UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Psihologie-Pedagogie PLATFORMA BLACKBOARD Psihologie an 1 • Codul cursului: • Denumirea cursului: Psihologia varstelor

2 • Tip curs: obligatoriu, anul I • Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite • Perioada de accesare: 1.04. 2008-1.09 2008 Manuale recomandate:

1. Sion, GraŃiela, Psihologia vârstelor,(2003), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2. Verza, Emil, Psihologia vârstelor, (1981), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 3. CreŃu, Tinca, Psihologia vârstelor,(2001), Editura Departamentului de ÎnvăŃământ deschis la DistanŃă, Universitatea Bucureşti, 4.Ana Munteanu, Psihologia dezvoltarii umane, (2006), Editura Polirom, Iasi 5. Schiopu Ursula, Verza E., (1981), Psihologia varstelor, Bucuresti, E.D.P.
• Obiective didactice: Insuşirea conŃinutului şi semnificaŃiilor varstelor adulte, Cunoasterea periodizarilor varstelor si caracterizare generala a lor Intelegerea caracteristicilor psihofizice si evolutia capacitatior cognitive Intelegerea importantei invatarii la adult, problemele social-economice ale batranetii , probleme legate de pensionare • Modul de stabilire a notei finale: Test-grilă • Adrese e-mail pentru contactul cu studenŃii: • Titularul cursului: Lector univ. Dr. Lepadatu Ioana • Adresa facultăŃii: Braşov, str. Turnului nr.5 ConŃinutul teoretic al cursului: Consideratiile generale privind abordarea varstei adulte in lucrarile de psihologiePeriodizarea varstelor adulte-Tineretea-Caracterizari ale subperioadelor - Integrarea socialaIntegrarea profesionala-Varsta adulta -Dinamica identitatii in perioada adulta- Varstele de regresie-, Stadiile varestelor de involutie, -Problemele social-economice ale batranetii Regresia biologica -Probleme legate de pensionare-Stadiul terminal

Bibliografie minimă obligatorie:

Sion, GraŃiela, Psihologia vârstelor,(2003), Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti,
Schiopu Ursula, Verza E., (1981), Psihologia varstelor, Bucuresti, E.D.P.

Psihologia vărstelor 2

1. Consideratiile generale privind abordarea varstei adulte in lucrarile de psihologiei Hans Löwe face o indentificare a cauzelor pentru care nu au fost abordate varstele adulte a) Cauze practice: Lipsa de mobiluri concrete pentru a cerceta varstele adulte ( corectii privind inutilitatea acestei cercetari ) Dificultatile de a organiza studii experimentale cu adultii in comparatie cu copii Atitudinea de preintampinare si rezerva a adultului Extraordinara eterogenitatea a adultului ( evantaiul mai mare de evenimente care il caracterizeaza ) b) Cauze teoretice: Organizarea acestor cauze se afla in conceptia despre dezvoltarea omului adult. Chiar pedagogii si psihologii importanti ( W Jones ) considerau ca adultul este sub aspectul fizic si psihologic o fiinta finita ( J. R. Kidd ). Argumente: Hans Tomae ( Tratat de psihologie – 12 volume ) - ia pozitie impotriva celor ce considera ineficienta studiului adultului. Aceasta conceptie consta in convingerea ca omul de 20 de ani in fond ar fi deja format deci nu s-ar mai dezvolta. Adultul ar devenii astfel numai un obiect al cercetarii cu privire la variantele sale individuale si tipologice nu insa si cu privire la mutatiile si schimbarile asemanatoare celor care caracterizeaza calea de copil la adult. Se datoreaza teoriilor psihanalitice prin teza lor fundamentala privind importanta primilor ani de viata pentru intreaga dezvoltare ulterioara. ( Freud – “ adeseori la 4 –5 ani este deja format ” ). Se refera la tendintele de a caracteriza adultul in comparatie cu copii ( adultul este un copil mare )

Concluzii:

Acest concept trebuie privit printr-o perspectiva mult mai flexibila si mai larga. In perioada maturizarii omul invata succesiv un sir de roluri evolutive care trebuie studiate. Avea ca punct de plecare periodizarea in cicluri de 7 ani. Roluri evolutive: • • • • • • • • • • • Devine independent Gaseste si mentine mijloace de existenta Cauta si-si gaseste partenerul de viata Invata sa convietuiasca cu partenerul Devine parinte si-si indeplineste rolul de parinte Interactioneaza cu comunitatea si societatea Isi largeste rolurile cetatenesti Accepta modificari in relatiile cu parintii si copii Se pregateste pentru pensie Obtine satisfactii la batranete Se pregateste pentru moarte Constatandu-se posibilitatile de invatare a adultilor se folosesc ca argumente in mod frecvent miturile cu privire la invatare care au limitat cercetarile de psihologie a adultilor. 4. La Romani: • Puertia = Varsta copilului • Adolescentia = Varsta adolescentului • Juventus = Varsta barbatie • Virilitas = Varsta maturitatii • Senectus = Varsta batranetii Subetapele etapei adulte in functie de cele 3 reprezentari fundamentale: 1. 2. atat ca schmbari intelectuale cat si schmbari de atitudini si priceperi. 3.Periodizarea varstelor adulte Psihologul Ball in “ Varstele vietii ” realiza o privire generala asupra delimitarii treptelor de varste din antichitate pana in epoca moderna.25 – 30 ani ) Prima perioada adulta ( 35 – 54 ani ) A doua perioada adulta ( 45 – 55 ani ) Perioada adulta prelungita ( 55 – 65 ani ) .In ciuda acestor puncte de vedere s-a demonstrat atat teoretic cat si experimental ca perioada adulta cunoaste mari transformari chiar daca uneori ele nu sunt la fel de spectaculoase ca in perioada anterioara. Educatia adultului nu poate fi separata de problemele invatarii la adulti. 2. Tineretea ( 24.

Probleme speciale ale educatiei in aceste perioade.este foarte puternic si uneori cu consecinte nedorite. 1. in perioadele de criza. . Spre sfarsitul secolului nostru s-au produs mutatii vizibile. 5. Subetapele tineretii Problema contravine in multe lucrari. Observatii preliminarii.3. presteaza servicii. Observatii Tineretea s-a cercetat cel putin din 3 motive ( U.Contredictiile dintre obiceiurile familiilor de provenienta si propria familie 3. b) In conditiile insertiei sociale asistam la o reanoire permanenta a mentalitatii in raport cu elementele noi care apar ( O revarsare complementara a absortiei ). Integrarea sociala a tineretului. Limitele inferioare se suprapun peste adult.Debutul in profesie . Reperele psihogenetice ale perioadei. b) Tipul de relatii – Sistemul relatiilor devine foarte complex si vizeaza: . 3. se adapteaza la un anumit tip de activitate. 6.Ierarhia profesionala ( relatiile cu colegii si sefii ).Intemeierea familiei .Relatiile cu familia de provenienta s-au cu propria familie. Ele sunt legate de: . c) Sistemul contradictiilor . c) Integrarea sociala a tinerilor nu a creat probleme mari in secolele anterioare cand ucenicia se facea in conditii de tutela severa de catre adulti. 2. 2. Castigarea statutului de adult ( la unii autori ) echilibrul cu dobandirea autonomiei economice. Acum tineretea s-a impus in viata sociala. Tinerii sufera cel mai mult deoarece ei constientizeaza puternic contrastul dintre real si deziderat. problemele sale s-au amplificat. Subetapele tineretii. Explicatia consta in faptul ca exista foarte multe diferente intre tineri. Reperele psihogenetice ale perioadei a) Tipul fundamental de activitate – tanarul devine angajat. Schiopu ) a) Integrarea sociala a tinerilor este foarte diversa si este greu sa se introduca un criteriu clar si operativ de clasificare.Contredictiile dintre ritmul si stilul varstei de student si stilul profesional . produce bunuri materiale.Tineretea 1. tipologii ale tineretii. 4. . Dezvoltarea proceselor psihice.

ce poate face in raport cu ceea ce ar vrea si cu ce I se cere sa faca ). Limita superioara este aceea la care se considera ca toate sistemele organizator – functionale in conditiile si la parametrii superiori. U.Erik Erikson – considera tineretii ca fiindu-I caracteristice urmatoarele insusiri: amplificarea identitatii sociale angajarea si implicarea mai ales pe plan social trairea intensa a sentimentului de dragoste inceperea vietii de familie si dezvoltarea intimitatii pendularea intre izolare – intimitate – tendinta de a lega relatii cu alte grupuri Concluzie: Dragostea si munca ocupa locul central in structura personalitatii. M. Organizatia Mondiala a Sanatatii ( O.S – E. ) considera ca tineretea este cuprinsa intre 18 – 20 ani si 30 ani. Contradictii dintre ce I s-a cerut la scoala si ce I se cere la locul de munca. unele chiar cu accente foarte grave ( ce stie.V : Considera ca tineretea se intinde intre 24 si 35 de ani si cuprinde 3 subetape: a) Subperioadele de adaptare ( 24 – 28 ani ) Dominante: • Perioada de stagierat si ucenicie • Perioada de adaptare familiala b) Subperioadele de implantatie ( 28 – 32 ani ) Dominante: • Se intensifica experienta profesionala • Se dezvolta statutul de parinte c) Subperioadele de stabilitate Dominante: • Se stabileste un echilibru manifestat in cel putin 3 planuri ( al valorilor. al conduitelor si al asipratilor) Probleme fundamentale ale perioadei in general 1. Integrarea si adaptarea profesionala care ridica probleme. S. .

A – Profesional B – Familial Perioada ( 24 – 28 ani ) A) Are loc un proces de indentificare profesionla primara si de integrare in procesul muncii. odihna ). Pot avea loc reciclari. a stilului de munca. acestea vor produce o modificare a ritmurilor biologice ( sculare. Perioada ( 28 – 32 ani ) .2. educatie si religie. rezultand cautarea tanarului de modalitati de realizare si afiramare. Caracterizari ale subperioadelor In aceasta perioada trebuie urmarite cele doua linii de evolutie in plan profesional si familial. Apar probleme ( efectul tranzitiei ) in functie de cultura. Fetele au o mare disponibilitate afectiva si vor sa-si cladeasca. 3. Exemplu: Stilurile de activitati ale profesorului pot fi preluate de profesorul debutant Treptat tanarul acumuleaza o experienta proprie de munca proprie ce va avea ca rezultat o alta ierarhie de valorizare ca cea din viata scolara. somn. Se sesizeaza treptat caracteristicile si dificultatile procesului de munca. B) Adoptarea legaturilor de casatorie La rolul de sot sau de sotie => adaptare dificila pe plan afectiv si social. Intreaga conduita este dominata de efectul de invatare productiva si de o puternica dorinta de afirmare. Dificultatile de adaptare se resimt mai ales ca tensiuni interne si ca restructurare de aspiratii. In ce masura pot fi preluate elementele din conduitele adaptative ale adolescentei prelungite. promovari ( examenul de definitivat ). Cum se realizeaza? Cunoasterea treptata a programului. Adaptarea la rolul de parinte ( lipsa de experienta in cresterea copiilor ). a ritualelelor din sistemele de organizare.

Procesele cognitive senzoriale Observatie Nu poate fi vorba de un plafon in dezvoltarea sensibilitatii In procesul exercitarii profesiunii se realizeaza o dezvoltare vizibila a proceselor senzoriale perceptive. Relatiile profesionale se extind. preocuparile pentru limbi straine. Experienta profesionala se imbogateste. . B – Planul familial Se multiplica responsabilitatile educative si gospodaresti. Familia se poate marii. Perioada ( 32 – 35 ani ) A – Planul profesional Se realizeaza un nivel superior de integrare socio – profesionala. Dezvoltarea proceselor psihice 1. schimburi ) Se poate continua instruirea profesionala. timp ) Exista procese de cultivare in familie ( literatura de specialitate. literatura de educare ) Observatie Probleme speciale au mai ales tinerele mame ( lipsa de timp.A – Planul profesional Are loc o adaptare complexa la rigorile muncii si o indentificare complexa cu cerintele profesiunii ( orarul. Sensibilitatea vizuala ( observatia vizuala ). 4. Statutul profesional superior evident. de unde rezulta problemele legate de buget ( material. Concluzie Intreaga perioada este dominata de de coordonata profesionala si familiala cu efecte vizibile in procesul de dezvoltare a personalitatii. B – Planul familial Viata de familie se stabilizeaza si se complica Se amplifica procesul educativ datorita cresterii copiilor. de odihna ) compensate de statutul de mama. Se extind relatiile profesionale si extraprofesionale.

) Indicatorii prezentei Scade randamentul cantitativ. Dezvoltarea proceselor intelectuale Caracteristici generale: • Perioada este extrem de productiva sub raport intelectual ( se recruteaza creatorii.. …………. Invatarea Ramane dominanta desi nu mai este organizata si sistematica. Cea mai mare pondere o are invatarea de necesitate. care se instaleaza frecvent datorita marii angajari spirituale a tinerilor si datorita tensiunii din viata familiala ( curba efortului. Se dobandesc capacitati discriminative deosebite ).Se perfectioneaza mai ales in ceea ce priveste capacitatea de discriminare ( dupa 6 – 8 ani intr-o meserie. Atentia Se dezvolta in mod deosebit raportul cu solicitarile meseriei. Apare necesitatea de a se revedea periodic anumite probleme dar si de a se stoca in memorie informatii noi aparute in domeniul specialitatii. expertii ) • Invatarea este puternic implicata atat in activitatea individuala cat si in actiunile colective ( presiunea revolutiilor tehnico – stintifice obliga la astfel de actiuni ). Sensibilitatea auditiva Se dezvolta atat in cadrul exercitarii unei meserii dar si la consumul unor opere de arta (concerte) • Exemplificarile se pot face si referitor la sensibilitatea tactila. dar mai ales calitativ Au loc modificari fiziologice ( respiratorii. fluenta si cooerenta in vorbire) . Se dezvolta foarte mult sensibilitatea diferentiala si progurile operationale 4. dar si in raport cu solicitarile legaturilor de viata de familie ( a distributivitatii ). Se manifesta selectivitati in raport cu domeniul profesional. sensibilitatea echilibrul – cu referiri la diferitele meserii. de familie ) rezulta fenomenul de oboseala. Memoria Campul ei de actiune se restructureaza. circulatorii. Ca urmare a activitatilor ( de productie. consum energetic ) Scaderi ale activitatii intelectuale (se modifica debitul.

Sistemul atitudinilor Evolueaza mult in aceasta perioada si vizeaza mai ales dificultatile de indentificare ale tineretului. al inaintarilor. al recompunerilor. subidentitatile de sot ( subidentitate maritala ) si de parinte ( subidentitate parentala ) se divid. Integrarea sociala 1956 – pentru prima oara se foloseste notiunea de integrare sociala. Rolul deosebit al promovarilor. Integrarea trece prin cateva trepte sau grade de integrare: Acomodarea Adaptarea Participarea Integrarea propriu – zisa . ticuri ) Boli psihosomatice ( gastrice. Subidentitatile sociale si profesionale se incarca de noi roluri si de ample responsabilitati. 5. prin asigurarea unei stari de confort se influenteaza atat motivatia cat si randamentul. conceptul de subidentitate este folosit frecvent pentru a definii indentificarile directionate. Observatie Un rol deosebit il are ergonomia vizand o adaptare cat mai completa a tinerilor la locul de munca. cardiace ) Observatie Tinerii trebuie invatati sa previna stilul de oboseala si cand apare sa foloseasca diferitele tipuri de odihna ( mai ales odihna activa ) Motivatie Se dezvolta si se modifica mai ales cea legata de munca. al majorarilor de salarii care devin motivatii. De analizat evolutia atitudinilor in perioadele de criza De analizat evolutia gradului de pesimism in raport cu profesia si cu familia Se poate vorbi de o criza de indentificare cu valorile sociale Procesul de indentificare este complex si multilateral.Are loc o exaltare a functiilor inferioare ( antomofisme. Astfel in perioada tineretii. Cele 4 subidentitati se dilata si se intercoreleaza.

Integrarea este un proces complex. Se poate vorbi de o maturitate in alegerea carierei si care previne aparitia unor fenomene. Filip Muleri (cercetator) a incercat sa identifice principalele cauze care favorizeaza aparitia procesului de instabilitate Fenomenul intitulat „socul realitatii” trait de tineri in contact cu lumea profesiunilor. carente caracteriale. maturitatea atitudinilor legate de alegere Problema incadrarii in munca a femeilor: . . competenta in cariera aleasa 4.rolul de sotie si mama complica intgrarea profesionala – anxietatea provenita de inadaptare e mai mare la femei decat la barbati. creativitatea. realismul alegerii carierei 3. cat si obtinerii unor rezultate la nivelul asteptarilor si cerintelor. Climatul nefavorabil . deoarece tinerii au resurse si capacitati ce trebuie canalizate si antrenate in directii diverse. dezinteres. de indeplinirea sarcinilor de munca datorita neclaritatii acestora . Cauze obiective: dificultati legate de locul de munca si de procesul de munca. la motivatia de autorealizare la care comportamentele sun reglate din interior. a motivatiei propriu – zise.stimuleaza interesele.poate provoca reactii diverse. invidii). Cauze subiective : formarea de idealuri ce depasesc posibilitatile de realizare . consecventa alegerii profesiei 2.In timpul parcurgerii stadiilor are loc o modificare a motivatiei de rol. absentism. Se trece de la motivatia de tip “supunere” in care actioneaza motivatia de recompensa si comportamentele reglate din exterior. atmosfera nesanatoasa de la locul de munca (rivalitati. comportamente de aparare O problema esentiala o reprezinta instabilitatea angajatilor. John Krites (1983) definea maturitatea profesionala in 4 factori: 1. incompetenta conducatorilor. Observatii: Rolul deosebit al climatului psihologic de la locul de munca : Climatul favorabil . dorinta de a depasi rutina. Trebuie acordata importanta atat satisfaceri intereselor. izolare fata de grup. Tipologii vizand integrarea tineretului Directii de realizare a integrarii ( integrarea profesionala – socul integrarii ) Integrarea profesionala Exista multe dificultati de integrare datorita unor cauze obiective si subiective. carente in pregatire .

problema graviditatii . 2) nu se poate nega interventia factorilor biologici in aceasta perioada dar nu trebuie exagerata importanta acestora 3) caracteristica generala e exprimata in capacitatea maxima de munca si de preocuparea de adaptare 4) in literatura de specialitate se atrage atentia asupra crizelor. sistemul de relatie . alaptarii. 2). Subetapele varstei adulte Principalele criterii de diferentiere : tipul fundamental de activare. . se realizeaza un echilibru bazat pe intelegere si pe stabilitate .se cauta strategii care sa puna cat mai bine in valoare potentialul propriu .desi la inceputul perioadei statisticile stabileau ca exista cel mai mare numar de divorturi . Prima perioada adulta 35-45 II. experienta de varf Observatii preliminare: 1) psihologia generala nu e o psihologie a adultilor cum s-a crezut mult timp.momentul casatoriei (varsta . nasterii.se dezvolta mult subidentitatile maritale si parentale.trairile ce insotesc casatoria. Perioada adulta prelungita 55-65 Caracterizarea generala a perioadelor: I. . sistemul contradictiilor si principalele manifestari biopsihice: I.preocuparea pentru obtinerea unui loc ridicat in ierarhia sociala Concluzie: Statusurile si rolurile sociale se incarca de responsabilitati. Avand in vedere familia: . Varsta adulta 1 Periodizare si caracterizare generala 2 Caracteristici psihofizice 3 Evolutia capacitatior cognitive 4 Invatarea la adult 5 Caracteristicile personalitatii adultului. . gradele de profesori) . .- raportul dintre satisfactie in munca si performanta ( e discutabila problema satisfactiei in munca). A doua perioada adulta 45-55 III.domina stabilitatea in profesiune . 1). . pregatirea casatoriei). Avand in vedere profesiunea: .efectele casatoriei ( in viziunea femeilor si a barbatilor).perioada de implantatie profesionala si de intensa activitate in acest sens .preocuparea intensa de perfectionare ( specializari.

perioada e uneori foarte critica pentru femei.relatiile dintre soti devin foarte importante (aspectele ce tin de nevoia de securitate si sprijin din partea partenerului – mai ales in momente de criza) .implicarea in activitati social culturale continua.succesele si investitiile.emotionala . 309. II.apar tabieturile spre sfarsitul perioadei insotite de dorinta de a fi pus cat mai rar in situatii neasteptate. Asistam la dilatari si contractari ale subidentitatii profesionale in functie de feed-backul primit legat de: .se diminueaza subidentitatea de parinte. 55-65 ani Caracteristici: . . Apar evidente diferite intre sexe (la femei se instaleaza menopauza – indispozitie. 310 – U. . subidentitatea profesionala = pensionare . tihna .odata cu scolarizarea copiilor si cu trecerea de la un ciclu la altul se modifica si continutul identitatii de parinte. . reluarea preocuparii in cr.are loc o diminuare relativa a fortelor fizice.responsabilitatile oferite .asteptarile de evaluare (recompensele). . pensionarea provoaca modificari si produce restructurarea regimului de viata si a sistemulu de relatii ( 308. o la nivelul familiei se instaleaza linistea. prestigiul manifestat ce tin de statutul social al individului De vazut : evolutia subidentitatii (modelele) . Dinamica identitatii in perioada adulta Elementul definitoriu il reprezinta subidentitatea profesionala care da sens individului si reprezinta un raspuns la asteptarile celorlalti fata de el. Se constata o dilatare a subidentitatilor profesionale cat si a celor sociale si obstesti prin responsabilitati noi ce apar . la barbati – un pic mai tarziu – stari de melancolie cu dominante depresive Cauzele : ⇒ fragilizarea nervoasa ca efect al oboselii acumulate in timp ⇒ starile tensionate si conflictele mai vechi sau mai noi ⇒ constientizarea faptului ca unele functiuni fiziologice si psihologice intra in declin ⇒ amintirile incep sa ocupe un loc foarte important III.se diminueaza uneori pana la anulare. . anxietate .aparitia nepotilor produce si ea modificari in orar . . Schiopu) o la femei se remarca o recapitulare a vigoarei dupa pensionare. . sentimente de inferioritate pe un fond de disconfort evident) . si educatia copiilor – se observa o descarcare si o reincarcare permanenta a vietii.randamentul in activitate. Se diminueaza subidentitatea de parinte prin cresterea si independenta copiilor.

Imbatranirea : dupa 40 de ani scade usor forta fizica . ⇒ cercetarile evidentiaza existenta unor cercuri de sanatate care au evolutii diferite: . incepe declinul vederii. energia ca urmare a faptului ca inima si plamanii se afla intr-o faza de micsorare a capacitatii de pompare a sangelui. apar primele fire albe (care unora creaza mari probleme) Concluzii: ⇒ scaderea fortei musculare si a rezistentei fizice . Schiopu imparte fiecare din cele 3 perioade in 2 subetape in functie de care se contureaza si se diferentiaza tabloul evolutiei. excesul de alcool . Observatii: .stomac intestin .sistemului nervos si organelor de simt .problema regresiilor e foarte mult discutata .aparat locomotor Evolutia capacitatilor cognitive Se manifesta declinul senzorial .relatia dintre vigoarea fizica si psihica e foarte importanta . nicotina. b) trebuinte socio-emotionale .tactila). exista astfel fenomene de regresie ca si in perioadele foarte intense de crestere. se modifica sensibilitatea (vizuala.sistemului masurarii si reglarii tensiunii cercurile: . un rol important avandu-l igiena mintala. impartite in : a) trebuinta / sarcina. apar probleme legate de tensiune si modificari caranariene. Deuples Hall : pune in centrul motivatiei dezvoltarea trebuintelor . in acest timp stabilizarile functionale merg pana la 65-70. scade si auzul (diminuari mai putin evidente) pielea devine mai uscata (riduri. . se modifica metabolismul bazal si se produce activarea glandelor cu secretie interna (mai ales glandele sexuale). auditiva. cafea incep sa lase urme.trebuie sa se faca distinctia intre imbatranire si patologizare. . Concluzii : U.cearcane).Observatii: Un rol deosebit in dezvoltarea diferitelor subidentitati il joaca motivatia. . se compenseaza in aceasta perioada prin dezvoltarea unor capacitati psihice . evolutia acesteia depinde in mare masura de solicitarile profesionale.cardio-pulmonar .

memoria logica e preponderenta) Limbajul ocupa un loc important in aceasta perioada . acest realism vizeaza atat propria persoana cat si a celor din jur. a posibilitatii sale nelimitate de adaptare . unii anteriori vorbesc de o scadere a coeficientului de inteligenta dupa 40 ani ( Wechsell – 0. grija pentru viata de azi si cea de maine . Stadiile batranetii. .diminuarea curiozitatii universale. . Reperele fundamentale Varstele de regresie 3. Tipul fundamental de activitati reprezinta adaptarea la noul orar de activitati.restrangerea plasticitatii eului. ( apare sentimentul de relativitate a proiectelor) .) Inteligenta . Scurt istoric a abordarii batranetii 2.ca o consecinta apar unele echilibre defensive in urma carora rezistenta la schimbari devine tot mai puternica. Stadiul de trecere spre batranete (65-75) b). reglatorie etc. .modificarea motivatiei – trebuintelor . Experienta de varsta : un moment care iti marcheaza viata 1.Evolutia atentiei si a capacitatii de concentrare difera in cele 3 subperioade : e maxima in prima mai ales in conditii de solicitare si motivatie. in varstele de regresie e necesar sa ne raportam la tipul fundamental de activitati si tipul caracteristic de relatii. . Mucchielli. Memoria se dezvolta mult sub influenta profesiunii. asteptarilor. Invatarea la adult: diferenta de invatare la copii si la adulti.rolurile sociale care marcheaza personalitatea deformand-o si uneori chiar inabusa evolutia acesteia. sociale iar relatiile se diferentiaza in stadiile diferite ale acestui ciclu. stabilitate pana la 60 de ani. dar se manifesta tarziu. Stadiul batranetii medii (75-85) c). in perioada a 3-a se constata o scadere usoara apoi din ce in ce mai accentuata. sentimentelor. supletea . volumul si fidelitatea depind mult de solicitari . R.5 anual). maxime la 40-50 ani . Compenseaza cunostintele .slabirea impresiei de posibilitati infinite.familiale. evolueaza si isi indeplineste cele 3 functii principale (de comunicare. !!!* „Mentalitatea adultului” – Kidd. . Caracteristicile dezvoltariii psiho-fizice 5. . Caracteristici generale 4. recunoasterea si reproducerea scade dupa 55 ani . Stadiul terminal Varstele de regresie Considerate varste fragile si de involutie varstele de regresie cuprind 3 stadii: a). Creativitatea atinge maximul la tinerete .( Fixarea si pastrarea au o longevitate mai mare . Stadiul marii batraneti sau ale longevivilor (peste 85 de ani ) Ca si in intreaga psihologie a varstelor . Mucchielli considera ca principalele elemente definitorii ale mentalitatii adultilor sunt: .* Apare si se consolideaza realismul intelegerii .

relatarile scriitorilor. XX cu statisticile populatiei au evidentiat piramida varstelor. prelungirea vietii fiind posibila doar in anumite limite si conditii. Tot in acest secol dezvoltarea medicinei . Se contureaza ideea ca viata este supusa unor legi iar batranetea este un ciclu natural . de profilaxie a batranetii si lupta impotriva bolilor de degenerescenta Stadiile perioadelor de involutie Dupa tipul fundamental de activitati si tipul de relatii se evidentiaza 3 stadii : a) Stadiul de trecere spre batranete (65-75) b). impacarea si detasarea treptata de lume . de instructie. de crestere a varstei si de protejare sociala a batranilor 2. Pensionarea . moment al bilanturilor. Anglia si SUA. neurologiei . Sec. Cel mai adesea batranetea era respectata desi in functie de conditiile economice batranii erau considerati o povara pe capul familiei sau a societatii si lasati sa moara sau sa se sinucida. Observatiile comune pot concentra conceptii cu privire la batranete . Dezvoltarea social-economica . anticamera mortii. economice etc.Observatiile comune. medicilor si filozofilor au permis strangerea unor informatii importante privind batranetea . XVIII realizeaza explorari sistematizate asupra acestei varste mai ales pe directia medicinii si a protectiei sociale a batranilor. sotie si chiar parinti . XIX contureaza dezvoltari ale descoperirilor biologice si medicale . cresterea nivelului de trai a dus la modificarea mediei de varsta si a sporirii sperantei de longevitate. varsta intelepciunii. Problemele social-economice ale batranetii Pensionarea a fost introdusa in Germania 1889 apoi Danemarca. endocrinologiei . pensia devenind un drept inalienabil. tari cu potential economic . batrani si bolnavi. Stadiul marii batraneti sau ale longevivilor (peste 85 de ani ) Observatiile au dovedit ca imbatranirea este diferita de la o persoana la alta in arii geografice diferite. recomandari cu privire la persoanele acestor varste si referiri cu privire la modul in care comunitatile sociale percepeau batranetea. A aparut o ramura noua a medicinei geniatria care se refera la aspectele medicale si de ingrijire a persoanelor in varsta . Sec. anatomiei normale. iesirea din munca activa produce modificari in conditiile de existenta . patologice si de degenerescenta au adus date noi cu privire la varstele a III-a – batranetea. copii. . batranetea si saracia capatand semnificatii sociale noi datorita studiilor de economie. fenomenul pensionarii devenind un fenomen social-universal ce ridica probleme diferite . Exista o serie de aspecte sociale ale batranetii: 1. Mult mai tarziu cota de pensionare s-a extins si la membrii familiei. Ulterior sau creat fonduri de pensii din contributiile in timpul vietii de munca . de folosire sociala a experientei profesionale si sociale 3. Stadiul batranetii medii (75-85) c). nivele culturale. in care pensionarea era conceputa ca o asistenta sociala platita din taxele generale ale oamenilor doar celor cu venituri mici. Sec.

mobilitatii. Inceteaza caracteristicile reproductive la barbati. fragilitatii organismului si a gripelor de primavara si toamna. culturale. rinichilor . Astfel celulele epidermei se inmultesc mai lent. Astfel in japonia sunt cunoscute surorile gemene ce au fost aniversate la 115 ani iar in Anglia a fost inregistrata cea mai longeviva femeie 126 ani. confucionism. rinichi. disolutie de sine . maritale si parentale se modifica in fiecare dintre cele 3 stadii. Tesuturile manifesta un exces de tesut adipos in inima si ficat iar in batranetea inaintata o golire a depozitelor grase insotita de degenerari . scade. stomac. cancer . Se produc modificari ale somnului si ale functiilor lui recuperative. Stadiul marii batraneti sau ale longevivilor (peste 85 de ani ) Se remarca prin subidentitati suprapuse . profesionale . Este o perioada de fragilitate biologica cu frecvente tulburari de inima . Barbatii sunt mai preocupati de sanatatea lor . pierderea partenerului de viata ocupand primul loc in factorul de stres. degenerescente ale articulatiilor (reumatism). cea sociala si profesionala se exercita in teritoriul accesibil iar cea maritala ramane esentiala . tiroidei au atrofieri iar celulele sistemului nervos central sufera o distrugere irecuperabila lenta. creste mortalitatea datorita accidentelor datorate slabirii acuitatilor senzoriale . Stadiul batranetii medii (75-85) In acest stadiu subidentitatea parentala se contracta usor . durata de viata este inca dinamica. La nivelul creierului si a muschilor scade continutul de azot fosforic ducand la scaderea permeabilitatii. Subidentitatea parentala ramane expansiva datorita aparitiei nepotilor. Desi exista o crestere a duratei de viata in cele mai multe state cu standarde economice inalte sau cu traditii si obiceiuri alimentare si de viata solide. La noi in tara este cunoscuta longevitatea Cellei Delavrancea sau a artistei Sonia Dumitrescu-Tinica. a) Stadiul de trecere spre batranete (65-75) Subidentitatile profesionale se dezoficializeaza si se integreaza in cea socialobsteasca. pot aparea modificari ale culorii sau proliferari anahice (negi). tesuturilor si organelor. iar femeile de sanatatea sotului . Saraceste cantitatea de apa. respiratorii . debilizare (ficat. inima). Lucia Sturza Bulandra etc. atrofii si leziuni. apar depuneri de colesterol si de calciu.Subidentitatile sociale. Durata somnului creste fara a fi profund. Organele sufera o fragilitate. Astfel insomnia este simptomul decalajului fiziologic si psihologic. Celulele ficatului . Regresia biologica In imbatranire un rol important il joaca imbatranirea celulelor . Ramane esentiala subidentitatea maritala constatandu-se o reintoarcere a unuia catre celalalt. Se reduce mobilitatea in spatiu datorita bolilor degenerescente . c). Apar accentuari ale gesturilor preparatorii . Visul este confuz cu stergerea granitelor dintre realitate si planul subiectiv . b). .

Apar boli degenerative ale ochilui ca glaucomul. ridare. Si restul pielii isi pierde elasticitatea . Procesul de incaruntire (inceput uneori la 35 ani) se amplifica mai ales la persoanele suferinde cu tensiuni psihice sau la care exista o programare ereditara in acest sens. adesea asimetric.In exterior se observa evidente modificari ale aspectului pielii . cataracta sau dezlipirile de retina. Prima degradare o inregistreaza vazul mai ales la persoanele care suprasolicita vederea sau care lucreaza in mediul toxic. batranii suferind de frig. spargeri de vase capilare (apar pete violacee). Fragilitatea ii face vulnerabili la fracturi. lipsite de suplete. Oasele devin fragile datorita decalcifierilor ce provoaca dureri de coloana sciatice sau reumatismale. Se manifesta intr-o prima etapa o screloza a receptorilor senzoriali urmata de diminuarea activitatii nervoase superioare. o reechilibrare vizuala. a scaderii energiei instinctelor. termoreglarea este mai putin activa. Exista o modificare cu varsta a caracteristicilor temperamentale. Dupa 70 de ani poate avea loc o revenire discreta a vederii. Respiratia scade in eficienta producand efecte de degradare a intregului oraganism si aparitia de bronsite si enfizeme pulmonare. diminuarea. scade pofta de mancare . Digestia se modifica . dataorita degradarii celulelor nervoase este ireversibila. Carcateristicile psihice Planul senzorial tinde sa se echilibreze pe baza experientei senzoriale acumulate. a echilibrului emotional. Pierderea danturii ingreuneaza digestia si modifica aspectul fetei. diferentierea culorilor. Apare rarirea si caderea parului frecventa la barbati. Imbatranirea aduce scaderea reactivitatii si impreionabilitatii conturand un temperament cu note flegmatice. pigmentare . muschii devin mai scurti explicand „micsorarea”. . Metabolismul bazal creste. claritatea imagini. scade capacitatea de efort . aspect accelerat si de alimentatia saraca in vitamine si legume proaspete si de o digestie dificila. Toate organele interne sufera fenomenul de degradare (la nivelul inimii dupa 55 ani sunt dese infarcturile miocardice. mai ales sub brat si sub pantec . Miscarile devin greoaie . Ridurile suprapunandu-se peste amprentele pliurilor mimicii dau fetei un aspect tragic. Degradarea si imbatranirea sistemului nervos. ateroderoza cu hemoragii mai ales in cazul unei alimentari nerationale). defecatia si urinarea sufera existand obligatia unei alimentatii cu proteine si vitamine. organelor de simt. Degradarea functiilor creierului duce la scaderea capacitatii de adaptare a organismului. reducerea campului vizual. Scade capacitatea de modificare a cristalinului.

. continuitatea. Din cadrul proceselor de cunoastere de nivel intelectual. dependente de moment. conduite de spectator ( batranii care ies pe banca ). . Memoria de lunga durata este mai rezistenta dar cu asociatii confuze. Creste emotivitatea. batranii devenind avizi de consacrari generale si onoruri. adevarat – fals ). capricii. Masurarea deteriorarii intelectuale se poate face fie folosind matricele progresive Raven. starile depresive fiind mai frecvente perturband relatiile cu cei din jur. de tristete si un sentiment de - . teama fata de moarte. Declinul este determinat de factori subiectivi. Apare regretul pentru perioadele fericite. Aceasta explica numarul mare al conducatorilor auto de peste 65 de ani mai ales femei. dar nu sunt degradate deprinderile motorii ale experientelor acumulate. social si cultural in care traieste dar si de rezistenta genetica. nervozitatea. . Se conserva insa sensibilitatea pentru domenii de mare experienta senzoriala. In evaluarea greutatilor se observa o lipsa de abilitate analitaica si o slaba diferentiere a stimulilor complecsi ( la figura dubla batrana nu vede dacat una ). Scad performantele miscarilor. citit. Wallon spune ca putini oameni stiu imbatranii frumos.scaderea capacitatii de demonstrare. mai ales cea de scurta durata ( uita unde a pus un obiect azi ). vorbirea mai rara cu pauze lungi. Persoanele in varsta active isi mentin luciditatea si echilibrul psihic. se manifesta slaba cooperarea. memoria este cea mai fragila la deteriorare. filme. rece si la durere. timpul de reactie. Se deterioreaza aprecierea timpului dar nu si a timpului legat de ritmurile biologice ( masa.inflexibilitatea opiniilor si rationamentelor. Apare tendinta de fabulare cu privire la trecutul lor. irascibilitatea. anxietate. H. Sensibilitatea tactila se degradeaza scazand sensibilitatea la cald. auz fonematic mai slab ( nu intelege ce vorbesti ) prelucrarea informatiilor fiind mai dificila si creeand stari de disconfort.Auzul se modifica prin scaderea sensibilitatii datorita screlozarii urechii interne. Persoanele cu nivel de instructie si cultura redus au un declin intelectual mai puternic. Si auzul si vazul se pot insa proteza. fie prin raportarea performantelor de la 60 – 70 de ani la nivelul maxim al performantelor persoanei in cauza. Emotiile devin mai primitive. somn ).scaderea fluentei ideilor. Inteligenta Se poate mentine relativa activa. Emil Verza si Ursula Schiopu au pus in evidenta cateva caracteristici de gandire la batrani. de structura anatomo fiziologica a individului. operearea cu categorii absolute ( bine – rau. atentia mai putin distributiva. Gandirea devine mai lenta. cresterea subiectivitatii. de conditiile de mediu natural. relativa izolare. Exista placerea pentru calatorii. Fluxul ideilor insa scade si teama de angajare in discursuri verbale. spaima fata de inutilitate care da un caracter tragic.

fustrare. 2. mobil.nesociabil.anxios. manifestat prin parasirea domiciliului. se inhiba latura comunicationala. anxios. criza de profesie pe fondul uni sentiment de inutilitate si marginalizare. Astfel intai in criza de profesie si de interese. 5. 7) Dependenta. Dependent ( neajutorat ): . Astfel rezulta 6 tipuri de batrani: 1. Casa. a tuturor faptelor. indreptate impotriva altora sau a propriei persoane sub forma automutilarilor sau suicidului. Apare exagerarea sinelui. conflictual. Apare si ideea de persecutie legata de faptul ca are impresia ca nimic din ce spune sau face nu este pe placul altora. Sunt 3 fete ale evenimentului terminal: moartea biologica. Mai mult la barbatii de peste 60 de ani. de origine infantila. La batrani apar amneziile infantile. 3)Extroversi. neajutorat. moartea psihologica si moartea sociala. sau tentative de viol si perversiunii sexuale. activitati de loisir). Comportamentul poate fi aberant. introvertit: 3. introvertit 4.latent Stadiul terminal La varstele inaintate. uitand momente penibile din viata. vagabondaj. ore de plimbare. Ostil: . extrovertit. insensibile.nesociabil. Demonstrativ: . raportarea la propria persoana. rational si extrovertit. Este un batran frumos. Moartea la oamenii in varsta se numeste stadiul terminal si incepe cu boala ce se cunoaste a fi fatala. introvertit 6. accentuat cand I se atrage atentia de cei din jur. De asemenea apare fenomenul de perseverare. Defensiv: .sociabil. . 2) Subiectivism. consum de alcool. teama de moarte trece pe primul plan. rational. la fondurile de asistenta medicala ce sunt necesare intrucat batranetea este incarcata de boli si cerinte de asistenta medicala. locuinta devine centrul de interese (reamenajarea locuintei. 5)Echilibru afectiv. de negativism.sociabil. Subiectiv: . Exista si comportamente dominate de agresivitate. Situatia material economica se asociaza celei social – psihologice. subiectiv. Constructiv: . cu mobilitate si vitalitate. cu atitudine de conflict. persoanele parand reci. 6)Vitalitate. Aplicandu-se cunoscute inventare de personalitate s-a realizat o tipologie a batranilor pe urmatoarele criterii: 1) Sociabilitate. anxios. cu vitalitate. 8) Tendinta de aplanare sau antrenare de conflicte. Probleme legate de pensionare Longevitate ridica probleme ce se refera la fondurile sociale alocate din buget. 4) Introversi. lipsit de mobilitate si de vitalitate. Pensionarea duce la scaderea veniturilor si a nivelului de trai. echilibrat.

inmormantarea. Moartea sociala. Se refera la procesele fiziologice si medicale. Momentul este marcat de tensiune suprema. rezolvarea schimburilor sociale pe care le implica. Momentul mortii este o derulare a vietii in care poate aparea un grad de cenzura. Cuprinde inregistrarea vietii. luciditate.Moartea biologica. cu accentuarea comunicarii neverbale prin privire. apare resemnarea. respiratia. . Incetarea batailor inimii. rezolvarea mostenirii materiale si spirituale. Se exprima disolutia comportamentului si constiintei de sine. activitatii electrice a creierului. forme diferite de manifestare influentate de caracteristicile culturale. degradarea progresiva a diferitelor organe. oboseala. Moartea psihologica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful