CONSTRUCŢII CURS I Elemente generale despre construcţii Rolul construcţiilor.

Connstrucţiile au rolul de a crea condiţii necesare desfăşurării activităţilor oamenilor pentru crearea valorilor materiale şi spirituale, adăpostire şi odihnă, culturalizare, depozitare, desfacerea produselor necesare vieţii materiale şi spirituale. Indeplinind acest rol construcţiile sunt strâns legate de dezvoltarea socială respectiv de dezvoltatea forţelor de producţie. Construcţiile reprezintă una din ramurile de bază a producţiei materiale care asigură dezvoltarea celorlalte ramuri prin condiţiile ce le crează acestora, prin consumul ridicat de de produse ale altor industrii, prin volumul ridicat de transport şi mijloace tehnice ce le reclamă. Fiind strâns legate de cerinţele societătii, construcţiile au cunoscut diverse etape de dezvoltare (masivitatea celor din evul mediu pană la mareţia construcţiilor moderne.) Marea revoluţie în tehnica construcţiilor o reprezintă descoperirea noilor materiale şi tehnici de construcţie: ciment, beton, beton armat, beton precomprimat, aluminiul, mase plastice. Realizarea construcţiilor prezintă o serie de particularităţi: - produsul este fix - diversitatea produselor: din punctul de vedere al formei şi materialelor din care sunt făcute Principalii factori determinanţi în alcătuirea construcţiilor 1. omul- indiferent de situaţia sa pe suprafaţa terestră necesită aproape aceleaşi condiţii în vederea realizării celor mai bune condiţii de viată, igienă 2. activitatea omenească pentru care este destinată construcţia capată aspecte diferite şi determină cerinţe functionale din ce in ce mai variate 3. natura exercită o serie de acţiuni mecanice şi fizice deosebit de variate datorită mediului geografic atât de diferenţiat pe suprafaţa globului. Clasificarea construcţiilor a) după criteriul funcţional: 1. clădiri – civile – de locuit - publice şi administrative - social culturale - industriale – pentru producţie - pentru deservirea producţiei - agro-zootehnice – adăpostirea inventarului agricol - pentru produsele agricole 2. constucţii inginereşti – căi de comunicaţie, construcţii hidrotehnice, coşuri de fum, turnuri de televiziune b) după calitate – este determinată de durabilitate şi gradul de rezistenţă inclusiv la foc a principalelor elemente ale construcţiilor 1. construcţii rezistente (nu ard şi nu se deformează în timpul incendiilor)
1

beton prefabricat. zidării diverse. compartimentare. clasa obişnuită c) după structura de rezistenţă 1. durata de serviciu 6. Sarpanţa element de rezistenţă a acoperisului având rolul de a sustine învelitoarea clădirii. Lucrări de finisaj şi protecţie 2 . buncăre. clasa ridicată 7.00 atât de rezistenţă cât şi de finisaj a clădiri Elementele de reziztenţă alcatuiesc structura de rezistenţă. 2. instalaţii. limita de ingheţ şi nivelul apei freatice. beton armat. poduri. pastrăvării) -construcţii ingineresti (drumuri. funiculare) Alcatuirea generală a construcţiilor Orice construcţie are o destinatie precizată şi părti principale: 1. beton.00 sprijinită direct pe terenul bun de fundare caruia i se transmit toate sarcinile provenite din încărcările şi greutatea construcţiei. depozite) -construcţii agro. Scările sunt elemente de rezistenţă ce asigură comunicaţia între etaje şi fac legătura cu exteriorul şi interiorul clădirilor. creştera pădurilor.00 (fundaţiile şi subsolurile) Fundaţia reprezintă partea de construcţie aflată sub (+/-)0. înălţime. beton armat ce se asează la diferite adancimi impuse de natura terenului. rolul revine scheletului (cadrelor) 3.zootehnice (staţii de conservare. rezervoare). beton armat.reprezintă toate elementele aflate sub cota (+/-) 0. Datorită complexitătii formelor de activitate legate de paza. combustibile (ard şi se deformează) 5. clasa medie 8. ziduri de rezistenţă stalpii – elemente verticale sau inclinate ce preiau incărcăturile de la elementele orizontale şi le transmit fundaţiei. structuri cu pereţi portanţi realizaţi din lemn. izolare termică şi fonică). semirezistente (nu ard dar se deformează) 3. combustibile usor inflamabile (ard şi se distrug repede) b)după cerinţele de exploatare – se referă la normele de suprafaţă.2. 2. structuri cu schelet portant (cadre. valorificarea produselor pădurii în sectorul forestier întâlnim toată gama de construcţii: -clădiri civile (sedii) -clădiri industriale (fabrici. plăci curbe subţiri (silozuri. Se execută din piatră. Planşeele sunt elemente orizontale de rezistenţă care preiau încărcările permanenete şi utile pe care le transmit zidurilor sau stâlpilor. La aceste clădiri pereţii îndeplinesc funcţii multiple (de rezistenţă. structuri speciale din arcuri. Infrastructura. Suprastructura (elevaţia) clădirii care cuprinde elementele (+/-) 0. metal). volum. semicombustibile (tratate nu ard cu flacară) 4.

tâmplări Lucrări de instalaţie au rolul de a crea condiţii normale de muncă şi odihnă celor ce folosesc clădirea. chimic mineralele sunt constituite din din elemente native: metale şi metaloizi în stare necombinată : Au. D. D.p. Unele minerale au o structură amorfă având în condiţii de creştere liberă a formmei exterioare sferoidală.v. silicaţi. Au o structură cristalină manifestată la exterior printr-o formă geometrică regulată a cristalelor. Cu sau din combinaţii ale elementelor : oxizi.p. de ventilaţie. Cele mai multe minerale sunt reprezentate de săruri iar dintre acestea silicaţii alcătuiesc 70% din scoarţa terestră. pardoselile. naturale în general solide formate în interiorul sau la suprafaţa scoarţei terestre. tencuielile.Au rolul de a da un aspect clădirilor sau de a complete şi proteja elementele de construcţie împotriva agenţilor agresivi. hidroxizi.v. canalizare. placajele. genetic se clasifică în : -roci magmatice -roci sedimentare -roci metamorfice Rocile magmatice au rezultat din solidificarea magmei. În cadrul acestor lucrări intră: învelitoarea. de iluminat. Cuprind instalaţii sanitare: alimentare cu apă. de încălzire. izolaţia. Ag. CURS II MATERIALE DE CONSTRUCŢII Piatra naturală pt construcţii MINERALELE – subst. Principalele caracteristici care intră în compoziţia rocilor utilizate în ca piatră sunt: -cuarţul (SiO2) – incolor -feldspaţii (silicaţi dublu de Al şi K) -micele (silicaţi compleţi hidrataţi de Al) -silicaţi feromagnezieni -calcita (Ca CO3) -magnezitul -dalamitul -gipsul ROCILE – sunt asociaţii naturale de minerale ce constituie scoarţa terestră fiind alcătuite din aceleaşi minerale sau din minerale diferite. instalaţii electrice. instalaţii contra incendiilor. cloruri. După adâncimea la care s-au format se clasifică: -efuzive -filoniere -intruzive Rocile sedimentare – după modul de formare se împart în: -proclastice -organogene -de precipitaţie 3 . de alimentare cu gaze.

Pietre naturale pt construcţii. Pietrele naturale pt construcţii în funcţie de gradul de prelucrare în: 4 .cribrură Fiberul – agregat fin mecanizatcu granulaţie maximă de 0. Extragerea mecanică se realizează cu ajutorul utilajelor echipate cu dispozitive de tăiere obţinându-se produse de forma şi dimensiunile dorite În cazul extragerii cu exploziv se folosesc explozivi slabi pt dislocarea rocii sub formă de blocuri mari sau exploziv cu brizanţă mare pt sfărâmarea rocii.3-7 mm nisip grăunţos Pietrişul – este agregatul cu granulaţia între 7-70 mm iar cel cu granulaţia între 7-16 mm este mărgăritar. cu granulaţiile de: . pietriş şi bolovani cu granulaţie maximă de până la 160 mm. la lucrările de drumuri şi căi ferate 2.Agregatele naturale folosite la prepararea betoanelor. Piatra spartă – provine din sfărâmarea artificială a rocilor având granulaţia de la 7 la 70 mm. Extragerea rocilor din balastiere se face cu escavatoarele sau higromecanizat când acestea se găsesc sub nivelul apei.fiber . folosite la zidării. pardoseli şi pavaje Agregatele naturale – reprezintă materialele naturale rezultate din sfărâmarea rocilor natural sau artificial. Cribrura – agregatul de formă rotunjită provenit din dubla concasare a rocilor.piatră spartă . Agregatele naturale sfărâmate natural sunt agregate a căror sfărâmare s-a produs sub acţiunea agenţilor atmosferici (nisipul natural. balastrul. pietrişul. În funcţie de dimensiunile granulelor: . cu granulaţie de 3-25 mm. Produsele din piatră naturală pt construcţii 1. Nisipul natural – are grosimea maximă de 7 mm.09 mm Nisipul de concasor – are granulaţia maximă de 7 mm. Procedeul manual se utilizează la rocile stratificate cu ajutorul pârghiilor sau ciocanelor de abataj. Bolvanii – pietre cu granulaţia între 70-160 mm Agregatele naturale sfărâmate artificial sunt sunt agregate a căror sfărâmare este rezultatul unor acţiuni mecaniceartificiale (concasate şi măcinare).Rocile metamorfice – iau naştere din rocile magmatice prin transformarea lor profundă datorită acţiunii presiunii şi temperaturii Extragerea pietrei naturale Metodele de extragere pietrei naturale pt construcţii depinde de natura rocilor şi de forma zăcământului. Balastul – este amestecul natural dintre nisipul natural.piatră spartă mare .1 mm nisip fin .nisip de concasor . placaje. bolovanul).Extragerea pietrei din carieră se face manual mecanic sau cu explozii.

Acestea au lungimea de 1. lespede şi piatra pt aurocamente. Piatra de talie – se prezintş sub forme de blocuri de formă regulată având 4-5 sau toate fetele prelucrate. Pavelele folosite la marginea îmbrăcăminţii rutiere sunt denumite gutişe.spiţută . 5 . Piatra pt aurocamente este ăiatră brută naturalăcu masa de cel puţin 100 kg. Faţa aparentă a pietrelor prelucrate pt construcţii se poate finisa în diferite forme şi moduri. Pietrele prelucrate pt pavaje sunt: .5X a pavelelor utilizate în restul lucrărilor. Moloanele – sunt blocuri din piatră folosite la zidărie au piatra văzută cioplită iar feţele naturale cioplite sau nu.pietre neprelucrate . bolţari.calupuri .deşeuri din piatră Pietrele neprelucrate – sunt folosite în construcţii aşa cum se găsesc în natură. piatra de mozaic) piatra prelucrată pt pavaje (delimitări rutiere.. Se utilizează la ziduri de sprijin şi fundaţii. Calupurile – au formă cubică de 7X7X9 sau 9X9X9 Pavelele – au formă paralelipipedicăsau prismatică.pavelele .bucearalată .bornele Piatra cioplită se prezintă sub formă de blocuri cubice sau paralelipipedice obţinută prin cioplirea sumară a blocurilor mai mari. piatră de talie. Pietrele prelucrate – sunt supuse operaţiei de fasonare.butişele . Bolţari – sunt pietre prelucrate după forma bolţii în care sunt zidite bolţile.bordurile . Piatra brută se prezintă sub formă de blocuri de formă neregulată având cele 3 dimensiuni de valori apropiate. Finisări . De aici face parte piatra prelucrată pt construcţiiţi (moloane. Aici intră piatra brută. Plăcile de piatră – se prezintă sub formă de piatră tăiată cu formă regulată cu grosimea mică (maxim 12 cm) în raport cu lungimea şi lăţimea. sunt folosite la pardoseli şi pavaje. încadrări).pietre prelucrate pt construcţii .plăci de piatră. Lespedea este piatra neprelucrată cu grosimea mică în raport cu lungumea şilăţimea. dale de piatră. Piatra de mozaic – este un material alcătuit din granule sau bucăţi de piatră obişnuit din roci masive prin sfărâmare artificială.pieptănată Se realizează cu spiţul sau cu buceartda.piatra cioplită . Pavelele normale au dimensiunile de 18X12X13cm sau 17X17X13 cm (tip transilvănean). Se utilizează la zidăria construcţiilor monumentelor. Dalele de piatră – au grosimea de minim 3 cm şi laturi mai mari de 40 cm având o faţă plană cu muchii regulat.

Principalele caracteristici sunt: densitatea. forma. Se formează săruri uşor solubile care sunt spălate de apele din precipitaţii. Bornele – sunt stâlpi de piatră ciopliţă utilizată pt delimitări. Agenţii fizici principali sunt reprezentaţi de variabilele mari de temperatură simultan cu prezenţa apei. şoc etc). -izolarea hidrofugă a fundaţiilor Tratarea pietrei după punerea în operă constă în realizarea unor pelicole. modulul de elasticitate. de saturaţie. Produsele din piatră expuse intemperiilor se distrug treptat prin exfoliere datorită eforturilor interioare din dilatarea termică sau expansiunea apei care îngheaţă în porii pietrei. Agenţii chimici CO2 şi SO2din atmosferă care în prezenţa umidităţii se transformă în acizi ce atacă componenţii mineralogici bazici din piatră. soluril. Pe suprafeţele slab înclinate ale construcţiei se depun diferite pulberi din atmosferă care menţin umezeala şi favorizează dezvoltarea microorganismelor vegetale care produc acizi humici care atacă componenţii mineralogici transformându-i în săruri uşor solubile. Constituenţii din piatră naturală se pot proteja prin măsuri de ordin constructiv sau prin tratamente : -folosirea pietrei cu caracter corespunzător domeniului de utilizare -evitarea suprafeţelor slab înclinate care să nu permită staţionarea apelor agresive şi depunerea pulberilor din atmosferă. Acţiuni agresive asupra pietrei naturale şi mijloacele de protecţie se distruge asupra acţiunii agenţilor chimici.Bordurile – sunt blocuri de piatră cioplită care servesc la încadrarea carosabilului. absorţia de apă. compactitatea. Principalele tratamente: -vopsirea cu uleiuri uscative -tratarea pietrei din regiunile bogate în SO2 cu o soluţie apoasă clorură de bariu. zidurile de sprijin în care apa pătrunde prin ascensiune capilară). dimensiunile.Umiditatea fundaţiei distruge elementele de construcţie(fundaţiile. densitatea aparentă. la acţiunea factorilor atmosferici. -tratarea pietrei calcaroase cu soluţii de fluanţi CURS III LEMNUL ÎN CONSTRUCŢII 6 . fizici şi biologici. Deşeurile din piatră naturală sunt resturile rezultate din piatra de carieră. numărul necesar precum şi natura sunt stabilite prin STAS. acţiunea de distrugere depinde de compoziţia mineralogică şi compactitatea rocii. Agenţii biologici sunt microorganisme vegetale (algele)care distrug piatra prin coroziune. porozitatea. coef. Luarea probelor. În acest caz degradarea este provocată de expansiuna rezultată din îngheţarea apei sau cristalizarea diferitelor săruri care se găsesc dizolvate în apă. ÎNCERCĂRI ASUPRA PIETREI NATURALE Asupra rocii se verifică comportarea la agenţi termici. rezistenţa mecanică (la compresiune.

diferenţele de structură determină scăderea rezistenţelor mecanice .Din cele mai vechi timpuri lemnul a constituit unul din principalele materiale de construcţii datorită rezistenţei la solicitările mecanice.creşterea umidităţii care duce la scăderea rezistenţelor . semifinite şi finite . de fibrare.greutatea specifică – rezstenţele cresc odată cu creşterea greutăţii specifice MATERIALE DE CONSTRUCŢII DIN LEMN Tipurile de produse din lemn utilizate ca material de construcţii sunt de 2 feluri în funcţie de gradul lor de prelucrare: .dimensional sortimentele din lemn sunt limitate . Căldura sa. Materialele lemnoase se caracteritează prin : -compoziţia chimică a materialului lemnos variază după specia arborilor -din substanţele care formează materialul lemnos 99% sunt de natură organică -în structura lemnului intră o mare cantitate de apă care variază în functie de umiditatea mediului ambiant materialul lemnos nu are ostructură omogenă ci una fibroasă În funcţie de caracteristicile microstructurale lemnul este de 2 esenţe: .răşinoase Avantaje: .unghiul pe care-l face direcţia de acţionare a forţei cu direcţia fibrelor prezentând variaţii foarte mari .creşterea temperaturii de exploatare . textura plăcută şi valoarea decorativă a desenului fibrelor lemnului au făcut ca acest material să fie foarte căutat pt lucrările de decoraţie interioară a clădirilor şi pt construcţia mobilierului.este un material putrescibil şi inflamabil rezistenţele sunt puternic influenţate de umiditate Proprietăţile mecanice ale lemnului Fiind un material anizotrop cu o structură fibroasă lemnul prezintă proprietăţi mecanice diferite în funcţie de: .specia dă o rezistenţă variabilă . PFL.produse care nu mai păstrează structura datorită unor operaţii de aşchiere.coeficientul de conductibilitate termică redus Dezavantaje: . lemnul stratificat (acestea se mai mumesc şi produse moderne) PRODUSELE DIN LEMN BRUT 7 . încleiere: plăcile de PAL.foioase . a durabilităţii sale cât şi a uşurinţei de prelucrare în comparaţie cu alte materiale de construcţii.defecte ale structurii: noduri. crăpături .produse care păstrează structura materialului lemnos din care provin: produse brute.coeficientul de calitate ridicat .coeficientul de dilatare mic .

curăţirea cojii şi retezarea la capete a produselor. PRODUSE SEMIFINITE Se obţinn din lemnul rotund prin cioplire sau tăiere: Traversele – din lemn pt cale ferată din foioase. cofrage. crăci. schele. L 2 – 6 m . L > 6 m . St.În această categprie intră toate produsele de la care operaţiile făcute asupra trunchiului de arbore se reduc la tăierea ramurilor.scândura – are grosimea de până la 4 cm şi lăţimea mai mare decât două grosimi . .5 m. Tăierea se face în jurul trunchiului sau tangenţial cu ajutorul maşinii de derulare. L 1 – 4 m Lemn rotund pt piloţi – din răşinoase şi foioase.grinzile – raportul dintre dimensiuni poate fi 1:1.manele : d 7 – 11 cm. dulapii. Produsele tip cherestea sunt: scândura. PRODUSE FINITE Din această categorie fac parte acele produse care se pun în operă fără a mai suferi o modificare a dimensiunilor. Bile. pt furniruri tehnice – FX sau cherestea. Denumirea acestora se face în funcţie de dimensiuni: .prăjinile : d 3 – 6 cm. cioturi şi resturi. Panelele – sunt alcătuite din dintr-un miez de lemn moale lipite şi acoperite pe ambele feţe cu foi de furnir de bază (fag).riglele – au grosimea mai mare şi lăţimea mai mică decât 2Xgrosimea Furnirele – se obţin prin tăierea trunchiului de foioase şi răşinoase în foi subţiri de la 0. Fa etc. Lemnul rotund pt piloţi se mai poate folosi şi la poduri şi batardouri. 8 .06 mm până la 6 mm. Lemn rotund de mină – din foioase şi răşinoase cu lungimea de 1. şipcile. Din această categorie fac parte: Lemnul rotund pt industrializare – care poate fi de răşinoase.dulapii – au grosimea mai mare de 4 cm până la 10 cm şi lăţimea mai mare decât 2Xgrosimea . Placajele – rezultă prin lipirea unui număr impar de foi de furnir astfel aranjate ca fibrele a 2 foi consecutive să facă un unghi drept. manele şi prăjini – sunt materiale lemnoase rotunde care provin din esenţe de răşinoase şi se folosesc în alcătuirea acoperişurilor. 1:1. Cheresteaua – se obţine prin tăierea lemnului rotund în direcţie longitudinală şi rezultă cu toate feţele sau cu 2 feţe paralele.bile : d 12 – 14 cm. 1:2 . se confecţionează în două categorii în funcţie de diametrul la capătul subţire – de tipul A: 14 – 21 cm şşi de tipul B : 22 – 29 cm.5. Plăcile sau panourile celulare – sunt alcătuite dinntr-un cadru de lemn rigid avănd în interior o serie de celule formate din fâşii de PFL acoperite cu plăci de PFL. grinzi şi rigle. Stâlpi – pt linii aeriene de energie electrică din răşinoase şi foioase cu lungimea de 5 – 14 m. Lemn pt plăci de PAL şi PFL – din răşinoase şi foioase care poate fi lemn rotund sau despicat.şipcile – au grosimea mai mică de 4 cm şi lăţimea de până la 6 cm . Se utilizează pt furniruri estetice – FE. aşchii.

Parchetele – sunt materialele cele mai folosite la executarea pardoselelor şi se confecţionează din stejar sau fag într-o gamă variată de dimensiuni şi clase.se întâresc numai în mediul uscat iar după întărire nu rezistă la acţiunea apei. Lemnul stratificat densificat – diferenţele dinte cele două tipuri este procedeul de obţinere.triunghiulară sau dreptunghiulară şi se utilizează la pardoseli în hale industriale.chincherizaţi – ciment portland . de izolare termică şi acustică . MATERIALE MODERNE DIN LEMN Sunt produsele obţinute prin modificarea structurii şi compoziţiei materialului lemnos indiferent de esenţă obţinându-se produse cu caracteristici superioare. Se utilizează la legarea între ele a materialelor granulare (nisip.lăţimea – 6 – 13 cm Şindrila – se fasonează din răşinoase sau foioase: l -9-13 cm. În cursul fabricării plăcilor se pot adăuga în masa de fibre adezivi. Plăcile din aşchii de lemn – PFL – se obţin prin aglomerarea aşchiilor cu ajutorul unui adeziv sintetic. să se întărească într-un timp relativ scurt iar după întărire să nu prezinte variaţii mari de volum care să compromită stabilitatea elementelor de construcţie. pietre) sau a materialelor unitare (cărămizi. Acesta se obţine la presiuni ridicate de 100 – 150 atmosfere şi temperatură de 150 oC.cu adausuri – ciment portland cu adausuri Lianţii nehidraulici . pulverulente care prin amestecare cu apa sau cu soluţii apoase ale unor săruri dau o pastă plastică ce se întăreşte în timp datorită unor procese fizico-chimice transformându-se într-un rigid cu aspect de piatră. În acest scop lianţii trebuie să adere bine la materialele pe care le leagă.grosimea – 8 – 23 cm . Plăcile fibro – lemnoase – PFL – se fabrică din fibre de lemn a căror coeziune primară rezultă din împâslirea fibrelor şi din proprietăţile adezive proprii. Pavelele de lemn masiv pt pavaje – au formă cilindrică sau prismatică. Clasificarea lianţilor-nehidraulici – naturali: argile -artificiali :var hidraulici – unitari – nechincherizaţi – varurile hidraulice . Frizele – sunt piese de lemn prefilate executate cu uluc pe un singur cant destinate a fi montate la perete. Lambriurile – elemente din lemn din orce specie utilizate la acoperirea pereţilor interioriîn scop decorativ. L -30-40-50 cm. 9 . Lemnul stratificat nedensificat – se obţine din straturi de furnire de fag lipite cu răşini. CURS IV LIANŢI Sunt materiale naturale sau artificiale. Se utilizează la lucrările de tâmplărie înlocuind placajele şi pavelele la pereţi despărţitori etc. de protecţie. igniluganţi. globuri plăci) în vederea obţinerii diferitelor elemente de construcţii.

MORTARELE sunt amestecuri bine omogenizate liant. topiturile se solidifică în porii produsului ars conferind-i o structură compactă de chinchet. La încălzire CaCO3 se disociază în CaO (var gras) şi CO2 Decarbonatarea începe parţial şi cu viteză redusă la 600oC. LIANŢII CU ADAOS se obţin din lianţii unitari în care la măcinare se introduc diferite adaosuri al căror conţinut variază până la 85% din masa liantului. la răcire . CIMENTUL PORTLAND este liantul cel mai utilizat şi se obţine prin măcinarea fină cu un adaos de 1-3% gips pt a da oa proprietate a chincherului rezutat prin arderea până la chincherizare a unui amestec artificial sau natural de calcar şi argilă sau alte materii prime cu compoziţie similară. LIANŢII NECHINCHERIZAŢI se obţin din amestecuri de materii prime ce se ard la o temperatură inferioară aparitiei topiturilor parţiale produsul rezultat fiind poros. subst ce reglează priza. Viteza de disociere creşte cu temperatura şi cu creşterea presiunii CO2 astfel că la 900oC are loc decarbonatarea completă a calcarului. Servesc la legarea între ele a pietrelor naturale sau artificiale şi se numesc mortare de zidărie. rezistenţă la acizi.În mod obişnuit pt fabricarea cimentului Portland se foloseşte un amestec de 65-70% CaCO3 şi 23-25% argilă şi adausuri de corecţie (pt reglarea prizei. LIANŢII UNITARI se obţin prin măcinarea unui singur produs cu adaos de maxim 5%. Cimentul Portland s-a obţinut pt prima dată în Anglia în anul 1824 prin încălzirea unui amestec de argilă fină şi calcar la o temperatură mai scăzută decât cea necesară chicherizării iar prototipul cimentului Portland a fost realizat în 1945 de Isaac Johnson ce a ars un amestec de argilă şi cretă până la chincherizare. ARGILELE sunt alcătuite preponderent din hidrosilicaţi de Al. Aceşti lianţi se numesc cimenturi şi sunt formaţi din amestecuri complexe de silicaţi şi aluminaţi de Ca. În funcţie de condiţiile de exploatare la prepararea mortarelor se pot utiliza şi anumite adausuri ca plastefianţi. accelerarea procesului de formare a chincherului). VARUL GRAS se obţine din calcar denumite şi piatră de var ce trebuie să conţină minimum 95%CaCO3 restul fiind format din argilă şi nisip. izolare fonică impermeabilizare la apă. Argilele s-au format în urma dezagregării feldspaţiilor din rocile magmatice sub acţiunea apelor carbonate sau prin precipitarea soluţiilor coloidale de Si şi Al din apele minerale. substanţe impermeabilizatoare. substanţe active hidraulic. la înfrumuseţarea elementelor de construcţii numite mortare de tencuieli sau cu întrebuinţări speciale : decorarea construcţiilor. Clasificarea mortarelor După domeniul de folosire: -mortare de zidărie -mortare de tencuială 10 . LIANŢII CHINCHERIZAŢII rezultă prin arderea amestecurilor de materii prime la temperaturi la care apar topituri parţiale. apă şi nisip ce se întăresc aerian sau hidraulic în funcţie de natura liantului utilizat.Lianţii hidraulici – se întâlnesc în mediul umed şi chiar în apă iar după întărire rezistă la acţiunea apei. coloranşi.

După natura lianţilor: -mortare pe bază de var (var. 25-30% din apă se foloseşte la pietrificarea cimentului. agregat-nisip. apă . ciment-var. lianţi Betonul greu se înţelege betonul cu o greutate aparentă între 2200 – 2500 kg/m 3 şi la a cărui confecţionare se folosesc un liant hidrauic (ciment Portland) apă. ciment-argilă) -mortare pe bază de ipsos (ipsos. NISIPUL influenţează proprietăţile mortarului prin calitatea şi cantitatea sa. Pt prepararea mortarelor se utilizează nisip natural de carieră sau râu care poate fi parţial înlocuit cu nisip de concasaj sau cu nisip de mare doar în proporţie de 50% BETOANELE sunt produse artificiale cu aspect conglomerat ce se obţin în urma amestecurilor omogenizate de liant . ARGILA se foloseşte ca liant la prepararea mortarelor de zidărie pt elementele aeriene slab solicitate. CIMENTUL se foloseşte fie singur fie cu adausuri de var la prepararea mortarelor utilizate la elementele de zidărie ce preiau sarcini importante sau funcţionează înapă sau în medii cu umiditate foarte mare. apă. 11 . IPSOSUL se utilizează ca atare sau împreună cu varul pt prepararea mortarelor ce se găsesc permanent în mediul uscat (aerian). ipsos-var) mortare pe bază de pământuri argiloase După rezistenţa la compresiune: -M4 -M10 -M25 -M50 -M100 Materialele componente ale mortarelor LIANŢII VARUL GRAS este un liant de bază la prepararea mortarelor folosindu-se pt părţile aeriene şi în mai puţin solicitate ale construcţiei iar în amestec cu cimentul se poate folosi şi la elementele mai solicitate sau la zidării de fundaţii ce au umiditate mare. agregate naturale grele şi aditivi. ciment şi var ipsos) -mortare pe bază de ciment (ciment. Prezenţa ipsosului în mortar măreţte durata şi rezistenţa la întărire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful