CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CURRICULUM
pentru învăţămîntul gimnazial
(clasele a V-a – a IX-a)

Chişinău, 2006

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. 69 din 25 iulie 2006

Colectivul de autori: Coordonatori:
prof. univ., dr. hbt. Vlad Pâslaru, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. drd. Adrian Ghicov, consilier la Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

Realizarea conceptului:
dr., lector superior Viorica Goraş-Postică, Universitatea de Stat din Moldova. dr., Maria Hadîrcă, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. prof. gr. did. superior Viorica Bolocan. prof. gr. did. superior Ada Mihailovschi. Curriculum-ul de limba şi literatura română prezintă documentul normativ principal pentru toate acţiunile de proiectare şi realizare a educaţiei lingvistice şi literare în clasele secundare la disciplina şcolară Limba şi literatura română, expresia praxiologică a Concepţiei educaţiei lingvistice şi literare. Elaborat în prima versiune – de informare – în 1997, reconceptualizat într-o variantă aprobată instituţional în 2000, este revăzut în baza unor demersuri teoretice şi practice actualizate, inclusiv prin cercetarea procesului de implementare în anii 2000-2006 şi a opiniilor şi sugestiilor cadrelor didactice avansate, exprimate în timpul formării profesionale speciale la obiectul Curriculum şi la cursurile de formare profesională continuă.

© Ministerul Educaţiei şi Tineretului © Vl. Pâslaru, A. Ghicov, V. Goraş-Postică, M. Hadîrcă, V. Bolocan, A. Mihailovschi

2

Cuprinsul
PRELIMINARII ..................................................................................................4 OBIECTIVELE GENERALE ALE EDUCAŢIEI LINGVISTICE ŞI LITERARE ÎN GIMNAZIU...........................................................................9 CLASA V: Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare .......................................11 Conţinuturile recomandate ..........................................................................21 CLASA VI: Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare .......................................27 Conţinuturile recomandate ..........................................................................33 CLASA VII: Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare .......................................37 Conţinuturile recomandate ..........................................................................41 CLASA VIII: Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare .......................................45 Conţinuturile recomandate ..........................................................................48 CLASA IX: Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare .......................................50 Conţinuturile recomandate ..........................................................................55 SUGESTII METODOLOGICE ........................................................................62 SUGESTII DE EVALUARE .............................................................................64 CERINŢE DE RESPECTARE A REGIMULUI UNIC ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ŞI PUNCTUAŢIONAL ................................................................ 70 BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................73

3

Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură. în activităţi şi atitudini literar-artistice şi estetice generale. gramatical şi stilistic) şi angajarea apropriată a elevului în producerea actelor comunicării. 2000). Curriculum-ul de limba şi literatura română este prin definiţie un curriculum de educaţie lingvistică şi literară. obiectivele generale. Conţinuturile EL/ELA. Clasele V-IX. demersul căreia este preponderent educativ. acestea reprezentînd şi scopul atins al EL/ELA. Scopul şi obiectivele reprezintă finalităţile EL/ELA. atitudini) pe care urmează să şi le formeze elevii pe parcursul şcolarităţii. Păstrînd formula tradiţională a denumirii disciplinei şcolare cu nr. lexical.PRELIMINARII Curriculum-ul de limba şi literatura română prezintă conceptul şi parcursul didactic al disciplinei Limba şi literatura română. 4 . prin cunoaşterea sistemelor limbii (fonetic. constituindu-se astfel ca disciplină şcolară de tip integrat. Ghid metodologic. Realizarea sistemelor de obiective definite de curriculum ce va genera în comportamente comunicative culte. acestea fiind determinate de o bază conceptuală. Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică şi a premiselor pentru formarea artistic-estetică generală. ajutaţi fiind de profesor. Tehnologiile EL/ELA (activităţi de învăţare. nu instructiv. denumire care reprezintă simbolul identităţii naţionale. Epistemologia EL/ELA (Vezi: Limba şi literatura română. Ca disciplină şcolară. obiectivele de referinţă. prin cunoaşterea apropriată a unor opere şi fenomene literare de valoare şi prin angajarea elevului în producerea. Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culţi ai limbii materne – româna şi a premiselor pentru cunoaştere şi comunicare în orice domeniu al vieţii umane. Obiectivele EL/ELA constituie un ansamblu de competenţe comunicative/ literare/lectorale (cunoştinţe. Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare şi dezvoltare a competenţelor de comunicare cultă.1 în planurile de învăţămînt. Curriculum-ul se constituie din trei componente definitorii – Teleologia EL/ELA (idealul. capacităţi. • educaţia literar-artistică. Limba şi literatura română integrează două domenii educaţionale: • educaţia lingvistică. redactarea unor texte literare şi interpretative. scopul. tehnologii de predare-învăţare-evaluare). obiectivele operaţionale).

educaţiei pentru viaţa de familie. poporul. universul. poporul şi naţiunea. 5 . morale. reprezentînd fenomene semnificative ale actelor comunicării curente şi specifice (practica funcţională a limbii). educaţiei pentru pace şi toleranţă. religioase. Componenta literară a conţinuturilor EL/ELA se constituie din: a) texte literar-artistice şi folclorice. etic şi estetic etc. Libertatea. c) texte ştiinţifice: de teorie şi istorie literară. gramatical. B. b) texte literare interpretative consacrate: studii şi eseuri de analiză şi comentarii (hermeneutice) literare. educaţiei pentru democraţie. Dreptatea.. educaţiei pentru mediu/ecologic. realizîndu-se astfel premise pentru integralizarea demersurilor Curriculum-ului de dirigenţie şi a Curriculum-ului de limba şi literatura română. viaţa şi moartea. Valori contextuale (valorile imanente şi valorile in actu) ale operelor literare. Clasele VIII-IX: limba maternă. patria. Universul tematic al conţinuturilor ELA: Clasele V-VII: limba maternă. naţiunea. Textele literare şi nonliterare selectate de autorii de manuale şi de către profesori vor reflecta şi exigenţele noilor educaţii. teoretice). Valori fundamentale ale humanitasului: Adevărul. omul în raport cu natura. prietenia. creaţia. b) materii ale comunicării. reprezentînd situaţii de învăţare a actelor comunicative (practica didactic-funcţională a limbii). educaţiei pentru comunicare şi mass-media. Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu şi lectură în clasele V-IX oferă deschideri în special spre realizarea educaţiei pentru valori. prietenia şi dragostea. Structura axiologică a conţinuturilor ELA: A. reprezentînd sistemele limbii române literare: fonologic. socială): a) materii lingvistice. c) materii didactice. Binele. Frumosul. lexical.Conţinuturile educaţiei lingvistice şi literare Componenta comunicativă a conţinuturilor EL/ELA se constituie din materii pentru învăţarea c o m u n i c ă r i i c u r e n t e (uzuale) şi s p e c i f i c e (ştiinţifică. C. d) texte/materii didactice despre învăţarea/realizarea activităţilor de lectură. natura. copilăria şi adolescenţa. cosmosul. ca valori pedagogice importante ale secolului XXI. estetică etc. patria. educaţiei pentru dezvoltare. educaţiei personale şi sociale. sacru şi profan. educaţiei globale. educaţiei pentru cetăţenie. educaţiei pentru toţi şi pentru fiecare. Valori specifice creaţiei artistice (estetice. stilistic (practica raţională a limbii). morala comună şi cea creştină etc. artistică.

şcolar. h) asigurării zonei proxime de dezvoltare a competenţelor de comunicare. specific (rural/urban. coerenţă. valoare stabilă.Clasele X-XII: valorile fundamentale ale creaţiei scriitorilor români. Contextele comunicării orale: a) organizarea logico-semantică a mesajului. c) textul monologat şi dialogat. eseuri) elaborate de elevi. b) organizarea formală a mesajului. Principii de selectare/structurare a conţinuturilor educaţiei lingvistice: a) adecvării la teleologia şi tehnologia EL. spirituală. naţional/mixt. k) contextualizării interculturale a conţinuturilor educaţiei lingvistice. c) plinătăţii actelor comunicării curente şi specifice: valorificarea suficientă a limbajelor comun. tipologia motivelor literare universale. b) plinătăţii sistemelor elementelor de construcţie a comunicării (a sistemelor limbii naţionale). valorile perene ale literaturii naţionale. f) adecvării la specificul zonelor de comunicare intensivă a elevilor: utilitară. i) instrumentării riguroase a activităţii de comunicare a elevilor. informativ. cognitivă. Conţinuturile EL/ELA vor fi structurate pe principii comune (accesibilitate. j) coerenţei cu conţinuturile educaţiei lingvistice în cadrul studiului limbilor moderne. e) accesibilităţii sau adecvării structurii conţinuturilor la structura actelor cognitive şi de comunicare a elevilor. d) valorificării mediilor sociolingvistice ale elevilor: general (al comunităţii). g) corespondenţei cu tipurile de comunicare a elevilor. 6 . culturală. didactic-educaţională. amorf/cultivat. c) scrierea despre textul literar: texte interpretative (analize şi comentarii literare. echilibru structural etc. Principii de selectare/structurare a conţinuturilor EL/ELA. Contextele comunicării scrise: a) scrierea funcţională: tipuri de lucrări cu scop practic. poetic. d) creaţia artistică: încercări literare ale elevilor. b) scrierea reflexivă: tipuri de lucrări inspirate din experienţa personală a elevilor. La fiecare vîrstă şcolară va fi preluată şi dezvoltată tematica vîrstei anterioare.) şi specifice educaţiei lingvistice şi educaţiei literare. cultural-artistic). ştiinţific. interumană. anticiparea dezvoltării. monocultural/policultural) şi particular (familial.

f) diversităţii poetice (tematice. c) corelării cu specificul materiilor de predare-învăţare (ştiinţifice. artistico-plastice etc. i) plinătăţii şi coerenţei sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma. structura. d) angajării obiectivelor. e) particularizării în funcţie de psihologia vîrstei şi individualitatea elevilor. g) corelării cu tipurile comunicării (utilitară. artistice.).). cognitivă. valorilor specifice creaţiei artistice (estetice. morale. 7 . h) gradualităţii demersurilor didactic-educaţional şi comunicativ-literar/lectoral. Binele. teoretice). e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor şi asigurării zonei proxime de dezvoltare literară. i) caracterului personalist-interactiv al demersului tehnologic. k) accesibilităţii sau adecvării structurii conţinuturilor la structura actelor de receptare poetică a elevilor. conţinuturilor şi tipului evaluării. Frumosul. j) convergenţei/coerenţei cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor. b) adecvării la obiectivele şi standardele EL/ELA.Principii de selectare/structurare a conţinuturilor educaţiei literare: a) adecvării la teleologia şi tehnologia ELA. h) plinătăţii axiologice: coerenţei valorilor fundamentale (Adevărul. Dreptatea. tehnologice). Libertatea). f) adecvării la mediile sociolingvistic şi cultural-estetic ale unităţii de învăţămînt şi ale elevilor. l) concentrismului şi istorismului. literar-artistică) şi cu tipurile de limbaj (comun. de gen. figurile de stil. c) convergenţei/coerenţei în promovarea valorilor fundamentale ale humanitasului. ştiinţific). m) coerenţei cu conţinuturile educaţiei lingvistice şi artistic-estetice (educaţiei muzicale. valorilor naţionale şi în formarea axiologică a elevilor. versificaţia. poetic. b) valorii artistice certificate: valoarea naţională/universală a operei/creaţiei scriitorului. religioase. d) valorificării de către operă a surselor folclorice şi mitologice naţionale (aplicare selectivă). g) instrumentării riguroase a activităţii de lectură a elevilor. n) coerenţei şi continuităţii în raport cu structura sistemului naţional de învăţămînt. Selectarea/combinarea tehnologiilor educaţionale pentru fiecare formă/acţiune educativă se va face în baza principiilor: a) corelării experienţiale – cu valorile comunicative/literare/lectorale achiziţionate de elevi anterior. coerenţei valorilor contextuale. stilistice etc.

• situaţia de comunicare. Instrumentarul didactic-metodologic de realizare a EL/ELA se constituie din trei piese curriculare de bază: prezentul curriculum. f) diferenţierea sistemelor de activitate a elevilor în funcţie de: • textul abordat/elaborat. operele şi fenomenele literare). Componentele standard ale curriculum-ului – obiectivele şi epistemologia (baza conceptuală sau principiile EL/ELA) – fiind de natură subiectivobiectivă. Selectarea şi combinarea acestora va lua în consideraţie obiectivul şi tipul evaluării. Curriculum-ul LLM este documentul normativ principal al tuturor acţiunilor educative. Principiile preconizează: a) centrarea educaţiei lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului. Se vor aplica tehnologii şi instrumente moderne şi tradiţionale de evaluare. cu principiile conceptului educaţional modern – învăţămîntul formativ – Curriculum-ul LLM solicită profesorului de română o nouă atitudine faţă de elev. comunicării şi receptării. Utilizatorii principali ai curriculum-ului sunt profesorul şi autorii de manuale. în funcţie de condiţiile concrete ale procesului educaţional: 8 . exerciţiile sau/şi lucrările efectuate sau tezele elaborate de ei: acestea din urmă reprezintă materiile (conţinuturile) în baza cărora se face evaluarea. Se va acorda prioritate tehnologiilor de evaluare specifice educaţiei lingvistice/educaţiei literar-artistice. Profesorul este în drept să facă opţiune pentru manual şi pentru demersul tehnologic. c) educaţia prin valori şi pentru valori. pe de alta. Profesorul. Principiile educaţiei lingvistice şi literare reprezintă baza conceptuală şi acţională a EL/ELA. pe formarea competenţelor comunicative. • vîrsta elevilor. tratîndu-l ca subiect al propriei formări comunicativ-lingvistice şi literar-artistice. • obiectivul urmărit. dar prin aceasta nu diminuează libertatea profesională a cadrului didactic. vîrsta elevilor şi specificul materiilor predate-învăţate. şi faţă de materiile predate (sistemele şi fenomenele limbii. b) întemeierea educaţiei literare pe legile şi fenomenele receptării şi pe interpretarea textelor literare. ci şi ca valori care sînt produse prin activitatea de învăţare. pe formarea competenţelor literare/lectorale. comunicativă şi literară a elevilor (valoarea in actu). ci o stimulează. interpretîndu-le nu numai ca valori imanente. reprezintă finalităţile EL/ELA şi reperele conceptuale pentru proiectarea şi desfăşurarea independentă a tuturor acţiunilor demersului educaţional. capacităţile şi atitudinile comunicative/literare/lectorale ale elevilor.Se va avea în vedere faptul că obiectul evaluării şcolare îl formează cunoştinţele. În conformitate cu principiile literaturii/artei. manualul şi ghidul metodologic. nu răspunsurile. e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale. d) prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate. pe de o parte.

punctuaţie şi stilistică. de adaptare a procesului educaţional la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor. De asemenea. subiectele de comunicare. selectarea/combinarea tehnologiilor EL/ELA. precum şi materii pentru evaluări şcolare iniţiale. ortoepie şi ortografie. Formarea competenţelor de comunicare prin valorificarea/realizarea practicii raţionale şi funcţionale a limbii. pentru desfăşurarea unor sisteme plenare de activitate lingvistică/comunicativă şi literară/lectorală. profesorii şi autorii de manuale pot găsi modalităţile optime de realizare a obiectivelor educaţiei lingvistice şi literar-artistice propuse. curentă şi finală. elaborarea în această bază a proiectelor didactice ale lecţiilor. 9 . ci şi a integrării modulelor de conţinuturi şi a proiectării parcursului didactic-educaţional. 2. literare/lectorale) în manieră originală. • desfăşurarea procesului educaţional în baza principiilor EL/ELA şi aplicînd combinaţiile/sistemele optime stabilite individual de tehnologii specifice EL/ELA. curente şi sumative.precizarea/adaptarea conţinuturilor EL/ELA la obiectivele de referinţă. teme şi întrebări) se vor referi la un singur domeniu de referinţă. exerciţiile şi materialele ilustrative în baza principiilor EL/ELA şi a timpului didactic (nr. În acest fel. Unităţile mici de conţinut (exerciţii. ore/disciplină) stabilite. teme etc. semiotica şi hermeneutica literară. ale altor forme de activitate didactic-educaţională. Autorii de manuale vor aborda conţinuturile educaţionale (materiile lingvistice/de comunicare. avînd grijă să selecteze şi să structureze materiile lingvistice/comunicative. temele gramaticale. lăsînd o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat. paragrafe. • evaluarea şcolară la fazele iniţială. textele literare/nonliterare (de bază şi auxiliare). analiză de text. Fiecare manual va oferi materii suficiente (sau chiar mai multe) pentru realizarea unor obiective generale şi a tuturor obiectivelor de referinţă. vocabular şi gramatică funcţională. care vor fi concepute ca entităţi didactic-educaţionale ce integrează următoarele domenii de referinţă: texte de bază şi auxiliare.). • • • OBIECTIVELE GENERALE ALE EDUCATIEI LINGVISTICE ŞI LITERARE ÎN CLASELE SECUNDARE Obiectivele generale ale EL/ELA se organizează în patru obiective-cadru: 1. probleme de comunicare orală şi scrisă. părţi. Curriculum-ul LLM oferă profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii la catedră. capitole. Această cerinţă va fi respectată şi la organizarea materiilor în unităţi de conţinut (module. Formarea competenţelor literare/lectorale şi a culturii artistic-estetice generale.

4. să cunoască şi să interiorizeze un număr reprezentativ de opere literare româneşti. 1.1. intelectuale şi etic-estetice. în mod original. să stăpînească modalităţile principale de înţelegere şi interpretare a textelor literare şi nonliterare reprezentative literaturii. 3. este indicat ca elevul: 1. să înţeleagă semnificaţia limbii şi a literaturii române în conturarea identităţii personale şi naţionale şi în integrarea acesteia în contextul culturii universale. caracteristice studiului şi producerii actelor comunicative: înţelegerea după auz. 2. judecăţi şi opinii.3.4. 3.3.3. va discerne diferite situaţii de interacţiune. Însuşirea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală prescrie elevului: 3. a unui univers afectiv şi atitudinal bogat şi coerent.1. Formarea competenţelor de comunicare prin valorificarea/realizarea practicii raţionale şi funcţionale a limbii preconizează dezvoltarea în fuziune a celor patru deprinderi integratoare. clară şi armonioasă. oral şi scris. ca premisă a propriei dezvoltări afective. 3. 4. Formarea reprezentărilor culturale generale. 3. în mod propriu. culturii şi comunicării moderne.2. 1. să înţeleagă structura şi funcţionarea limbii. a unui univers afectiv şi atitudinal bogat şi coerent. metode şi tehnici riguroase de studiu şi activitate independentă. să-şi activeze şi să-şi dezvolte. Formarea competenţelor literare/lectorale şi a culturii artistic-estetice generale stabileşte ca elevul: 2. organizarea şi utilizarea informaţiei. Elevul va urma: 3. lectura şi interpretarea unei diversităţi reprezentative de opere literare. să-şi structureze un sistem axiologic coerent. să realizeze acte de comunicare orală şi scrisă. să producă variate texte literare interpretative şi reflexive. adaptabilă dinamic cognitiv. în conformitate cu regulile (principiile) receptării literar-artistice.1. 2.3. operaţiile gîndirii creative ştiinţifice şi artistice.2. adaptîndu-şi comportamentul la ele. să interiorizeze valorile culturale. Dobîndind capacităţi performante de receptare şi exprimare a mesajelor. vehiculate prin limbă şi literatură. naţionale şi universale.1. fundament al formării unei personalităţi libere. 3. să redea. lectura şi scrierea. Formarea reprezentărilor culturale generale. 1.3. Însuşirea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală. elevul va ajunge la cunoaşterea normelor şi metodelor de structurare a formelor de comunicare. 3. 2. adaptîndu-se dinamic şi eficient la strategiile şi regulile interacţiunii sociale.2. orală şi scrisă. să-şi însuşească strategii.2. să realizeze corect. să-şi structureze o conduită autonomă în selectarea. într-o formă accesibilă. În acest sens. vorbirea. propriile idei. 10 . ca sistem unitar în permanentă devenire şi ca ansamblu al elementelor de construcţie a comunicării. social şi cultural.

radio. Să înţeleagă sensul global al me. Să identifice tipul de mesaj re. interpretării. a secvenţelor mesajului în ordinea în care acestea au fost rostite.OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE (structurare pe deprinderile integratoare) CLASA a V-a Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Elevul va fi capabil: I. scrisă sau orală. – de ascultare şi înţelegere a unor enunţuri reţinînd esenţialul. – de stabilire a genului şi speciei operei literare audiate. ilustraţii din carte. – de delimitare a secvenţelor componente ale unui mesaj.nolog într-un context interacţional. – de identificare a tipului de mesaj comunicat oral: direct/indirect (telefon. evaluării proceselor şi operelor literare. Să deosebească structurile mono. comunicat oral. să delimiteze unităţile de voca. 1. – de identificare a textelor/secvenţelor literare/nonliterare. radio.1. TV. Exersări de determinare a tipului de monolog. 1.Exerciţii: ceptat.Compuneri orale monologate. TV. imprimări audio). dialogate. dramatice. – de reproducere. orale. în proză/versuri. logate de cele dialogate ale unui text Exerciţii de sesizare a unei situaţii de mooral. Sonorizarea unor imagini. comunicate oral în spectacole direct/indirect (telefon. Înţelegerea după auz şi vorbirea 1.3.2. 11 . – de identificare a fenomenelor receptării.Exerciţii: sajului uzual/artistic. – de identificare şi de formulare a semnificaţiei globale a mesajului. bular cunoscute de cele necunoscute. imprimări audio).

1. Să stabilească legături între in. – de discriminare a ideilor principale de cele secundare. a colegilor. – de organizare cronologică a ideilor.dintr-un text ascultat şi de conectare a acesnoscute. prin audierea unei lecturi model. – de identificare. – de denotare a elementelor de mesaj.5. teoretice.4.6.1. – de stabilire a structurii ideilor într-un text literar audiat. Să recepteze adecvat fenomene Exerciţii: şi/sau opere literare comunicate oral – de stabilire a sensului unui cuvînt necu(pe scenă. – de realizare orală (relatare) – individual sau în grup – a unui plan simplu. sintaxei poetice. tipurilor şi formelor de activitate literară realizată: a sa. discursurile audiate. 12 . – de stabilire a ideilor aferente unei teme. morale. a tipurilor de imagini într-o operă literară. – de stabilire a sistemului de imagini întrun text literar audiat. a profesorului. Să-şi organizeze ideile într-un Exerciţii: plan simplu. elementelor versificaţiei.Exerciţii de selectare a informaţiilor noi formaţiile receptate şi cele deja cu. miting etc. – de depistare a atitudinilor în textele receptate. – de identificare a figurilor de stil. a tipurilor de lectură. a esenţialului de elemente de detaliu.). religioase). – de stabilire a cronotopului literar. 1. – de sesizare la auz a elementelor de structură/a structurii textului. – de comparare şi de ierarhizare a ideilor subordonate unei teme. – de identificare a tipurilor de valori promovate de operă (estetice. noscut prin apel la context. pe baza întrebărilor Cine? Unde? Cînd? Cum?. tora la achiziţiile anterioare. la radio. – de identificare a stadiilor.

Activităţi: – construirea/structurarea unui text oral simplu (compuneri orale). – de construire a propoziţiilor simple/dezvoltate. cuprins şi încheiere. – relatarea/povestirea unor întîmplări fictive sau reale. pe teme uzuale şi literare (despre fenomene/opere literare). explicaţii.8. Să construiască propoziţii şi fraze Exerciţii: corecte din punct de vedere gramati. – de utilizare. – de selectare şi de utilizare a mărcilor şi a conectorilor în texte orale. – opinii personale şi justificarea acestora. cal. 1.– de folosire corectă. a discursului propriu. – informaţii. Să emită mesaje orale coerente Exerciţii: simple. 1. a planului de idei (al discursului propriu/al textului). – exprimarea acordului şi a dezacordului. – afirmaţia/negaţia. pe baza indiciilor semantici/formali ai textului. propriu şi/sau al colegilor. – descrierea unor obiecte/fenomene. – de structurare a textului oral în introducere. – prezentarea şi comentarea succintă a unor texte literare şi nonliterare. inclusiv despre fenomene şi opere literare.7. în dialoguri şi monologuri.– de structurare a vorbirii: a unui răspuns scurt. – de exprimare orală coerentă. instrucţiuni şi solicitări simple. – întrebări/răspunsuri. 13 . – de reproducere orală a secvenţelor unui mesaj ascultat sau citit. – de apreciere a discursului realizat. într-un context dat. – de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi a subordonării. a categoriilor gramaticale ale părţilor de vorbire flexibile. în context. a părţilor de propoziţie. – de elaborare a unor discursuri orale scurte pe baza unui plan de idei.

cunoscuţi/necunoscuţi.Exerciţii: nolog alcătuit din enunţuri simple. clarităţii şi preciziei termenilor utilizaţi. – antrenarea de adaptare a comportamentului nonverbal (gest.Activităţi: teneri şi la situaţia de comunicare. postură) la partener şi la situaţie. un mo. – comunicarea orală – în clasă sau în afara stabilind un canal de comunicare cu ei – cu o mare diversitate de parteneri: diverse categorii de persoane.9.Exerciţii de inserţie în discursul propriu a leze argumente în raport cu o proble. cu statute şi roluri sociale diferite.1. de opinie. în textul oral. argumentative. Să exprime atitudini. – de construire a unor monologuri informative. a limbii literare.12.11. să formu. interpretative. – de selectare şi de utilizare adecvată a conectorilor textuali.atitudinilor personale despre diverse fenomă discutată. de cuprins şi de încheiere pentru un presupus monolog.10. 1. într-un grup. – de utilizare corectă. 14 . descriptive. Să se exprime clar şi concis în Exerciţii: procesul comunicării (cu referire la – de pronunţare şi înţelegere a cuvintelor orice subiect studiat sau orice situaţie noi din textele literare/nonliterare. Să susţină. narative. – comunicarea în contexte formale şi informale. 1. mimică. mene/valori comune şi literar-artistice. persuasive. în grup mic/în colectiv. – de povestire a textelor literare/nonliterare. din familiară). Să-şi adapteze vorbirea la par. – de asigurare a proprietăţii. discursul profesorului. familiare sau nu elevului. copii/adulţi. Antrenamente de alcătuire a unor secvenţe orale de introducere. 1.

– intuitive.). valorile expresive ale – de receptare adecvată a formei şi formelor gramaticale/categoriilor morfostructurii textelor literare: imagini/sislogice învăţate. caietul de notiţe.Exerciţii: ţiile necesare pentru înţelegerea textului. 15 . axiologică.. teme de imagini. programe de teatru etc. morală. – de lectură.Exerciţii: mează a fi studiată.II. titlu. gîndirii artistice şi creativităţii. Să lanseze opinii despre opera ce ur. versificaţie. rapidă a textelor literare/nonliterare.2.1. memorizare şi recitare corectă. – de decodare a imaginilor artistice într-un text literar.2. imaginilor etc. caracteristici de gen.3. B. – de stabilire a raportului între expresivitatea lecturii şi mesajul receptat al textelor literare/nonliterare. de stabilire a legăturii între tipul de copertă (imagine/titlu) şi oferta de lectură (texte beletristice. fluentă. – de căutare şi de selectare a informaţiei dorite cu ajutorul tablei de materii. temporală. – de decodificare a sensului titlului.). Lectura propriu-zisă 2. 2. Să citească expresiv texte literare/no. – de stimulare a imaginaţiei. tea. ilustraţii etc. iluminarea etc. 2. 2. – de imaginare a contextului denotat/sugerat în operă pe coordonatele spaţială.Exerciţii: nliterare. dicţionare. pixul etc. expresivă. Să realizeze activităţi de pregătire a Pregătirea instrumentelor de lectură (carlecturii.) şi a locului de lectură (masa. – de lectură pe roluri. enciclopedii. Lectura A. Să identifice în carte/pagină informa. – de marcare a elementelor expresive ale unor fragmente de texte literare/ nonliterare.1. sintaxă poetică. Să recepteze adecvat elementele Exerciţii: limbajului poetic. pornind de la autor. Stadiul (faza) prelecturii 2.

– de receptare corectă. Să recepteze adecvat elementele me. adecvată a personajelor/eroului liric. autorului. Cînd. 2.Exerciţii: turile curriculare. sentimente descrise/redate/sugerate. consultînd manualul.5. descrierilor. parametrii: Cine (personajele). 2. stilul autorului). comentarea.Unde (plasarea acţiunii în timp şi în spaţiu). reviste etc. Să sesizeze relaţiile dintre text şi Exerciţii de sesizare a legăturii dintre imaginile aferente acestuia. – a atitudinilor redate/exprimate/sugerate. enciclopedii. Cum (modul de desfăşurare a acţiunii.gurilor de stil învăţate.3. – de comparare a limbajului figurativ dintr-un text literar şi unul nonliterar. – a ideilor sugerate.Exerciţii de identificare: sajului artistic. C.6. comicului. dialogului. detaliilor.Discutarea textelor citite în funcţie de le literare ale unui text studiat. naraţiunii.4. 2. Să stabilească relaţii între fenomene. rul de teorie literară prevăzut de conţinu. interpretarea fenomenelor şi operelor literare 2. Să perceapă global mesajul textului Citirea şi memorarea unor texte scurte.1. vinte noi într-un text citit. ziare. citit. aplicînd instrumenta. 2. integrîndu-le în propriul sistem – de identificare a unor expresii şi culexical. Analiza elementelor semnificative ale textului literar/nonliterar.2. – de stabilire a funcţiei elementelor formei poetice în operă. monologului. Postlectura: analiza. – de identificare a elementelor formei poetice. 2. Comentariul unor elemente ale textului artistic. dicţionare. – a aspectului emoţional-afectiv al operelor literare: emoţii. ironiei. naratorului. Să identifice diverse elemente ale Exerciţii-rebus cuprinzînd definiţii ale filimbajului poetic. imagine şi text. – de folosire a dicţionarelor şi a glosarelor pentru căutarea şi explicarea cuvintelor noi. stări afective. Să identifice expresii şi cuvinte noi Exerciţii: în text. 16 .

de vedere privind ideile dintr-un text. enumeraţii. comparaţii. 17 . – stabilirea valorilor sugerate/promovate de operă. idei. Să stabilească legături între textul ci. Să deducă elemente ale mesajului Exerciţii de decodare a imaginilor artispoetic în textele citite: emoţii. Să aprecieze fenomene şi opere lite. Să aplice instrumentarul teoretico-li. povestirilor. 2. Să marcheze fenomenele literare stu. 2. cu referinţe (prin analogie sau opoziţie) la alte texte. 2. – de imaginare a unor detalii neindicate de autor în descrierea spaţiului-timpului artistic în basme şi povestiri. Să dezvolte creativ fenomene ale Exerciţii: operei literare. – de discriminare a denotaţiilor.10. Să deosebească componentele struc. Rezumarea ideilor principale dintr-un text şi legarea acestora de sensul general al textului.8. te. stări afective. – de stabilire a atitudinilor operelor şi a atitudinilor formate. 2.Exerciţii: lă a unui text literar citit independent.7.5. – de creare imaginativă a unor perspective pentru personajele basmelor. 2. Să deducă/formuleze ideea principa. Observarea şi discutarea începutului şi sfîrşitului basmelor. precum şi a modurilor de expunere. cuprins.Exerciţii de discriminare a elementelor unui text literar. operelor literare studiate/necunoscute. de decodare a semnificaţiilor operei. ce învăţate la: – comentarea şi interpretarea fenomenelor şi operelor literare. 2. diate în textele citite.Activităţi de susţinere a propriilor puncte tit şi lecturile anterioare. – de creare a unor imagini artistice: epitete. repetiţii.Exerciţii de utilizare a noţiunilor teoretiterar şi lectoral.4.a părţilor componente ale unui text: inză.9.6. personificări. 2. sentimen. Exerciţii de discriminare a valorii operelor de valorile achiziţionate în urma receptării/interpretării operei. încheiere.Exerciţii de apreciere a fenomenelor şi rare studiate/necunoscute.2. gînduri.tice. troducere.Exerciţii de identificare şi de delimitare turii artistice ale unui text literar în pro.3.

Răspunsuri desfăşurate etc.2. Faza preparatoare 3.3. terare discrete. Colectarea/selectarea informaţiei şi materialelor pentru elaborarea textului. 18 . Să pregătească materialele şi infor. elaborat. Ordonarea secvenţelor de informaţie conform planului elaborat.Activităţi de stabilire: maţia necesară elaborării unui anumit – a tipului şi caracteristicilor textului de tip de text. Să prelucreze informaţia şi materia.2. Identificarea şi structurarea materialului şi a informaţiilor în funcţie de tipul textului de elaborat. Intitularea punctelor planului. – de stabilire a ordinii de executare a acţiunilor de elaborare a unui text. 3. 3. – de stabilire a acţiunilor de elaborare a unui text.Clasificarea informaţiei şi a materialelor lele necesare elaborării textului. secundare. – a materialelor şi informaţiei necesare elaborării textului. subiectului. Exerciţii de structurare a discursului propriu în text (ce voi scrie. ordinea prezentării). – de stabilire a instrumentarului necesar elaborării unui text.1. Să elaboreze un plan simplu de idei Diferenţierea ideilor principale de ideile în vederea elaborării unui text. – a temei. Să planifice acţiunile de elaborare Activităţi: a unui text. 3. Exerciţii de documentare în vederea prezentării unui grupaj de informaţii.11.4. III. Scrierea A. Discuţii în grup.Exerciţi de marcare a unor fenomene litorală. Să-şi exprime verbal starea postlec. problemei de tratat. după criteriul importanţei.

– de formulare a enunţului interogativ.Exerciţii: nale (prevăzute de conţinuturile curricu.8. Scrierea propriu-zisă 3. – de formulare a unor opinii şi puncte de vedere personale. 3. 3. – dispunerea paragrafelor în textul redactat.). – evidenţierea prin mijloace paragrafemice (sublinieri. – de despărţire a cuvintelor în silabe. Să elaboreze scurte texte funcţio. corpuri diferite de literă). de mică întindere (1 pag. 3.9. 3.7. – de structurare a textului. Să dezvolte ideile planului într-un Exerciţii: text coerent. priu. Să aplice corect semnele ortografice Exerciţii: şi de punctuaţie învăţate în textul pro. 19 .10. lare). Să redacteze enunţuri corecte din Exerciţii de construire a unor propoziţii şi punct de vedere gramatical şi lexical. – aprecierea corectă a spaţiului dintre cuvinte. paranteze. 3. – de plasare corectă a semnelor de punctuaţie. fraze corecte. Să scrie lizibil şi să prezinte un text Exerciţii de stilizare şi redactare a textului îngrijit. declarativ şi imperativ. – de completare a formularelor oficiale. – de extindere şi de reducere a unor texte funcţionale (scrisoarea.– de ortografiere a grupurilor de litere.5. – aşezarea în pagină a textului. – de ortografiere a pronumelor personale. fişa de bibliotecă etc. – de ortografice a formelor flexionare ale părţilor de vorbire în textele redactate.B. produs: – scrierea caligrafică. Să exprime atitudini personale în Exerciţii: textul propriu.) – de corelare a textului redactat cu titlul de dezvoltare.6. a verbelor la modul indicativ însoţite de pronume personale neaccentuate. referitoare la valoarea estetică a unor texte. anunţul publicitar. – de scriere a cuvintelor derivate şi a celor compuse. – de combinare a informaţiilor conform propriului univers afectiv.

– transformarea unei secvenţe dialogate în povestire sau invers. 20 . – povestirea unei secvenţe video. tate. – ordonarea momentelor acţiunii într-un text literar narativ. Să aplice procedee de autoevalua.Exerciţii de autoevaluare şi evaluare a texre şi evaluare reciprocă a textelor redac.14.telor/secvenţelor de text produse. descrip. – dezvoltarea unei secvenţe (iniţiale sau finale). 3. 4. – de organizare şi dezvoltare a ideilor propuse. – trecerea unui film/benzi desenate în text. Să rezume în scris un text literar/ Exerciţii de rezumare a unui text literar/ nonliterar. – interpretarea ideilor şi a sentimentelor comunicate de un text literar. ştiinţific-literar: – identificarea secvenţelor semnificative într-un text literar.12. – de interpretare a faptelor comunicate. Faza postscriptum: perfecţionarea textului 3. C.11. Să producă texte narative. – de selectare a ideilor pentru un text propriu.Exerciţii de redactare a textelor. – caracterizarea sumară a personajelor literare.13. Să redea în scris conţinutul unui Exerciţii: text citit.3. tive – cu elemente de dialog – pe o temă dată.

Legende populare: Descălecatul. Dimitrie Bolintineanu.1. Stînca Corbului etc. Basme culte: Ioan Slavici. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Povestea Vrancei. Neghiniţă etc. lectura integrală urmînd a constitui obiectul lecturii personale a elevilor.! Se vor selecta 10-12 texte literare de bază. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. de diverse genuri şi specii. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente mai semnificative. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Basme din literatura universală: Ch.. Barbu Ştefănescu Delavrancea. autorul. Piele de măgar. Zîna Zorilor. Postlectura. Snoave: Anton Pann.1. precum şi criteriilor valoric-estetic. 1001 de nopţi (Sindbad marinarul). 1. O. O samă de cuvinte. o pagină.CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE Conţinuturile educaţionale sînt grupate în domeniile: I. din literatura clasică şi modernă. 2. Alecu Russo. inclusiv contemporane). Stadiile lecturii: Prelectura. Lectura 1. Lectura propriu-zisă. II. Texte literare.Perrault. Legende culte: Ion Neculce. Prinţul fericit etc. populare şi culte. destinate studiului aprofundat. 21 . care vor putea alege şi alte titluri. formativ. stilistic. în proză şi în versuri. N. Legende din literatura universală: Alexandru Mitru.B.Wilde. selectate/structurate conform principiilor stabilite (Vezi: Preliminarii). Basme populare: Greuceanu. Textul 2. Lista de mai jos este orientativă pentru autorii de manuale şi profesori. 1. Legende istorice. Legenda lui Traian şi a Dochiei. Legenda rîndunicăi. Soarele şi Luna etc. de regulă.2. Legendele Olimpului (fragmente). Povestea vorbii. care însă să răspundă principiilor indicate în Preliminarii.Cartea – obiect cultural: titlul. Vasile Alecsandri. De asemenea. Limbă şi comunicare. De-ale lui Păcală sau altele. Literatură (lectura şi textele literare). Prîslea cel voinic şi merele de aur (colecţia Petre Ispirescu) etc. opţiunile trebuie să vizeze texte în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 2 şi 3.

Lecţie. copil. Primăvara. Toamna. Magda Isanos. Spiridon Vangheli. Tatăl lui Simon. Olga Vrabie. Din curtea cu jucării. Alexandru Donici. ghicitori Fabule: Grigore Alexandrescu. Toamna. Ion Iachim. Lupul moralist. Boul şi viţelul. Părinţii. Lucian Blaga. scrisoarea. Barbu Ştefănescu Delavrancea. Cavalerul. H. Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. George Coşbuc.. 22 . Octavian Goga. Ion Pillat. Nichita Stănescu. Fă-te. I. ştirea. Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras.Melville. Poezii ceremoniale. Mihail Sadoveanu.. Biriuk etc. Barbu Ştefănescu Delavrancea. Mama. Cercul. Dumbrava minunată. Sorcova. Povestiri şi nuvele din literatura română: Ion Creangă. În vie. Bunica. Ghicitori. Cele două feţe ale unei ţestoase etc. Capra etc. Povestea codrului. suflete. Ion Hadîrcă.! Textele nonliterare pot fi integrate în lecţii ca elemente auxiliare. reclama etc. Amintirile Piţigoiului Zbanţ etc.Turgheniev. Aurel Scobioală. Copilărie. Texte din folclorul copiilor: Numărători. Emil Gîrleanu. Schiţe din literatura universală: M. Rochia coţofenei etc. Grigore Vieru. Cîntec. Cîntec de leagăn pentru mama. Mhai Eminescu. Colinde. Focuri de primăvară. Un pedagog de şcoală nouă. Povestea furnicii. Vizită. Cuvîntul mamă. de Maupassant. Plopul. O furnică. Liviu Deleanu. George Topîrceanu. Şcoala vacanţei. Cizmele cocostîrcului. Cimilituri. Brăţara de aur. Guguţă. Povestiri şi nuvele din literatura universală: G. distractive: „cuvinte încrucişate”. zicători. Cărăbuşul de aramă. Emil Gîrleanu. Texte nonliterare: utilitare: articolul de dicţionar. Tudor Arghezi. Pastel.B. Cheile de la poveste etc. 2. Ce te legeni. Ion Druţă. Doi cîini etc. Domniţa. Tudor Arghezi.Proverbe. Puiul mamei. anunţul. Bunicul.Twain. Sfîrşit de toamnă. Acceleratul. jocuri distractive etc. Amintiri din copilărie (fragment). Poezii: Vasile Alecsandri. Gîndăcelul. Copilul. Dragostea leului. cu funcţie ilustrativă. Puiul. Domnul Trandafir. Aureliu Busuioc. Domnul Vucea. Schiţe din literatura română: Ion Luca Caragiale. La mijloc de codru. Toiagul bunelului.S. Sărăcuţul. Căprioara. Cîinele şi căţelul.2. Vasile Romanciuc.. Pluguşorul. N. Arcadie Suceveanu. Privighetoarea.

4. Textul literar. Semnificaţia textului oral. Structurarea textului oral a) Organizarea logico-semantică a mesajului. mediul familial/mediul social/naţionalitatea. Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale/nonverbale (gesturi. Versificaţia. Enumeraţia.1. de prezentare. de identificare. a pune o întrebare. Dialogul (R). ştiri.5.4. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. forma/calitatea/utilitatea unor obiecte. Strofa şi versul (R). a răspunde afirmativ/negativ la o întrebare. Personificarea.) 4. de permisiune şi de solicitare. scrisori. a saluta. 3. Personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic şi portretul moral. familiar etc. conversaţii cotidiene etc. Repetiţia. 4.1. Limbă şi comunicare 4. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. mimică etc. Situaţia de comunicare dialogată/monologată. Figurile de stil. Structura textului epic. Rezumatul oral. – a iniţia/a încheia un schimb verbal.).3. b) Organizarea formală a mesajului. Valorile comunicate/sugerate de operele literare. Epitetul. Se pot folosi texte care să exemplifice diverse situaţii de comunicare (anunţuri.1. 3. Formele de salut. Elementele esenţiale/detaliile semnificative. Teoria literară 3. Organizarea monologului informativ. – a localiza/a situa/a stabili: un loc în raport cu altul. a se adresa cuiva. – a cere/a da o informaţie despre: identitatea/starea/ocupaţia/calitatea socială a unei persoane. Literatura – realitate creată de om. Comunicarea orală: Înţelegerea după auz şi vorbirea. un orar/un itinerar/desfăşurarea unei acţiuni. c) Textul dialogat şi monologat. ideea secundară. 3. Expresivitatea în registrele limbii (standard.1. Semnele verbale/nonverbale de iniţiere a unui dialog. Constituenţii textului oral.2. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte. Selectarea cuvintelor. 3. reclame. Comparaţia. autorul şi naratorul).2.3. Structura textului literar. Organizarea dialogului simplu. Ideea principală. Acte de vorbire: – a identifica o persoană/un grup de persoane/de obiecte. Descrierea. 23 . Organizarea propoziţiei şi a frazei.1.). un loc într-o regiune sau o zonă geografică. Adaptarea limbajului la scopul comunicării.

2. Portretul. încheierea). Stabilirea/structurarea unităţilor de conţinut este necesar însă să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. d) Scrierea despre textul literar/nonliterar (textele literare interpretative). Scrierea caligrafică. Scrisoarea familială. Povestirea. Lucrarea semestrială. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice. Documentarea în vederea realizării unei lucrări. de punctuaţie şi de ortoepie. Formule de salut. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare.! În toate clasele secundare. Notiţele. structurare.1. Extemporalul. Relatarea unor fapte şi întîmplări personale.– a descrie/ a comenta un parcurs. Itinerarul. de construcţie). Temele. de grupare. Scrierea propriu-zisă (procesul scrierii) a) Organizarea textului scris. b) Scrierea şi prezentarea textului. N. Scopul redactării. c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. în variantele ei orală şi scrisă. informativ). – a exprima/a-şi exprima acordul/dezacordul. de motivare. Astfel.2. cunoştinţele gramaticale (elementele sistemului abstract al limbii) vor fi abordate funcţional şi aplicativ. Se recomandă de aceea exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. paranteze etc. combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut propuse în acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Rezumatul. Personajul. modalitatea de selectare.). în situaţiile care impun o asemenea abordare.2. Părţile componente ale unei compuneri (introducerea. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. – a descrie un obiect/o persoană. 4. de completare. Aşezarea corectă în pagina de caiet. b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). – a compara două sau mai multe obiecte/persoane/idei. opinia/opiniile referitoare la ceva/cineva. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. gusturile/punctele de vedere în legătură cu un fapt/o persoană. de descriere. realizîndu-se astfel concepţia modernă de predare-învăţare în şcoală a limbii materne ca limbă în funcţiune. cuprinsul. Se vor evidenţia aspecte ţinînd de ortografie. unei acţiuni/înlănţuire de acţiuni). şi nu limba ca sistem abstract. de exemplificare. – a prezenta o acţiune/o înlănţuire de acţiuni. exigenţă necesară a fi respectată mai ales în cazul elementelor de lexic. Elementele auxiliare în scriere (sublinieri. Contexte de realizare a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic. normată şi literară.B. Scrisoarea de felicitare. 24 . Orarul. Rezumatul.2. Descrierea (unui obiect/ ansamblu de obiecte. Scrierea 4. 4. Povestirea.

Prefixele. Cazurile substantivului Nominativul. Sufixele. Articolul hotărît. perfectul simplu. Circulaţia cuvintelor în spaţiu. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Elemente de construcţie a comunicării Lexicul Vocabularul limbii române. de asemenea practic. viitorul 1 (formele literare şi populare. Antonimele (R). consoanele. Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Formă şi conţinut. Cuvînt de bază. imperfectul. Morfosintaxa Verbul (R) Timp. Genitivul. Relaţii dintre cuvinte. Cîmpuri lexicale. 25 .Valoarea stilistică a faptelor de limbă va fi examinată. Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare). Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele (R). Utilizarea corectă a cuvîntului. Acuzativul. Rădăcina. Grupurile de sunete (diftongul. semivocalele (R). Dativul. persoană. Vocalele. Funcţii sintactice (complement). Prepoziţia simplă şi compusă. precum şi în alte situaţii didactic-comunicative potrivite. Regionalismele lexicale. inclusiv formele inverse). 5. Articolul genitival (posesiv). Substantivul (R) Substantive comune şi substantive proprii. Cuvînt derivat. Ortografia privind despărţirea cuvintelor în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului). Cuvîntul – unitate de bază a vocabularului (R). Timpurile modului indicativ: prezentul. mai-mult-ca-perfectul. Circulaţia cuvintelor în timp. Sinonimele. Genul. Funcţia sintactică: predicat verbal. Silaba (R). Noţiuni de fonetică. număr. Acordul articolului genitival în gen şi număr cu substantivul determinat. triftongul) (R). variante lexicale. Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaşterea acestora în text). în legătură cu studiul textelor literare. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Prepoziţia – rolul ei în exprimarea acuzativului. Arhaismele lexicale. Funcţii sintactice (atribut substantival). perfectul compus (inclusiv formele inverse). Numărul (R). predicat nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). Funcţii sintactice: complement şi atribut. Articolul nehotărît.

Acordul adjectivului în gen. Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat. Părţile de vorbire prin care se exprimă (substantiv. Acordul predicatului cu subiectul. Adjectivul Adjective variabile şi invariabile. dînsa. Topica adjectivului. compuse) şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Atributul. Propoziţia principală. 26 . Atributul adjectival. Sintaxa frazei. Adverbul Adverbe de loc. de mod. Complementele circumstanţiale de loc. dînşii. numeral). Numeralul Numeralul cardinal. Elementele de relaţie în frază: conjuncţii (simple. complement. Rolul interjecţiei în comunicare. Fraza. Adjective formate cu prefixe şi sufixe. Adverbe provenite din adjective. Predicatul nominal: Numele predicativ simplu şi multiplu. Funcţia sintactică. Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Sintaxa propoziţiei Predicatul (R) Predicatul verbal (R) (exprimat numai prin verb la moduri personale). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţii sintactice: subiect. gen. pronume şi adjectiv). Formele: dînsul. număr. complement (în dativ şi acuzativ). Complementul. Propoziţia secundară. Tipuri de interjecţii. de timp. Fraza formată din propoziţii principale şi secundare. de timp. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. Interjecţia. Numeralul ordinal. număr şi caz.Vocativul. Subiectul (R). dînsele. Pronumele Pronumele personal: Persoană. atribut pronominal (în genitiv şi acuzativ). de mod. atribut. Funcţii sintactice: subiect. Atributul substantival. Funcţii sintactice: atribut adjectival şi nume predicativ. pronume.

radio.Activităţi practice de comunicare dialogată: vat formulele de iniţiere.Exerciţii: formaţia aferentă ideilor principale.2. elementelor versificaţiei. 1. – de structurare a ideilor principale într-un alcătuind un plan de idei.1. – de identificare a figurilor de stil. – de stabilire a genului şi speciei operei. – de ierarhizare a ideilor principale. Exerciţii de detectare a formulelor specifice sau la distanţă în realizarea unui dialog (din texte audiate). siunilor TV. – de stabilire a sistemului de imagini întrun text literar. 1. – de receptare corectă a cronotopului (timpului şi spaţiului artistic).4. – de identificare a tipurilor de imagini în opera literară. con. – de încadrare a cuvintelor noi în serii sinonimice. Înţelegerea după auz şi vorbirea 1. Să recepteze adecvat un text lite. vintelor necunoscute. – de sesizare a elementelor de structură/a structurii textului. 1. conferinţelor etc. emis pe diverse canale. Să integreze informaţia nouă în Exerciţii de selectare a informaţiilor noi sistemul propriu de cunoştinţe. 27 .CLASA A VI-A Obiectivele de referinţă Activităţi de învăţare Elevul va fi capabil: I. încheiere a unui dialog susţinut direct – joc de rol.5. sintaxei poetice.dintr-un text ascultat (în cadrul lecţiei.). – de receptare auditivă a cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice. emistruind noi sensuri. delimitînd cuvintele – de audiere a mesajului cu selectarea cunecunoscute. Să recepteze şi să utilizeze adec. Să înţeleagă sensul general al Exerciţii: mesajului audiat. 1. – de stabilire a sensului unui cuvînt necunoscut prin apel la context. Să extragă şi să ierarhizeze in. menţinere şi – dialog improvizat.Exerciţii: rar. text audiat.3. – de încadrare a cuvintelor necunoscute în context. Activităţi de lucru cu dicţionarul (explicativ/de sinonime/de antonime/ de omonime).

cu caracter informativ într-o situaţie contextuală dată. din discursul profesorului. în grupuri mai mari: – de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare. Exerciţii în perechi. a planului de idei (al discursului propriu/al textului). exerciţii de prezentare a diverselor tipuri de monolog. personal etc. 1. Să-şi adapteze vorbirea la starea psihică sau dispoziţia partenerilor în situaţii speciale sau neprevăzute din dialog/monolog. Exerciţii de structurare coerentă. Recitaluri. – de evaluare şi autoevaluare a dezbaterilor.) 1. – de formulare a ideilor principale şi secundare. explicativ. – orale (în grup) de ierarhizare a unor idei dispersate. Să structureze corect. coerent şi logic ideile comunicate. publicitar. Înscenări. – de structurare a vorbirii: a unui răspuns scurt. Jocuri de dicţie. 28 . aspectele importante ale discursului.8. (3 min.1. Dialoguri improvizate. a cuvintelor plurisilabice (cu 4-5 şi mai multe silabe).9.). Prezentări orale. în grupuri mici. marcînd prin accent şi intonaţie. logică a ideilor: – de organizare cronologică a ideilor (Cine? Cînd? Unde? Cum?). Exerciţii: – de susţinere a unui monolog simplu (cu indicarea timpului: 2 min. 7. – de pronunţare şi înţelegere a cuvintelor noi din textele literare/nonliterare. – de regularizare a informaţiei. Să susţină un monolog simplu. – de evaluare şi autoevaluare a susţinerii unui monolog simplu. a tonului şi a tempoului în vorbire. Monologuri improvizate. – de alcătuire în grup a unui plan simplu. 1. Exerciţii de detectare a secvenţelor de monolog (din texte audiate).6. Dezbateri pe anumite teme. Să distingă şi să producă diverse tipuri de monolog oral (informativ. însoţite de autoevaluări.

Să prezinte oral secvenţe din Exerciţii: textele de proporţii. capitol. riu şi la situaţia concretă de lectură Activităţi de lectură în diferite contexte.de imagini. Microrecitaluri: opere indicate de profesor şi opere la alegere.structurii textelor literare: imagini/sisteme legerea înlănţuirii ideilor şi episoade. II. fluentă. B. Lectura A. demonstrînd înţe. Exerciţii: – de identificare a modurilor de aşezare în pagină a anumitor texte. rapidă a textelor literare/ nonliterare. caracteristici de gen lor. – de cercetare a informaţiei necesare (solicitate) în baza tablei de materii.10. şi specie literară. Exerciţii: – de lectură expresivă pe alineate.Exerciţii de adaptare a lecturii la auditoriu. în cadrul discuţiilor cu colegii. – de prezentare orală a informaţiei. Să citească expresiv texte literare Activităţi de receptare adecvată a formei şi de diverse genuri. dent. cu auditoriu diferit (lucrul în echipe cu schimbarea treptată şi reciprocă a lectorului şi auditoriului). Stadiul (faza) prelecturii 2. 1. – de construire a dialogurilor. Să utilizeze adecvat în comuni.Exerciţii: bări şi răspunsuri în legătură cu textul – de citire şi observare a textului.1. – de memorizare şi recitare corectă. 2. 2. paragraf.1. note de subsol.11.2. imagini. versificaţie. Să explice legătura dintre ele. Să citească şi să formuleze între.3. Să-şi adapteze lectura la audito.Exerciţii: carea orală enunţuri de diverse tipuri. Lectura propriu-zisă 2.– de discuţii asupra lecturii. citite indepen. – de utilizare a propoziţiilor enunţiative şi interogative. citit. expresivă. – de identificare a semnelor grafice utilizate într-o pagină de carte.4.Observarea şi identificarea coerenţei elementele componente ale cărţii şi ale mentelor componente ale paginii de carte: paginii de carte. 29 .

Să recunoască într-un text citit Exerciţii: elementele limbajului poetic: des. – de selectare a ideilor principale.7. comentarea. comicul. – de comparare a limbajului figurativ în diverse texte (literare/nonliterare).– de explorare a textelor literare. – de recunoaştere a mijloacelor artistice. personajele.Exerciţii: lul mijloacelor artistice studiate. – de discriminare a denotaţiilor. naratorul. narative. ironia etc. – de identificare într-un text a secvenţelor descriptive. Să recunoască şi să contureze ro. temporală. Să extragă din textul citit infor. Să perceapă (să înţeleagă) în de. – de stabilire a valorilor promovate de operă. – de stabilire a funcţiei acestora în operă. dialogul. dialogale. – de selectare a mijloacelor artistice (dintrun text liric/epic). narative. – de fişare.Exerciţii: maţiile aferente ideii/ideilor princi. 30 . percepînd global mesajul operei melor-cheie. modalitatea. dramaticul. axiologică. adecvată a fenomenelor literare: timpul/spaţiul. detaliile. descrierile. monologul. interpretarea fenomenelor şi operelor literare 2.5.8. 2. – de receptare corectă. – de identificare a elementelor operelor poetice. dialogale. literare studiate. – de imaginare a contextului denotat/sugerat în operă pe coordonatele spaţială. criptive.6. 2.2. morală. – de ierarhizare a ideilor principale. – de decodare a semnificaţiilor operei. Postlectura: analiza. autorul. a sintagpale.Exerciţii: talii mesajul textului citit. – de identificare a textelor descriptive. – de detectare a elementelor specifice fiecărui tip de text.– de detectare a cuvintelor-cheie. eroul liric. C. narative. – de alcătuire a planului de idei (simplu şi dezvoltat). naraţiunea.

cu utilizarea în comunicări a informaţiilor selectate (din reviste. formate în rezultatul percepţiei/ comentării/ interpretării operelor studiate etc. – de evaluare a lecturilor independente. 31 .11. 4. 2. – de alcătuire a unui plan de idei pe o anumită temă. Eseuri-reflecţii pe marginea textelor citite. Să depisteze valorile etice ale personajelor/eroului liric ale/al operelor literare. literatură artistică). Activităţi de interpretare a operelor şi fenomenelor literare.2. – de ierarhizare a ideilor într-un text simplu. – de elaborare a textelor în baza unui plan dat. asigurînd – de detectare a ideilor într-un text simplu. Exerciţii: – de lecturare a textelor artistice. Eseuri-reflecţii raportate la valorile etice ale personajului/eroului liric.10. – de evaluare a operelor şi fenomenelor literare. Să organizeze ideile în funcţie de Exerciţii: destinaţia textului redactat. Scrierea 3. studii. – de elaborare a rezumatelor unor texte.1. Situaţii de problemă: Ce? De ce? Cum? Pentru ce? Exerciţii-situaţii de problemă. Să integreze achiziţiile noi în sistemele axiologic şi de informaţii proprii. organizarea coerentă a enunţurilor. Să citească independent texte artistice recomandate de profesor. – de dezvoltare creatoare a operelor literare. Activităţi creatoare (texte scurte/eseuri) utilizînd informaţiile achiziţionate. Exerciţii: – de dezbateri. manuale. 2.9. – de stabilire a atitudinilor exprimate de operele literare studiate şi a atitudinilor proprii. – de comentare a unor fragmente semnificative din textul operei literare studiate. utilizînd instrumentarul teoretico-literar şi lectoral adecvat. Exerciţii de selectare a pasajelor concludente. – de ierarhizare a ideilor unui text simplu.

32 .Exerciţii de producere a textelor argumente personale în textul propriu. – de redactare a rezumatelor. Să exprime atitudini şi argumen.11. evidenţiind evita amănuntele.Exerciţii de redactare a unor texte scurte pe ţie specială de comunicare. 3. buletin meteo.7. 3.Exerciţii de redactare (elaborare) a textelor nale. culare. 3. Să-şi adapteze scrierea la o situa. folosind procedeele de expresi. – de analiză a greşelilor-tip.4. Să elaboreze scurte texte funcţio. 3. tative.3. pectului textului redactat. anumite teme. sonal. ment). prevăzute de conţinuturile curri. rate. în grup. Să redea. – dictări de autoevaluare a corectitudinii.Exerciţii: rui text regulile de ortografie şi de – de identificare a greşelilor şi de corectapunctuaţie (învăţate pînă la acest more: în perechi. – de relatare a unor impresii personale. în scris. 3. redactate. Să realizeze o redactare elemen. aviz.10. 3.2. – de redactare a scrisorilor (corespondenţa de familie).– de redactare elementară a textelor elaboţuri de diferite tipuri. Să aplice procedee de autoeva. adecvîndu-şi exprimarea la – de redactare a unor pagini de Jurnal persentimentele prezentate.Exerciţii: tară a textului elaborat.Să scrie corect.scurte despre o experienţă personală. lizibil şi să prezin.8. Să scrie despre o experienţă per.Exerciţii de redactare a textelor funcţionale: maţii din diferite domenii. reţetă. tipul şi structura acestuia. telegramă. Să respecte în scrierea orică. – de formulare concisă a unui text.Exerciţii de autoevaluare şi evaluare a texteluare şi evaluare reciprocă a textelor lor/secvenţelor de text produse .5. 3. – dictări reciproce. anunţ publicitar.6. spot publicitar. utilizînd enun. 3.Exerciţii de evaluare şi autoevaluare a aste un text îngrijit la temele studiate. 3.Exerciţii: sonală.9. – de evaluare a textelor scrise. conţinutul unui Exerciţii: text. Să transmită şi să solicite infor.3.– de identificare a întîmplărilor pentru a vitate artistică învăţate.

Lebăda. 2. Moartea lui Fulger. Octavian Goga. Octavian Goga. Toamna. Cibotaru. Liviu Deleanu. Mama Maria. Ion Druţă.CONŢINUTURILE RECOMANDATE 1. Un cîntec fără nume. Istoria unei plăcinte. Lupul şi cucul. Concert de noapte etc. Vulturul şi Vioreaua. Vînătorii de raţe. Pentru libertate etc. Alexandru Mitru. Sora şi hoţul. Textul literar şi textul nonliterar. Drăgaica (fragment). Legende populare: Soarele şi luna. În pădurea Petrişorului. Prostia omenească. Petru Cărare. Ionel Teodoreanu. Balade culte: George Coşbuc. Texte literare – populare şi culte – aparţinînd diverselor genuri şi specii. Legenda rîndunicii etc. Doina. Lectura 1. Şalul verde etc. Olga Vrabie.Krîlov. Nunta în codru. Pasteluri: Vasile Alecsandri. Ion Pillat. Lacul. Trofimaş. În lumea dreptăţii. Leo Butnaru. Vestitorii primăverii. Ardealul. Doine populare: de haiducie. Ninge. Miţa. prefaţa. ştiuca şi racul etc. de înstrăinare. Ode: Aureliu Busuioc. George Coşbuc. Codreanul. Fănuş Neagu. Dl Goe.1. Parabole biblice: Fiul rătăcitor. În casa bunicilor. postfaţa. După furtună. Mihail G. Nicolai Bălcescu. Legenda valahă. Parabola viţei-devie sau altele. Crai nou. Liviu Damian. Ion Hadîrcă.1. Doina. Folclorul obiceiurilor calendaristice Povestiri din literatura română: Constantin Negruzzi. Odă la noul meu stilou. Inimoasa strigare a vătăjelului. Vara. Privighetoarea. Odă poeţilor antici etc. Balade populare: Toma Alimoş sau Novac şi corbul etc. Murgul în Crimeea. Cîntec ostăşesc. Ion Vatamanu. Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. Mihnea-Vodă cel Rău. Legenda ciocîrliei. Pastel. de dor etc. Doina cultă: Vasile Alecsandri. Ion Luca Caragiale. Spiridon Vangheli. Vrăjitorul. Dragoş. Uliţa copilăriei. Amintiri din copilărie (Capitolul I). Mihail Sadoveanu. Structura cărţii: cuprinsul. Strunga. Sobieski şi românii. Legende culte: Vasile Alecsandri. Descoperind rîul. Şap33 . despre soartă şi noroc. Samariteanul cel milos. 2. Cîntec haiducesc. Alexandru Odobescu. În miezul verii. George Coşbuc. Brumărel. Povestea unui om leneş. Textul. Dăruţă. Magda Isanos. Fabule din literatura universală: Esop. Mihail Sadoveanu. Mărţişor etc. Leul şi vulpea. Ion Creangă. Cartea – obiect cultural. Ion Druţă. În vinerea patimilor. Iarna. I.

Situaţia de comunicare dialogată/monologată (actualizare). Moldoveanul. 4.4. 3. M.Twain.3. R. Ţara iernii. Figurile de stil.Lagerlöf. 3. Nicolae Esinencu. Limbă şi comunicare 4. Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon. Bătrînul rege. Aureliu Busuioc. S. 3. Magda Isanos. J. Lupta vieţii. 34 . Doină. S. Leonida Lari. George Topîrceanu. Textul descriptiv Descrierea: descrierea în proză. Tudor Arghezi. Ritmul (familiarizare).5. Marele răţoi Max. Tipuri de rimă: împerecheată. Puiul tatei etc.Gorki. momentele subiectului. Singur pe lume etc.1. de Saint-Exupery. A căzut. Arcadie Suceveanu. Aventurile lui Huckleberry Finn. Teoria literară 3. Dialogul – mijloc de caracterizare a personajelor. Textul şi opera. Grigore Vieru. timpul şi spaţiul acţiunii. Trăncănel. rămîi. Metafora (familiarizare). Vasile Romanciuc. Prinţ şi cerşetor. Cavalerul. Mă rog de tine. Iarna pe uliţă.Malot. H. Întîmplări din grădina mea. 3. O.Kipling. 2. Busuioc. Structura operei literare 3. Soldaţii lui Pintilie. Nică a lui Ştefan a Petrei. Ion Iachim. Colind pentru Eminescu. Întoarcerea la brazda. Tipuri de strofe. Gîsca. Iepuraşul. La balul coţofenei. Rapsodii. Lăcrimioara. sincretică). Morcoveaţă. Texte nonliterare: utilitare: anunţul. Despre numerele care pot fi pare şi impare. Acceleratul.Daudet. Copilăria mea. 3.Cine este autorul mesajului în comunicarea literară? 3. Băieţelul din coliba albastră. Minunata călătorie a lui Nils Holgerson.1.Renard. Versificaţia. Către fiu. George Coşbuc. individual şi colectiv. Revedere. Textul narativ Naraţiunea: perspectiva. Comunicarea orală (înţelegerea după auz şi vorbirea). Dragii mei elevi etc. Textul folcloric.1.3. 4. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii (directe/mediate). Hiperbola. Piciul. naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I. tabloul. Iulia. încrucişată. Prisaca. Poezii: Mihai Eminescu. colectivă. Închinare. afişul. A. Povestiri din literatura universală: A. George Meniuc. Prezentarea aceleiaşi teme într-un text de tip literar/nonliterar. Tipuri de epitete. Epitetul (R). Caracteristicile operei folclorice (orală. Spiriduşul. Cărţile junglei. distractive etc. subiectul operei. Trece. Bucătarul.2. M. Situaţia de comunicare.2. Vangheli. portretul literar. Dialogul şi conversaţia. Ion Hadîrcă. Arhip Cibotaru. Valentin Roşca.2. îmbrăţişată. Ana Blandiana. A. Mama.1.te mioare. Măsura. anonimă. Licuricii. Micul prinţ. Bătrîneţe haine grele.1.3.

1. Aprecieri simple. c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Structurarea textului oral a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Rezumatul. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Modalităţi de formulare a unei întrebări. virgula. Utilizarea formulelor de iniţiere. Descrierea unui peisaj. Construirea unui dialog pornind de la o convorbire telefonică imaginată. a susţine un schimb verbal într-o conversaţie în grup.2. Relatarea la persoana I. a iniţia/a menţine/a încheia un dialog. opinii.1. Subiectul operei literare. a-şi exprima o impresie/o opinie personală. a propune ceva cuiva: a formula o propunere. Ordonarea ideilor (actualizare). c) Textul dialogat şi textul monologat. d) Scrierea despre textul literar/nonliterar. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întîmplări). 4. permisiuni.2. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie. o comparaţie. Portretul-ghicitoare al unei persoane cunoscute. a-şi exprima gusturile şi opiniile despre ceva/cineva. Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers. Apostroful. 35 . solicitări. Semnele de punctuaţie: punctul. Procesul scrierii a) Organizarea textului scris. 4. b) Punctuaţia. Acte de vorbire: – – – – – – – – – – a se identifica pe sine în raport cu membrii grupului. Argumentarea unui punct de vedere. Semnele ortografice. Contexte de realizare a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic. Exerciţii de identificare a scrisului figurat al cuvintelor (jocuri poetice). a compara mai multe calităţi fizice/idei etc. referitoare la organizarea textelor lirice studiate.2. Instrucţiunea simplă. linia de dialog. Conspectul unui text de informare ştiinţifică. Cratima.2. b) Organizarea formală a mesajului.2. Textul simplu de tip informativ. Povestirea unor fapte şi întîmplări imaginate. Progresia secvenţelor textuale. a prezenta o acţiune complexă. informativ). Scrierea 4. a accepta/a refuza o propunere. a stabili o analogie. a cere acordul/permisiunea cuiva. b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). menţinere şi încheiere a dialogului. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.4. a descrie un ansamblu de obiecte/un grup de persoane/un loc. Structurarea secvenţelor întrebare – răspuns.

participiul. Adjectivele fără grade de comparaţie. Substantivul Substantive defective de singular şi substantive defective de plural. Cîmpul semantic. procedeele compunerii. importanţa accentului în diferenţierea semantică şi gramaticală a cuvintelor. Compunerea. Elemente de construcţie a comunicării Noţiuni de fonetică. Sensul propriu şi sensul figurat. Sintaxa propoziţiei Clasificarea propoziţiilor (R). Scrierea şi abrevierea cuvintelor. Funcţiile sintactice în propoziţie (R). gerunziul. 36 . Sistemul siglelor (scrierea lor cu majuscule). predicatul nominal. Modul indicativ (R). Acordul în gen. Subiectul. de la o structură la alta: enunţiative-interogative. număr. Ortograma formelor de plural. Subiectul multiplu. caz. Funcţiile verbului: predicatul verbal exprimat prin verb. Verbul a fi cu valoare copulativă şi predicativă. Declinarea cu articolul hotărît şi nehotărît. Morfosintaxa elementelor componente ale propoziţiei (R) Verbul Modurile personale. Adverbul. de timp şi de mod. Determinarea în propoziţie (complementele şi atributele studiate în clasa a V-a). supinul. Pronumele Pronumele personal de politeţe.5. Modul conjunctiv Modul condiţional-optativ Modul imperativ Rolul imperativului în vorbirea dialogată formală/informală Modurile nepersonale: infinitivul. Sufixele şi valorile lor semantice. Derivarea. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ (de apropiere. Adjectivul (R). trecerea de la o formă la alta. simple-dezvoltate. Lexicul Îmbogăţirea vocabularului prin mijloace interne. Structurarea diverselor tipuri de propoziţii. de depărtare şi de identitate). Predicatul. Seriile sinonimice. Acordul în gen. Gradele de comparaţie ale adjectivelor. afirmative-negative. Cazurile substantivului (R). Accentul lexical. Pronumele reflexiv. Polisemia (familiarizare). Funcţii sintactice: complemente circumstanţiale de loc. Sinonimia şi antonimia. număr şi caz cu substantivul. Formele populare şi regionale – funcţia expresivă a acestora.

Numeralul (R). Numerale cardinale şi ordinale (folosite ca substantive şi ca adjective). Acordul şi flexiunea numeralelor ordinale. Sintaxa frazei. Structura frazei simple (propoziţia principală, propoziţia regentă, propoziţia subordonată). Rolul elementelor de relaţie, coordonatoare şi subordonatoare.

CLASA A VII-A
Obiectivele de referinţă Activităţi de învăţare Elevul va fi capabil: I. Înţelegerea după auz şi vorbirea 1.1. Să înţeleagă semnificaţia gene- Exerciţii: rală a unui mesaj oral, sesizînd mo- – de sesizare a unui element perturbator în dalităţile de organizare a secvenţelor comunicarea orală; textuale. – de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral; – de redactare a planului de idei; – de caracterizare a organizării secvenţelor textuale etc. 1.2. Să discearnă, într-o situaţie de Exerciţii: vorbire simultană, mesajul important – de sesizare a construcţiilor pleonastice şi pentru sine, sesizînd abaterile de la a atracţiei paronimice; normele limbii literare într-un mesaj – de identificare a formei corecte a cuvinteascultat. lor; – de sesizare a dezacordurilor gramaticale; – de ascultare simultană sau imediat succesiva a cel puţin două mesaje orale; – de sesizare a secvenţelor cu sens şi a secvenţelor fără sens; – de repetare a unor replici, a unor argumente şi a unor contraargumente dintr-un mesaj oral. 1.3. Să sesizeze natura formală sau Exerciţii: informală a unui dialog. – de identificare a punctelor principale ale dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de comunicare); – de discriminare a naturii formale sau informale a dialogului.

37

1.4. Să recepteze texte literare/nonli- Exerciţii: terare emise pe diverse canale. – de ascultare directă şi mediată a diverselor texte; – de receptare a secvenţelor audio şi video; – de reproducere şi interpretare a mesajului recepţionat; – de evaluare critică a ideilor receptate. 1.5. Să valorifice în comunicarea Exerciţii: proprie diverse unităţi de vocabular, – de identificare a ideii principale şi a detasensuri şi forme gramaticale ale acesliilor aferente; tora. – de determinare a interacţiunii dintre ideile principale şi ideile secundare, de construcţie a unui discurs. 1.6. Să-şi adapteze vorbirea la situaţii- Exerciţii: le speciale sau neprevăzute de dialog – de comunicare orală în contexte formale sau monolog, recurgînd la elemente sau informale; de afectivitate. – de comunicare în grup; – de adaptare a comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită; – de exprimare a opiniilor; – de utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog. 1.7. Să respecte în orice comunicare Exerciţii: orală normele ortoepice ale limbii ro- – de emitere a enunţurilor şi textelor orale; mâne. – de sesizare şi comentare a modificărilor de intonaţie. 1.8. Să prezinte oral scurte alocuţiuni Exerciţii: de exprimare a opiniei proprii şi a ar- – de discuţii în echipă şi în plen; gumentelor în cadrul discuţiilor cu co- – de exprimare a opiniei personale; legii. – de comunicare eficientă. 1.9. Să formuleze opinii în legătură Exerciţii: cu mesajul ascultat. – de sesizare a opiniei transmise; – de apreciere a mesajului ascultat/transmis etc. 1.10. Să-şi modeleze intonaţia în co- Exerciţi: respundere cu sentimentele şi emoţii- – de exprimare a diverse sentimente şi stări le exprimate în comunicarea orală. emotive; – de modelare a intonaţiei.

38

II. Lectura
A. Stadiul (faza) prelecturii 2.1. Să-şi pregătească instrumentele Exerciţii: şi condiţiile unei lecturi eficiente. – de identificare a structurii textelor epice şi lirice; – de deosebire a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate; – de identificare şi de receptare a unor procedee de expresivitate artistică; – de identificare a sensului figurat al unor cuvinte; – de lectură expresivă; – de exersare a dicţiei şi a intonaţiei. B. Lectura propriu-zisă 2.2. Să citească o varietate de texte li- Exerciţii: terare şi nonliterare, demonstrînd înţe- – de identificare a diferenţelor dintre textelegerea mesajului/sensului acestora. le literare şi nonliterare; 2.3. Să citească expresiv un text lite- – de identificare a mijloacelor limbajului rar. poetic în textele citite; 2.4. Să recunoască modalităţile speci- – de identificare a modalităţilor de caractefice de organizare a textului epic şi a rizare a personajelor literare; celui liric. – de stabilire a rolului artistic al personaje2.5. Să identifice caracteristicile unui lor literare. text literar/nonliterar în fragmentele citite independent. 2.6. Să citească independent texte literare recomandate de profesor. C. Postlectura: analiza, comentarea, interpretarea fenomenelor şi operelor literare 2.7. Să povestească, oral sau în scris, Exerciţii: textele narative. – de povestire orală/scrisă a textelor narati2.8. Să facă observaţii, comentarii şi ve; aprecieri în legătură cu textele citite. – de observare a structurii textelor narative; 2.9. Să selecteze/recomande texte li- – de observare şi apreciere a personajelor terare la o temă dată. literare în textele narative; – de comentare a faptelor şi acţiunilor, a stărilor sufleteşti şi a gîndurilor personajelor literare, a atitudinilor acestora; – de comentare şi interpretare a mesajului/ sensului global al textelor literare studiate. 39

– de elaborare şi redactare a textelor funcculare) şi argumentative. Să respecte în scrierea oricărui Exerciţi: text regulile de ortografie şi punctua. rii repetiţiilor. 3.5. ţe distincte (capitole. 3. 3. – de utilizare a neologismelor în contexte adecvate. – de corectare gramaticală şi de redactare tinatarului.6. 3.– de aplicare a semnelor de punctuaţie şi de utilizare a ortogramelor.Exerciţii nale (prevăzute de conţinuturile curri. – de aranjare în pagină a diverselor tipuri texte.– de diferenţiere în contexte diferite a semcurgînd corect la semnele ortografice nificaţiei omonimelor şi paronimelor. – de elaborare a argumentelor şi a contraargumentelor. Să elaboreze scurte texte funcţio. Să aplice procedee de autoeva. – de folosire a unor locuţiuni verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării.4.– de scriere îngrijită. 3. destinate prezentării unui auditoriu.Exerciţii: re. Să utilizeze corect şi nuanţat Exerciţii: neologismele. Să organizeze secvenţele textuale Exerciţii de structurare a unui text în secvenîn funcţie de o cerinţă specifică.2. ţionale. – de utilizare a jonctivelor adecvate la nivelul propoziţiei şi al frazei. redactate.III. Să utilizeze corect locuţiunile Exerciţii: nominale şi verbale în textul scris. – de producere a textelor proprii coerente pe teme solicitate 3. lizibilă şi corectă. categoriile – de utilizare adecvată a formelor verbale semantice învăţate. în raport cu cronologia faptelor relatate.7. paragrafe). – de utilizare a sinonimelor în scopul evităşi de punctuaţie. dare dintr-o lucrare. re. Să alcătuiască planul unei lucrări Exerciţii: – de depistare a ideilor principale şi secunpe o temă dată. 3. Să adapteze textul. 40 . tablouri. ţie (învăţate pînă la acest moment).3.8. prin redacta. unităţile. – de intitulare a fragmentelor-cheie prin sintagme şi propoziţii scurte etc.1.Exerciţii de evaluare a textelor redactate de luare şi evaluare reciprocă a textelor elevi. la capacitatea de receptare a des. stilistică a textelor elaborate. Scrierea 3.

Ioan Alexandru. De parcă te ascultă Eminescu. Texte literare – populare şi culte – aparţinînd diverselor genuri şi spe- Balada cultă: Vasile Alecsandri. Făt-Frumos din tei. Pescarul Amin. Amintiri din copilărie.1. Cîntec despre alb. Ştefan Augustin Doinaş. Prefaţă. Căprioara din vis. Lumină lină. Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. Imnele. Floriile. Cozma Răcoare. Dincolo de nisipuri. Baladă cu Păcală etc. Vasile Vasilache. Furtuna. Nicolae Dabija. Ana Blandiana. Mama mare. Odihna. 2. Vasile Voiculescu. Lectura 1. În tren. George Coşbuc. Editura. Spiridon Vangheli.1. Barbu Ştefănescu Delavrancea. Steluţa. Limba noastră. Mihail Sadoveanu. Magda Isanos.CONŢINUTURILE RECOMANDATE 1. Iulian Filip. Îndură-te. Hultanul. Balul racului. De din vale de Rovine. Cum s-a născut tuşa Dalba şi moş Dalbu etc. Arcadie Suceveanu. O. La oglindă: Lucian Blaga. Nicolae Labiş. rămîi. Cercul. Cartea – obiect cultural. George Coşbuc. tot ai mamă?. Studii medii obligatorii. Leo Butnaru. Sigla. Tudor Arghezi. Constantin Chiriţă. iarbă. Grigore Vieru. Tu. Golia ticălosul sau altele. Paşa Hassan. Aron Cotruş. Noaptea Sfîntului Andrei. Hagi Tudose. Scrisoare mamei. Ceahlăul. Struna greieraşului etc. Fragmente de roman: Ion Creangă. Ion Hadîrcă. Dumitru Matcovschi. Horea sau altele. Nuvela: Carmen Silva. Cîntare scrisului nostru etc. Arhivele Golgotei. Imnul şi oda: Alexei Mateevici. Fănuş Neagu. 41 . căpitan de plai. 2. Balade vesele şi triste. Aureliu Busuioc. Răvaşul. Poemul eroic: Vasile Alecsandri. Rampa. Florii. Leruim. De Anul Nou. Crăiasa din poveşti. Vasile Voiculescu. Zeii. Mihai Eminescu. George Meniuc. Cireşarii. Nicolae Esinencu. Alexandru refuzînd apa. George Călinescu. Colecţia. Fîntînile. Eugen Cioclea. Ea era aşa frumoasă. Capul de zimbru. profesoară de istorie. Grigore Vieru. Puişorii. Nicoară Potcoavă. Moartea lui Castor. Horodişte. Doamne. Vsevolod Ciornei. George Topîrceanu. Lida Istrati. Asteriscul. Păstor de fulgi. Subsolul de pagină. Baltagul. Fiind băiet…. Dan. Textul cii. Poezii: Vasile Alecsandri. Vasile Romanciuc. Delfinul. Ion Druţă. Mihail Sadoveanu. Doc. Tot mai departe etc.

Cameleonul. Allan Poe. Raportul dintre ideea principală şi detaliile aferente. Acte de vorbire: – – – – susţinerea unei conversaţii (direct sau la distanţă – telefon. Înlănţuirea elementelor verbale şi nonverbale în context.1.Din literatura universală Jack London. Serghei Esenin. Dialogul formal şi informal. poemul eroic. Anton P. A. spaţiu) şi lirice (concordanţa dintre forma fonetică şi grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta). Structurarea textului oral • Organizarea logico-semantică a mesajului. Limbă şi comunicare 4.5.2. Kutagawa. Poezia lirică. Teoria literară 3. 3. dialogat. Nuvele. • Organizarea formală a mesajului. monologat şi dialogat. anunţul de reclamă etc. Cărăbuşul Maur.1. Colţ-Alb. poşta electronică). romanul. narativ. programul de spectacol. reproducerea sau interpretarea spuselor cuiva. (Adaptarea la vîrsta şi la statutul interlocutorilor).2. Genul epic. timp. Balada cultă. 2. Modalităţile de exprimare a gusturilor şi a opiniilor (formularea de intenţii şi de proiecte). Structuri în textele epice (procedee de legare a secvenţelor. Cehov. Versificaţia. Situaţia de comunicare. A. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. imnul (imnul naţional). 3. 3. Mizerabiliii (fragmente). Comunicarea orală 4. Ritm şi rimă în poezie.4. Versul liber. Metafora. Poezii. Genul liric.). nuvela. Citadela. 3. Antiteza. Mitul lui Sizif etc.6. 4. Modalităţile de asigurare a progresiei în textul oral. oda. 4. 3. Organizarea monologului expozitiv şi demonstrativ. Hiperbola. Camus. Structura operei literare. stabilirea de relaţii temporale în comunicarea de tip descriptiv. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Asonanţa. • Textul dialogat şi cel monologat. Aliteraţia.1. Modalităţi textuale argumentative. 42 . Texte nonliterare „utilitare” (cartea de telefon. Organizarea dialogului formal şi informal. Victor Hugo.1.3.1. Ed. formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. formularele poştale. S-Exupery. Figurile de stil.

Alcătuirea planului unui text pe o temă dată. Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Reportajul. Scrierea imaginativă (compuneri libere). Rostirea şi scrierea neologismelor şi a numelor proprii străine. Rezumatul unui text literar şi ştiinţific.2.1. Dinamica structurării unei descrieri.3. prezentarea unei acţiuni complexe (narative. 5. Procesul scrierii Organizarea textului scris. Verbe copulative.2. caracterizarea unui fapt divers. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Împrumuturile. punerea în relaţie a două evenimente sau a două acţiuni viitoare. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (actualizare).2. Cuvintele polisemantice. cotidiene). Scrierea 4. Diatezele verbului. 4. Exprimarea în scris a unui punct de vedere personal.2. Lexicul Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Sinonime. Verbele personale şi impersonale. Comentarea unor secvenţe din operele studiate. Relaţii semantice între cuvinte.1. Neologismele. Personajul literar (caracterizare). prezentarea unor proiecte. Locuţiunea verbală. Omonime.– – – – – • • • • • stabilirea de comparaţii sau de analogii. 5.2. 43 . Reorganizarea unui text propriu prin expansiune sau restrîngere. Fonetica Norme de rostire în limba română. formularea unei concluzii logice/a unei judecăţi de valoare. Fişa de bibliotecă şi fişa de lectură. Semnificaţia titlului. 4. Textul funcţional. Respectarea semnelor de punctuaţie în textul elaborat. Prezentarea unui eveniment cultural. Funcţii sintactice. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. Cîmpul derivativ. Sensul cuvintelor în context. informativ). Contextele de realizare Scrierea funcţională (pentru un scop practic. Elemente de construcţie a comunicării 5. Antonime. personaj. Compoziţii personale realizate prin structurarea variată a unui text narativ propriu. unui eveniment. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Formule şi clişee internaţionale. Unităţile frazeologice. Rolul acestora în asigurarea expresivităţii limbii. Morfosintaxa Verbul şi ortografia lui. 5.

cazuri şi funcţii sintactice. Forme. Locuţiunea prepoziţională. Atributul. Interjecţia. condiţional. cazuri şi funcţii sintactice. de scop. Sintaxa propoziţiei şi punctuaţia. cazuri şi funcţii sintactice. cazuri şi funcţii sintactice. de cauză. Complementul (actualizare). Locuţiunea adjectivală. Funcţii sintactice.4. Părţile de vorbire neflexibile Adverbul şi ortografia lui. 44 . Complementele circumstanţiale de loc. Pronumele şi adjectivele pronominale interogative/relative. Complemente necircumstanţiale. Numeralul adverbial. Locuţiunea substantivală. Subiectul(actualizare). Locuţiunea adverbială. Predicat verbal şi predicat nominal. concesiv. Complementul direct.Substantivul şi ortografia lui. Numeralul distributiv. Locuţiunea conjuncţională. Pronumele şi ortografia lui Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărît. Numeralul multiplicativ. Forme. exprimarea lui. Complementul indirect. Adverbe interogative. Funcţii sintactice. Conjuncţia. Predicatul(actualizare). 5. Forme. Prepoziţia. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Funcţii sintactice. Valori expresive. relative şi nehotărîte. Subiectul exprimat şi cel neexprimat. de timp. Funcţii sintactice ale substantivului. Pronumele şi adjectivul pronominal de întărire. Mijloace expresive de redare a superlativului în limba română actuală. consecutiv. de mod. Adjectivul. Forme. Numeralul şi ortografia lui.

asigurînd corectitu. – de evitare a folosirii incorecte a unor cuvinte.1. exprimate de interlo. inclusiv a neologismelor. 1.– de ascultare consecutivă.6. – de contragere a unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare. Să integreze informaţiile noi în Exerciţii: sistemul propriu de cunoştinţe. Să comenteze combinarea ele. – de evidenţiere a rolului elementelor de legătură în frază.4. 1. care însoţesc mesajele orale. – de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. Să analizeze specificul lexical Exerciţii: al mesajului audiat.Exerciţii: mentelor verbale şi a celor nonverba. în comunicare. cutori. – de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintrun monolog. cării. Să înţeleagă semnificaţia genera. de construire a unui text care să expritextului comunicat. con.– de decodare a unor elemente nonverbale le într-o comunicare orală. şi coerenţa ideilor exprimate. me opinia personală despre un anumit fapt. – de dezvoltare a unui enunţ sau a unei îmbinări de cuvinte într-o secvenţă textuală orală. mesaj oral. 1. Înţelegerea după auz şi vorbirea 1.3. – de constituire a unor mesaje orale însoţite de elemente nonverbale. sesizînd progresia – de rezumare a unor mesaje orale. Să construiască un discurs oral Exerciţii: pe o temă dată. şi să ia o atitudine critică faţă – de ierarhizare a ideilor receptate în funcde argumentele ascultate.CLASA A VIII-A Obiectivele de referinţă Activităţi de învăţare Elevul va fi capabil: I. prin raportare la – de adecvare a lexicului la semnificaţia tema şi scopul/destinatarul comunimesajului.5. 1. de decodificare a mai multor coduri utilizate în comunicarea orală.– de formulare a ideilor în jurul unei teme dinea relaţiilor sintactice la nivelul date. 1.– de identificare a cuvintelor-cheie într-un struind sensuri noi. ţie de utilizarea mesajului. Să manifeste toleranţă faţă de Exerciţii: opiniile diferite.2.Exerciţii: lă a mesajului oral. 45 .

2. omonimelor. 2. exprimîndu-şi impresiile şi preferinţele. a regionalismelor şi a neologismelor. Să caracterizeze un text literar în funcţie de apartenenţa de gen şi specie.7.5. – de corectare a construcţiilor pleonastice şi tautologice. Să identifice elementele mai importante ale formei artistice ale operelor literare studiate. vedere personale într-un dialog. ţiilor dintre sensurile şi formele cu. 2. compuse sau obţinute prin conversiune. – de recunoaştere a categoriilor semantice studiate. recurgînd la modalităţile directe şi indirecte de caracterizare. a unui personaj. 2. Exerciţii: – de sesizare a felului în care se combină într-un text cele trei moduri de expunere. a vintelor. a unei situaţii.6.3. identificînd fenomenele mai importante ale operelor. – de recunoaştere a cuvintelor derivate. – de recunoaştere a sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat. inclusiv a compoziţiei literare. 2. Exerciţii de analiză a elementelor etice şi culturale descoperite într-un text. Să comenteze valoarea expresivă a unităţilor de vocabular şi a categoriilor semantice studiate. de prezentare a unor puncte de recitînd sau povestind expresiv. de caracterizare a unei persoane. a antonimelor. Lectura 2.1. Să demonstreze în discursul oral Exerciţii: propriu cunoaşterea vocabularului – de discriminare a sensului propriu de senlimbii române.7. aplicînd noţiunile de teorie literară învăţate.4. 2. exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată. 46 . 1. integrîndu-le în creaţia scriitorului. 2. prin explorarea relasul figurat al unui cuvînt. II. Să identifice valori etice şi culturale într-un text. – de corectare a greşelilor determinate de atracţia paronimică. Să deducă/definească sensul cuvintelor necunoscute prin includerea lor în cîmpul derivativ.8 Să capteze atenţia interlocutorului Exerciţii de respingere sau de acceptare a prin modul de prezentare a mesajului.2. – de identificare a ordinii logice şi cronologice a unui text.– de utilizare a sinonimelor. Să interpreteze texte literare. a cuvintelor polisemantice. – de identificare a arhaismelor.1. Să perceapă global şi în detalii texte literare. Să caracterizeze un personaj literar.8. unor opinii. – de identificare a semnificaţiei unor procedee de expresivitate artistică în textele lirice. – de utilizare corectă a variantelor lexicale.

cu ocazia unui eveniment personal. Scrierea 3.2.2.– de aplicare corectă a semnelor de punctaxă. Să selecteze/recomande texte literare de diferite specii la o temă dată. Să comenteze în scris ortograme – de realizare a expresivităţii cu ajutorul şi punctograme. folosind adecvat semnele ortotuaţie la nivelul frazei (coordonare.Exerciţii de lectură şi analiză independentă tistice recomandate de profesor. incidenţă). 3. intergrafice şi de punctuaţie. cerere. Să redacteze compuneri/eseuri în – morfosintactice. adaptînd – de redactare a unor texte funcţionale redactarea la situaţia de comunicare (scrisoare. – de exerciţii de transpunere în scris a procererea. 2.1. semnelor de punctuaţie. III. Să utilizeze în redactarea unui Exerciţii: text propriu cunoştinţele de morfosin. invitaţie). – de evidenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj. persoană). informare. prin utilizarea resurselor expresive ale limbii.3. 47 . 3. a textelor.10. Să citească independent texte ar. calare.9. operă de artă. priilor sentimente. şi la partener (scrisoarea familială. invitaţia).Exerciţii: verselor stiluri funcţionale. Să elaboreze texte aparţinînd di. Să aplice procedee de autoevaluare şi evaluare reciprocă a textelor redactate. 3. rectă.4. 3.5. de exprimare scrisă cobaza textelor literare studiate.

Ion Druţă. George Meniuc. timpul. Povestea vulturului. Şoapte de nuc. Cartea-obiect cultural. Poezii: Mihai Eminescu. Muntele de foc. Leonida Lari. Neamul Şoimăreştilor. Fănuş Neagu. Chiriţa în provincie. Ion Vatamanu. Lucian Blaga. spaţiul naraţiunii).). 2. Hanu’ Ancuţei. 3. Umbre. George Bacovia. Rapsodie basarabeană. Făptura mamei. Clopotniţa. Colina. Trebuiau să poarte un nume. Nicolae Labiş. El. Marin Sorescu. Marin Preda. Textul 1.1. Ion Agârbiceanu. Singur în faţa dragostei. Adolescenţi pe mare. distractive (anecdota. Vasile Voiculescu. Şi va fi atît de simplu. Iarba etc. Boul şi viţeii. Teoria literară 3. Decor. Dincolo de nisipuri. Fragmente de nuvele şi de romane din literatura română: Ioan Slavici. revista.. File din cartea naturii. Crăiasa din poveşti. Comedii: Vasile Alecsandri. Vasile Alecsandri. Anatol Codru. Conul Leonida faţă cu reacţiunea. Miraj. 48 . Viaţa mea se iluminează. Ion Băieşu.2. Balaurul care n-a mai ajuns în poveste. George Meniuc. Alegerea lui Alexandru Şuţţo etc. 2. Sirena etc. Povestiri. Popa Tanda. Cîntarea cîntărilor (fragment). Noi. Amiază de vară. Scrieri SF: texte/fragmente accesibile din literatura română şi universală. Ion Luca Caragiale. Şi-am zis frunză. Sufletul satului. George Coşbuc. Mărţişor.. Texte nonliterare . Legămînt. Aureliu Busuioc. Monăstirea Argeşului sau alte balade. V. Vara. Nicolae Esinencu. Dumitru Crudu. Moara cu noroc. Texte literare – populare şi culte – aparţinînd diverselor genuri şi specii (aprofundarea unor tipuri de texte învăţate anterior). Parabole biblice: Parabola semănătorului sau Parabola talanţilor. Actualizarea – prin analiza unor texte literare – a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii. Nicolae Costenco. Nicolae Costenco. Lectura 2.utilitare” (ziarul. Baltagul. Actualizarea.Romanciuc. Structura mesajului operei literare 3. Către zborul păsării. Călin (file din poveste). Mai am un singur dor.2. Grigore Vieru. Nicolae Dabija. Victor Teleucă. gluma). Anexele cărţii. Nichita Stănescu. Moartea căprioarei. textele publicitare etc. Structurarea operei literare.1. a structurii textelor lirice. Vlad Ioviţă.1. Pe vîntul serii. Amintire. prin analiza unor texte literare. Ochiul al treilea. Mihail Sadoveanu. Fumoarul.CONŢINUTURILE RECOMANDATE 1. Texte literare recomandate Balada populară: Mioriţa.

informativ). Inversiunea. Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. Dubletele etimologice. liric şi dramatic. Valoarea expresivă a semnelor grafice şi de punctuaţie (actualizare). 3. Procedee de expresivitate artistică: invocaţia. Tautologia. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare 4. strofa (actualizare). Opera dramatică: Comedia. împrumuturile lexicale (vechi şi noi). Curriculumul vitae. Genurile epic. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. Neologismele (actualizare). Aşezarea în pagină a textului. interogaţia şi exclamaţia retorică. Cuvinte polisemantice (actualizare). 4. Conspectul. limba vorbită. Lexicul Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate. foaie de depunere etc. 3. Sinonimele. – prezentarea unor acţiuni complexe (narative. limba scrisă. rima.2. punerea în relaţie a două-trei evenimente. Comunicarea orală Convergenţa ideilor în jurul unei teme. Scrieri SF. Nuvela. Schiţa. Citirea şi completarea unor formulare tipizate (extras de cont. – prezentarea unor proiecte. Procesul-verbal.5. limba populară. Limbă şi comunicare 5. exclamaţia şi interogaţia retorică.3. Scrierea Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar).). Alocuţiunea. Antonimele. Amfibrahul. Omonimele. Argoul şi jargonul.). Redactarea unei invitaţii (aniversări.3. ritmul. Alegoria. Figurile de stil (actualizare). – exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. Genuri şi specii.1.4. regulile dialogului. Scrierea funcţională (pentru un scop practic. versul. – exprimarea unei atitudini. Măsura. Pleonasmul. Categoriile semantice. să poată realiza următoarele acte de vorbire: – susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct. Polisemia. 49 .1. Versificaţia. Cuvîntul şi contextul. Sinonimia neologismelor cu unităţile din vocabularul fundamental. descriptive). 4. evenimente familiale etc. – formularea unor judecăţi critice/de valoare. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Limba literară. Invocaţia. Analiza de text literar. Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale şi nonverbale. Se recomandă ca elevii. Balada populară. 5. Paronimele. Romanul (fragment). piciorul metric. Caracterul latin al limbii române. Sensul propriu şi sensul figurat.

de cauză. Valori expresive. Predicat verbal şi predicat nominal (actualizare). Complementul indirect. Complementul direct. (Disponibilităţile expresive pot fi de genul imitaţiei (sugerării) unor sonorităţi din natură sau din activitatea umană ori pot simboliza fonetic stări de suflet). 2-3 texte. 50 . CLASA A IX-A Curriculum-ul pentru clasa a IX-a nu diferă de cel pentru clasele precedente.5. 5. Subiectul exprimat şi cel neexprimat. Profesorii şi autorii de manuale vor alege texte adecvate cerinţelor şi criteriilor formulate. Complementul (actualizare). Noţiuni de sintaxă. 5-6 texte la punctul 2. precum şi o structurare tematică mai pronunţată a conţinuturilor educaţionale. Sintaxa propoziţiei Predicatul. Complemente necircumstanţiale. Punctuaţia lor. care să le ofere deschideri pentru următoarele trepte de şcolaritate. coordonare şi subordonare). Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc. Cuvintele şi construcţiile incidente.3.2. Discursul (actualizare). de timp. la punctul 1. Relaţiile sintactice în propoziţie şi frază (interdependenţă. de mod. joncţiunea. S-a urmărit însă o astfel de formulare a obiectivelor de referinţă ca să se obţină o „sudare” a acestora la cele pentru clasele liceale. juxtapunerea. Noţiuni de fonetică (actualizare). Numărul minim de texte pentru domeniul Literatură este de 10-12. la punctul 3. oferind astfel condiţii didactice mai bune pentru sistematizarea şi recapitularea formării comunicative şi literare a elevilor la clasele gimnaziale. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă. de scop. topica. exprimarea lui. 5.4. Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea. Subiectul. Fraza. în scopul evidenţierii valorilor contextuale ale operelor literare. Atributul. intonaţia şi pauza. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.

dare din diverse tipuri de mesaje. Teste de evaluare. bularului.Exerciţii: nificaţia globală a mesajului oral în – de degajare a ideilor principale şi secuntoate formele lui de transmitere. – de construire a monologului (de tip povestire orală. 51 . tuaţii de comunicare. punctuaţiei. paraverbale şi nonverbale în monologurile construite. a acestor investigaţii. cu folosirea regulilor. istorie şi critică literară. – dezbateri în jurul semnificaţiei mesajelor orale. – de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale. a tehnicilor şi a stilisticii. Înţelegerea după auz şi vorbirea 1. componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare. de către profesor. tru a-şi clarifica sau îmbogăţi cunoştinţele referitoare la anumite noţiuni de teorie. de retorică.Obiectivele de referinţă Activităţi de învăţare Elevul va fi capabil: I.informare pe care elevul le poate folosi pendate. – interpretări ale ideilor din diverse perspective.3. proiecte.Exerciţii: tuaţii concrete de comunicare cunoş. 1. 1. morfosintaxei. intervenţie).2. Să sistematizeze şi să aplice în si. Discutarea în clasă şi evaluarea. Să folosească în mod corect şi Exerciţii de consolidare şi recapitulare pe expresiv limba română în diferite si. proiecte. Să înţeleagă sensul termenilor de Activităţi în grup: inventarierea surselor de specialitate propriu domeniilor abor. – de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale. stilistică şi lingvistică. Să înţeleagă şi să exprime sem. descriere orală.domeniile indicate. 1.4. ortografiei. ortoepiei. cu folosirea regulilor.– de construire a dialogului (de tip convertinţele şi abilităţile în domeniul vocasaţie cotidiană. dezbatere şi polemică). a tehnicilor şi a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare. paraverbale şi nonverbale în dialogurile construite.1.

Să interpreteze un text literar fă. Să facă aprecieri cu privire la ca. comentacînd corelaţii între nivelurile lexical. semnificaţia unui pasaj în ansamblul textului etc. comentarii. 2. 2.IX-a şi texte studiate în celelalte clase gimziu. Să stabilească legături tematice Discuţii privind apropieri tematice de ordin între textele pentru studiu din clasa general între textele pentru studiu din clasa a a IX-a şi alte texte studiate în gimna.1. în care să se utilizeze adecvat limbajul de specialitate. II. monologuri (povestiri. receptînd adecvat mesajul.4. evi. Să folosească adecvat. simboluri centrale etc. relatări). ţii. teme în mai multe opere literare (aparţinînd unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite).). motive. Conversaţii. 52 .Rezumate.6.Dezbateri.3. dezbateri. înrudite tematic studiate (de exemplu: temă. Să identifice şi să compare idei Dezbateri asupra textelor studiate privind şi atitudini diferite în dezvoltarea ace. Dezbateri asupra textelor studiate privind rolul componentelor identificate.2. Să analizeze componentele struc. intervende text. 2. ideilor desprinse din divermorfologic şi sintactic.structurale şi expresive specifice operelor denţiind rolul lor în tratarea temelor. 1. în comu. interpretări. rii ale motivelor. termenii de proiecte pornind de la textele studiate (de specialitate însuşiţi exemplu: natura conflictului.). Lectura 2.Redactarea unor compuneri tematice. studiate.modul de reflectare a unei idei sau a unei leiaşi teme literare. însuşirile sau faptele unui personaj. se unghiuri. polemici pornind de la temele litatea artistică a operelor studiate. concepţia autorului faţă de tema tratată. nicarea scrisă şi orală. naziale.5.1.5. comunicări orale în care să se integreze adecvat limbajul de specialitate.Exerciţii de diferenţiere a componentelor turale şi expresive ale textelor. dezbateri. Se va pune accentul pe reactualizarea şi consolidarea cunoştinţelor din clasele V-VIII. elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor. Să citească independent orice tip Rezumate. dezbateri. 2.

Exerciţii de redactare a unor eseuri. nonficţionale care se combină în textele de graniţă (adevăr factual şi invenţie epică. Discuţii privind rolul ilustraţiilor care însoţesc un text literar sau semnificaţia îmbinării a două tipuri de limbaj în cazul caligramei. Să evalueze operele studiate şi Referate pe marginea unei opere literare. obiectivitate şi subiectivitate). Discuţii privind raporturile dintre „textele” comparate (cel literar şi transpunerile sale) sub aspectul producerii (intenţii. – de analiză a unor texte sau tipuri de texte nonficţionale incluse în texte ficţionale (de exemplu: scrisoarea sau epistola ca specii literare. a unor recitări sau a unor piese muzicale care transpun un text literar.9. 2. avînd ca subiect puncte de vedere exprimate în dezbaterea menţionată. referate etc. 53 .) şi al receptării lor. mijloace folosite etc.. teatru care transpune (cinematografic sau teatral) o operă literară.). Să compare limbajul altor arte cu Vizionarea unui film sau a unui spectacol de acela al textului scris.8. com. al “poeziei concrete” sau al colajului de imagine şi cuvinte.6. reacţiile proprii la cele citite.comentarii asupra compoziţiilor colegilor poziţiile proprii şi ale colegilor. Să exprime argumentat reacţiile Exerciţii de elaborare a argumentelor pentru proprii la textele citite.7. Exerciţii de argumentare a alegerii unei lecturi etc. cele citite în mod independent. Ascultarea unei piese radiofonice. 2.2. jurnalul intim ca text privat şi ca formulă romanescă etc. Discuţii privind aceste interpretări cinematografice sau teatrale.– de identificare a elementelor ficţionale şi ficţional în texte de graniţă. Să identifice trăsăturile definitorii Exerciţii: şi interferenţele între ficţional şi non. 2.

recitaluri. situaţii. curriculum vitae.III. 3. 3.4. Să comenteze în scris ortograme şi punctograme. Exerciţii de argumentare a alegerii unei lecturi etc. referate etc. nonficţionale referitoare la contextul ficţionale. nomenele literare studiate (personaje. 3. gramatical.distinctive ale textelor ficţionale şi. referatul. 3. 54 . relevînd legătura dintre idei şi exprimarea lor lingvistică. producînd texte de tip jurnal.Să comenteze independent texte literare şi fragmente de texte literare. Să redacteze diferite texte cu ca. respectorii ale comunicării ficţionale şi non. Să prezinte. raţionamente. diverse tipuri de scrisori. limbajul folosit. Dezvoltarea capacităţii de scriere şi de producere a textelor de diverse tipuri Exerciţii de redactare a unor eseuri. redactări ale unor texte publise modalităţi de exprimare: descrieri. Rezumate ale unor texte. Să aplice procedee de autoeva.Compuneri.Aviz la opera literară. scrisoare. idei. 3. reportaj de senzaţie graniţă. publicitare. acţiuni.8. textual şi stilistic ale limbii române în comunicarea scrisă.10. 3.2. modul de receptare. Referate în care se vor exprima şi argumenta reacţii proprii la receptarea textelor literare studiate. Să combine elemente ficţionale Exerciţii de redactare a unor compuneri de şi nonficţionale.3. relevînd trăsăturile defini. 3. dialoguri.7.5.) şi Referate pe marginea operelor studiate. Dezbateri argumentative (de preferinţă polemice) privind reacţiile proprii ale elevilor la receptarea textelor literare studiate. imagini etc. luare şi evaluare reciprocă a textelor redactate. raportul.tiv. un text redactat. cistice. ştiinţifice. monologuri. 3.9. corectă. Să producă texte utilizînd diver. Să producă texte nonficţionale şi Exerciţii de identificare a particularităţilor ficţionale.Activităţi în perechi şi în echipă. Să exprime atitudine faţă de fe. comunicării.Proiecte. etc.1. naraţiuni. 3. Acoperele studiate. Comentariu literar.6. într-o formă clară şi Prezentări. racter utilitar. tivităţi în grup în care elevii dezbat subiectul şi mesajul unei opere. 3. Să utilizeze nuanţat şi personal nivelurile lexical. cererea. înscenări etc.

atît scrieri în proză. Se vor alege. urmărind tratarea diferenţiată a diverselor teme literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate. Vasile Romanciuc. Patria. De patrie. Alexei Mateevici. Pentru ea. în ansamblu. Ion Dumeniuc. Strămoşii ne întreabă. În universul literaturii 1. Barbu Ştefănescu Delavrancea. Scriu pentru patrie. Constantin Stere. al modalităţilor de expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor. Nicolae Mătcaş. Miron Costin. Patrie. Cîntare scrisului nostru. Limba şi geniul naţional. Limba noastră. Descrierea Moldovei. Poporul. Scripta manet: limba română. Limba maternă. Grigore Vieru. Eugeniu Coşeriu.CONŢINUTURILE RECOMANDATE I. De neamul moldovenilor. Articole publicistice şi studii lingvistice. Limba română este patria mea. patria străbună: Dimitrie Cantemir. citind despre trecut * Modele umane pe care le accept Se vor studia. Veşmîntul fiinţei noastre (eseu). adolescenţii * La alegere: Medii care mă formează: familia mea sau şcoala în opinia mea şi a autorilor preferaţi * Idealuri spre care tind: prietenia şi dragostea * La alegere: Călătorii unicale în oglinda cărţilor sau Lumi fantastice: ziua noastră de mîine (SF inclusiv) * Ne cunoaştem prezentul. integral sau fragmentar. de preferinţă din epoci diferite. patria străbună * Eu în spaţiul naturii şi al cosmosului * Eu şi semenii mei. În limba ta. Dumitru Matcovschi. Cuvîntul. Alexandru Vlahuţă. Istorie retrospectivă. Patria. Arcadie Suceveanu. Valentin Mîndîcanu. Patrie şi patriotism. Exemple de opere pe temele: 1. 55 . Teme recomandate: * Scripta manent: limba română. cuvîntul. Trei mari iubiri etc. Nichita Stănescu. Ţara. Poetul şi patria. cel puţin două texte literare pentru fiecare temă. cît şi în versuri. Răsai. Lumea cărţilor – o lume a mea Se recomandă studierea unor grupaje tematice. Între textele selectate pentru studiu se pot include şi texte apropiate tematic din literatura universală. Coloana infinită a graiului matern.

Doc. Voltaire. Radu Cosaşu. Grigore Vieru.. Cei trei muşchetari. Mara (fragment). Grigore Vieru.. Călătorii unicale în oglinda cărţilor: Ion Druţă. poezii. Adolescenţi pe mare etc. Dumitru Matcovschi. Idealuri spre care tind: prietenia şi dragostea: Costache Conache. Wiliam Shakespeare. Mihail Sadoveanu. Nume. Ocheanul întors. Vladimir Beşleagă. Mircea Cărtărescu. Suceveanu. Vladimir Colin. Lumina raiului. Şcoala acum 50 de ani. Aventurile lui Oliwer Twist. Moromeţii (fragment). Cum am învăţat româneşte. Garabet Ibrăileanu.. Vară buimacă. Povestea codrului etc. Nicolae Esinencu. Copacul care ne uneşte etc. Şarpele Aliodor. Dumitru Radu Popescu. Tudor Arghezi. Morgenstimmung etc. Crăiasa din poveşti. Mihai Eminescu. Romanţă în alb. studii ştiinţifice despre natură şi ecologie etc. Marin Preda. Grigore Vieru. Herbert G. Charles Dickens.. Horia. Cătălin Bursaci. Sora. Elegie pentru Ana-Maria. Crohmălniceanu. Gheorghe Tomozei. adolescenţii: Mihai Eminescu. Ioan Slavici. Ion Ghica. A. Radu Petrescu. Jurnal de călătorie în China etc. Dialoguri la marginea oraşului. Ion Agârbiceanu. Nicolae Anton şi cei şase feciori ai lui. Ernest Hemingway. 3. Mircea Eliade. Leul albastru. Liviu Damian. Lucian Blaga. 56 . Mai caut şi azi anii copilăriei etc. Chira Chiralina. Fiind băiet. Triumful talentului. Acasă (fragment). Vladimir Beşleagă. Calistrat Hogaş. De veghe în lanul de secară. Ion Iachim. Hronicul şi cîntecul vîrstelor. Mircea Cărtărescu. Ioan Groşan. Wells. Fănuş Neagu. Copacul care ne uneşte. Liviu Damian. Gheorghe Malarciuc. Un pedagog de şcoală nouă. Dorinţa. Nu-mi presimţi. Broasca etc. Leonid Dimov. poezii şi romanţe. Cu numele tău. Eu şi semenii mei. Taine.. Jules Verne. Lumi fantastice: ziua noastră de mîine: Mircea Eliade. 7. Delfinul. Ca floarea de măr. Jean Bart. Jerome David Salinger. Mai am un singur dor. Articole publicistice. Romeo şi Julieta. Nicolae Esinencu. Simone de Beauvoir. povestiri. 6. Radu Tudoran. Aventurile unei fete cuminţi. Grămăjoară. Izvorul nopţii etc. Singur în faţa dragostei. Ion Druţă.. Oul de cristal. La Medeleni. Ion Luca Caragiale. Miradonitz. 5. Pe drumuri de munte. De la noi la Cladova. Viaţa ca o pradă. Horodişte. Portretul artistului în tinereţe.2. Vasile Vasilache. Nostalgia. fericirea etc. Ocolul pămîntului în 80 de zile. Medii care mă formează: familia mea sau şcoala în opinia mea şi a autorilor preferaţi: Ion Creangă.. o povestire din ciclul Supravieţuiri. 4. Ion Druţă. Alexei Tolstoi. Ţara bărbaţilor frumoşi. Poema chiuvetei. Europolis. Matei Iliescu. Ovid S. Ion Minulescu. Lucian Blaga. Din moşi-strămoşi. Istorii insolite. File din cartea naturii. Amorul din prieteşug. Mihai Eminescu. George Meniuc. Nichita Stănescu. Toate pînzele sus. Panait Istrati. Nicolae Milescu-Spătaru. Creion. Aelita etc. ultima carte. Cheamă dragostea etc. Amintiri din copilărie. Constantin Negruzzi. Alexandre Dumas. Ionel Teodoreanu. Prima carte. Florile iubirii. Mica elegie. Arborele familiei. Radu Petrescu. Marea amărăciune. Nicolae Vieru. Mireasa. Soarele răsare ca o biblie. Canndidul. Vasile Voiculescu. Adela. Durere. Gala Galaction. 12000 de capete de vite. James Joyce. Cînd ai nevoie de dragoste. Prietenul care nu vine. Aureliu Busuioc. Eu în spaţiul naturii şi al cosmosului: balada populară Mioriţa. Maitreyi.

Aureliu Busuioc. În orizontul literaturii Se recomandă studiul complementar al unor texte nonficţionale sau “de graniţă”. Nicolae Dabija. fie cîte unul la fiecare temă. Unde ne sînt visătorii. Calpuzanii. texte publicistice. Recviem pentru Maria. inclusiv Filozof între regi şi rege între filozofi (despre D. • • • De exemplu: pentru tema Eu şi semenii mei. publicitare. profesoară de istorie. Iluzii pierdute. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar). Sfîrşit de veac în Bucureşti. Pe urmele lui Orfeu (fragmente). Vămile. un fragment de jurnal intim (de exemplu. Dumitru Matcovschi. în acest scop. adolescenţii: un text despre psihologia adolescenţei. Lumînărică. Ce dragoste veche. actorii ( oameni de creaţie din Republica Moldova) etc. Cu jăraticul pe buze. la limbajul folosit şi la modul de receptare. jurnal de călătorie. Aniţa Nandriş-Cudlea. Alexei Marinat.. 2. pentru tema Medii care mă formează: şcoala în opinia mea şi a autorilor preferaţi: un discurs oratoric pe tema învăţămîntului (Titu Maiorescu. Cartea nunţii. Gabriela Adameşteanu. Sergiu Grossu. Vald Ioviţă. O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848. la situaţia de comunicare. dintre cele enumerate. un reportaj despre situaţiile de familie ş. Barbu 57 . Silviu Angelescu. George Călinescu. Fraţii Jderi (fragment). Constantin Stere. religioase etc. interferenţele între ficţional şi nonficţional şi felul în care se completează reciproc diversele perspective asupra temei de discuţie. Mircea Nedelciu. Se va studia. Ion Marin Sadoveanu. eseuri. Balta Albă.) şi “de graniţă” (jurnal intim. scrisori. Bătrînul poet. administrative. Vasile Vasilache. Mama mare. Regele moare. Ioan Vodă cel Cumplit. de asemenea. din proza scurtă. citind despre trecut: Ion Ghica. Eu şi lumea. O viaţă de om aşa cum a fost. Dimitrie Vodă Cantemir. Lidia Istrati. discursuri oratorice etc. oper – dragostea mea (despre personalitatea Mariei Bieşu).). Scena. Mihail Sadoveanu. Istoria unui galbîn. Tot mai departe. Figuri. Dimineaţa pierdută. Modele umane pe care le accept: Mănăstirea Argeşului. George Călinescu. Alexandru Vlahuţă. Cronicarii. Magdalena. Nicolae Iorga. Memorii etc. Se sugerează alegerea unor tipuri de texte diferite. Ion Iachim. Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o temă. Mircea Eliade.a. Ne cunoaştem prezentul. ştiinţifice. 9. Eugen Ionescu. un total de cel puţin 6 texte nonficţionale (documente. Aurelian Dănilă etc. legate tematic de textele literare de la punctul 1. Copiii Gulagului etc. Bietul Ioanide (fragment).8. Ioan Vodă cel viteaz. În preajma revoluţiei. Serafim Saca. pentru tema Medii care mă formează: familia mea: un text legislativ privitor la familie.Cantemir). Bogdan Petriceicu Hasdeu. Vera Malev. Ani de ucenicie. Istoria lui Ştefan cel Mare. Lui Eminescu. Titu Maiorescu). Vlad Ioviţă. Amintiri din Siberia. Se vor urmări. Vasile Alecsandri. Honore de Balzac. Pavel Pelin. Constantin Negruzzi. memorii.

un film sau un spectacol de teatru în relaţie cu opera literară de la care pornesc. Aurelian Dănilă etc. opera – dragostea mea (despre personalitatea Mariei Bieşu). să poată fi corelate cu grupajele tematice de la punctul 1.). pentru tema Idealuri spre care tind: prietenia şi dragostea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului. Paulo Coelho etc.). colaj. Este preferabil ca.). teatral. un eseu despre fantastic (Ioan Mînăscurtă) etc. un itinerar de călătorie. Cicatricea lui Ulise. Pe urmele lui Orfeu. Nicolae Dabija. la alegere. pentru tema Ne cunoaştem prezentul. o piesă radiofonică sau un grupaj de recitări. Pavel Pelin. pentru tema Modele umane pe care le accept: un portret din George Călinescu. sau ilustraţie de carte. actorii ( oameni de creaţie din Republica Moldova) etc.. Exupery. Octavian Paler. un text istoriografic. sau un grupaj de interpretări muzicale ale unor texte literare. Marian Popa. În colaborare cu literatura Se recomandă studiul unor texte realizate prin limbaje diferite (cinematografic. Mihai Cimpoi. un eseu despre călătorie (I. Scena. un fragment de jurnal sau de memorii etc. un text publicistic din trecut sau din actualitate (Vitalie Ciobanu. un eseu despre dragoste (Ortega y Gasset. plastic). Istoria. Zilele după Oreste. o creaţie plastică relativă la un text literar (inspirată din acesta sau servindu-i ca sursă de inspiraţie). Vasile Vasilache. poezie concretă. Nicolae Dabija. Ana Blandiana. citind despre trecut: un document de epocă. în vederea sesizării relaţiilor dintre literatură şi creaţii din alte arte. aceste creaţii. Se vor studia: • • • la alegere. pentru tema Lumi fantastice: ziua noastră de mîine: un text despre fenomene paranormale. Istoria literaturii române. Ce dragoste veche. o mărturie despre extratereştri.Beşleagă). un fragment de memorii sau de jurnal (Jurnalul lui Vl. un reportaj despre un eveniment aventuros etc. pentru tema Călătorii unicale în oglinda cărţilor: un text documentar despre exploratori celebri. 58 . Serafim Saka. În Nirvana. Octavio Paz etc. Eminescu. sau un grupaj de caligrame. 3. o scrisoare de dragoste (Eminescu către Veronica Micle etc. un fragment din legislaţia educaţională etc.• • • • • Ştefănescu Delavrancea etc. Borgeş. o cîrtiţă ) etc. în măsura posibilităţilor.. un raport despre starea învăţămîntului. la alegere. Ion Luca Caragiale. un fragment din Cîntarea cîntărilor. muzical.). poet naţional. Ion Druţă. aparţinînd altor arte. Geo Bogza. A..

L. Colind pentru Eminescu de Arcadie Suceveanu în interpreatrea Mariei Mocanu etc. De ce nu-mi vii. Ilustraţii de Florin Pucă la versuri de Leonid Dimov.Morgenstern etc. Ion Luca Caragiale. Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în manual. avînd ca obiectiv formarea elevilor pentru a folosi limba română corect. integrîndu-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise. • interpretări muzicale ale unor texte literare (romanţa Pe lîngă plopii fără soţ. • grupaj de caligrame (Apollinaire etc. în interpretarea lui Mihail Muntean. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii.). explicaţii succinte etc. Ninela Caranfil etc. A. va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. Charles Dickens. Se recomandă totuşi folosirea ca textesuport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline. integrarea modulului de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar. piesa folk după Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu. Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori. I. • creaţii plastice şi texte literare (Măiastra lui Brîncuşi şi Pasărea sfîntă de Blaga etc.De exemplu: • ecranizare după opere de Ion Creangă. Maria Doni. De asemenea. stilistică pragmatică etc.Cehov. Dumitru Crudu. Dumitru Matcovschi.). • ilustraţii de carte. colaje (Gellu Naum etc.).Eminescu în interpretări diferite: Ion Caramitru şi Ion Ungureanu.Alecsandri. • spectacol teatral după o piesă a unui dramaturg român sau străin (V. Alexandru Kiriţescu.Ibsen etc. Caragiale. Ion Druţă. H.). ilustraţii ale autorului la volume de Marin Sorescu etc. dimpotrivă. Gheorghe Calamanciuc.). • grupaj de recitări (un text din M. Marin Preda. Limbă şi comunicare Studiul limbii române în clasa a IX-a se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b) funcţională. de preferinţă în mai multe versiuni (la volumele Noduri şi semne şi Epica magna de Nichita Stănescu. Ioan Slavici. avînd ca obiect folosirea limbajului (retorică.).).. exemplificări. piesa folk după Andrii Popa în interpretarea lui Iurie Sadovnic. poezie concretă (M. în favoarea aplicaţiilor practice. 59 .). II. Stanislaw Lem. Ion Druţă etc. Liviu Rebreanu. conceperea unui manual diferit pentru aceste conţinuturi.).

Sintaxa. Coordonarea şi subordonarea în cadrul frazei. 60 . Semnele de ortografie. Adjectivul. cratima (liniuţa de unire şi de despărţire). Pronumele. schimbări de sens). Cratima. Pleonasm. Conjuncţia. Ortografia lor. Tipuri de dicţionare. Contragerea şi expansiunea. topica şi punctuaţia. Polisemie. Prepoziţia. Tipurile de propoziţii şi valorile stilistice ale acestora. Sistematizare. Implicaţii expresive. apostroful. Verbul. semnul exclamării. semnul întrebării. punctul şi virgula. Evoluţia limbii române (la nivel elementar). linia de dialog şi de pauză. Îmbogăţirea vocabularului. Adverbul. semnele citării (ghilimelele). Monosemie. Structura morfologică a cuvîntului. dispariţia unor cuvinte. Limba literară română şi stilurile ei funcţionale. Punctuaţia. Modificări ale vocabularului (apariţia unor cuvinte noi. Părţile de vorbire neflexibile. Caracterul latin al limbii române. Împrumuturi recente. Numeralul. Sensul lexical şi sensul gramatical. virgula. Vocabular tului. parantezele.Cunoştinţe generale despre limbă Originea limbii române. Prevenirea greşelilor tipice Semnele de punctuaţie: punctul. punctele de suspensie. Utilizarea lor în redactarea tex- Sensul fundamental şi sensul secundar al cuvintelor. Substantivul. Părţile de vorbire flexibile. Interjecţia. Punctuaţie şi ortografie. Structura vocabularului. Morfosintaxa Părţile de vorbire. Sinonimia şi omonimia sintactică. Funcţionarea semnelor de punctuaţie şi a semnelor ortografice. două puncte. Articolul.

). reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul. discuţia (dezbatere.). • folosirea adecvată a cuvintelor în context. evitarea cacofoniei). acordul atributului). omonimie) şi actualizarea lor în context. sufixe etc. tautologia. Monologuri (tipuri): povestirea orală. lexico-semantic • cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor).). relatarea. preluarea/cedarea cuvîntului la momentul oportun. raportarea la reacţiile auditorului etc. tehnici ale dialogului eficient: adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (partener. tehnici ale monologului eficient. argumentare/persuasiune. polisemie. comunicare sonoră nonverbală. adecvarea la scopul comunicării (informare.Producerea de texte orale şi scrise Exprimarea orală Forme ale exprimării orale: Dialogul (tipuri): conversaţia cotidiană. forme cazuale). dozarea participării la dialog etc. confuzia paronimică. • erori semantice: pleonasmul. antonimie. 61 .). adecvarea la scopul comunicării (informare. intervenţia. articularea substantivelor. mimică. poziţie a corpului. polemică). divertisment etc. context). reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului. accentul. argumentare/persuasiune etc.). Rolul elementelor nonverbale: • gesturi. • utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe. morfosintactic • folosirea corectă a formelor flexionare (pluralul substantivelor. adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu.). acordul prin atracţie. • utilizarea variantelor lexicale literare. • • • • • • • • • • Niveluri ale producerii şi receptării textelor: fonetic • pronunţarea corectă (pronunţarea neologismelor. • acord (între predicat şi subiect – acordul logic. • cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie. context etc.

Redactarea textelor nonliterare/utilitare: cererea. în baza didacticii generale. dialogul. Receptarea textelor orale şi scrise Receptarea diverselor tipuri de texte (mesaje): • receptarea mesajelor audio. care este întemeiată pe legile cunoaşterii ştiinţifice şi a celei empirice – implicînd perspectiva comunicativ-func62 . opera lirică. în procesul căreia acestuia îi sunt imprimate valori ale subiectului cunoaşterii. corelate cu principiile cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice (învăţarea limbilor. viziunea. figuri de stil studiate. naraţiunea.Exprimarea scrisă Redactarea de texte (rezumat. etnologiei etc. curriculum vitae etc. referatul. deci a ştiinţelor convergente cunoaşterii artistice. opera dramatică. etc. contextul). consolidarea şi sistematizarea noţiunilor dobîndite în clasele V-VIII: opera epică. folosirea corectă a semnelor de punctuaţie. • factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul. proiect. structura textului narativ. în majoritatea cazurilor. descrierea. SUGESTII METODOLOGICE Principii generale. momentele subiectului. video. raportul. tipuri de corespondenţă). În cadrul activităţii literare/lectorale se recomandă. reprezintă o activitate de cunoaştere de tip tehnologic). În virtutea acestei legităţi. canalul. cunoaşterea artistică presupune o recreare a obiectului. povestire. autorul şi naratorul. maternă şi străine. Dacă în cazul cunoaşterii ştiinţifice obiectul este reconstituit în dimensiune valorică proprie. scrierea cu majuscule. portretul fizic şi portretul moral. folosirea corectă a semnelor de ortografie. instrumentarul tehnologic al cunoaşterii artistice la orele de literatură este predominant. esteticii. mitologiei. audio-vizuale. Niveluri de construire a textului scris: ortografic şi de punctuaţie: • • • • scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor). Materia de limbă va fi abordată.. personajul. Valorificarea conţinuturilor educaţionale. timpul şi spaţiul naraţiunii. În EL/ELA se porneşte de la principii specifice cunoaşterii artistice/literare. de aceea. fiind complementat de tehnologiile didacticii generale în cazul implicării în actul educaţional al teoriei literare.

diftong. forme ale exprimării orale: dialog (conversaţie cotidiană.ţională de învăţare. erori semantice (pleonasmul. caracteristic cunoaşterii artistice: reflexia. În domeniul Limbă şi comunicare: – comunicare. anacolut. video. monologul (povestirea orală. interpretare actoricească). context). relatarea. instrumentarul tehnologic al cunoaşterii ştiinţifice şi empirice. stilistică. expresiv. regie. comunicare sonoră nonverbală etc. imaginaţie. expresivitatea. sunet. memorialistică. mesaj. acord. sincretism. scenografie. frază). cacofonie. motivaţia. precum şi. persuasiune. cîmpuri semantice. canal. care predomină la orele de limbă. derivate şi compuse (prefixe. ortografie şi punctuaţie. elementele situaţiei de comunicare (emiţător. detectarea valorilor. recrearea. polisemie.). cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora. stil publicistic/ştiinţific/administrativ. Lista de mai jos are un caracter orientativ. revendică aplicarea metodelor de stimulare a autoreflexiei. autocomunicarea. axiologic. forme flexionare. în funcţie de caracterul materiei studiate. tehnologiile educaţionale vor fi structurate în funcţie de obiectul de cunoaştere abordat în situaţia educaţională concretă. Astfel. în unele cazuri. retorică. reconstruirea. teorie literară. elemente de artă a recitării. sufixoide). hiat. 1. prefixoide. comunicare. familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni noi de estetică. conţinuturile fiind adaptabile în funcţie de opţiunile profesorului. echivalentă cu cea artistică (didactica artelor). mimică. variante lexicale. scrisoare/epistolă. Doar valorificarea conotaţiilor. – elemente de artă dramatică (regie. 2. sufixe. reprezentare. angajarea apropriată. adevăr artistic. procedeu artistic. operele şi fenomenele literare necesită aplicarea unui instrumentar tehnologic special. cu instrumente ale cunoaşterii artistice (principiul fundamental al predăriiînvăţării disciplinei sincretice Limba şi literatura română în clasele V-VII). creativitatea. tautologia). eseu. Procesul de predare-învăţare va fi planificat conform principiului integrator al EL/ELA. cod. Se recomandă. încadrarea domeniilor motivaţional. tipuri de mesaje (audio. motiv (Weltanschauung). elemente verbale ale comunicării (cuvinte. literatură subiectivă. imagine. audio-vizuale). interpretare actoricească). relaţii semantice (sinonimie. trăirea afectivă. de asemenea. receptor. intervenţia). discuţia). formarea atitudinii proprii etc. „eu” real/ficţional. schimbarea categoriei gramaticale. La orele de predare-învăţare a materiilor combinate din materii lingvistice şi literare. care este aferentă arsenalului instrumental de cunoaştere „prin negocierea sensurilor”. fiecare lecţie avînd specificul ei: 63 . funcţiile comunicării. retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte module de conţinuturi ale învăţării. – ficţiune. va fi complementat. afectiv. – elemente de artă cinematografică (scenariu. propoziţii. elemente nonverbale ale comunicării (gesturi. omonimie). Textul literar. În domeniul Literatură: – temă. antonimie.

aplicabile la toate disciplinele şcolare. volumul şi calitatea reală a cunoştinţelor. stimulativă. criteriile. Sau: evaluarea curentă. Funcţiile evaluării şcolare: de diagnosticare. şi specifice. Curentă trebuie considerată şi evaluarea după predarea/învăţarea unei unităţi mari de conţinut (capitol. proiectivă. Evaluarea semestrială şi finală va fi concepută special ca să dezvăluie nivelul de formare a competenţelor elevilor în raport cu nivelul indicat de obiectivele şi standardele educaţionale. temă mare). acestea din urmă însă vor servi la stabilirea gradului de formare/dezvoltare a competenţelor. vor fi evaluate competenţele comunicative/ literare/lectorale ale elevilor (cunoştinţe+capacităţi+atitudini). cu o dominantă pe predarea-învăţarea limbii/educaţia lingvistică. • lecţie de literatură/educaţie literar-artistică. • lecţie sincretică. intercalînd elemente de limbă şi literatură. Scopul evaluării. Evaluarea curentă şi semestrială pot fi extinse în limitele tuturor obiectivelor educaţiei lingvistice/literare indicate în curriculum. semestrială şi finală (la finele anului şcolar sau a treptei de şcolaritate). în funcţie de obiectivele evaluării. apreciativă. ea nu se va exprima în media aritmetică a notelor primite pe parcursul anului. unitate mare de conţinut). 64 . • lecţii de elaborare a textelor literare. Evaluarea şcolară la educaţia lingvistică şi literară se va realiza în conformitate cu principiile. de corecţie-reglementare. reflexive (lecţii de compuneri) etc. Evaluarea curentă poate avea ca obiectiv stabilirea gradului de formare a capacităţilor comunicative/literare indicate de un tip. două sau trei tipuri de obiective/standarde educaţionale (din această cauză evaluarea semestrială şi cea finală nu pot fi efectuate în baza mediei aritmetice a notelor obţinute pe parcurs). metodologia şi instrumentarul generale. cu dominanta pe predarea-lecturacomentarea-interpretarea textelor literare.lecţie de limba română/educaţie lingvistică. Tipurile generale de evaluare. Evaluarea finală este reglementată exclusiv de standardele educaţionale. de EL/ELA. revendicate de teoria şi practica comunicării şi activităţii literar-artistice a elevilor. nonliterare. Profesorul dispune de libertate în proiectarea didactică de lungă durată (pe an. va fi realizată evaluarea iniţială. În toate cazurile. sunt: evaluarea continuă (formativă) şi evaluarea cumulativă (sumativă). de control. În funcţie de timpul efectuării. • SUGESTII DE EVALUARE Evaluarea şcolară generală şi specifică. de dezvoltare. centrîndu-şi demersul pe realizarea obiectivelor curriculare. ci va reflecta nivelul. de pronosticare. proprii tuturor disciplinelor şcolare. şi nu răspunsurile lor. semestru. competenţelor şi atitudinilor pe care le deţine elevul la momentul evaluării finale. sumativă şi finală. formativă.

motivaţii şi interese. deoarece sînt unice prin conotaţia individuală pe care leo imprimă personalitatea elevului. şi nu conţinuturile educaţionale (materiile de studiu) – vor constitui obiectul evaluării. metode. receptării literar-artistice şi educaţiei literar-artistice. dorinţe. durabilitate. frustrării. opinii şi aprecieri. – integralizării maxime a funcţiilor evaluării de către fiecare acţiune de evaluare. Parametrii aplicaţi la evaluarea capacităţilor: amploarea. literar şi lectoral al EL/ELA. a fi capabil să. extrapolarea (extinderea competenţelor în situaţii noi. evaluarea lor se va face pe criteriile prezenţă/absenţă. stresului. Evaluarea cunoştinţelor va avea în vedere parametrii: volumul. profunzime. etc. 65 . literaturii şi artei. – întemeierii evaluării pe principiile comunicării.. valoare. – eliminării din acţiunile de evaluare a sancţiunilor. procedee. umilinţei etc. – selectării-combinării metodologiilor de evaluare în funcţie de obiectivele evaluării şi situaţia educativă concretă. convingeri. Metodologia evaluării competenţelor comunicative/literare/lectorale include: forme. viziuni şi concepţii) nu sînt măsurabile metrologic. calitatea (valoarea).Evaluarea competenţelor comunicative/literare/lectorale se va realiza pe principiile: – centrării evaluării pe personalitatea elevului: finalităţile EL/ELA – competenţele formate în bază de obiective. nestandard). a putea să. Evaluarea cunoştinţelor se efectuează prin activităţi cu caracter reproductiv. Evaluarea competenţelor elevilor se va efectua aplicînd metode generale de evaluare şcolară şi metode specifice EL/ELA. Prezenţa competenţelor formate este atestată indirect. De aceea. comunicativ. consecutivitate şi continuitate. în descrierea. Capacităţile comunicative/literare/lectorale prezintă achiziţii ale elevului şi sînt desemnate de verbele a şti să faci. trăinicia.. sentimente şi stări afective. care constau. profunzimea. prin tipuri variate de activităţi comunicative-literare. elevilor. instrumente de evaluare specifice. a noţiunilor şi categoriilor.. complexitate. a fi în stare să. Atitudinile elevilor (emoţii. frecvenţă. intensitate. – corelării demersului ştiinţific. etc. a valorilor imanente ale textului.. Dar şi în cazul antrenării metodelor generale de evaluare şcolară acestea vor fi aplicate conform principiilor EL/ELA şi pe conţinuturile specifice acestora. multitudine. povestirea rezumativă a caracteristicilor fenomenelor lingvistice/comunicative/literare/lectorale. orientate asupra unui obiect (fenomen lingvistic/comunicativ/ literar/lectoral) din conţinuturile educaţionale.. acte de voinţă. – combinării metodologiilor tradiţionale de evaluare cu cele moderne. de regulă. Evaluarea manifestărilor atitudinale va fi circumscrisă obiectivelor şi standardelor EL/ELA.

Sunt recomandabile trei forme de evaluare: orală. în funcţie de tipul şi scopul evaluării. scopurile şi domeniile EL/ELA. Ele au în vedere axarea evaluării pe un ansamblu structurat de competenţe. prin activităţi de autoformare şi autoevaluare.evaluarea nu trebuie să includă decît sarcini contextualizate. • implicarea elevului.. de scriere etc. a procesului de predare-învăţare a limbii şi literaturii române. literare/lectorale. proiectarea evaluării rezultatelor şcolare la limba şi literatura română în clasele V-IX va respecta principiile integralizării şi interdisciplinarităţii celor două domenii educaţionale – educaţia lingvistică şi educaţia literară. . prin acţiuni de evaluare formativă.evaluarea trebuie să fie axată pe manifestarea funcţională a competenţelor şcolare. literare/lectorale. scrisă şi practică. specifice EL/ELA. grafice) şi iconice (executarea ilustraţiilor plastice la operă) de evaluare. proiectate de curriculum şi pentru asigurarea calităţii rezultatelor finale ale învăţării limbii şi literaturii române. centrării actului evaluativ pe nevoile de formare ale elevului prin educaţia lingvistică şi literară. Dar. de tipul obiectivelor/standardelor în raport cu care se efectuează evaluarea. profesorul poate aplica şi forme grafice (tabele. de scriere etc. . Evaluarea elevilor la El/ELA presupune: • trecerea de la evaluarea obiectivelor pedagogice la evaluarea competenţelor şcolare specifice disciplinei: comunicative. ale instruirii şi evaluării autentice. În acest context. va avea în vedere principiile specifice ale evaluării EL/ELA. de scriere. Schimbările de accent survenite în domeniul evaluării sînt condiţionate de necesitatea eficientizării. literare/lectorale. precum şi în funcţie de conţinuturile educaţionale abordate. pentru evaluarea formativă). precum şi cerinţele instruirii şi evaluării autentice. de sinteză). testele docimologice (standardizate. .sarcina de evaluare şi cerinţele faţă de ea (criteriile de evaluare) trebuie anunţate elevilor înaintea situaţiei de evaluare. 66 . Observarea şi aprecierea verbală. în acţiunea de formare – dezvoltare şi achiziţionare a unui sistem structurat de competenţe funcţionale de bază. proiectarea şi realizarea acţiunii de evaluare în conformitate cu cerinţele învăţămîntului formativ. lucrările scrise (curente sau extemporale. care se referă la următoarele: . verificarea prin lucrări practice. ca finalităţi de bază ale educaţiei lingvistice şi literare. examenele.. ajustarea/adecvarea obiectului evaluării la principiile.Forme şi instrumente de evaluare. semestriale. şi alcătuite de profesor. chestionarea orală (curentă şi finală). scările de apreciere – vor fi aplicate diferenţiat. de la caz la caz. • integrarea activităţilor de evaluare formativă în procesul de formare-dezvoltare a competenţelor comunicative.corectarea nu ţine cont decît de erorile importante din punctul de vedere al construirii competenţelor etc. pentru evaluarea sumativă. • responsabilizarea cadrului didactic pentru atingerea nivelului necesar de competenţe comunicative. semnificative pentru elevi.

reflexive. competenţa de a expune monologat/a relata ceva. de orientare şi de recomandare (fiind selectate de cadrul didactic din manualul şcolar şi ghidul profesorului sau din alte surse). competenţa de a exprima o părere în legătură cu textul citit etc. Înlănţuirea „pe orizontală” a componentelor curriculum-ului. pentru a fi sigur că urmăreşte aceleaşi ţinte ale procesului integrat de formare-evaluare. reprezintă pentru profesor „calea necesară de parcurs” în vederea atingerii ţintelor stabilite prin obiectivele-cadru şi cele de 67 - . de scriere etc. adică de educaţie lingvistică şi literară la treapta gimnazială de învăţămînt. competenţa de a rezuma un text citit. competenţa de a redacta texte narative. la proiectarea demersului său didactic. descriptive. vor fi componentele de bază ale acesteia – lectura. profesorul va avea în vedere necesitatea asocierii la proiectul său de formare şi a acţiunilor de evaluare. dintre care doar primele două sunt obligatorii. de fiecare dată în momentul evaluării. profesorul va trebui să gîndească în avans demersul evaluativ şi să-l proiecteze în acelaşi timp cu activităţile de predare-învăţare. formate prin aceste domenii.Principalele domenii de evaluare. competenţa de a scrie despre textul literar citit etc. standardizate. iar obiectul de evaluat îl va constitui competenţele de tip comunicativ. învăţarea şi evaluarea. competenţa de a interpreta un text. pentru a se vedea dacă au fost atinse ţintele proiectate şi pentru a aprecia nivelul performanţelor şcolare. De aceea. competenţa de a redacta texte funcţionale. urmărind înlănţuirea tuturor componentelor curriculum-ului: Obiectiv-cadru – Obiective de referinţă (competenţele de format) – Conţinuturi educaţionale – Activităţi de învăţare – Activităţi de evaluare. competenţa de a formula o opinie/o părere/o afirmaţie. De exemplu: competenţe de tip comunicativ: competenţa de a dialoga faţă în faţă sau la distanţă. scrierea şi comunicarea. la ele se va reveni. competenţa de a argumenta etc. competenţe de tip lectoral: competenţa de receptare/înţelegere a textului. Avîndu-se în vedere legătura strînsă dintre cele trei componente-cheie ale procesului educaţional – predarea. lectoral. competenţe de scriere: competenţa de scriere corectă. celelalte fiind complementare primelor. Aceste competenţe sînt şi obiectivele formării comunicative/literare a elevilor. în cadrul disciplinei Limba şi literatura română.

Care este obiectivul-cadru şi ce obiective de referinţă derivă din acesta. descriptori de performanţă) voi raporta produsul realizat de elevi? . a conţinuturilor educaţionale şi a activităţilor de predare-învăţare-evaluare este o acţiune cu caracter epistemologic de cea mai mare importanţă şi presupune cunoaşterea exactă. limbă şi co68 . pe care trebuie să le urmăresc neapărat în activitatea de predare-învăţare-evaluare? . Pentru a nu pierde din vedere finalităţile educaţionale/competenţele necesare de format-evaluat pe parcursul perioadei de învăţare.La ce nivel de performanţă (minim. selectarea şi construirea cu discernămînt pedagogic a unor contexte şi situaţii eficiente de formare-învăţare. pe elementele de esenţă ale învăţării.Ce competenţe trebuie să formez elevilor. în funcţie de nivelul clasei la care se lucrează şi de nivelul şi complexitatea competenţei de format-evaluat. pentru a fi în stare să-şi continue studiile la un alt nivel sau să facă faţă cerinţelor vieţii. la finalul acesteia. profesorul îşi poate autoevalua activitatea de predare-învăţare-evaluare. limbă şi comunicare. pentru a atinge acest obiectiv? . indicatori. pentru ca. O unitate didactică de învăţare este echivalentă cu o perioadă de formare a unei competenţe specifice şi se proiectează pe termen scurt sau mediu de învăţare (2-3 săptămîni). O unitate de învăţare integrează obiectivele ce vizează aceeaşi competenţă. fundamentale. care integrează conţinuturi şi activităţi de învăţare din domeniile de bază ale educaţiei lingvistice şi literare: literatură. Este necesar ca aceste ţinte să fie conştientizate de profesor şi urmărite consecvent prin toate activităţile de formare-dezvoltare proiectate pentru o perioadă de învăţare – semestru sau an şcolar. de către profesor. mediu sau superior ) poate fi realizat acest produs? . astfel încît toate acestea să conducă la atingerea finalităţilor educaţionale proiectate de curriculum. este constituirea unor unităţi didactice de învăţare (unităţi didactic-educaţionale). temporale) de care dispune. răspunzînd la următoarele întrebări: .Prin ce metode şi cu ce instrumente voi evalua acest produs? . pentru a demonstra că stăpînesc această competenţă? .referinţă/de competenţă.Ce produs final trebuie să realizeze elevii. să poată evalua competenţele pe care şi le-au format elevii. pe ceea ce este absolut necesar să cunoască şi să poată realiza elevii. conţinuturile de literatură.La ce referenţial de evaluare (criterii. Proiectarea activităţilor de evaluare se va realiza deci concomitent cu proiectarea predării-învăţării şi în deplină concordanţă cu aceasta. metodologice. în cadrul educaţiei lingvistice şi literare integralizate. Corelarea obiectivelor curriculare. a competenţelor-ţintă necesare a fi formateevaluate.Cum voi folosi datele obţinute din evaluare pentru a perfecţiona activitatea de predare-învăţare? Calea raţională de proiectare şi realizare a demersului didactic. iar proba de evaluare a unei secvenţe de învăţare se va axa pe verificarea cunoştinţelor şi competenţelor de bază. analiza resurselor didactice (materiale.

3. numărul de ore alocat.5. obiectivele-competenţă urmărite în cadrul acestei unităţi. Evaluarea prin întrebări – răspunsuri.2. Proiectul unei unităţi de învăţare cuprinde următoarele rubrici: titlul sau tema unităţii de învăţare. Grila de evaluare Formarea. Doi cîini Moduri de expunere Personajele textului narativ.7. curentă/formativă şi finală. Un posibil model de corelare a componentelor unei activităţi de învăţare este prezentat în tabelul de mai jos: Unitatea de învăţare: Textul narativ. în conformitate cu principiile EL/ELA. care se desfăşoară continuu şi în ascendenţă şi care se încheie cu o probă de evaluare. perfecţionarea acţiunii educative şi a achiziţiilor comunicative/literare ale elevilor. Gîrleanu. crt. Em. Observarea activităţii de lectură a elevilor. 1. Hadîrcă. resursele. şi presupune construirea.1. N. diagnosticarea. a unui sistem coerent de lecţii. Naraţiunea (Clasa a IV-a) Nr. Ghidul profesorului. prin evaluare. activităţile de învăţare şi activităţile de evaluare finală. cl. Bolduratu). Competenţa vizată: înţelegerea din lectură Conţinuturi selectate Nr. comunicative sau de scriere. prin unităţi de învăţare proiectate strategic. 69 . în cadrul acestor unităţi şi în procesul integralizat de predare-învăţare-evaluare. a dificultăţilor de învăţare şi de reglare a acestora – toate aceste acţiuni orchestrate corect. Rezumarea textului etc. Obiective (competenţa de format) 1. Lexicul Manualul. a competenţelor lectorale. 3. în această bază. pe întreg parcursul didactic. 3. aplicarea. Cînd 12 stăpînul nu-i acasă Al. suplimentate cu altele gîndite de profesor. vor conduce la realizarea scopului evaluării moderne – eficientizarea actului învăţării. îmbunătăţirea. Alcătuirea planului de idei. conţinuturile selectate în acest scop.3. S. orientat strategic spre formarea-dezvoltarea competenţei avute în vedere.municare. a activităţilor de evaluare iniţială. Dabija. ore Resurse Activităţi Activităţi de de învăevaluare ţare Teme şi exerciţii selectate din manual şi din Ghid. VI (M. Donici. prin care se formează competenţa respectivă.

Elevul urmează să utilizeze limba română la un grad maxim de corectitudine. copii ale unor materiale produse de alt autor. vor completa un portofoliu. Nota pentru completarea şi perfectarea portofoliului se va oferi pentru organizarea materialelor acumulate. 6. 2. teze. Recenzii proprii. Caietele vor avea cîmp pe ambele părţi ale foii. în exprimarea scrisă şi orală atît la disciplina respectivă. Nu vor fi cerute şi considerate ca atare lucrările realizate de altcineva. 5. 3. 70 • • • • . 1 – pentru evaluări desfăşurate în clasă). Materiale rezultate din investigaţii proprii: notiţe. Profesorul va indica sarcinile care urmează a fi realizate ca lucrări de portofoliu şi va evalua portofoliul la finele semestrului. Elevul va ţine 3 caiete tip dictando (2 pentru temele realizate în clasă şi acasă. o agendă de lectură. lucrări de imaginaţie ghidată. în mod obligatoriu. tabele produse de elevul însuşi etc). ORTOEPIC ŞI PUNCTUAŢIONAL VIZÎND DISCIPLINA ŞCOLARĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CA LIMBĂ MATERNĂ 1.CERINŢE DE RESPECTARE A REGIMULUI UNIC ORTOGRAFIC. în cadrul evaluării reciproce. Foaia de titlu a caietului se perfectează astfel: Caiet pentru teme/ pentru probe de evaluare la limba şi literatura română al elevului/ elevei din clasa a VI-a „C” a Liceului Teoretic „Ovidiu” din mun. elevii vor ţine un vocabular. Temele la limba şi literatura română vor fi anticipate de data scrisă cu litere. Realizarea unui exerciţiu presupune indicarea numărului acestuia şi rescrierea sarcinii de lucru. Se vor lăsa linii libere între teme. fişe. Un portofoliu ţinut de elevii din clasele gimnaziale ar putea include: Fişe biobiliogafice sau un jurnal dublu/triplu de lectură. grafice. aspectul acestora. Lucrări de creaţie (ilustraţii la textele studiate. Bălţi Ciobanu Ion/ Ioana 4. scrise pentru autoevaluare. şi rescrierea enunţurilor-itemi. şi recenzii ale colegilor. scheme. 7. cît şi la toate disciplinele studiate în această limbă de instruire. calitatea ordonării lor. Paralel cu aceste caiete. proiecte (individuale şi de grup). înainte de a încheia situaţia şcolară. Realizarea unui test presupune.

2/0. Frecvenţa verificării caietelor elevilor va fi următoarea:  Clasa a V-a – a VI-a: de 2 ori pe săptămînă. 2/1. profesorul calculează numărul de greşeli după tipuri şi acordă o notă. 4/2. 3/0. 4/1 greşeli. 9. 6/3. abilităţi de prezentare. 1/4. Pentru nota “7” – 0/4. 2/6. 2/8. 4/3. 1/7. 7/3. Pentru nota “3” – 0/8. însă nu se iau în calcul decît o singură dată. 11. Pentru nota “2” – 0/9. 5/1. 1/3. 8/2. conform unui barem propriu. evaluînd. cu indicarea. Pentru nota “9” – 1/0. ambele se vor trece în catalog. 5/4. pe cîmp. 9/0 greşeli şi mai multe. 6/0. 8/1 greşeli. 3/3. 13. stilistice. ortoepie. 8/ 0. Erorile comise de elevi vor fi marcate sau corectate. Pentru nota “4” – 0/7. 6/2 greşeli. Criteriile de apreciere a unui răspuns oral: 71 . Notele acordate pentru lucrările scrise sînt trecute în registrul clasei:  în mod obligatoriu la evaluările sumative. a tipului de greşeală:  I — ortografică. factologice): Pentru nota “1” – 0/10. 4/0. 5/2 greşeli. 5/3. 7/2. 4/4. 7/0. 10. 7/1.  F — factologică. 2/4. pe scala 0 – 10 puncte. 3/7. 14. Profesorul trebuie să verifice cu regularitate caietele cu temele elevilor.  L — logică. după cum urmează (prima cifră indică greşelile ortografice şi gramaticale. La finele lucrării evaluate. 0/2.  la opţiunea profesorilor la evaluările formative. cifra a două — greşelile punctuaţionale. Pentru nota “6” – 0/5. 6/1. 2/3. 3/4. Notele pentru rezolvarea testelor se acordă în corespundere cu baremul acestuia. logice. 12. 5/5. 4/5. Pentru nota “5” – 0/6.  S — stilistică:  G — gramaticală.  pentru lucrări de control cu sarcini suplimentare se pot acorda două note. 0/2 greşeli. Pentru nota “8” – 1/1. 2/7. corectitudinea realizării sarcinilor de lucru. logică şi gramaticală a discursului. 3/6. 3/2. 1/2 .  V — punctuaţională. 1/5. 3/1 greşeli. 6/4.8. apreciind-o cu o notă. cît şi de exprimare: intonaţie. în corespundere cu normele de notare. Greşelile repetate se înseamnă de cîte ori apar. 5/0 greşeli. Pentru nota “10” – 0/0 greşeli. 0/3 greşeli. 3/5. 2/5. 2/2. 1/6. Evaluarea răspunsului oral se va face ţinîndu-se cont atît de corectitudinea factologică.  Clasa a VII-a – a IX-a: o dată la 2 săptămîni.

Relevanţa exemplelor.• • • • • • • • • Adecvarea tezelor alocuţiunii la subiectul propus. Structurarea mesajului. corectitudinea articulării). 72 . gestica. Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica. Validitatea argumentelor. poziţia corporală). Corectitudinea lansării mesajului oral (adecvarea intonaţiei. Eşalonarea logică a argumentelor. Coerenţa exprimării orale. Exprimarea clară a poziţiei versus problema discutată.

O. Ferreol. 6.BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. I. Enciclopedia limbii române.. Vl. Mancaş. N. Limbajul artistic românesc în sec.. Goraş et al. E. I. Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Eftimie. Succesul demersului didactic la limba română: competenţe. Ghid metodologic/ Ministerul Învăţămîntului. V... 3.. 2002. Receptarea şi crearea operelor epice în şcoală. Structura lingvistică a limbii române contemporane... V. 2002. M. Tehnologii educaţionale. Vl.. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Ghid metodologic. Lexicul... T.. Bucureşti: Univers Enciclopedic. et al...P. Bucureşti: E. I. Ghidirmic. Pâslaru. Cosovan. Bidu-Vrânceanu.. Achiri (coord. Introducere în teoria lecturii.D. Cartaleanu. 7. Chişinău: Pro Didactica. Concepţia evaluării în învăţămîntul preuniversitar/ Ministerul Educaţiei. Evaluarea în învăţămînt. Cabac et al. 73 . Metodele de instruire formativă la disciplinele fundamentale de învăţămînt. D. Minder. Orientări conceptuale. 12.. 8.. Curriculum de bază. G. Vl. Guţu. Chişinău: Pro Didactica. 1979. evaluare.1991. Atelierul de lectură în demersul educaţional. 20. Cartaleanu. Chişinău: Cartier. 1999. Cornea. Guţu. 10. 2005. Didactica Nova. O. E.P. Cimişlia. 1986. 16.. Vl. Limba română contemporană. Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală.. 2004.. obiective. O. Metodica studierii limbii şi literaturii române. 2001. N. Didactica limbii şi literaturii române. 2005. 2000. Didactica funcţională. Achiri et al. 1998. De Landsheere. Cabac. 19. Pâslaru. Cosovan. Pâslaru. Bucureşti: E.D.. Chişinău. 9. 11. N. Flageul. V. 1998.. Definirea obiectivelor educaţiei. 18. Chişinău: Litera Educaţional.1994. Iachim.). T.. P. P. Grîu. Cluj: Dacia. 2000. Gramatica uzuală a limbii române.. Negreţ-Dobridor.. Piteşti: Paralela 45. G. Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice. 2003. 2001. Goia. Forăscu. XX (1900-1950). creativitate. M. Bucureşti: Humanitas Educaţional. I. 2002. Noveanu. V.. Irimia. 4. Craiova: Scrisul Românesc. Iaşi: Polirom. 2000.. 1997. V.. Chişinău: Epigraf. 21. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. 13. 2. 15. 14. Hermeneutica literară românească. Vl. Chişinău: Cartier Educaţional. 1998. Pâslaru. Bucureşti: E. De Landsheere. Vl. A. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. Chişinău. D. Iaşi: Polirom. Bucureşti: Aramis. Documente reglatoare/ Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. strategii. 17.. 5.

. et al.. C.. Limba şi literatura română în gimnaziu. 28. Dezvoltare Curriculara. V. 1990...I. 25. Supliment al revistei Didactica Pro…. Iniţiere în metodologia Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice. nr. Parfene. M. Vl. Temple. Chişinău: Grupul editorial Litera. Învăţare prin colaborare. Promovarea gîndirii critice. V. J. Negură. C.). 2003 27.proeducation. Clasele V-IX .. 1999. Aplicarea tehnicilor LSDGC.. Stoica. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice. M. Ghid metodologic/ Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Papuc. Meredith. 1997. 33. 37. Temple..Cuza” din Iaşi. 74 .. Pâslaru. 34. 2002. Chişinău.. Iaşi: Polirom. Piteşti: Paralela 45. Ch. Supliment al revistei Didactica Pro…. C. 2000. Introducere în teoria textului . Clasele V-IX. Pierron. 1999. Pâslaru. nr. Construcţie şi dezvoltare curriculară. 36.3. Supliment al revistei Didactica Pro…. Temple. Cadrul teoretic. K. Meredith. Musteaţă. 29.. Bolocan. 2003... Steele.. Vl. Vl. 30.4 2003. (coord.. 35. E. Pâslaru.22. Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.. Ghid metodologic/ Ministerul Învăţămîntului al Republicii Moldova.. Partea I. Chişinău. Pâslaru. Chişinău: Museum. Ch. 31. Crişan. Vl. A. Ghid metodologic. Vl. S.. Supliment al revistei Didactica Pro…. Literatura în şcoală/ Universitatea „Al. Pierron. Metodica studierii limbi române. 1997. Hadîrcă. Pamfil.. Parfene. I.. Ch. Curriculum disciplinar de limba şi literatura română. Cum să scriem. Goraş-Postică. A... Steele.. Meredith. Limba şi literatura română. 24. K. 2000. 2006. Steele.. Principiul pozitiv al educaţiei.. Structuri didactice deschise. K. nr. Ch.. J.. J. 1997. Pâslaru. K. 2002. Evaluarea rezultatelor şcolare..7.. Vasiliu. Meredith. 2001. O. 23. Iaşi: Polirom.nr.. Valorile educaţiei http://www. 26. Chişinău: Civitas. 32. Partea II. Al. L. Chişinău: Ştiinţa. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. 2005. Cerkez.md. J. Temple. Steele.1.

75 .

Socoleni 16/1 tel. Comanda nr. fax 45-97-64 76 . Tiraj 3000 ex. Chişinău.75 “Univers Pedagogic”. str.LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele a V-a – a IX-a) Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila Tipografia Orhei. Coli de tipar 4. . Format 60x84 1/16. 45-98-33.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful