Profilul psihopedagogic al unui copil cu deficien . Analiza SWOT. Program de interven ie individulizat.

Modalit i de promovare a principiilor colii incluzive. educatoare Murgoci Simona

Argument: E greu s fii înconjurat de tot ce e frumos, de oameni care te iubesc, de copii care vor s se joace cu tine i s nu po i s -i în elegi, s nu po i s le explici cum e ti tu i de ce nu le semeni decât fizic. E greu s fii altfel, f r voia ta; într-un cuvânt nu e u or s ai elemente de autism. Deficien a poate determina o incapacitate care la rândul ei antreneaz o stare de handicap ce face ca persoana deficient s suporte cu dificultate exigen ele mediului în care tr ie te, mediu ce poate asimila, tolera sau respinge persoana cu o anumit deficien a. O mare dificultate întâmpin i p rin ii copiilor afla i în aceast situa ie, pentru c , pe de o parte, deficien a necesit mult îngrijire i e dureros, iar pe de alta parte, societatea nu vede cu ochi prea buni aceste persoane. Deficien a este anomalie a unei structuri fiziologice, anatomice definitiv sau temporar ca urmare a unui accident sau a unei boli. Se reg se te în forma a cinci categorii: mintale, senzoriale, fizice, de limbaj, de comportament. Autismul este o tulburare a creierului care interfer adesea cu abilitatea de a comunica i de a rela iona cu cei din jur. Autismul este o boal caracterizat prin afectarea dezvolt rii creierului, a abilit ilor mentale, emo ionale i comunica ionale ale unei persoane. Cauzele autismului nu sunt cunoscute. Ele pot fi de natur genetic , iar unele cazuri de autism au fost asociate traumelor, bolilor sau anomaliilor structurale dinainte sau din timpul na terii, incluzand mama bolnav : (în timpul sarcini de rubeol sau rujeol (pojar), fenilcetonuria netratat (o incapacitate a corpului de a controla anumite substan e chimice numite fenilcetone), lipsa oxigenului în timpul na terii, encefalita sau alte infec ii

Cel mai bun tratament pentru copiii cu elemente de autism este o abordare în echip i aplicarea unui program bine structurat. În elegerea afec iunii i cunoa terea ei. Este important ca p rin ii s aib grija i de ei în i i. de asemenea. Semnele autismului se dezvolt aproape îndotdeauna înaintea împlinirii vârstei de 3 ani. dar este foarte util. i nu o fac pentru c vor. temerilor i îngrijor rilor care apar atunci când au în grij un copil cu autism. Provoc rile de zi cu zi i cele pe termen lung la care sunt supu i cresc mult riscul p rin ilor i al celorlal i copii din familie de a face depresie sau alte afec iuni legate de stres. E drept c ast zi exist anumite asocia ii care asigur suport copiilor cu elemente de autism i familiilor acestora. în func ie de simptome i nevoi. s viziteze al i prieteni i s înve e modalit i de relaxare. Pe lâng acestea. Am putea spune c doar copiii nu tiu. Tratamentul copiilor cu elemente de autism se bazeaz în primul rând pe educa ie. de i aceast deficien este uneori diagnosticat abia mai târziu. Consider. îns . ipetele necorespunz toare sau refuzurile repetate i râd. s po i s te deta ezi de aceste griji permanente i s te po i relaxa. copiii cu elemente de autism nu au o dezvoltare normal a vorbirii i pot s "par " surzi. P rin ii sunt sf tui i s înve e diverse modalit i de a face fa tuturor emo iilor. mai însp imânt tor e faptul c nu exist anse de vindecare. persoanele care particip la aceste grupuri pot beneficia adeseori de experien a pe care al ii o împ rt esc. Înv ând despre autism. Trebuie doar s speri c va fi o form u oar a bolii sau c ceea ce se face. de asemenea. S-a ar tat c acest tip de antrenament reduce stresul membrilor familiei i îmbun t este func ionarea copilului. nu r spunde sau nu interac ioneaz ca i ceilal i copii de aceea i vârst . comportamentele acestora. în mod constant. nu cunosc manifest rile i nu pot respinge un copil cu elemente de autism. A a cum au ar tat studiile. grupurile de terapie de suport pentru p rin i i pentru alte rude apropiate sunt adesea foarte utile. De regul . p rin ii devin îngrijora i atunci când observ c fiul/fiica lor nu începe s vorbeasc . ci pentru c nu. Autismul afecteaz modul în care copilul percepe i proceseaz informa ia senzorial . prin tratament sau terapie. Acesta trebuie adaptat fiec rui copil cu elemente de autism în parte. În mod tipic. Este bine ca p rin ii s aib un hobby. dar ne în el m: ei v d u or diferen ele. p rin ii pot fi. cât i pentru copilul în cauz . dar . P rin ii trebuie s întrebe medicul psihiatru sau s contacteze asocia iile care se ocup de copiii cu autism pentru a înva a tratamentul autismului i pentru a înva a cum s se descurce cu manifest rile copilului. preg ti i pentru momentul în care copilul lor ajunge la maturitate.i dau seama. de i testele de audiometrie sunt normale. Comunicarea strâns cu alte persoane implicate în educarea i în îngrijirea copilului pre colar este de un mare ajutor pentru membrii familiei. nu se poate fugi din fa a acestor tragedii i.doare chiar i venind de la ni te copii. S caute i s accepte suport din partea altora. a expecta iilor posibile. este un proces îndelungat. atât pentru cuplul în care tr ie te un copil cu elemente de autism. c este foarte greu i. Modalitatea în care p rin ii fac fa acestor probleme îi influen eaz pe ceilal i membri din familie.grave care afecteaz creierul la sugar). este o parte important în ajutarea copilului s devin independent. poate . deoarece fiecare copil autist prezint particularit i proprii.

Date de identitate Numele i prenumele: Andreea S. se concentreaz greu în activitate Memorie: predominant mecanic i de scurt durat . chiar dac apoi lucreaz .Date familiale: Numele i prenumele p rin ilor tata-Marius mama-Maria Ocupa ia p rin ilor tata-agent comercial mama-agent de asigur ri Bugetul familiei: mediu Structura familiei : o familie care se ocup de copil Componen a familiei: tata. în func ie de tipul textului înv at (memoreaz u or melodiile i versurile cântecelor. Profilul psihopedagogic al unui copil cu deficien deficien de intelect i limbaj ( elemente de autism ) 1. este ve nic agitat . viteza de memorare variat . Vorbe te neîntrebat mai tot timpul (dar f r a fi în eleas . Vârsta: 4 ani i 5 luni Sex: feminin 2. dar parin ii sunt uneori depresivi din cauza bolii copilei 4. întip rirea slab . 3. la gr dini a (se ridic în picioare atunci când nu-i convine ceva. limbajul ei fiind neinteligibil i s rac). . Este tragic c asta se întâmpl într-o lume în care am putea. în timpul activit ilor desf urate. durata p str rii scurt . La toate ac iunile desf urate de ea ip . dar nu le poate reda corect din cauza limbajului).aduce îmbun t iri.Date despre starea s n t ii Na tere : normal Sarcina : f r probleme deosebite Dezvoltare fizic : bun 5. de jocul copiilor i de zâmbetele lor care ne fac ferici i. cu to ii.i colegii sau terapeutul. nu termin nici o lucrare început ). s ne bucur m de razele de soare. mama.Definirea problemei Gradul de manifestare al subiectului în activitatea cotidian : Andreea S. manifest ner bdare întrerupându.Date privind dezvoltarea personalit ii Percep ie : lacunar Aten ie : instabil . deranjeaz copiii în timpul lucrului. Andreea Rela ii familiale: bune. de lumina stelelor.

relativ bun . examinând p r ile tari i slabe în cadrul mediului intern. în func ie de tipul textului înv at (memoreaz u or melodiile dar nu le poate reda corect din cauza limbajului cântecelor). educa ie muzical -memorie predominant mecanic i de scurt durat . p rin ilor sau a educatoarei. educa ie muzical 6.Gândirea : concret. aruncarea juc riilor. nu rezist la efort intelectual sus inut i nici la efort fizic.intuitiv . prin control. W Puncte slabe sunt defecte. nehot râre. -r sfoie te c r i cu coper i groase pentru pu in timp (specifice1-2 ani) -psihomotricitate: coordonare motric general . Puncte slabe. reac ii emotive cu caracter exploziv ( ipete. are un stil de munc încet. Oportunit i i Amenin ri) -Se axeaz pe realitatea intern i extern . rezisten la dificult i: obose te u or. . se plictise te repede Tr s turi de caracter în devenire: neîncredere în sine. nu face abstractiz ri. aspecte negative care. se plictise te u or. Analiza SWOT deficien de intelect i limbaj ( elemente de autism ) Analiza SWOT (Strengths-Weaknessee-Opportunities-Threats) (Puncte tari. egoism Aptitudini: aptitudini pentru activit ile practice.relativ bun . -interac ioneaz cu adul ii cunoscu i -manipuleaz obiecte dac sunt lucioase. durata p str rii scurt . îndreptat spre lumea desenelor animate pentru c urm re te aceste programe la televizor Afectivitate: emotivitate-instabil. agita ie) Psihomotricitate: coordonare motric general .situativ. ca i oportunit ile i amenin rile legate de mediul extern. timiditate. dependen de adult. Rezisten la dificult i: obose te u or. plâns. întip rirea slab . Este dezinteresat de celelalte activit i din gr dini . se plictise te repede -aptitudini pentru activit ile practice. în elege informa ia verbal în ritm lent dup multe repet ri Imagina ie: s rac . concret. Limbaj i comunicare : -Volum vocabular: s rac. viteza de memorare variat . se lipesc/dezlipesc. imatura emo ional. nesiguran . S Puncte tari sunt aspecte pozitive interioare care pot fi controlate i folosite în avantaj: 2. mimico-gesticular . Prefer activit ile practice i educa ia muzical (imit cu u urin mi c rile sugerate de textul jocurilor muzicale sau cânt cântece înv ate. datorit faptului c nu se poate concentra mult timp i se plictise te repede. 1.Stil de înv are: Greoi. dar f r a fi prea bine în eleas ). produc zgomote.Stil de munc : sub supravegherea terapeutului. pot fi minimizate i îmbun t ite. 7. -Tip de comunicare: neinteligibil .

Dificultate în comunicare .petrece mult timp singur i nu depune prea mult efort în a. 3.aude un zgomot dup care s . atunci s-ar înregistra un progres în ceea ce prive te socializarea. nesiguran .nu e de obicei prea interesat în a avea rela ii cu al ii. timiditate. cum ar fi b t ile din palme. achizi ionarea unor deprinderi de interac iune în grup i limbajul. necontrolabile. agita ie) crize i depresii. se plictise te u or. nehot râre.are reac ii exagerate sau poate fi extrem de pasiv .limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc.-gândirea este concret. atunci limbajul ei ar deveni mai inteligibil.Excese în comportament .i concentra aten iaspecific 4. O Oportunit ile sunt condi ii pozitive. cu atât integrarea va fi mai u oar .nu rezist la efort intelectual sus inut i nici la efort fizic. mimico-gesticular . 4.i face prieteni. concret. nu face abstractiz ri. -Cu cât ar sta mai mult într-un colectiv s n tos. -are reac ii emotive cu caracter exploziv ( ipete. ceea ce i-ar înl tura i frustrarea datorat faptului ca nu este în eleas (decât de pu ine persoane p rin ii. dar care pot fi folosite în propriul avantaj. -comunicarea este neinteligibil . .5 ani i de a fi coerent 2.situativ. . -face mi c ri repetate ale corpului.uneori. educatoare).i acopere urechile pentru mult timp -dezinteresat de celelalte activit i din gr dini . dependen de adult. 1. sau o activitate: r sfoitul unei c r i pe care lipe te autocolante. aruncarea juc riilor.nu este interesat în a intra în joc cu al i copii (evit copiii i chiar animalele) sau nu capabil s intre într-un joc bazat pe imagina ie. cuvintele fiind adesea folosite necorespunz tor -folose te mai mult gesturi decât cuvinte (sau alte moduri de comunicare non-verbal ) -exist tendin a de a repeta cuvinte i fraze (uneori poate repeta f r gre eal cuvinte scurte din desenele auzite la televizor) -imposibilitatea de a. imatura emo ional. iar ea se va putea exprima mai u or. -Dac va începe sedin ele de logopedie.este agresiv cu ea în i i / sau cu al ii copii sau adul i necunoscu i. egoism . T Temerile (amenin rile) sunt condi ii necontrolabile. îndreptat spre lumea desenelor animate pentru c urm re te aceste programe la televizor -afectivitate: emotivitate-instabil.intuitiv . în elege informa ia verbal în ritm lent dup multe repet ri -imagina ie este s rac . are un stil de munc încet.Sim uri diminuate sau prea dezvoltate . psiholog.nu plânge dac se love te . . nu r spunde cu pl cere altora i nu î i privea te în ochi interlocutorul. 3. . -volumul vocabularului este s rac. 4.neîncredere în sine. plâns. dar al c ror efect poate fi prev zut i evitat: -Dac Andreea ar fi integrat într-un colectiv la o gradini cu copii f r probleme. putând trece de la o extrem la alta -arat un interes obsesiv pentru un ursule de plu cu fundi ro ie str lucitoare.Nesociabilitate . logoped. dependent de adult. dans -mi c ri ale picioarelor uneori pe ritmul unor melodii . .

dezvoltarea încrederii în for ele proprii . .. plâns.dezvoltarea în continuare a aptitudinilor pentru activit ile practice sau muzicale . precum i încrederea colegilor. . -orientarea c tre edin e de psihoterapie i logopedie. . . .) Punctele tari sunt folosite pentru ocolirea pericolelor: Strategii WT (min. Strategii ST (max.vizite la domiciliul copilului.petrece mult timp singur i nu depune prea mult efort în a.participarea p rin ilor la activit ile din gr dini cu scopul de a observa copilul în mediul educa ional.favorizarea integr rii în gr dini . . max. . dependent de adult.aprecieri din partea educatoarei în cadrul colectivului atunci când realizeaz anumite sarcini simple. aruncarea juc riilor. -face mi c ri repetate ale corpului .antrenarea în orice tip de activitate din gr dini .uneori.) Punctele slabe sunt diminuate prin prisma oportunit ilor: .are reac ii exagerate sau poate fi extrem de pasiv . cu sarcini precise i bine definite.este agresiv cu ea în i i / sau cu al ii copii sau adul i necunoscu i.) Punctele slabe sunt minimalizate pentru a evita amenin rile: .realizarea unui program adecvat posibilit ilor ei.nu este interesat în a intra în joc cu al i copii (evit copiii i chiar animalele) sau nu capabil s intre într-un joc bazat pe imagina ie. nu r spunde cu pl cere altora i nu î i privea te în ochi interlocutorul. putând trece de la o extrem la alta -arat un interes obsesiv pentru un ursule de plu cu fundi ro ie str lucitoare. min.integrarea feti ei într-un colectiv de la o gr dini .mobilizarea aten iei i a voin ei pentru a termina activitatea început . .nu plânge dac se love te .i concentra aten ia i de a fi coerent .limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc .urmarea sedin elor logopedice.i face prieteni. .aude un zgomot dup care s . agita ie) crize i depresii Strategii SO (max-max)Punctele tari sunt utilizate pentru a dezvolta oportunit ile: Strategii WO (min. -are reac ii emotive cu caracter exploziv ( ipete. . sau o activitate: r sfoitul unei c r i pe care lipe te autocolante.imposibilitatea de a. .nu e de obicei prea interesat în a avea rela ii cu al ii.con tientizarea de c tre p rin i a responsabilit ilor care le revin în educarea copilului. min. . respect rii unor reguli de grup i îmbunat irii limbajului.i acopere urechile pentru mult timp .acordarea de roluri în jocurile i activit ile alese prin care s capete încredere în for ele proprii. . f r solicit ri sau eforturi în salt. în vederea form rii unor deprinderi specifice lucrului în colectiv.

în func ie de tipul textului înv at (memoreaz u or melodiile dar nu le poate reda corect din cauza limbajului cântecelor).i concentra aten iaspecific 4.recomandate de medicul psihiatru.5 ani i de a fi coerent 2.psiholog. . practicarea inotului. psiholog -Terapie audio-vizual .uneori. educatoare. aspecte negative care.intuitiv .p rin i -Terapie fizic . . s se spele). produc zgomote. 1. durata p str rii scurt . s m nânce singur . s îmbine i apa (înot) . imatura emo ional.nu e de obicei prea interesat în a avea rela ii cu al ii.Nesociabilitate .pentru a o ajuta s se adapteze condi iilor sale de via (s se imbrace singur . 2. p rin i -Programe de integrare . îndreptat spre lumea desenelor animate pentru c urm re te aceste programe la televizor -afectivitate: emotivitate-instabil. instructor de înot i dans -Asigurarea unui mediu organizat de via . p rin i. educa ie muzical -memorie predominant mecanic i de scurt durat . nu face abstractiz ri. etc) psiholog. cum ar fi comunicarea non-verbal : gesturi. în elege informa ia verbal în ritm lent dup multe repet ri -imagina ie este s rac . rezisten la dificult i: obose te u or. p rin i -Controlarea regimului alimentar (m nânc foarte mult pâine) p rin i. dependen de adult. întip rirea slab .situativ. instructor de înot i dans -Terapia limbajului logopedie.logoped. educatoare.psiholog. viteza de memorare variat .pentru a o ajuta în a. se lipesc/dezlipesc. S Puncte tari sunt aspecte pozitive interioare care pot fi controlate i folosite în avantaj: -interac ioneaz cu adul ii cunoscu i -manipuleaz obiecte dac sunt lucioase. prin control.Terapie comportamental .limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc.consilierea p rin ilor în urma observ rii comportamentului copilului.care s o ajute s se adapteze lumii inconjur toare pe cât posibil (socializarea). W Puncte slabe sunt defecte. se plictise te repede -aptitudini pentru activit ile practice. -r sfoie te c r i cu coper i groase pentru pu in timp (specifice1-2 ani) -psihomotricitate: coordonare motric general .relativ bun . educatoare. s lipeasc . -gândirea este concret. -comunicarea este neinteligibil . . educatoare. concret..p rin i. -volumul vocabularului este s rac. s foloseasc toaleta corect. mimico-gesticular . educatoare -Medicamente . p rin i. dansului psiholog. imagini.pentru a o ajuta în comunicare (se vor c uta metode alternative de comunicare. cuvintele fiind adesea folosite necorespunz tor -folose te mai mult gesturi decât cuvinte (sau alte moduri de comunicare non-verbal ) -exist tendin a de a repeta cuvinte i fraze (uneori poate repeta f r gre eal cuvinte scurte din desenele auzite la televizor) -imposibilitatea de a. nu r spunde cu pl cere altora i nu î i privea te în ochi interlocutorul. Îi place foarte mult s danseze. Dificultate în comunicare . p rin i. educatoare.i controla stereotipiile.este foarte important s urmeze o rutin a activit ilor zilnice. pot fi minimizate i îmbun t ite. educatoare 1.

