai.pacalit. in ochii celorlalti.p mult mai tolerant! fata deei. la inceput ne place ca ceilalti sa 6. Acea masca te-a ajutat sa supravietuiesti §i sa te adaptezi in familia pe care ai ales-o tu lnsuti inainte de a te naste. ~a cum am mentionat deja. stiind ca a avea inca situatii de rezolvat face parte din experienta Hintelor umane. ci ceea ce simtim referitor la acea experienta. in realitate trebuie sa ne vindecam.del prietenilor lui. deoarece se considera 0 persoana calduroasa. Putem. Amintiti-va faptul ca 6. il tradeaza §iochiL Privirea devine foarte dura §ipoate sa-i indeparteze pe ceilalti. nu iti da seama ca de fapt li este fuca. nedrept cu noi. Daca ceva iti face in continuare rau acest luau nu inseamna caesti 0 persoana rea.e foarte greu pentru noi. inainte de a face refennta la caracteristicile comportamentale. un demers din iubire fata de tine insuti."uai mare teama a rigidului este raceala Ii este greu sa recunoasca aceasta raceala. rabdare §i toleranta fata de tine insuti. Nu Ii asteapta pe ceilalti pentru a lua 0 hotarare. deci sa 6. este ca. Nu i§i da seama cit de multe situatii de conflict creeaza. ceea ce nu acceptam la ceilalti sunt acele parti din noi pe care nu vrem sa Ie vedem. In general. de fapt. ati descoperit ramie celor apropiati voua lar acest luau v-a ajutat sa Ie lntelegeti mai bine comportamentele. De aceea este foarte important. A 0 accepta inseamna a 0 privi. Credem ca trebuie sa ne schirnbam. Din contra. in consecinta este normal sa 6.

din amor propriu. Cu cit asteptarn mai mult sa ne vindecim ranile. nu vom n in stare sa Ie facem fa~ Ego-ul este eel care ne-a convins sa cream acele masti. adica la nivelul atitudinii lor interioare. Dupa parerea mea. indiferent care ar n rana de care sufera. in scopul de a evita suferinta provocata de rani. De exemplu 0 persoana foarte rigidd va vedea peste tot nedreptate si va deveni de ufl. adica sa ajungem sa credem ca toata aceasta lume exista pentru a ne face pe noi sa suferim. Acest luau ne poate provoca chiar §i 0 obsesie. de un anume tip. chirurgii esteticieni nu garanteaza rezultatul interventiei pentru toata viata persoanei care a solidtat-o. dar edsta alte persoane care i§i intind singure capcane. descoperind acele ram.crule tntotdeauna eli alege cel mai U§Or drum dar. cu atat ne este mai mca sa 0 atingem. tot mai multe prsoane recurg la chirurgia estetica pentru a corecta annmite aspecte ale corpului lor.tncepand din primii ani de viata. Stiu ca. in care explic aceste rani in detaliu Unii participanti se regasesc foarte bine in descrierea unui comportament. EI credea ca sufera pentru ca nu poate avea 0 relatie stabila. tara insa a ameliora nimic. mental si spiritual asupra voastra In§iva. dar. iar corpul sa 0 accepte mult mai bine. daca nu mai vedem caracteristicile unei rani. de cazul unui tanar. in schimb. deoarece ego-ul nostru face orice pentru ca noi sa nu ne vedem ranile. Este ca §i 0 plaga care se extinde.atunci exista mari sanse ca interventia chirurgicala sa ne beneflca pentru voi. Reusise sa gaseasca §isa recuhoasca foarte dar acea rana de nedreptate. se va simp respinsa de toata lumea si se va convinge ca nimeni nu va mai putea vreodata sa 0 iubeasca etc. se pacalesc astfel deoarece nu inseamna ca. ne purtam ca 0 persoana care merge la doctor pentru a se trata pentru 0 a boala de ficat. era emotionat si mi-a spus ca a tnteles §isi-a clarificat multe 134 lucruri in tot acest timp. de vreo treized de ani. aceasta rana s-a vindecat Mai multe persoane care au recurs la chirurgla estetica au marturisit ca au fost dezamagtte vazand cum. de mai multe ori descrierea caracteristicilor nzice corespunzatoare flecarei rani in parte. corpul lui nu arata nici un semn de respingere. perfectionism excesiv. ls am explicat dupa aceea ca aspectullui nzic sugera mai degraba semnele unei rani de nedreptate. la tneeput poate pdrea dificil. ded poarta masca de dependen~ sufera de carente afective. A fost foarte surprins. deoarece este nevoie de un anume efort. Daca.ceeace se tntampla in plan emotional §imental Va sugerez sa recititi. in timp ce corpullor arata 0 cu totul alta realltate. tn realitai4 ne complica viafa. pentru a reusi sa Ie diferentiati dar. intr-un corp. Tin sa precizez faptul ca exista 0 diferen~ intre a avea masca dependentului ~ia suferi de dependen~ afectiva Nu doar persoanele care au rana de abandon. Ego-ul . in cadrul atelierului Caradere ~iRiini. iam spus: J}e~ti igur ca ceea ce simti este respingere §inu nedreptate?". l-am sugerat sa-si acorde putin timp pentru a se gandi la acest luau Cand l-am revazut. Dupa ce a reusit sa gaseasca insa adevarata rani a fost capabi! sa tnceapa procesul de vindecare al ranii. Atunei cAnd inteligenta este eea care ne conduce viata. care imi spunea ca a trait 0 rana de respin:gere. din:cauza numeroaselor situatii de respingere pe care le-a trait Cu toate acestea. Aceasta situatie poate dura ani de zile. precum exemplul acelui tanar care incerca sa gaseasca 0 solutie pentru rana lui de respingere din cauza careia credea ca sufera. printre altele. in ultimul timp. Acest luau se tntampla des. sa va ocupati radical de corpul vostru flzic. 0 persoana fugarii. Anurnite persoane se piacalese. Este convins ca. dupa 0 saptamana. astfel pe plan nzie. Intram astfel lntr-un cere vidos. poate n 135 . vom adauga un nou strat dureros. Dupa un timp. cu atentie. prin chirurgia estetica. de exemplu. Acest gen de exemplu nu este surprinzator. Imi arnintesc. Cu cit se agraveaza mai mult. cu atat se vor agrava mai mult De flecare data clnd traim 0 situatie care reactiveaza acea rana. la nivelul comportarnentului. Avantajul de a ne recunoaste rana sau ranile consta in faptul ca astfel putem privi in directia cea buna Inainte de Ie recunoaste. alegeti. dar in realitate are probleme de inima. filnd constienti de propriile voastre rani §i mclnd un travaliu emotional. inteligenta ne simplifiea foarte mult viata. tn realitate. In schimb. reapareau acele aspecte pe care au vrut sa Ie inlature sau sa Ie ascunda Este unul dintre motivele pentru care. dupa doi-trei ani. Orice persoana.

Dominaiorul se va simp foarte repede tradat de persoanele de sex opus si are tendinta de a Ie acuza pentru sulerinta §i emotiile pe care Ie simte. Este foarte posibil ca 0 astfel de experienta sa fie de fapt legata de tradare. suntem resentimentari fata de acel parinte. • 137 . poate ajunge chiar sa sirnta 0 furie cumplita. • UMILIREA ESTE TRAIT A IN GENERAL. Este un lucru important in procesul de vindecare. Mai tarziu. as vrea sa recapitularn explicatiile cuprinse in capitolele precedente. sa fie mai degraba 0 experienta legatii de nedreptate. se va acuza pe el lnsusi. Cu cat ne afecteaza mai mult aceste rani. atunci se va acuza pe el insusi §i Ii va fi 136 NEDREPTATEA ESTE TRAITA IN RELATIA CU PARINTELE DE ACELASI SEX Rigidul sufera de nedreptate in relatia eu persoanele de acelasi sex pe care Ie acuza ca sunt nedrepte cu el Daca traieste 0 experienta pe care 0 considera ca funde legatii de nedreptate. de catre persoanele de sex opus §i are tendinta de a Ie acuza mai mult pe aces tea decat pe el insusi. Se tntampla adesea ca ceea ce crede el a fi 0 experienta de abandon. daca el 11 lnvata cum sa fie curat. in caz exceptional in relatia cu tatal. pentru a 0 evita. IN RELATIA CU MAMA. Inainte de a merge mai departe. cum sa se lmbrace etc. Atund cand traieste 0 experienta legata de tradare in relatia cu 0 persoana de acelasi sex. atat in cazul unei femei cat §i in cazul unui barbat Masochistul se simte umilit in relatiile cu femeile. se va acuza mai degraba pe el insusi §ii§iva purta pica pentru faptul de a nu fivazut la timp acea experinta. Are tendinta de ale acuza pe acestea. Fiecare masca are rolul de a ne arata faptul ca ne impiedicam sa fun noi insine deoarece nu ne iubim destul de mult In realitate.In cazulln care sufera foarte mult. crezand ca nu a fost suticient de atent cu celalalt sau ca nu a stint cum sa se poarte. cum sa rnanance. cu atat este mai normal §i mai uman sa fun resentimentari fata de parintele pecare 11consideram responsabil pentru suferinta noastra Mai tarziu. In consecinta. de la feminin la masculin. nu 11va mai acuza pe celalalt. sa fie de fapt 0 experienta legata de respingere. De exernplu este normal. • RESPINGEREA ESTE TRAIT A IN RELATIA CU PARINTELE DE ACELASI SEX. pentru faptul de a avea §i el aceeasi rana ca noi. toate comportamentele corespunzatoare fieciirei masti reprezinta reactii si nu comportamente bazate pe iubirea de sine.dependents la nivel afectiv. referitoare la parintele in relatia cu care este traitii necare dintre cele cinci rani. • TRADAREA SE MANIFESTA IN RELATIA CU PARINTELE DE SEX OPUS. ceea ce crede el ca fund respingere intr-o anumita experienta (cu persoanele de sex opus) sa fie mai degraba abandon. atunci va trebui sa inversati sensul pentru cele spuse mai sus. Oare de ce ? deoarece devenim dependenti afectiv atunci cand suferim de 0 carenta afectiva §i suferim de aceasta carenta afectiva atunci cand nu ne lubim suflcient pe noi lnsine. Este foarte posibil ca ceea ce crede el a fi 0 experienta de tradare. Daca traieste 0 experienta de umilire cu 0 persoana de sex masculin. daca acesta se ocupa de nevoile fizice ale copilului. j rusine de comportamentullui sau de gandurile pe care Ie are in fata celuilalt Acesta rana poate fi triiita. Dependentul se va simp abandonat foarte des. ci mai degraba se va acuza pe sine de a fi fost nedrept sau incorect. in relatia cu 0 persoana de sex opus. ca un taniir sa-§i urasca tatal de catre care s-a sirntit mereu respins. din partea persoanelor de acelasi sex. In acelasi timp. in relatia cu 0 persoana de acelasi sex. de catre care se va simp de asemenea respins. Atunci cand traieste 0 experienta de abandon intr-o relatie cu cineva de acelasi sex. vorn transfera acea ranchiuna sau acea ura asupra persoanelor de acelasi sex cu piirinpj pe care i-am acuzat pentru faptul de a ne n fiicut sa suferim. Astfel va trai tJ)ata aceasta furie impotriva lui lnsusi De asemenea este posibil ca. vom cauta iubirea altora pentru a ajunge sa ne convingem ca suntem dernni de a fi iubiti. Fugarul se simte deci respins de persoanele de acelasi sex ca §i el Le acuza pentru faptul ca 11resping §i este furios atat impotriva acestor persoane cat §i impotriva lui lnsusi. intr-un mod inconstient. Daca vii recunoasteti in acest cal. va transfera aceasta ura asupra altor barbati sau asupra nului sau. • _ ABANDONUL ESTE TRAIT IN RELATIA CU PARINTELE DE SEX OPUS.

Nu este yorba des pre 0 posibila scuza pentru actele lor. in relatia cu persoane de sex opus. de exemplu un corp mai gras. am spus deja ca exista dow rani principale de care trebuie sa am grija in acesta viata. fata de vinovatie. de fugar si de dependent Uneori. 0 persoana poate avea. Prin urmare. in acelasi timp. hochiul nostru interior" disceme aceste diferente foarte repede. ne vom acuza pe. Si mi se intampla de asemenea sa percep acea nedreptate. In realitatea. Paptul de a Ie condamna sau a Ie acuza nu Ie serve§te la nimie. cu atat ne vom pedepsi mai mult §iYom atrage mai multe situatii de acest gen. . Am"constatat de asemenea ca mai multe persoane au in acelasi timp 0 rana de respingere §i 0 rana de abandon. Oat flind faptul ca nedreptatea se manitesta in relatia cu parintele de acelasi sex. putem vedea masca de dominator §i cea de rigid in aspectul fizic al celor care. de masochist si. acesta fiind 0 etapa importanta sprevindecare. Binelnteles. iar cele legate de tradare. noi lnsine. Atunci cand cineva are ·0 silueta corespunzatoare mastii de dominator si. Cateodata chiar imi este rusine. Vom sti atunci ca are 0 rana de umilire §i 0 rana de nedreptate. de nedreptate §i de tradare. partea superioara a corpului reflecta 0 rana. simtim foarte adesea §irusine atunci cand ne acuzam ci ranit pe altcineva sau cand altii ne invinovatesc pentru ca i-arn acut sa sufere din cauza ranilor pe care inca nu le-arn acceptat Am vorbit mai mult despre rusine in capitolul referitor la rana de umilire. 0 acuz pe acea persoana de nedreptate. lucru care ne determlna sane oglindim in el Preferinta noastra. rna voi acuza mai degraba pe mine ca sunt nedreapta §ivoi fl furioasa pe mine lnsami. incon§tienta. Traiesc situatii legate de nedreptate in relatia cu persoane de acelasi sex. 000 ROW dow masti. pot exista §ialte combinatii posibile. corpul Iui este mai degraba moale si flasc sau are ochii unui dependent. 138 139 . A te simp vinovat lngreuneaza procesul de iertare de sine. ar n sa avem un alt model A§a se explica de ce vrem cu orice pre~ sa nu semanam cu acel parinte. cea de nedreptate §i cea de tradare. Oamenii cred in pedeapss. acesta devine un model. insa. a cuiva care sufera de acea rana. Putem sa simtirn compasiune pentru cineva chiar daca nu sun tern de acord cu ceea ce face. Cand avem incredere in propria noastra intuitie. sa aiba o tinuta foarte dreapta. deoarece. ca pe 0 tradare.Dar orice persoana poate simp rusine. rigida. La anumite persoane aceasta diferenta este vizibila in partea stanga §i in partea dreapta Cu timpul §i prin exercitiu devine tot maisirnplu sa discemem mastile. Tntr-un astfel de moment ni se poate lntampla sa hne pedepsim" prin intermediul unui accident sau print-o situatie care ne face rau flzie. la un moment dat Iar sentimentul de rusine este cu atat mai intens cu cit nu vrem sa acceptam faptul ca ii facem pe ceilalti sa sufere exact aeele lucruri pe care nu vrern ca ei sa ni Ie faca la randul lo-. putem deduce ca sufera de 0 rana de tradare §ide 0 rana de abandon. mi-am dat seama ca atunci clnd traiesc aceasta ernotie in relatia cu 0 persoana de sex ferninin. in plus. legea spirituala a iubirii. manifestata in relatii eu barbatii. In schirnb. Cand simt 0 nedreptate in relatia cu un barbat. acest lucru indica faptul ca persoanele care sunt responsabile sufera de rani atat de dureroase lncat ajung sa i§i piarda controlul. Am observat ca se tntampla rar ca 0 persoana sa alba 0 singura rana In ceea ce rna priveste. atunci cand oricare dintre cele cinci ram este traita in relatie eu parintele de sex opus celul fata de care suntem resentimentari. inca de la prima vedere. sufera de cele dona rani.Astfel. ca fiind un mijloc de a anula culpabilitatea. aflrma exact contrariul Cu cit ne consideram mai vinovati. Este unul dintre avantajele faptului de a fl constienti de propriile noastre rani §i de cele alealtora. iar cea inferioara 0 alta rana. asemeni mle. in cazul masxhistulu! rusinea este eea mai vizibila. In plus. Nu ne plac persoanele in care ne putem ogllndi. Ranile nu vor putea fl vindecate decat dupa 0 iertare autentica fata de noi insine §ifata de parintii nostri. ci de a invata sa avem compasiune pentru astfel de persoane. am Atunci cand sunt comise abuzuri grave sau cineva traieste 0 violenta puterruca. Acesta este motivul pentru care afum adesea: Nu exista oameni nli in aceasta lume. ci doar oamenl care sufera.

Persoanele care au un corp destul de voluminos, ca al unui masochist, dar au pidoarele ~igleznele foarte subtiri, ca ~ijugarul sufera de o rana de umilire ~ide 0 rana de respingere. Se poate lntampla ca unele persoane sa aiba trei, patru sau chiar cinci rani. Una dintre cele cinci predomina, in timp ce celelalte patru sunt mai putin vizibile, Atund cand predomina 0 anumita masca, acest lucru inseamna ca persoana respectiva 0 foloseste mai des decat pe celelalte masti pentru a se proteja. Cand 0 masca este purtata foarte rar, lnseamna ca acea persoana nu simte 10 mod frecvent rana corespunzatoare acelei masti. Ded, daca o anumita masca predomina, acest lucru nu inseamna ca exprima rana cea mai importanta pe care 0 are acea prsoana De fapt, incercam sa ascundem acele rani care ne fac eel mai mult sa suferim. Am mentionat 10capitolele precedente ca ne formam masca rigidului (rana de nedreptare) ~imasca dominatorului (rana de tradare), care sunt rnasti ce exprima controlul ~i forta, cu scopul de a ascunde ranile de respingere, abandon sau umilire, Aceasta forta ne foloseste pentru 5 ascunde ceea ce ne face cel mai mult rau. Astfel se explica de ce, unele dintre cele trei rani devin vizibile 0 data cu inaintarea in varsta, deoarece controlul are anumite limite. tn special masca rigidulu~ datorita capacitatii sale de a se controla, are cea mai mare posibilitatea de a ascunde 0 alta rana, De exemplu 0 persoana masochistd ~i rigidd in acelasi timp, poate reusi sa-~i controleze, pentru 0' anumita perioada, greutatea Cand i~ipierde controlul incepe sa se lngrase, Sufletul care se naste pentru a-si vindeca 0 rana de tradare i~i va alege un parinte de sex opus foarte puternic, solid, stapan pe el care nu i~i pierde controlul ~i care nu este prea emotiv. In acelasi timp, un dominator va vrea acest parinte sa fie intelegator, sa aiba incredere in el ~i sa raspunda tuturor asteptanlor ~inevoii lui de atentie, putand astfel sa evite sa se simta abandonat ~i tradat Daca parintele este indiferent, copilul se va simti abandonat, dar daca acel parinte are 0 slabiciune oarecare pentru el sau i~iarata sl lipsa de incredere, copilul va trai toate acestea ca pe 0 tradare, Daca parintele de sex opus este prea autoritar, agresiv sau violent, intre el ~icopil sau adolescent se va stabili un raport de forte, care va alimenta rana de tradare pe care 0 are fiecare dintre ei.
140

Punta umana este specializata 10a gasi tot felul de rnotivatii atunci

cand corpul ei se schimba. Putem observa ca oamenii nu sunt pregatiti
sa se priveasca ~i mai ales ca au 0 mare di6cultate in a accepta ideea conform careia corpullor este atat de inteligent. Nu vor sa admita faptul ca cea mai mica schimbare din corpullor fizic reprezinta un mod de a Ie atrage atentia asupra unui aspect pe care il traiesc in interior, dar pe care, pentru moment, nu il pot exprima altfel. Ar 6 folositor daca fiintele umane ar accepta eel putin ideea ca, atunci cand corpul vrea sa ne atraga atentia asupra unuia dintre comportamentele noastre interioare, in realitate este yorba despre DUMNEZEUL nostru interior care foloseste corpulfizic pentru a ne ajuta sa devenim constienti de faptul ca avem tot ce vrem pentru a face fata fricli pe care 0 traim in acel moment. In schimb, alegem sa continuam sa ne 6e teama de descoperirea propriilor rani ~ipurtarn in continuare mastile create pentru a ascunde acele rani, crezmd ca astfel ranile vor disparea. Arruntiti-va ca purtarn mastile pentru a ne proteja doar atund cand ne este teama sa suferim, sa retraim 0 anumita rana, Toate comportamentele descrise in capitolele precedente sunt folosite ,doar atunci cand purtam 0 masca Imediat ce purtam acea masca, nu mai suntem noi insine: adoptam comportamenul corespunzator acelei masti, Ideal ar 6 sa reusirn sa recunoastem foarte repede masca pe care 0 purtam astfel tncat sa identiflcam rana pe care tncercarn sa 0 ascundem, llicand acest lucru tara sa ne judecam sau sa ne criticam, Se poate tntampla ca intr-o singura zi sa purtam una sau mai multe masti sau putem sa purtam aceeasi rnasca timp de mai multe luni, sau chiar ani de zile,pana cand 0 alta rana va iesi la suprafata. In momentul in care va dati seama, fiti fericiti ca ati observat acest lucru ~i recunoscatori incidentului sau persoanei care a atins rana, deoarece astfel ati reusit sa vedeti ca acea rana nu este inca vindecata Cel putin deveniti constienti de acest lucru Va acordati astfel dreptul de a fi umani. Este foarte important apoi sa va acordati timpul necesar pentru a va vindeca. Cand Yeti ajunge sa va spuneti in mod frecvent: "acum port 0 anumita masca ~i stiu motivul petru care am reactionat intr-un anume fer, procesul de insanatosire va 6 avansat. Va reamintesc de asemenea ca nu am intalnit niciodata 0 persoana care sa lntruneasca
141

'J

toate caracteristidle corespunzstoars unei anumite rani. Descrierea Bedrui caracter va poate ajuta sa va recunoasten in anurnite comportamente corespunzatoare unei anurnite rani. Recapitulez mai departe, modalitatea prin care aflam dad noi tnsine sau 0 alta persoana purtam 0 masca pentru a ne proteja. • Cand se activeaza 0 rana de RESPINGERE purtam masca de fugar. Aceasta masca ne face sa fugim din fata unei situatii sau a unei persoane care ne poate face sa traim un sentiment de respingere, din teama de a nu intra in panica sau de a ne simp neputinciosi, Acesta masca ne poate de asernenea convinge sa devenim cit mai invizibili, retragandu-ne in interiorul nostru, nemcand sau nespunand nimic care sa Il detrmine pe celalalt sa ne respinga §i mai mult Aceasta masca ne face sa credem ca nu suntem destulde importanti pentru a ne ocupa locul care ni se cuvine, ci nu avem dreptulla existenta la fel ca §i ceilalti, Cand se activeaza
0

tearna de a nu ne face de rusine §ide a ne simp umiliti, inseamna d purtam masca de masochist. • Cand traim 0 rana de 'TRADARE, purtam masca dominaiorului, care ne face sa devenim neincrezatori, sceptici, autoritari §i intoleranti din cauza asteptarilor pe care Ie avem Pacem orice pentru a arata ca suntem puternici, ci nu ne lasam placi~p, mai ales atund cand luam decizii pentru altii,Acesta masca ne face sa. gasim solutii pentru a evita sa ne pierdem reputatia, ajungand pana la a minti, Ne uitam propriile nevoi §ifacem ceea ce trebuie astfel lncat ceilalti sa creada ci suntem persoane flabile, de incredere. Aceasta masci ne face de asemenea sa protejam aparenta unci persoane sigure pe ea, chiar daca nu avem incredere in noi §i ne indoim de propriile decizii sau actiuni Cand se declanseaza rana de NEDREPTATE purtam masca

rana de ABANDON,

purtam

masca

rigidulu4 care ne transforma tntr-o persoana rece, Inflexiblla §i seaca
la nivelul tonului §ial miscarilor, La fel ca §iatitudinea, corpul nostru devine rigid Aceasta masca ne face de asemenea sa devenim perfectlonistl §ine determina sa traim multa furie, nerabdare, sa fim critici §iintoleranti fata de noi lnsine, Suntem foartl~genti §inu ne respectam limitele, De flecare data cand ne controlam, ne retinem sau suntem duri cu noi insine, este un semn ca purtam masca de

dependentului. Aceasta masca ne face sa ne purtam ca un copil mic
care are nevoie de ceva §i care cauta sa obtina atentia celorlaln phingand sau mnd supus, deoarece credem ca nu ne putem descurca singuri. Acesta rnasca ne face sa gasim tot felul de tactici pentru a nu Blasap singuri sau pentru a obtine mai rnulta atentie, Ne poate convinge chiar sa Bm bolnavi sau victirne in diverse situapi, pentru a obtine ajutorul cautat • Cand se activeaza 0 rana de UMILIRE, purtam masca masothisiului. Aceasta masca ne face sa uitam de propriile noastre nevoi §i sa ne gandim doar la nevoile celorlaltl, devenind 0 persoana generoasa, intotdeauna gab sa-iaiute pe altii, chiar dincolo de propriile noastre limite, Pacem in asa fel ineat sa luam asupra noastra responsabilitatile §i angajamentele celor care par a fl in dificultate sa §i Ie respects, chiar inainte ca acestia sa ne ceara acest lucru. Pacem orice pentru a B utili §i pentru a nu ne simp umillti, injositi, Astfel facem orice pentru anu B liberi, aspect foarte important pentru noi. De Becare data cand actiunile §i reactiile noastre sunt motivate de

rigid
Purtam 0 masca nu doar atunci cand ne este teama sa retraim 0 rana cu altdneva, dar §i atund cand ne dam searna ca noi insine ii facem pe altii sa sufere din cauza unei anumite rani. Prin urmare actionam in scopul de a ne face iubiti sau din tearna de a pierde afectiunea celorlalti Adoptam un comportarnent care nu este in concordanta cu ceea ce suntem in realitate. Devenim altcineva. Dat fiind faptul ca este nevoie de un efort pentru a adopta un comportament dictat de 0 masca, avem asteptari in ceea ce ii priveste pe ceilalti, Ceea ce suntem 5i ceea cefacem ar trebui sa fie sursa feridrii noastre 5i nu complimentele, gratitudinea, recunoasierea sau susimerea pe care le

primim de la ceilalfi.

142

143

Sa nu uitam mai ales cat de mult ne poate pacali propriul daca devenim constienti protejat modalltatea

ego

o sa va dau

cateva exemple pentru a demonstra

cat de mult rau ne

pentru a nu deveni constienti de ranile noastre. Ego-ul este convins ca, de ranile noastre §i le eliminam, el nu va mai fi aceasta. §i va suferi din cauza

putem face noua insine cateodata Cel care sulera de respingere i§i alimenteaza rana de fiecare data cand se autodevalorizeaza, cand i§i spune

10

continuare

mentionez

ca nu

e bun de nirnic, ca nu

in care fiecare tip de caracter se lasa indus in eroare de catre •

conteaza deloc in
situatie, Cel care sufera de abandoneaza nevoie.

OCM

celorlalti §i de fiecare data cand fuge dint-o

propriul sau ego.

• •

Fugarul se convinge ca se ocupa foarte bine de el insusi §i de ceilalti
pentru a nu mai simp diversele tipuri de respingere traite,

abandon i§i alimenteaza rana de fiecare data cand

un proiect la care tinea mult, cand renunta, cand nu se pe ceilalti cand se agata prea mult de ei §i face in asa pentru a atrage atentia celorlalti cu ceilalti, punandu-se purtand haine care in interioritate, §i

Dependentului ii place sa para independent
nimeni.

§i sa spuna, celor care vor sa-l asculte, cat de bine se simte el singur §i ca nu are nevoie de

ocupa destul de el insusi §i cand nu i§i acorda atentia de care are

Iisperie

fel incat sa ii piarda §i sa ramana iar singur. I§i face corpul sa sufere mult, irnbolnavindu-se • Cel care sufera de umilire i§i alimenteaza rana de fiecare data dod se injoseste, cand se compara profitor etc. Se umileste cand se acuza ca e gras, ca nu este bun, ca nu are vointa, ca este

• Masochistul se convinge pe sine ca tot ceea ce face pentru cellalti ii
face lui personal foarte rnulta pIa cere §i ca faca.nd acest lucru are grija §i de nevoile lui. Este foarte abil in a-si spune §i a gandi umilit

ca

totul

merge bine §i in a gasi scuze pentru situatiile sau persoanele care I-au

il dezavantaieaza

• Dom£natorul este convins' ca el nu minte niciodata, ca i§i tine
intotdeauna cuvantul dat §i ca lui nuii este

murdarindu-si •

hainele. Se face sa sufere preluand responsabilitatile

fuca de nimeni.

• Rigidului ii place sa spuna oricui cat este el de corect, ca viata lui este perfecta §i ii place de asemenea sa creada ca are multi prieteni care il
iubesc asa <;um este. Ne vindecam ranile interioare asa cum ne refacem dupa ranile noastre fizice, Vi s-a intamplat veodata intamplat? Cosul a rarnas probabilla

il priveaza de libertate §i de timp pentru el insusi, Cel care traieste 0 rana de tradare i§i intretine rana mintindu-se,
celorlalti, ceea ce facindu-se sa creada lucruri false §i nerespectandu-si angajamentele fata de el insusi. Se pedepseste racand totul el singur deoarece nu are

incredere in ceilalti carora nu Ie atribuie din sarcini. Cand face acest lucru este aut de ocupat sa verifice munca celorlalti lncat pierde din

sa fiti aut

de nerabdatori

sa faceti •

sa dispara un cos de pe fata. incat l-ati zgandarit

tot timpul? Ce s-a

timpul lui liber.
Cel care sutera de

lac, mai mult decat de obicei, nu0

nedreptate i§i favorizeaza rana Hind prea exigent cu
limitele §i este foarte stresat din aceasta

i a§a? Acest lucru se intampIa atund cand nu avem incredere in puterea de vindecare a propriului nostru corp. Pentru ca fi ea) sa problema (oricare ar

el lnsusi, Nu i§i respecta

cauza Este nedrept fata de el insusi, deoarece se critica mult §i are dlficultati in a-si vedea calitatile §i ceea ce stie sa faca bine, Sufera atunci cand nu vede decat ceea ce nu s-a racut sau gre§ellle care s-au comis. De asemenea, se face sa sufere prin faptul ca nu stie sa-§i faca peplac. Aceste masti ne fac mai mult rau decat sa ne protejeze. Este timpul sa ne dam seama ca putem supravietui chiar daca ne simtim raniti, Nu mai suntem niste copii mici care nu stiu sa-§i controleze
145

dispara, trebuie mai Intai sa
mai degraba

0

acceptam,

neconditionat acceptate.

decat

sa vrem

noastre profunde

au de asemenea

sa 0 facem sa dispara Ranile nevoie sa fie recunoscute, iubite §i

sa

0

iubim

Va reammiesc cd a iubi necondifionat tnseamna a accepia ceva chiar daca nu suniem de acord ii chiar daca nu Intelegem sensul anumitor situafiL
144

ranile, Astaz;

sun tern adulti, avern mai multa experienta §i maturitate, avem 0 viziune diferita asupra vietii §i,de acum lnainte dorim sa ne iubim mai mult pe noi lnsine, In primul capitol al carpi am precizat ca atund clnd se activeaza 0 rana trecem prin patru etape prima este cea in care suntem noi lnsine, Cea de a doua consta in a resimti durerea descoperind ca nu putem sa mai fun noi lnsine, deoarece acest lucru nu Ie mai convine adultilor din jurul nostru Din neferidre, adultii nu i§i dau seama ca un copil tncearca sa descopere cine este, iar in loc sa illase sa fie el lnsusi, sunt ocupati de atunci incolo sa-i spuna ei copilului cine ar trebui sa fie. Cea de a treia etapa reprezinta revolta in fata durerii traite. In acel moment copilul incepe sa fam crize §i sa opuna rezistenta in fata parintilor sm. Ultima etapa, resemnarea, este aceea in care ne hotaram sa ne cream 0 masca pentru a incerca sa nu Ii dezamagim pe ceilalti §i mai ales petru a nu retrai suterinta care rezulta din faptul de a nu fi fost acceptatati atunci cand eram noi lnsine, Vindecarea va fi completa cand Yeti reusi sa inversati cele patru. etape tncepand cu cea de a patra §i revenind la prima, cea in care redeveniti voi in§iva. In acest proces, primullucru pe care trebuie sa il faceti este sa deveniti constienti de masca pe care 0 purtati, Yeti reusi acest lucru cu ajutorul celor cinci capitole in care descriu fiecare rana in parte. Cea de a doua etapa este traita atunci clod va revoltati la citirea acestor capito Ie sau cand simtiti 0 rezistenta la ideea de a va accepta responsabilitatiJe, preferand sa-i acuzati pe ceilalti de suferintele voastre. lncercati sa va spuneti ca este normal, pentru orice funta umaria sa se opuna atund clod descopera aspecte ale propriei funte care nu ii plac. Aceasta etapa este traita in mod diferit de catre fiecare. Unii pot experimenta mai multa rezistenta sau revolta decat ceilalti Intensitatea revoltei flecaruta depinde de gradul vostru de acceptare, de deschidere §i de intensitatea ranii, in momentul in care deveniti constienti de ceea ce se intampla cu vOL Cea de a treia etapa este cea in care trebuie sa va acordati dreptul de a fi suferit §i de a fi resentimentari fata de unul dintre parinti sau fata de amdndoi, Cu cat simp mai mult suferinta pe care a trait-o copilul din
146

tine, cu atat mai multa compasiune vei avea pentru el §i aceasta etapa va fi traita mai in profunzirne. De asemenea, in tirnpul acestei etape Yeti deveni mai toleranti fata de parinti simtind compasiune pentru propria lor suferinta, Si in cele din urma, cea de a patra etapa este cea in care Yeti redeveni voi in§iva, cea in care incetati sa mai credeti ca inca aveti nevoie sa purtati mastile pentru a va proteja Acceptati ca viata sa fie puna de experiente care iti folosesc pentru a tnvata ce este benefic §i inteligent pentru tine. Este ceea ce se numeste TIJBIREA DE SINE. lar cum iubirea are 0 mare putere de vindecare §i de recastigare a energiei, Yeti observa mai multe transformari in viata voastra: la nivelul relatiilor cu ceilalti precum §i la nivel fizie, adica vindecari sau schimbari in corpul vostru fizic. Amintiti-va ca a te iubi tnseamna a-ti acorda dreptul de a fi asa cum esti pe moment §ide a te accepta chiar daca Ie fad celorlalti exact ceea ce Ie reprosezi lor. Iubirea nu are nimic de a face cu ceea ce faceti sau ceea ce aveti, A te iubi inseamna deci, sa-ti acorzi dreptul de a-i rani uneori pe ceilalti, tradandu-i sau fund nedrepti cu ei, umilindu-i, lmpotriva vointei tale. Aceasta este 0 alta etapa importanta in procesul ~e vindecare al ranii tale. Iubirea adevarata este experienta de a tu tnsutt Pentru a atinge cat mai repede aceasta etapa, va sugerez, ca la sfir§itul flecarei zile, sa faceti un bilant a ceea ce s-a intamplat peste zi, Descoperiti masca pe care ati purtat-o eel mai mult, care v-a tacut sa reactionati intr-un anume fel tntr-o situatie sau care v-a dictat comportamentul fata de ceilalti sau fata de voi i11§iva.Dupa aceea tncercati sa va no tap observatiile fara sa uitati sa notati cum v-ati simtit de fiecare data. La sf.lr§it iertati-va pentru ca v-ati acordat dreptul sa purtati acea masca, stiind ca in acel moment credeati sincer cl era singurul mod de a va proteia A te simti vinovat §ia te acuza este rnijlocul eel mai sigur pentru a continua sa reactionezi la fel atunci clod vei trai 0 situatie asemanatoare,

fi

Cum putem sa ne dam seama daca traim cu adevarat aceasta acceptare? Atunci clnd vom §ti ca comportamentul nostru care a
147

Nici

0

transfonnare nu esieposibila jara accepiare.

Acest lucru elibereze de emotiile retinute vei putea sa 0 alegerea pe care a facut-o. Pentru a afla mai multe detalii despre iertarea adevarata. dar probabil aceasta lege spirituala a iubirii. ca mca lui nu a raspuns asteptarilor sale este 148 va 149 . cu atat urmarit notiune demersul 0 tradare cu mama lui. De asemenea tanara fi om presupune ca nu put em fi iubiti de toata lumea ~i ca avem spera ca ea sa vina dreptul sa avem anumite reactii omenesti care nu sunt agreabile: sa ne acceptam fara sa ne judecam ~iflira sa ne criticam. De exemplu. cu cit va acordati mai mult dreptul de a trada. astfel incat ai creat una sau mai multe masti pentru a te proteja. indica faptul ca acest barbat a trait aceeasi rana de Acceptarea este elementul dedansaior al procesului de vindecare. faptul de a adrnite ca ~i tatal ei s-a simtit tradat la randul lui. responsabila ~i sa fie mandru de ea. Acest lucru ii va ajuta sa i~i acorde dreptul de a f fiinte umane. Mentionez sa rna intelegeti. Faptul pentru el 0 forma de tradare. umilire reactioneze ~i sa se com porte uneori faclnd contrariul a ceea ce vor. de a respinge. iar astfel ei se vor destainui mai usor daca nu se vor simp judecati. un tata care vrea sa-~i dezmosteneasca una dintre fiice. atat de importanta. in relatia cu tatal lor). incepand din adolescents. dupa tot ceea ce a sa devina 0 facut pentru ea. (exemplul este valabil ~iin cazul barbatilor. Ea poate simta aceasta decizie ca pe sau nedreptate. mama ta va putea deveni constienta inviti sa vorbeasca propria ei mama. Faptul Datorita tie. Acest demers devine usor de facut atunci cand incetarn sa ne mai acuzam de comportamentele dictate de ranile noastre ~i cand acceptam toate lucrarile mele. sa fie nO persoana bine". este ceva propriu Sintelor umane ~i vom accepta sa ne asumam consecintele. cum se ~tepta el. ar fi trebuit sa-i fie recunoscatoare. intr-o zi ~i sa-i spuna ca el a avut dreptate. Ea spera ca tatal ei sa respingere in relatia cu ea. iar uneori sa aiba comportamente largul nostru pentru a vorbi despre aceste lucruri cu parinpi nostri. singurul mod de a vindeca acea rana ~i de a inceta sa-~i mai atraga situatii in care retraieste (ana de tradare in relatiile cu barbatii din viata ei. deoarece te sperie. ne dam seama ca povestea lor se repeta din generape in generatie. intreab-o daca i s-a intarnplat ~i ei sa se sirnta respinsa de tine. 0 0 tradare. deoarece ii priveste pe parintii nostri. Yn continuare despre ceea ce a trait in relatia cu Pentru ea. care ip vor reactiva ranile. va cu el daca a trait aceeasi rana ca ~i voi. perceput-o viata. Atunci cand trebuie va Yeti fi descoperit nu poate fi inteleasa doar la nivel intelectual Este nevoie mai in ori sugerez sa verificati cu parintii vostri daca ~i ei au trait aceleasi rani. deoarece nu crezuse niciodata ca tatal ei va accepte mai degraba in ca avea dreptul sa femeie ~i ii spui mamei tale ca ai trait 0 rana de merge atat de departe. in primul rand. de ele. nu? iertare adevarata. Ceea ce se tntampla intre tata ~i Sica in acest cal. un abandon. oricare ar fi ele. nedrept. ajungand sa recunoasca faca ceea ce voia in viata. ca au simtit aceleasi rani ~isi-au acuzat panntii de aceleasi lucruri de care ii acuzati voi pe ei. Acest ~i lntelegere in ceea ce ranile. ca. deoarece este nevoie sa fie auzita de nenumarate pentru a fi integrata. de a avea rani care ii fac sa 0 sa tradare. Cand veti discuta cu ei. De fap~ veti descoperi. nu veti mai fi atat de surprinsi sa avem mai multa compasiune Oricum nu va cer sa rna credeti sau degraba de experimentare. de a abandona. esti 0 T otul depinde de ce anwne are de rewlvat in aceasta tanara care a trait astfel de experienta pe care a 0 relata cu care s-a activat rana. pana acum. este. Acesta notiune de responsabilitate de a este primordiala in a te accepta cu adevarat. Am cunoscut ca fiind 0 0 ca acestea fac parte din Sinta umana Atunci ne vom simp mult mai in dreptul celorlalti sa actioneze astfel. poate ajuta sa se de mult timp ~i adesea inconstiente. va meu. fara sa ne fie teama ca vom fi acuzati. cu parintii lor. Nu a vrut sa-si continue studiile. 0 0 respingere. atata tirnp cat nu a fost realizata lucru ne va ajuta 0 de a umili. Acordandu-ti dreptul de a Ie face altora ceea ce nu ip va fi mult mai usor sa le dai vrei sj ti se tntample tie. care s-a revoltat impotriva lui. Nu sa fi trait neparat experiente identice cu ale voastre. iar aceasta din urma a trait aceeasi experienta cu el Verificand ce anume au trait parintii nostri cand erau mai tineri sau in copilarie. ii veti ajuta sa-si faca propriul proces de iertare.afectat pe cineva sau pe noi insine. Poate sa i~i spuna ca. de a fi Daca ati acesta veti face mai putin! Este surprinzator. surprinsi. Cand Yeti vorbi cu parintele in sugerez sa verificati impreuna Daca de exemplu. dat Hind talentul ei.

daca acel parinte parea un sEant in ochii vostri. iar suferinta va f1 ~i mai greu de trait Infruntand aceste rani ~i vindecandu-le. veti continua sa Ie sustineti Rana de UMILIRE va n pe cale sa se vindece atund cind veti avea timp sa va ascultati mai intai propriile nevoi inainte de a spune da celorlalti Veti prelua mai putine responsabilitau ~i va Yetisimp mai liberi. in urma unei reusite. ci suntem top DUMNEZEU ~i traim 0 serle de experiente in aceasta lume. Nu Yeti mai cauta sa nti in centrul atentiei. Din pacate am uitat aceste lucruri. toata energia consumata pentru a ne reprirna ~i ascunde durerea va n in sf~it eliberata ~iva putea n folosita in scopuri mai benefice. Vep vrea tot mai mult sa lncepeti proiecte ~ichiar daca nu Yetiavea sprijinul celorlalti. puteti sa va simtiti foarte bine asa cum sunteti. Iar atund cand avem nevoie de ajutor sa stim sa il cerem £ira sa asteptam sa ne 0 persoana anume cea care ni-l acorda. cand nu vom mai putea ingropa nimic ~icand ne vom atinge limita de control. Va veti da drumul mai usor. Dar cu cat ne reprimam mai mult arnintirile dureroase. Veti inceta sa mai flxap limite pentru voi in~iva. de la inceputul timpului. pe parcursul numeroaselor reincarnari.sugerez lectura celorlalte cirti ale mele (Ascultii-li corpul (vol 1 ~i 2). daca l-ati idealizat pe parintele in relatie cu care ati trait 0 rana ~imai ales daca il considerati pe acest parinte ca fund un fel de sfant este foarte normal sa vi se para difldl sa va acordati dreptul de a avea resentimente fata de eL Spuneti-va ca. rusine sau ranchiuna Recunosc~ca nu este deloc usor sa facem fata lucrurilor care ne fac rau Piinta umaria a inventat atat de multe rnijloace pentru a-si reprima arnintirile dureroase tncat este foarte tentant sa recurgern la una dintre aceste metode. Viata va deveni mai putin dramatica. Autonornia afectiva este capadtatea de a sti ceea ce vrem sa facem ~isa realizam demersurile necesare pentru a tndeplini acellucru. acele amintiri vor urca la suprafata. in loe sa Om dependenti afectiv. • va va n foarte bine chiar daca Rana de NED REPTATE este pe cale de a se vindeca. daca vi se pare ca dneva uita de existenta voastra. adica penh'll a ne crea viata asa cum vrem noi sa fie. Cand sunteti foarte 150 mandri de voi. Apoi. cand va Yeti permite sa nti mai putin perfectionisti. inseamna probabil ca suferea de 0 rana de nedreptate ~ reusea sa se controleze sufldent de bine pentru a nu arata ceea ce simtea Persoanele de genul masochist pot n usor considerate drept sftnfi datorita devotarnentului lor foarte pronuntat lata clteva mijloace prin care Yetiafla ca ranile voastre sunt pe cale devindecare: • Rana de RESPINGERE este pe cale de vindecare atund cind va Yeti aflrma tot mai mult ~iYeti indrazni sa va ocupan locul care vi se cuvine. Mai mult.ramanand noi insine. sa faceti gre~eli flira sa nti furiosi sau critici. sa lncetam sa mai vrem ca totul sa se Intample conform planurilor noastre. ceilalti nu va recunosc meritele. Va Yeti acorda dreptul de a va arata sensibilitatea. de a plinge in fata celorlalti fua sa va pierdeti controlul ~ifam sa va fie teama de judecata celorlalti Un alt avantaj extraordinar al vindecarii ranilor noastre este faptul ca devenim autonorni afectiv. 151 . Yeti trai mult mai putine situatii in care va va n mca ca Yetiintra in panica Rana de ABANDON este pe cale sa se tnchida cind va Yeti simp binechiar daca sunteti singuri ~i veti cauta mai putin atentia celorlaln. Va suferi. 0 persoana autonoma nu va spune: n Ce 0 sa rna fac eu singurat atunci cind cineva va disparea din viata ei. Predzez ca a-ti da drumul Inseamna sa lncetam sa mai fun atasati de rezultate. Va reamintesc ca.Veti n capabili sa va exprimatl cererile flira sa vi se mai para ca sunteti enervant ~ ca Ii deranjati pe ceilalti Rana de TRADARE este pe cale sa se vindece cand nu Yetimai trai atatea emotii in momentul in care cineva sau ceva va va schimba planurile. cu atat acestea se aseaza mai in profunzime in inconstientul nostru. intr-o zi. dar va face acest lucru stiind ca va putea supravietui singura • • • Sper ca descoperirea ranilor pe care le aveti va va aduce multa compasiune pentru voi i~iva ~iva va ajuta sa va gasip linistea interioara traind mai putina furie. coiedia Emotiil~ sentimenteie ~i iertarea ~iCorpul tau spune: "iube#e-tef"). Sa nu uitam ca traim pe pamant pentru a ne arninti cine suntem.

. Dar noi nu suntem acea experienta. data cand suferim credem ca suntem ceva ce nu sun tern in realitate. deoarece se intereseaza de ei ~istie cesimi. ~ vrea sa mentionez aspectele po:zitive. De fiecare . poate Joarte bine sa se retraga ~i sa fie Jericita singuraj 152 • • • • • Prin Jorta sa ~tiesafie protectoare ~i calma. toate astea pentru a evita sa vedem sau sa simtim ranile pe care Ie avem. ingropate in interiorul nostru Dar. Senzuala. Are capacitatea de a-i aiuta pe cei/alti. care ~tieJoarte bine sa f. 0 fortele din interiorul nostru. Are caliiaiea de a-~ifolosi talentele psihice cu un scop bun. suntem corpului. ti place sa se bucure ~i UJacepe ceilalti sa se simtii In largullorj Este de natura generoasa. joviabila. de a inventa. Un alt exemplu: cand corpul nostru este bolnav. doiaia cu 0 mare capacitate de a crea. cu multe talente In diverse domenii: • • I~i cunoasie nevoile ~ile respeda. Foarte talentata. inspira bucuria de a iriii. tara teama. 0 persoana care traieste experienta unui blocaj de energie intr-o parte a boala.. sociabilii. cu 0 buna raisten(a la munca: Foarte demna. mandra. De exemplu nu suntem ranile noastre. corespunzatoare fiecarui tip de caracter. foviala. de a imagina. adica atunci cand vom f noi insine. Are adesea talente artistice. de exemplu ne simtim vinovati deoarece am respins pe cineva sau am fost nedrepti fata de cineva. Sociabila cu talent adoricesc.i exprime cererile. vom putea vedem in spatele lor urmatoarele lucruri: sa In spatele FUGARULUI (rana de respingere) se ascunde 0 persoana capabila saJam Joarte mulie luauri. conciliant. ne identificam cu respingerea sau cu nedreptatea. ~tiesa Jaca exact ce trebute In caz de urgenta Nu are nevoie de ceilalti cu orice pret. atunci cdnd f. • • • • • • Aceste forte sunt mereu in noi. noi suntem care traieste acea experienta pe 0 In spatele DEPENDENTULUI (rana de abandon) persoana abila. 0 fiecare un DUMNEZEU planeta 0 materiala. In spatele MASOCHISTULUI (rana de umilire) se ascunde persoana indrazneata. Cu aptiiudin! speciale de a lucra singuraj Fjicientii. are nevoie de momente de singuratate pentru a se regasi. aventurierii. $tie sa atraga aieniia celorlalpj Vese/ii. A NEAMINTI cA SUNTEM DUMNEZEU 16 incheierea acestei carti. Re~~te sa dedramatizeze luaurile.i controleaza temeriie. Nu renunia cdnd este hotardta sa obtina cevaj Are talent actoricesc. In spatele DOMINATORULUI (rana de tradare) se ascunde persoana care tniruneste de obice! calitati de leader_ • • • • • Descurcareaia. $tie sa f. capabilii de asemenea sa respecte libertatea fiecaruiaj Mediator bun. cum am mai spus sunt prea des ignorate sau prost folosite din cauza locului il atribuim mastilor noastre. Are capaciiaiea de a delega sarcini. se ascunde 0 • • • •. ceea ce Ii ajuta pe cei/alti sa se autovalortzeza 153 . trebuie sa devenim constienti de ce anume nu suntem. : Atunci and. ~ie sa se bucure In iublre. VIATAESTEMINUNATASIPERFECTA Este 0 serie continua de procese care ne conduc spre singura no astra ratiune de a fi aceea de: Desi socabll. iar noi numim aceasta experienta.i recunoasca talentele.. • • • • $tie ce vreaj ienace. perseverenta in cererile ei. Cand ramie vor fi important pe care vindecate. Sensibi/a la nevoile altora. Are talentul de a vorbi In publicj Aptitudini In a capta ~i a valoriza talentul fiecaruia ajutdndu-i sa dobandeasca mai multa incredere In ei.Pentru a ne aminti cine sun tern. altruistaj Are talent de organizator. se gdnd~e la detaliij Readioneaza repede.

oricare arJi ea. acea de a n uitat ca suntem DUMNEZEU. Dacitnu. Capacitatea de a se lasa liber tn totalitate.ln fata golului. ~e ce simt ceilaln veriflcdndu-~ipropriile sentimentej $tie ce trebuie sa cunoasca la momentulopottun..cu 0 mare capacitate de muned . Recunoscand persoana unica din necare. • • • • • • • • • • Ordonata ~iexcelenta peniru 0 munca care necesita precide. nu Yetiputea sa nu folositi aceasta sursa de energie. Repet faptul cl crearea mastilor noastre exprima cea mai mare dintre toate tradarile. Tot ce vrem estesa traim 0 emotie. Dupa cum ati observat anurnite forte se regasesc in mai multe rani. G~te imediat solutii ~iare tn jurul ei oameni de care are nevoie pentru a trecela aciiune. SufletUljreamata. $i cauta mere« un cont~ cu orice pret. Dacit nu. silJim urdti ~i dispretuifi. dinamicdj Nu are nevoie de altii peniru a se simti hinej La Jel ca ~ifugaru~ tn Caz de urgenta #ie ce sa faca ~iface acel lucru singuraj Reu~e safaca fata situatiilor dificilej . Gas~te persoana potrivita peniru 0 anumitii sarcina ~icuvintele potrivite ~iexacte de SpUSj Plina de eniuziasm.• • • • • $tie imedia: cum se simt ceila~i~irelaxeazd atmosfera fiicdndu-i sii rddiij Capabilii sa treacil foarte repede de la un asped fa altul ~i sa admin istreze mai muue lucruri In ace/~i timpj fa foarte repede decizii. 154 155 . Foarte sensibila. Atentadoarte dotatii pentru a se ocupa de detaliij Are capaciiaiea de a simplifica. u-va un poe m al unui poet suedez. Hjalmar Soderberg. Are tnaedere in univers ~i tnforta ei interioara. de viata.. sa nuJim craufi. TRAHISON REJET ABANDON HUMILIATION INJUSTICE lnchei aceasta carte oferin TRADARE RESPlNGERE ABANDON uMILIRE d NEDREPTATE Este capabila de peiformante mari In mai mulie domenu. Vrem cu totii sa Jim iuhit4 lar dacit nu sepoate. macar admirati. . tn ceilalti. care are multa energie. In spatele RIGIDULUI (ran a de nedreptate) se ascunde 0 persoana creativa. astfel incat acestea se pot decupla Devin niste atu-uri extraordinare pentru ceea ce vreti sa faceti. De aceea acrostihul celor cinci rani formeaza cuvantul TRAHI (tradat). de a explica foarte clar cdnd preda altora.

po~U pentru a or. A¥ cum cindette omul www." pentru • te lubl Jacques Salome Pove. litatea finali. Interio .. po"e.gnetbmulul personal Theron Q.. Pevestt d1sprc rilticlri Po~e~lide.Colectfa "Cartea care te tnansforma.U pentru • te vindeca...viatainverde.. te Jacques Salome Pove. lublre Lise Bourbeau .penn\i Jacques Salome e James Allen Radu StanduJescu Voce.eu 1l. spennte Poye. lublre. Alta tI m. po"e~ duple ..tIIn. Dumont .t1 pentrn • lubl.t1 deapre riticlri. Balogh Bela lublre...pl..

map.nPrO Colectia cornunicare" Colectia "Ascendent Paihologic" Colectia "Iubind" ~u CrIoIlanB AIeJaodra..eu\a CU\a Clam Toma Pitt II mWlte ~ Pitt la mare Ernanueta Maria Casandta Pitanl. " reaUtate Anieia Lucian Buburua_ . aatraJl Swami Paocbadasl 'Wilt.. a ctovenl bocat Walla~ O. lab•• e Jacques Salome ..l.. pulululu de clprloarl UUana Ali .".Atu" f DORINTAf magie . cia...Of. n. tul aucc_ut WBlter I\tkJnllOn SWIIllIl Aura DJDan& Pandutdasl Lul. Colectia uPove."( Xi:X<s'""-l'ct'l'--il. aa t..tl en Dedicatie" Cet.. u flra tUtu tJaillel Beimel 18poecU NoIDo! ~~ C.' Po..e\'1tdli lao"" onclocolatl .ul car. Wattle.I Clupe. deam ca eate de _jun... d.ct..j AHIIU WCtItN Colectla CC)lectia .I "'IN realitate 1IopI116deIItatII II 01 abr uImIl CbriItiant Slotu · . lmplecUcl oi 11m 001 in4lae Lise Bourbeau Dorla~ lot ..