ceea ce i-ar înl tura i frustrarea datorat faptului ca nu este în eleas (decât de pu ine persoane p rin ii. -Dac Andreea ar fi integrat într-un colectiv la o gradini cu copii f r probleme. 4. dans -mi c ri ale picioarelor uneori pe ritmul unor melodii . timiditate. putând trece de la o extrem la alta -arat un interes obsesiv pentru un ursule de plu cu fundi ro ie str lucitoare. . dependent de adult. putând trece de la o extrem la alta -arat un interes obsesiv pentru un ursule de plu cu fundi ro ie str lucitoare. plâns. . 4.este agresiv cu ea în i i / sau cu al ii copii sau adul i necunoscu i. aruncarea juc riilor.aude un zgomot dup care s . -Dac va începe sedin ele de logopedie. T Temerile (amenin rile) sunt condi ii necontrolabile. achizi ionarea unor deprinderi de interac iune în grup i limbajul.petrece mult timp singur i nu depune prea mult efort în a. logoped. atunci s-ar înregistra un progres în ceea ce prive te socializarea.uneori.nu este interesat în a intra în joc cu al i copii (evit copiii i chiar animalele) sau nu capabil s intre într-un joc bazat pe imagina ie.imposibilitatea de a.este agresiv cu ea în i i / sau cu al ii copii sau adul i necunoscu i. dar al c ror efect poate fi prev zut i evitat: . cu atât integrarea va fi mai u oar .i face prieteni.nu plânge dac se love te . necontrolabile.neîncredere în sine. -face mi c ri repetate ale corpului . 3.i concentra aten ia i de a fi coerent . dar care pot fi folosite în propriul avantaj.i acopere urechile pentru mult timp . 3. agita ie) crize i depresii. are un stil de munc încet. sau o activitate: r sfoitul unei c r i pe care lipe te autocolante. cum ar fi b t ile din palme. sau o activitate: r sfoitul unei c r i pe care lipe te autocolante. -are reac ii emotive cu caracter exploziv ( ipete.aude un zgomot dup care s . se plictise te u or.i acopere urechile pentru mult timp -dezinteresat de celelalte activit i din gr dini . Strategii SO (max-max)Punctele tari sunt utilizate pentru a dezvolta oportunit ile: . egoism . -face mi c ri repetate ale corpului. -Cu cât ar sta mai mult într-un colectiv s n tos. . iar ea se va putea exprima mai u or. plâns. .nu plânge dac se love te .limbajul vorbit este de obicei greu sau deloc . nu r spunde cu pl cere altora i nu î i privea te în ochi interlocutorul. aruncarea juc riilor. agita ie) crize i depresii. psiholog. ..are reac ii exagerate sau poate fi extrem de pasiv .nu este interesat în a intra în joc cu al i copii (evit copiii i chiar animalele) sau nu capabil s intre într-un joc bazat pe imagina ie.Excese în comportament . -are reac ii emotive cu caracter exploziv ( ipete. nehot râre. .i face prieteni. O Oportunit ile sunt condi ii pozitive.petrece mult timp singur i nu depune prea mult efort în a. nesiguran . dependent de adult. atunci limbajul ei ar deveni mai inteligibil.nu e de obicei prea interesat în a avea rela ii cu al ii.are reac ii exagerate sau poate fi extrem de pasiv .Sim uri diminuate sau prea dezvoltate . educatoare).nu rezist la efort intelectual sus inut i nici la efort fizic.

în vederea form rii unor deprinderi specifice lucrului în colectiv. psiholog -Terapie audio-vizual . s se spele).i controla stereotipiile.care s o ajute s se adapteze lumii inconjur toare pe cât posibil (socializarea). respect rii unor reguli de grup i îmbunat irii limbajului. educatoare Program de interven ie individulizat. max.acordarea de roluri în jocurile i activit ile alese prin care s capete încredere în for ele proprii.este foarte important s urmeze o rutin a activit ilor zilnice.psiholog. .) Punctele slabe sunt diminuate prin prisma oportunit ilor: .pentru a o ajuta în a.logoped. .dezvoltarea încrederii în for ele proprii. . Strategii WO (min. p rin i -Programe de integrare . dansului psiholog.urmarea sedin elor logopedice. educatoare. Strategii WT (min.dezvoltarea în continuare a aptitudinilor pentru activit ile practice sau muzicale . imagini.con tientizarea de c tre p rin i a responsabilit ilor care le revin în educarea copilului.participarea p rin ilor la activit ile din gr dini cu scopul de a observa copilul în mediul educa ional. min.pentru a o ajuta s se adapteze condi iilor sale de via (s se imbrace singur . instructor de înot i dans -Terapia limbajului logopedie. s foloseasc toaleta corect.Terapie comportamental . s m nânce singur . educatoare -Medicamente . practicarea inotului. educatoare. Programul de interven ie individualizat are mai multe etape: a) planificare educativ ( ajuta la fixarea obiectivelor i prevederii interven iilor i resurselor .vizite la domiciliul copilului. -orientarea c tre edin e de psihoterapie i logopedie. p rin i.integrarea feti ei într-un colectiv de la o gr dini .) Punctele tari sunt folosite pentru ocolirea pericolelor: .antrenarea în orice tip de activitate din gr dini .psiholog. .consilierea p rin ilor în urma observ rii comportamentului copilului. educatoare. p rin i. p rin i. p rin i -Controlarea regimului alimentar (m nânc foarte mult pâine) p rin i.aprecieri din partea educatoarei în cadrul colectivului atunci când realizeaz anumite sarcini simple.p rin i. . . cu sarcini precise i bine definite. s îmbine i apa (înot) .. educatoare. . .favorizarea integr rii în gr dini . instructor de înot i dans -Asigurarea unui mediu organizat de via . cum ar fi comunicarea non-verbal : gesturi. min. f r solicit ri sau eforturi în salt. precum i încrederea colegilor.recomandate de medicul psihiatru.p rin i -Terapie fizic . . Strategii ST (max.pentru a o ajuta în comunicare (se vor c uta metode alternative de comunicare. educatoare.realizarea unui program adecvat posibilit ilor ei.) Punctele slabe sunt minimalizate pentru a evita amenin rile: . s lipeasc . etc) psiholog.mobilizarea aten iei i a voin ei pentru a termina activitatea început . Îi place foarte mult s danseze.

-poate denumi obiecte si inbsusiri ale acestora. . -poate formula corect posesiunea. reorient ri) e)cooperarea. cei care alc tuiesc planul comunica asupra nevoilor copilului i modurilor optime de a le satisface). c) participarea.necesare. PROIECTAREA PROGRAMULUI TERAPEUTIC PE GRUPE DE NIVEL PENTRU ACTIVITATILE DE EDUCARE A LIMBAJULUI SI A COMUNICARII Evaluare : 1. -poate denumi obiectele de imbracaminte pe catre le foloseste curent. p rin i. -utilizeaza corect posesiunea.evaluarea limbajului oral: -poate face diferenta intre cele 3 persoane ale pronumelui personal. -pronunta corect sunetele. DESFASURAREA SI APLICAREA PROGRAMELOR TERAPEUTICE DE COMPENSARE SI RECUPERARE Perioada: Obiective: asigurarea conditiilor optime de aplicare si desfasurare a programelor de interventie personalizate reajustarea permanenta a programelor de terapie in functie de rezultatele evaluarii progresului in achizitia limabajului si comunicarii.evaluarea limbajului oral (relatia semantica exprimata printr-un cuvant): -poate denumi partile propriului corp. -foloseste limbajul mimico-gestual -foloseste propozitii izolate sau propozitii si fraze in comunicare. fragmentând pa ii de interven ie) b) comunicarea (se realizeaza ca obiectiv i ca mijloc: copilul trebuie sa.evaluarea nivelului de comunicare: -este prezent limbajul curent. psiholog.i exprime percep iile supra situa iei i elementele pe care el ar dori sa le modifice. manipulativ. 3. -opereaza cu diverse limbaje in comunicare(mimico-gestual. -poate denumi diverse actiuni pe care le executa el sau ceilalti. acceptul parin ilor i o forma de responsabilizare comun a acestora cu profesionali tii.grafico-pictural) 2. d) retroac iunea (urm rirea progreselor copilului i revizuirea programului: schimbari. concentrarea i coordonarea (se favorizeaz împar irea responsabilita ilor i determinarea rolurilor fiecarui participant: copil.verbal. -intelege mesajul si comanda verbala. educatoare. medic psihiatru). logoped. ea permite stabilirea unui calendar al realizarii obiectivelor i la ordonarea priorita ilorprogramul stabile te etapele necesare. -diferentialza timpurile verbelor. implica i f)formele de sprijin alese prin parteneriatul cu speciali ti implica i Cel mai bun program de interven ie este cel care se potrivi te copilului/ cerin elor/ nevoilor sale.

-poate scrie elemente pregrafice complexe. cu sprijinul important al ONG-urilor în vederea asigur rii form rii continue a profesorilor din înv mântul de mas pentru a-i ajuta s în eleag i s accepte diferen ele între copii. pentru a adapta curriculumul i metodele de lucru la nevoile copiilor i pentru a adopta o abordare incluziv în coli i gr dini e. evaluarea limbajului scris: -poate utiliza instrumente de scris. data i num rul dosarului. la procesul de înv mânt obi nuit. speciali ti în diferite domenii: sprijin în înv are. terapii specifice de compensare i recuperare. Curriculumul general poate fi completat cu elemente noi (activit i individuale. care vizeaz asigurarea continuit ii. metodologie specific diferitelor tipuri i grade de deficien . psihologice.evaluarea situatiilor de comunicare: -poate formula propozitii simple clare. în urma consult rii cu cadrul didactic de la clas . Copiii cu deficien e integra i în înv mântul de mas au dreptul la terapii specifice de recuperare realizate de speciali ti în domeniu. -poate reda continutul unei povestiri. profesorul de sprijin realizeaz un plan de interven ie personalizat i adaptarea curricular necesar . 5. tipuri de servicii (educa ionale. Aceast persoan trebuie s supervizeze planul i s urm reasc îndeplinirea lui. documente colare adaptate la nevoile de înv are i dezvoltare a elevilor. materiale didactice individualizate. Dou tipuri de planuri sunt elaborate în acest sens: Planul de servicii personalizat (PSP) i Planul de interven ie personalizat (PIP). în func ie de dificultatea dominant a copilului. psiho-terapeutice i alte forme de recuperare). preferin ele i dificult ile copilului ca i scopurile i obiectivele înv rii. Responsabilul de caz este ales din cadrul echipei multidisciplinare. în func ie de dizabilitatea lor i. medicale. consiliere colar i a familiei. -poate memora o scurta poezie. sociale. -poate formula propozitii dezvoltate. PSP include: informa ii biografice. -poate scrie elemente pregrafice simple. complementarit ii i a calit ii serviciilor ca r spuns la cerin ele multiple i complexe ale copilului cu CES. o parte din curriculumul general pentru din înv mântul pr colar de mas poate fi parcurs de copiii cu CES f r ad ugarea altor elemente complexe sau întregul curriculum poate fi simplificat. Pentru copiii pre colari cu deficien e mintale i de limbaj. în mod eficient.4. responsabilul de caz i membrii echipei. competen ele. Tratarea diferen iat a copiilor cu cerin e educative speciale (CES) în gr dini ele de mas Sprijinul trebuie s includ i un curriculum flexibil care s permit adapt rile curriculare ce se impun. Multe eforturi au fost întreprinse de Ministerul Educa iei. Planul de servicii personalizat (PSP) este un instrument de planificare si coordonare a serviciilor individuale. . compensatorterapeutice) destinate recuper rii copiilor cu CES i a asigur rii restabilirii particip rii lor. Programele de interven ie personalizate presupun folosirea unor modalit i eficiente de adaptare curricular care variaz în func ie de tipul cerin ei educative speciale CES: dificult i de înv are sau deficien e specifice. în plus.

pe fiecare domeniu de interven ie i se elaboreaz de c tre speciali tii din domeniul educa iei. .elaborarea PSP în cadrul echipei pluridisciplinare.persoanele implicate în realizarea planului. PSP serve te ca orientare pentru fiecare PIP. autonomia personal i incluziunea social . iar raportul între ele este de: întreg (PSP) la parte (PIP).obiectivele pe termen mediu i scurt (în termeni comportamentali) care trebuie atinse. într-o echip multidisciplinar . . Evaluarea cerin elor trebuie s in îns cont de vârsta i de modific rile majore ce au intervenit între timp.evaluarea global a capacit ilor i a cerin elor speciale ale copilului. PSP se asigur c interven iile sunt complementare i ine cont de contextul familial i de mediul de via al copilului. în vederea adapt rii lui permanente la cerin ele globale ale copilului. b) analiza aprofundat a situa iei i stabilirea necesit ilor prioritare ale copilului.stabilirea termenelor de realizare si actualizare a PSP. . p rin i/reprezentan i . .mijloacele i resursele necesare atingerii obiectivelor propuse. . -opera ionalizarea i actualizarea planului de servicii prin intermediul unor planuri de interven ie personalizate (PIP).coordonarea i monitorizarea planului de servicii. copilul. punerea în aplicare a PIP.obiectivele privind dezvoltarea i înv area. Planul de interven ie personalizat (PIP) este o component a PSP. la propunerea responsabilului de caz pentru a r spunde nevoilor speciale ale copilului în ceea ce prive te dezvoltarea sa. . modalit ile i instrumentele de evaluare. PSP coordoneaz activit ile partenerilor: copil. PSP trebuie s fie revizuit anual i actualizat ori de câte ori este nevoie. presupune parcurgerea urm toarelor etape: .Demersul de elaborare a PSP.informarea ca urmare a solicit rii de servicii.durata interven iilor. p rin i. Acesta din urma detaliaz modalit ile de interven ie pe domenii. c) întocmirea PIP. PSP trebuie sa specifice: .revizuirea PIP în echip .tipuri de servicii disponibile in comunitate pentru atingerea obiectivelor . . justificând anticiparea revizuirilor i modificarea ac iunilor de interven ie. . reprezentând un instrument de planificare i de coordonare. Cele doua instrumente sunt complementare. Acesta este un instrument de lucru permanent în direc ia realiz rii obiectivelor propuse în PSP pentru copilul respectiv.criteriile minimale de apreciere a progreselor copilului. În realizarea PIP sunt implica i: profesioni tii care realizeaz interven ia. evaluarea efectelor PIP i revizuirea sa pe baza datelor furnizate de evaluare. PSP promoveaz drepturile i interesele copilului prin stabilirea i definirea serviciilor i a responsabilit ilor. . Procesul de elaborare a PIP implic mai multe etape: a) evaluarea/expertiza ini ial complex în vederea stabilirii cu exactitate a competen elor i dificult ilor de dezvoltare i înv are ale copilului. pe domenii de interven ie. PIP trebuie s specifice: . speciali ti i comunitate. revizuirea anual a PSP este suficient . Dac la început s-a realizat o analiz global corect a cerin elor copilului.

datorit particularit ilor de dezvoltare i înv are a acestora. chiar i rentabilitatea sistemului de înv mânt . De cele mai multe ori g sim solu iile cele mai bune pentru copii. parteneriat. domeniul de interven ie. 1994) ca acces la educa ie i calitate a acesteia pentru to i copiii. Reforma sistemului educa iei speciale este cu atât mai ampl cu cât ea trebuie s includ atât principiile noi abordate de colile obi nuite cât i principiile noi dezvoltate de educa ia special din lume. Modalit i de promovare a principiilor colii incluzive . Revizuirea PIP trebuie efectuat la intervale regulate cuprinse între trei i ase luni. coala incluziv se refer în sens restrâns la integrarea/ includerea tuturor copiilor indiferent de capacit ile i competen ele de adaptare i deci de înv are. pân la urm . înv are social i valorizare a rela iilor pozitive. flexibil . decizia cu privire la continuarea planului de interven ie personalizat în func ie de progresele realizate i de dificult ile întâmpinate. vârsta. la un moment dat cu o situa ie special care necesit o interven ie personalizat . în func ie de domeniul de interven ie. Pentru a se adresa tuturor copiilor i a deveni deschis . Educa ia pentru to i poate s fie un mijloc de îmbun t ire a educa iei în general prin reconsiderarea sprijinului ce se acord anumitor copii. Copiii cu deficien e CES au acces în colile publice i pot beneficia de servicii de sprijin care s le facilitezeacest tip de integrare. construiesc o societate incluziv i ofer educa ie pentru to i. educa ia trebuie s presupun în practic o schimbare de optic i anume o nou orientare care pune accentul pe cooperare. evolu ia copilului etc. când explor m universul fiin ei umane ne confrunt m cu o mare diversitate. care-i stimuleaz interesele de cunoa tere i contribuie la l rgirea câmpului de rela ii sociale. mai mult. PIP include date biografice. În orice institu ie exist o manier de a împ r i copiii în categorii determinate. umaniste în educa ie. Copiii care ne trec pragul grupelor noastre ne pun în situa ia de a c uta mereu solu ii la problemele ridicate. Educa ia pentru to i porne te de la premisa c orice copil este o persoan care înva într-un anumit ritm i stil i deci poate avea nevoia de un sprijin diferit. ci i prin libertatea de ac iune a pre colarului. Procesul de revizuire include evaluarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite i a eficien ei interven iei. Educa ia pentru to i a fost definit (Salamanca. ele asigur o educa ie eficient pentru majoritatea copiilor i îmbun t esc eficien a i. . În Declara ia de la Salamanca se spune c coala obi nuit cu o orientare incluziv reprezint mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare. specificul dizabilit ii.legali ai copilului. într-o form de înv mânt. Gr dini a constituie o etap fundamental în dezvoltarea copilului. speciali tii i alte persoane implicate i data elabor rii acestuia i a revizuirii lui. Ce este bine pentru copilul în cauz ? Dar pentru ceilal i copii din grup ? Avem resurse suficiente pentru a dep i problemele ap rute? Orice copil se confrunt . al i colaboratori. Adesea. adaptat i orientat spre fiecare i pentru to i. un mijloc care creeaz comunit i primitoare. nu doar prin con inutul tiin ific al procesului instructiv educativ. Uneori suntem îns puse în dificultate de complexitatea problemelor.

când se va afla în situa ia de a lua propriile decizii i a.a accepta schimb ri în organizarea activit ilor instructiv-educative. al turi de copii normali. Evaluarea ini ial ne d nou . un stil de înv are.tradi ii. pentru a nu face diferen e în manifestarea comportamental sau verbal . . un ritm personal.a permite accesul efectiv al copiilor cu cerin e speciale la programul i resursele colii obi nuite (bibliotec . un context cultural c ruia îi apar ine.).a ine cont de problemele i opiniile p rin ilor. mai s n toas . ci în urma multor activit i educative având la baz obiective clar precizate i accesibile copiilor pre colari. valori. . în vederea elabor rii unei optime . To i copiii trebuie s în eleag c o persoan instruit are o ans în plus pentru o via mai bun .a încuraja rela iile de prietenie i comunicarea între to i copiii din clas / coal . . încurajându-i s se implice în via a colii.În sens larg. terapie educa ional . Aceasta presupune preg tirea celorlal i copii în vederea accept rii copiilor cu cerin e speciale i de alte etnii în mod firesc. etc.). etc. un mod de abordare. Acceptarea necondi ionat a diversit ii într-un grup i stimularea toleran ei este o adev rat provocare pentru educatori.a educa copiii cu cerin e speciale în coli obi nuite. . Specificul integr rii înseamn : . ci pentru c fiecare individ are dreptul de a participa la ac iuni comune care s conduc la dezvoltarea lui ulterioar i la dezvoltarea comunit ii în care tr ie te. .a asigura servicii de specialitate (recuperare. . lucrul în perechi sau formarea de grupuri eterogene. posibilitatea de a analiza nivelul de cuno tin e al copiilor precum i modul de socializare al lor la grupul respectiv. terenuri de sport.i decide singur drumul în via . cunoa terea i discutarea diverselor obiceiuri. . un model social. educatoarelor. consiliere colar . înv ându-i c primirea celor diferi i al turi de ei în i i trebuie f cut nu doar din obliga ie sau mil .a educa i ajuta to i copiii pentru în elegerea i acceptarea diferen elor dintre ei. .a acorda sprijin personalului didactic i managerilor colii în procesul de proiectare i aplicare al programelor colare. De la cea mai fraged vârst con tiin a copiilor trebuie format i dezvoltat . Ei trebuie s încurajeze cooperarea.a asigura programe de sprijin individualizate pentru copiii cu cerin e speciale. al accept rii i oferirii de anse egale pentru to i. Incluziunea pre colar vizeaz implementarea unor strategii coerente de dezvoltare a con tiin ei i formare a comportamentelor copiilor în sprijinul toleran ei i nediscrimin rii. o interac iune specific . asisten medical i social . Desigur c rezultatele nu se v d imediat. ea înseamn ca fiecare copil s fie sprijinit i s se lucreze în beneficiul tuturora. Fiecare copil este în eles ca un participant activ la înv are i predare pentru c aduce cu sine: o experien .

Ca atare am încercat s fac un inventar al cuno tin elor copiilor pre colari despre colegii lor diferi i . c nu. spunând despre ei c nu tiu s vorbeasc frumos. am reu it s -i înv pe copii ce înseamn toleran a. copiii din alte grupuri trebuiau s g seasc un alt sfâr it pove tii. Dup apartenen a relijioas : 3 copii catolici. Dup fiecare expunere. care i el va desena alte trei elemente (s lipeasc din . Tu cum ai fi procedat?. de deficien ) în general.strategii de interven ie. dar pe care i-ar alege ca prieteni. Tot împreun cu ei am tras urm toarele concluzii: indiferent de ras . Fiecare prime te o foaie cu un copil cu deficien diferit . c r i. Sau nu au voie s stea s se joace cu handicapa i c pot imita comportamentul lor.albume ilustrând via a copiilor din alte ri. de aspect.i spun rug ciuni. îi agit i tensioneaz . Apoi foaia se transmite colegului din dreapta. Ce alte fapte bune se mai pot face?. bruscheaz . care a avut i suport intuitiv i anume: reviste. Le-am relatat întâmpl ri din via a de zi cu zi punându-i în situa ia de a spune i ei alte întâmpl ri auzite i cum ar fi procedat în astfel de situa ii. 9 copii ortodoxi. Prin tema de discu ie Diferi i dar egali . punând accent pe metodele i tehnicile interactive. c le iau juc riile. Am folosit tehnica Brainwriting (6/3/5). etc. 2 musulmani. Dup apartenen la etnie: 2 copii de etnie musulman i 12 sunt români. coopereaz i se ajut reciproc. deficien to i copiii au acelea i drepturi. În grupuri de 3-4 copiii au sortat dup preferin imagini cu copii diferi i . Dar oare î i mai amintesc ce drepturi au? În mijlocul unei coli de hârtie am desenat câte un copil cu deficien diferit i fiec rui copil i-am cerut s deseneze (sau s lipeasc din autocolant)3 elemente cu tot ceea ce crede el c are nevoie acel copil desenat. feti a cu deficien de intelect sunt accepta i în grupul de joac : rela ioneaz . aspect fizic. am reu it s -i familiarizez pe copii cu diversitatea oamenilor (de culoare. Am sesizat c în urma celor discutate se pot reduce prejudec ile copiilor prin diminuarea concentr rii aten iei asupra diferen elor intergrupale i cre terea aten iei asupra relev rii individualit ilor. trebuie s se comporte civilizat i s se respecte unii pe al ii. c se poart altfel. despre problemele acestora i cum reac ioneaz ei în situa iile diferite întâlnite. Prin activit i educative folosind diferite strategii. Consideri c a procedat bine?. etc Discutând cu p rin ii individual am reu it s -i determin s în eleag faptul c la gr dini . Nu mic mi-a fost mirarea când am sesizat c anumi i copii pornesc de la prejudec i înv ate în familie. Trebuie s deseneze trei elemente (s lipeasc din autocolant) fiecare într-un timp de 5 minute. De atunci cei doi copii de etnie musulman . în grup am o feti cu deficien de intelect i limbaj ( elemente de autism ) din cei 14 copii cu dezvoltare normal specific 4-5 ani. Fiecare grup a motivat alegerea f cut i a alc tuit o poveste intitulat A a vreau s fie prietenul meu! . Am antrenat copiii în povestiri create de ei cu tema: O fapt bun pentru prietena mea aflat în dificultate pe care le-am analizat împreun : În ce a constat fapta bun ?. Cum am procedat? Grupul este format din 6 copii. Astfel. Pentru scurgerea timpului am folosit clepsidra. Unii copii tiu din familie c nu au voie s se joace cu copii de alt etnie.

În concluzie: dac avem întreb ri în leg tur cu copiii de la grupele noastre este bine s ne adres m organelor abilitate. Psihopedagogia modern . Modelând copiii de la cea mai fraged vârst avem avantajul c anumite prejudec i înv ate în familie pot fi diminuate. La apari ia unor incidente nepl cute care se ivesc uneori zilnic. putem spune c munca noastr a avut succes. au o ar . copiii constat c oricine are dreptul la o a doua ans i are dreptul s se apere. decât s evit m copiii cu probleme sau mai grav. În acest sens am ales pove ti cunoscute de copii.autocolant) i a a mai departe pân ce foaia revine la copilul ini ial. to i au elemente comune:au p rin i. Cei care gre eau î i schimbau opiniile. centrat pe copil. etc. o ajut pe Scufi a ro ie s culeag flori i ciupercu e pentru bunica. iubesc natura. I-am încurajat s explice atitudinea i comportamentul personajelor negative ( de exemplu. copiii trebuiau s identifice conflictul personajelor negative. Desigur c acestea sunt câteva exemple din activitatea noastr . bunicu a sfor ia tare i de aceea s-a hot rât lupul s -i pedepseasc ). Din aceast activitate copiii au înv at c indiferent de deficien . copiii s-au grupat i au comparat desenele (colajele). cu personaje pozitive i negative aflate într-un conflict permanent. despre modul în care trebuie s ne comport m unii cu al ii. acestea devenind pozitive. le-am analizat împreun . Aceast metod îi determin pe copii s elaboreze solu ii personale pentru problemele identificate în diverse situa ii. Este mult mai bine s cerem informa ii i sprijin atunci când este nevoie. Un reprezentant al fiec rui grup a prezentat ideile comune rezultate din desene (colaje) pe care le-am notat în jurnalul clasei i care îi vor ajuta i la alte activit i. în grup . Astfel liderul grupului comunic rezumatul discu iilor i solu ia pa nic adoptat de grup. Lucrând tot pe grupuri. dac se implic i familia în propria formare a copiilor La orice copil. juc rii. le-am amintit copiilor regulile discutate despre drepturile fiec ruia. iar ideea de apartenen a etnic nu este înc format . Ajuta i de întreb rile: Cine este fericit/nefericit la sfâr itul pove tii? De ce?. Dup ce timpul a expirat. Atunci când în grup s-a petrecut un incident prin care s-a încercat îndep rtarea unui copil dintr-un grup sau o alt situa ie nepl cut . s îi îndep rt m de la grupele noastre. Dar. Pove tile reprezint un izvor de rezolvare a situa iilor conflictuale i abordare a lor din perspectiva câ tig-câ tig . s fac fa greut ilor cu care ele se confrunt . Fiind în grupuri de 4-5 copii. În acela i timp. c utând solu ia cea mai bun pentru to i. am folosit i folosesc brainstorming-ul. se bazeaz pe convingerea c familia este primul educator i are cel mai mare poten ial de modelare. le-am cerut s se gândeasc i s g seasc solu ii la incidentul produs. De exemplu: Lupul cite te iezilor o poveste cât timp mama lor este plecat dup mâncare. în mod particular la copiii cu cerin e speciale. toate animalele râdeau de vocea groas a lupului. au dreptul s înve e (o feti a desenat o carte). Au fost înc lcate drepturile vreunui personaj? De c tre cine?. Le-am cerut copiilor s recreeze povestea din punctul de vedere al personajului negativ care este pedepsit de obicei de c tre autor. Copiii trebuie s g seasc întotdeauna solu ii de rezolvare pa nic a tuturor situa iilor conflictuale astfel încât toate personajele s fie mul umite. Rolul educatoarei este acela de a sprijini familiile s aib încredere în resursele proprii. gradul de interes i de colaborare al p rin ilor este direct propor ional cu rezultatele i evolu ia copiilor. au o cas . Notându-le toate ideile în lista de opinii leam citit pe rând. Este bine s ne .

educativ individuale i de vârst ale copiilor. inând cont de particularit ile .alegem cele mai eficiente strategii în activitatea instructiv .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful