EXEMPLUL 1: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ CILINDRIC CU

CAPACITATEA DE 50 M
3
– PROCEDURA SIMPLIFICATA.

Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz cilindric pentru ciment, cu o capacitate
de inmagazinare de ~50m
3
, amplasat in Iasi, în conformitate cu prevederile SR EN 1991-
4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde structura suport a silozului).

A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 1.1):
• •• • Diametrul interior al silozului, d
c
= 2450mm;
• •• • Grosimea peretelui silozului, t = 6mm;
• •• • Inaltimea suprafetei continutului, h
c
= 11600mm;
• •• • Inaltimea de calcul a palniei, h
h
= 1600mm;
• •• • Unghiurile α si β la palnie: α = 52.6º; β = 37.4º
• •• • Raza silozului, 1225mm



Fig. 1.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul
2
c
r d = =

Silozul considerat în exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia
conica simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie întalnita curent la silozurile
care inmagazineaza ciment).

B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN
1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor.
















Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se
consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata în categoria D2 – otel carbon
neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a continutului pe
peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru ciment rezulta
urmatoarele date:
• Greutatea specifica, γ γγ γ = 13 kN/m
3
…16 kN/m
3
(la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui γ)
• Unghiul suprafetei libere, Ø
r
= 36º
• Unghiul de frecare interna, Ø
m
= 25º… 37º (întrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie Ø = 30º)
• Raportul presiunilor laterale, K
m
= 0.45…0.65 (întrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie K = 0,54)
• Coeficientul de frecare cu peretii, µ
m
= 0,43…0,49 (întrucat silozul se incadreaza în
clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie µ = 0,46)
• Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, C
op
= 0,50

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI
Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul h
c
/ d
c
= 4,73 ≥ 2,0 (conform capitol
5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT

C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis

• Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din
utilaje si echipamente. Valoarea acestei încarcari se determina în fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: G
u
= 5 kN/m
2
.
• Greutatea proprie a acoperisului este
2 2
(2, 45) 6
7850
4 4 1000
c
acop
d
G t
π π
ρ = = = 222 kg
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului G
a
= 1,5 x 222 = 333 kg ≡ 3,33 kN
• Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
4
c
d π
= 4714352,5 mm
2

• Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =
c
d π = 7696,9 mm
• Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea
caracteristica egala cu:

6
3 3
5 4714352, 5/10 3, 33
3, 50 /
7696, 9/10 7696, 9/10
u a
a
G A G
q kN m
U U

= + = + =
• Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe
circumferinta, n
zSkp
la adancimea h
c
la care se face verificarea, din greutatea mantalei
si greutatea acoperisului este:

9,30 kN/m

C.2. Incarcari utile – încarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri zvelte –
cap.5.2.1.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar situatia de incarcare
simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a încarcarilor
• Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
4
c
d π
= 4714352,5 mm
2

• Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =
c
d π = 7696,9 mm

• Inaltimea caracteristica Janssen, 2466 mm

• Presiunea orizontala asimptotica, 21,30 kN/m
2

Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se
calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat cât si in ipoteza materialului fluidizat in
0
1 A
z
K U µ
= =
ho o
p K z γ = =
( ) 3, 50 0, 006 12, 30 78, 50
zSkp c a b
n h q th ρ = + = + × × =
totalitate sau partial. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza
transportul pneumatic al materialului continut.



















Fig. 2.1: Presiuni simetrice la umplere în peretele vertical

Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza
corpului cilindric în cele doua ipoteze considerate:

a. Ipoteza materialului nefluidizat
• Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
hf
(h
c
):

21,11 kN/m
2


în care: 0,991

• Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, p
wf
(h
c
):

9,71 kN/m
2


• Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, p
vf
(h
c
):

39,09 kN/m
2


• Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSkf
(h
c
):

112,63 kN/m

( ) ( )
hf c ho J c
p h p Y h = =
( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= − =
( ) ( )
wf c ho J c
p h p Y h µ = =
( ) ( )
ho
vf c J c
p
p h Y h
K
= =
( ) ( ) ( )
0
0
c
h
zSkf c wf ho c J c
n h p z dz p h z Y h µ = = − = (
¸ ¸ ∫
( ) ( )
( ) 1, 4 1 0, 4 1, 40
we c w wf c
w c
p h C p h
C e d
= =
= + =
( ) ( ) ( )
0
0
c
h
zSke c we w ho c J c
n h p z dz C p h z Y h µ = = − = (
¸ ¸ ∫
( ) ( )
( ) 1,15 1, 5 1 0, 4 1, 90
he c h hf c
h c op
p h C p h
C e d C
= =
= + + =
b. Ipoteza materialului fluidizat
In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele, iar
presiunea este de tip hidrostatic, adica actioneaza în toate sensurile in fiecare punct. In
aceasta situatie, presiunea maxima apare la baza corpului cilindric.
• Presiunea maxima la adancimea h
c
, p(h
c
):

148,48 kN/m
2


C.3. Incarcari utile - încarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri zvelte –
cap.5.2.2.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar situatia de incarcare
simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a încarcarilor

a. Ipoteza materialului nefluidizat
• Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
he
(h
c
) :

40,11 kN/m
2



In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a
continutului = 0 (siloz cu incarcare si golire simetrica)

• Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, p
we
(h
c
) :

13,59 kN/m
2



• Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea
materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSke
(h
c
)

157,68 kN/m


b. Ipoteza materialului fluidizat
La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita
defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede în normativul SR
EN 1991-4:2006 cap.3.4(8)). Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este
de 40 kN/m
2
in orice punct.

C.4. Incarcarea din zapada
Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a încarcarii din zapada pe sol este s
o,k
= 2,5 kN/m
2
(Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este c
e
= 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
încarcarii din zapada este pentru acoperis plat µ = 0.80
Rezulta o încarcare din zapada s
k
= µ c
e
s
o,k
= 2.0 kN/m
2
care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu n
z
= 1,22 kN/m

1
( ) 0, 8
c c c
p h h h γ γ = = =
C.5. Incarcarea din vânt
Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu
Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007. Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat
poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale θ, cu originea in centrul
silozului, masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. C2 din Anexa C –
SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 2,40 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula
inaltimea H totala a silozului, care intra in calculul coeficientului de presiune c
p
(vezi
relatia C1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii
(pozitiva catre interior) este data de relatia C.1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007
reprodusa mai jos.





























Pentru silozul calculat, coeficientul de presiune are o distributie simetrica, valoarea
acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul θ pe care il face raza vectoare care uneste
punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2). Valorile calculate
pentru puncte situate echidistant pe circumferinta, la unghiuri θ multiplu de 22,5º sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

θ c
p
θ c
p

0.0º 1.00 202.5º -0.20
22.5º 0.60 225.0º -0.34
45.0º -0.43 247.5º -1.01
67.5º -1.44 270.0º -1.65
90.0º -1.65 292.5º -1.44
112.5º -1.01 315.0º -0.43
135.0º -0.34 337.5º 0.60
157.5º -0.20 360.0º 1.00
180.0º -0.28

Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind q
ref
= 0,7 kN/m
2

(Iasi) si coeficientul de expunere c
e
= 2,75 (corespunzatoare la inaltimea de 14,70 m la un
amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe
peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos
(panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate):






Panou
nr.
w(θ)
<kN/m
2
>
1 1.54
2 0.16
3 -1.80
4 -2.97
5 -2.56
6 -1.29
7 -0.52
8 -0.46





In tabelul de mai sus semnul „+” inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar
semnul „-„ inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
( )
e p ref
w c c q θ = ⋅ ⋅
2, 75 0, 2
0, 393
1, 4
g
a
c
qg
β

= = =
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o
incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.

2.08 kN/m

în care l
i
= 481.1 mm este lungimea circumferentiala a panourilor (egala cu perimetrul U
impartit la numarul total de panouri, 16) iar este presiunea / suctiunea medie in
panoul i .
Momentul incovoietor la baza mantalei cilindrice va fi:

157,34 kNm

Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in
mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita pe circumferinta, q
zw
la adancimea h
c
la care se face verificarea, este
data de relatia:

39,97 kN/m


în care W
siloz
este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu
23.62x10
6
mm
3
iar t este grosimea mantalei silozului.

C.6. Incarcarea exceptionala din seism
Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare a
g
= 0,20g si o perioada de colt T
c
= 0,7s (Iasi).
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:




Calculul încarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
• Greutatea proprie a acoperisului, G
1
= G
a
= 3,33 kN (la nivelul acoperisului)
• Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G
2
= G
u
A = 23,57 kN (la nivelul
acoperisului)
• Greutatea totala a mantalei cilindrice, G
3
= 68,96 kN (concentrata la mijlocul inaltimii
mantalei adica la 0,5 x h
b
= 6,15m)
• Greutatea zapezii purtate, G
4
= 0,4 q
z
U = 0,4 x 1,22 x 7,969 = 3,89 kN (la nivelul
acoperisului)
( )
8 __
1
cos i
w i
i
q w l θ θ
=
= ⋅ ⋅ =

( )
__
i w θ
2 2
2, 08 12, 3
2 2
w b
w
q h
M

= = =
w
zw
siloz
M
q t
W
= ⋅ =
• Greutatea continutului: G
5
= 0,8 A γ h
c
= 0,8 x 4,714 x 16 x 11,6 = 699,9 kN
(considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x h
c
=
4,64m)
In acest exemplu se considera ca nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea h
c
adica la
11,60m fata de linia de rezemare.

G = G
1
+G
2
+G
3
+G
4
+G
5
= 799,65 kN

Forta seismica totala: S = c G = 0,393 x 799,65 = 314,2 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama
momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului. Pentru
aceasta se utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul
„i” se calculeaza cu relatia:
1
i i
i n
i i
i
mh
S S
mh
=
=



1
n
i i
mh =

4050,36 kNm

La nivelul h
1
= 4,64 m rezulta o forta seismica S
1
= 251,9 kN.
La nivelul h
2
= 6,15 m rezulta o forta seismica S
2
= 32,9 kN.
La nivelul h
3
= 12,30 m rezulta o forta seismica S
3
= 29,4 kN.

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a
fortei de compresiune in mantaua cilindrica, distribuita pe circumferinta, pe directie
verticala sunt date mai jos:





440,2 kN/m



D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii
simplificate de actiuni (conform pct. A.1. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
• •• • Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism

3
max
1
1732, 77
i i
i
M S h kNm
=
= ⋅ =

max
,max zs
siloz
M
q t
W
= ⋅ =
D.1. Evaluarea efectelor actiunilor
Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu
coeficientul k
M
= 1,1 (conform pct. A.2.(1) din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007) pentru a
tine cont de efectul incovoierii locale.

D.1.1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua
cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Tensiunea de compresiune in membrana (încarcari permanente):

σ
x1
= k
M
n
zSkp
/ t = 1,1 x 9,30 / 6 = 1,71 N/mm
2


b. Tensiunea de compresiune in membrana din zapada (variabila):

σ
x2
= k
M
n
z
/ t = 1,1 x 1,22 / 6 = 0,22 N/mm
2


c. Tensiunea de compresiune in membrana din vant (variabila):

σ
x3
= k
M
q
zw
/ t = 1,1 x 39,97 / 6 = 7,33 N/mm
2


d. Tensiunea de compresiune in membrana la umplere (încarcare variabila la care
coeficientul încarcarii se ia γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006) – material nefluidizat

σ
x4
= k
M
n
zSk
(h
c
)/ t = 1,1 x 112,63 / 6 = 20,65 N/mm
2


(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la umplere)

e. Tensiunea de compresiune in membrana la golire (încarcare variabila la care
coeficientul încarcarii se ia γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006) – material nefluidizat

σ
x5
= k
M
n
zSke
(h
c
)

/ t = 1,1 x 157,68 / 6 = 28,90 N/mm
2


(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la golire)

f. Tensiunea de compresiune in membrana din seism (exceptionala):

σ
x6
= k
M
q
zs,max
/t = 1,1 x 440,2/6 = 80,7 N/mm
2


D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie circumferentiala in
mantaua cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare)

a. Tensiunea de intindere in membrana la umplere (încarcare variabila la care coeficientul
încarcarii se ia γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

4,74 N/mm
2
(material nefluidizat) - presiune

33,34 N/mm
2
(material fluidizat) - presiune
1
h
M
p r
k
t
θ
σ = =

b. Tensiuni in membrana la golire (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia
γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

9,00 N/mm
2
(material nefluidizat) - presiune

- 8,99 N/mm
2
(material fluidizat) - suctiune

c. Tensiuni in membrana datorate vantului:

0.35 N/mm
2
(presiune)

-0.67 N/mm
2
(suctiune)


D.2. Combinarea efectelor actiunilor
Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala)
(conform tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Material nefluidizat
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= 1,35 σ
x1
+ 0,6 (1,5 σ
x2
+ 1,5 σ
x3
) + 1,35 σ
x4
= 36,98 N/mm
2

• Sens circumferential (intindere):
σ
θ
= 1.35 σ
θ1
= 6,40 N/mm
2

Material fluidizat
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= 1,35 σ
x1
+ 0,6 (1,5 σ
x2
) + 1,5 σ
x3
= 13,50 N/mm
2

• Sens circumferential (intindere):
σ
θ
= 1.35 σ
θ1
= 45,01 N/mm
2


Gruparea 2. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform
tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Material nefluidizat
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= 1,35 σ
x1
+ 0,6 (1,5 σ
x2
+ 1,5 σ
x3
) + 1,35 σ
x5
= 48,12 N/mm
2

• Sens circumferential (intindere):
σ
θ
= 1.35 σ
θ2
= 12,15 N/mm
2

Material fluidizat
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= 1,35 σ
x1
+ 0,6 (1,5 σ
x2
) + 1,5 σ
x3
= 13,50 N/mm
2

• Sens circumferential (compresiune):
σ
θ
= 1.35 σ
θ2
= 12,14 N/mm
2


Gruparea 3. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala)
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= 1,35 σ
x1
+ 0,6 (1,5 σ
x2
) + 1,5 σ
x3
= 13,50 N/mm
2

2
he
M
p r
k
t
θ
σ = =
( )
3 M
w r
k
t
θ
θ
σ

= =
• Sens circumferential
o presiune maxima normala pe perete: 1,5 x 1,54 = 2,31 kN/m
2

σ
θ
= 1.5 σ
θ3
= 0,55 N/mm
2
(compresiune)
o suctiune maxima normala pe perete: 1,5 x -2,97 = - 4,45 kN/m
2

σ
θ
= 1.5 σ
θ3
= 1,05 N/mm
2
(întindere)

Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)
Material nefluidizat
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= 1,35 σ
x1
+ 0,6 (1,5 σ
x2
) + 1,5 σ
x3
+ 1,35 σ
x5
= 52,52 N/mm
2

• Sens circumferential (intindere):
σ
θ
= 1.35 σ
θ2
= 12,15 N/mm
2

Material fluidizat
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= 1,35 σ
x1
+ 0,6 (1,5 σ
x2
) + 1,5 σ
x3
= 13,50 N/mm
2

• Sens circumferential (compresiune):
σ
θ
= 1.35 σ
θ2
= 12,14 N/mm
2


Gruparea 5. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism
• Sens vertical (compresiune):
σ
x
= σ
x1
+ 0,3 σ
x2
+ 0,8 σ
x5
+ σ
x6
= 105,60 N/mm
2

• Sens circumferential (intindere):
σ
θ
= 0,8 σ
θ2
= 7,2 N/mm
2



E. VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA

E.1. Starea limita plastica (A.3.2.1. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

Gruparea 1.

Material nefluidizat: 40,56 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Material fluidizat: 53,06 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 2.

Material nefluidizat: 55,20 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Material fluidizat: 12,87 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 3.

Siloz gol: 12,75 14,05 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
Gruparea 4.

Material nefluidizat: 59,53 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Material fluidizat: 12,87 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 5.

109,4 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2




E.2. Starea limita de pierdere a stabilitatii din compresiune axiala in sens vertical
(A.3.2.2. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

• Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: 622,3 N/mm
2


• Zveltetea relativa a mantalei: 0,615


• Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: 0,237


• Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului χ
x
:

0,2 ; 0,770

Conform relatiei (A.9) din SR EN 1993-4-1: 2007, coeficientul de flambaj se calculeaza
cu expresia:
__ __
0
__ __
0
1 0, 6
x
x
p
λ λ
χ
λ λ
| |

|
= − =
|

\ ¹
0,564

• Efortul critic de flambaj va fi prin urmare: 120,48 N/mm
2


Gruparea 1.

Material nefluidizat : 36,98 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Material fluidizat : 13,50 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 2

Material nefluidizat: 48,12 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
,
0.605
x Rcr
t
E
r
σ = =
__
,
y
x
x Rcr
f
λ
σ
= =
__
o λ =
0.72
0.62
1 0.035
r
t
α = =
| |
+
|
\ ¹
__
2, 5 p λ α = =
,
1
/ x Rk
x y M
f σ χ γ = =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, e Ed x x θ θ
σ σ σ σ σ = − + =
, x Ed σ =
( ) 691 63 16, 9
18
691 6 180
i i
i
G
i
i
A x
x mm
A
⋅ −
= = =
+ ⋅


Material fluidizat : 13,50 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 3

(siloz gol) 13,50 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 4

Material nefluidizat: 52,52 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Material fluidizat: 13,50 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2


Gruparea 5

105,60 N/mm
2
< 120,48 N/mm
2



E.3. Starea limita de pierdere a stabilitatii sub presiune externa, vacuum partial si
vant (A.3.2.3. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

• Presiunea critica de flambaj extern: 233,74 kN/m
2


In relatia de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare.
Pe corpul silozului care se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta
la o distanta maxima l = 1700 mm. Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime
trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie:



în care α
n
=0,5 si γ
M1
= 1,1.
1. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu
p
max,1
= 4,45 kN/m
2
< 106,24 kN/m
2

2. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea
maxima a vantului p
max,2
= 40 x 1,1 x 1,35 + 2,31 = 61,7 kN/m
2
< 106,24 kN/m
2


E.3. Verificarea inelelor de rigidizare (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Inelele de rigidizare sunt realizate din profil cornier L60x60x6 sudate cu aripa catre
exterior. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007, se considera ca
rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15εt de fiecare parte a rigidizarii, ceea
ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 180 mm.
• Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale:





, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
2.5
,
0.92
n Rcru
r t
p E
l r
| || |
= =
| |
\ ¹\ ¹
2
, , 1
/ 106, 24 /
n Ed n n Rcru M
p p kN m α γ ≤ =
( )
2
2
6 4
6 180 18 691 63 16, 9 18
228000 1,123 10
I
mm
= ⋅ ⋅ + ⋅ − − +
+ = ×
6
1,123 10
25,18
691 6 180
I
i mm
A
×
= = =
+ ⋅
0, 667 0, 667 1225 2566
cr
L r mm π π = × × = ⋅ ⋅ =
__
1
2566
1, 09
25,18 93, 9
cr
L
i
λ
λ
= = =
⋅ ⋅
( ) ( )
__
__
2
2
0, 5 1 0, 2
0, 5 1 0, 34 1, 09 0, 2 1, 09 1, 245
α λ λ
| | | |
| |
Φ = ⋅ + − + =
| |
\ ¹ \ ¹
= ⋅ + ⋅ − + =
__
2 2
1
0, 54 χ
λ
= =
Φ+ Φ −
3
,
1
0, 54 (691 6 180) 235
1 10 204, 3
1,10
y
Rd
M
A f
N kN
θ
χ
γ

⋅ + ⋅ ⋅
= = ⋅ =
6
, max,2
1225 1700 61, 7 10 128, 49
Ed
N r l p kN
θ

= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ =
,
,
128, 49
0, 63 1, 0
204, 3
Ed
Rd
N
N
θ
θ
= = ≤
( )
( )
6 3 3
min 1
3 3 6 4
1,123 10 max ; 0, 08
1225
max 0,1 12300 6 ; 0, 08 1, 6 1225 6 0, 49 10
6
b w
I I k h t C rt r t
mm
= × ≥ = =
= ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = ×

• Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra
verticala:




• Raza de giratie:





• Lungimea de flambaj a rigidizarii:

• Zveltetea redusa:


• Coeficientul Φ:




• Coeficientul χ:



• Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj:




• Valoarea de calcul a efortului de compresiune



• Verificarea la flambaj



• Verificarea rigiditatii inelului:





F. CALCULUL PALNIEI CONICE SUDATE (conform procedeului de proiectare
simplificat din pct. A.3.3 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)



















F.1. Date geometrice
- Unghiul β al palniei, β = 37,4°
- Inaltimea palniei considerata de la varful conului pana la baza mantalei este h
h
=
1600mm
- Volumul palniei este: V = 2,51 m
3

- Volumul corpului cilindric: V
1
= 54,66 m
3

- Aria laterala a conului A
h
= 7,75 m
2


F.2. Incarcari
- Greutatea materialului din palnie este W = ρ V = 16 x 2,51 = 40,16 kN
- Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W
1
= ρ V
1
= 874,54 kN
- Greutatea palniei W
2
= ρ
s
A
h
t = 3,65 kN
- Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W
1
+ W
2
= 918,35 kN

Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana pe unitatea de cicumferinta este:

n
Φh, Ed, s
= 1,35 G / (U cos β) = 1,35 x 918,35 / 7, 697 / 0,79 = 203,9 kN/m

n
Φh, Ed
= g
asym
x n
Φh, Ed, s
= 1,2 x 203,9 = 244,7 kN/m

Verificarea palniei se face utilizand relatia (A.16 din Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

n
Φh, Ed
≤ k
r
t f
u
/ γ
M2
= 0,9 x 6 x 360 / 1,25 = 1555,2 N/mm = 1555,2 kN/m (verifica)

3
, 2 2
0
143,83 10
99, 74 / 235 /
1442
y Ed
et M
f N
N mm N mm
A γ
Φ

= = ≤ =
G. IMBINAREA DE TRECERE (conform procedeului de proiectare simplificat de la
pct. A.3.4 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)

Notatiile folosite pentru o imbinare de trecere simpla sunt date in figura de mai jos:
























Valoarea de proiectare a fortei cicumferentiale de compresiune este:

N
Φ, Ed
= (n
Φh, Ed
) r sinβ = 193,32 kN/m x 1,225 m x sin 37,4° = 143,83 kN


• Aria totala utila a inelului : 1442 mm
2



în care t
s
= 6 mm; t
h
= 6 mm; t
c
= 6 mm; r = raza silozului = 1,225 m. A
p
este aria inelului
de la îmbinarea de trecere care are dimensiunile propuse de 10 x 80 mm

Efortul circumferential mediu in inel trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie:






3/ 2
3/ 2 3/ 2
0.4
cos
h
et p c s
t
A A r t t
β
| |
= + + + =
|
|
\ ¹
( )
2,43
1,6
2
,
cos
2, 65 tan 24, 42 /
n Rcr
t
p E kN m
r
φ
φ
| |
= ⋅ =
|
\ ¹
2
, , 1
/ 0, 7 24, 42/1,1 15, 54 /
n Rd p n Rcr M
p p kN m α γ = = ⋅ =
2 2
, ,
10, 25 / 15, 54 /
n Ed n Rd
p kN m p kN m = ≤ =
H. ACOPERISUL CONIC CIRCULAR (conform procedeului de proiectare de la pct.
7.3 din SR EN 1993-4-1:2007)

• Se calculeaza presiunea exterioara critica de pierdere a stabilitatii. Pentru un acoperis
conic, izotrop, aceasta are valoarea:




In care Φ este panta conului de acoperis care rezulta din geometria silozului
(Φ= 4,67˚).

• Presiunea exterioara de pierdere a stabilitatii are valoarea:



• Pe acoperis exista urmatoarele incarcari:
- Incarcari permanente – greutate proprie: G
a
= 3,33 kN
- Incarcare utila – utilaje si echipamente: G
u
= 5,0 kN/m
2

- Incarcare din zapada – s
k
= 2,0 kN/m
2

Combinatia cea mai defavorabila este data de relatia:

p
n,Ed
= 1,35 x G
a
/A + 1,5 G
u
+ 0,9 s
k
= 10,25 kN/m
2


• Verificarea acoperisului:
EXEMPLUL 2: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ
RECTANGULAR (BUNCAR) CU CAPACITATEA DE 50 m
3
– PROCEDURA
SIMPLIFICATA.

Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz rectangular (buncar) pentru boabe de
soia, cu o capacitate de inmagazinare de ~50m
3
, amplasat in Iasi, în conformitate cu
prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde
structura suport a silozului).

A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 2.1):
• •• • Latura silozului cu sectiune patrata: a = 4000mm
• •• • Diametrul echivalent al silozului, d
c
= 4000mm;
• •• • Grosimea peretelui silozului, t = 6mm;
• •• • Inaltimea suprafetei continutului, h
c
= 7000mm;
• •• • Inaltimea de calcul a palniei, h
h
= 2000mm;
• •• • Unghiurile α si β la palnie: α = β = 45º



Fig. 2.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul

Silozul considerat în exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia
trunchi de piramida simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie întalnita curent).

B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN
1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor.
















Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se
consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata în categoria D2 – suprafata
neteda din otel carbon neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a
continutului pe peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru boabe de soia
rezulta urmatoarele date:
• Greutatea specifica, γ γγ γ = 7 kN/m
3
…8 kN/m
3
(la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui γ)
• Unghiul suprafetei libere, Ø
r
= 29º
• Unghiul de frecare interna, Ø
m
= 22º… 29º (întrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie Ø = 25º)
• Raportul presiunilor laterale, K
m
= 0,57…0,70 (întrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie K = 0,63)
• Coeficientul de frecare cu peretii, µ
m
= 0,33…0,44 (întrucat silozul se incadreaza în
clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie µ = 0,38)
• Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, C
op
= 0,50

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI
Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul 1,0 ≤ h
c
/ d
c
= 1,75 ≤ 2,0 (conform
capitol 5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ CU
ZVELTETE INTERMEDIARA

C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis

• Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din
utilaje si echipamente. Valoarea acestei încarcari se determina în fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: G
u
= 5 kN/m
2
.
• Greutatea proprie a acoperisului este
2
2
4000 6
7850
1000 1000
acop
G a tρ
| |
= = =
|
\ ¹
754 kg
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului G
a
= 1,5 x 754 = 1130 kg ≡ 11,30 kN
• Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
a = 16000000 mm
2

• Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =4a = 16000 mm
• Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita perimetral cu valoarea
caracteristica egala cu:

6
3 3
5 16000000 /10 11, 3
5, 70 /
16000/10 16000/10
u a
a
G A G
q kN m
U U

= + = + =
• Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita
perimetral, n
zSkp
la adancimea h
c
la care se face verificarea, din greutatea mantalei si
greutatea acoperisului este:

9,0 kN/m

C.2. Incarcari utile – încarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri cu
zveltete intermediara – cap.5.3.1.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar
situatia de incarcare simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a
încarcarilor
• Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
a = 16000000 mm
2

• Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =4a = 16000 mm

• Inaltimea caracteristica Janssen, 4177 mm

• Presiunea orizontala asimptotica, 21.05 kN/m
2

Valoarea caracteristica maxima ale presiunii simetrice la umplere se calculeaza la baza
mantalei astfel:

• Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
hf
(h
c
):

15,74 kN/m
2



0
1 A
z
K U µ
= =
ho o
p K z γ = =
( ) 5, 70 0, 006 7, 00 78, 50
zSkp c a c
n h q th ρ = + = + × × =
( ) ( )
hf c ho R c
p h p Y h = =
( )
( )( )
0
0 0
0 0
1 1
tan
4
1 tan 1
n
c
R c
c
o r
r
h h
Y h
z h
d
h
n h z
¦ ¹ | | − ¦ ¦
= − + =
´ ` |

¦ ¦ \ ¹ ¹ )
= Φ =
= − + Φ − =
( )
( )
( )
( )
1
0 0
0 0 0
0 0
( ) ( )
2
1
1
vf c V c
n
c
V c n
p h Z h
h z h
Z h h z h
n
z h
γ
+
= =
| |
+ −
= − − − = |
|
+

\ ¹
• Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, p
wf
(h
c
):

5,98 kN/m
2



în care: 0,748


554 mm

-1,348

• Presiunea verticala, la baza mantalei, p
vf
(h
c
):

43,61 kN/m
2



3671 mm


• Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, n
zSkf
(h
c
):

26,63 kN/m





















Fig. 2.2 : Presiuni simetrice la umplere în peretele vertical

( ) ( ) ( )
0
c
h
zSkf c wf ho c V c
n h p z dz p h Z h µ = = − = (
¸ ¸ ∫
( ) ( )
wf c ho R c
p h p Y h µ = =
( ) ( )
( ) ( ) 1, 0 0, 4 1 0, 4 1 1, 30
we c w wf c
w c c c
p h C p h
C e d h d
= =
= + + − =
( ) ( ) ( )
0
c
h
zSke c we w ho c V c
n h p z dz C p h Z h µ = = − = (
¸ ¸ ∫
( ) ( )
( ) ( ) 1, 0 [0,15 1, 5 1 0, 4 ] 1, 0 1, 62
he c h hf c
h c op c c
p h C p h
C e d C h d
= =
= + + + − =
C.3. Incarcari utile - încarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri cu zveltete
intermediara – cap.5.3.2.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar situatia de
incarcare simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a încarcarilor

• Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
he
(h
c
) :

25,50 kN/m
2



In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a
continutului, egala cu 0 în acest caz (siloz cu incarcare si golire simetrica)

• Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, p
we
(h
c
) :

7,78 kN/m
2



• Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, n
zSke
(h
c
)

34.62 kN/m


C.4. Incarcarea din zapada
Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a încarcarii din zapada pe sol este s
o,k
= 2,5 kN/m
2
(Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este c
e
= 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
încarcarii din zapada este pentru acoperis plat µ = 0.80
Rezulta o încarcare din zapada s
k
= µ c
e
s
o,k
= 2.0 kN/m
2
care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu n
z
= 2,0 kN/m

C.5. Incarcarea din vânt
Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului rectangular conforma cu
NP-082-04 „Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului”.
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 5,00 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Conform datelor geometrice initiale, înaltimea totala a silozului pana
la nivelul acoperisului rezulta H = 13,00m.
Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind q
ref
= 0,7 kN/m
2

(Iasi) si coeficientul de expunere c
e
= 2,35 (corespunzator pentru inaltimea de 13,00 m la
un amplasament in camp deschis) rezulta ca presiunea vantului, normala pe peretii
silozului, este data de relatia:



e p ref
w c c q = ⋅ ⋅


Presiunea vantului pe peretele silozului expus direct la vant este:

w
1
= 0,8 x 2,35 x 0,70 = 1,32 kN/m
2

Suctiunea vantului pe peretele silozului care nu este expus la vant este:

w
2
= -0,3 x 2,35 x 0,70 = -0,50 kN/m
2

Suctiunea vantului pe peretii laterali este:

w
3
= -0,8 x 2,35 x 0,70 = -1,32 kN/m
2


In relatiile de mai sus semnul „+” inseamna actiune din exterior spre interior (presiune)
iar semnul „-„ inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe peretii silozului va rezulta o
incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.

7.28 kN/m

__ __
1 2
w
q w w a
| |
= + ⋅ =
|
\ ¹
2, 75 0, 2
0, 393
1, 4
g
a
c
qg
β

= = =
în care
__
i w este presiunea/suctiunea vantului in valoare absoluta.
Momentul incovoietor la adancimea h
c
in manta va fi:

232,96 kNm

Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in
mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita perimetral, q
zw
la adancimea h
c
la care se face verificarea, este data de
relatia:

10,90 kN/m


în care W
siloz
este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (cheson rectangular) egal cu
128,19x10
6
mm
3
iar t este grosimea mantalei silozului.
Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care bate vantul
astfel:
a) directia vantului normala pe peretii silozului:

q
zw
= 10,9 kN/m distribuit uniform pe perete

b) directia vantului la 45˚ fata de peretii silozului:

q
zw1
= 7,6 kN/m q
zw2
= 15,2 kN/m pe peretele cel mai solicitat


C.6. Incarcarea exceptionala din seism
Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare a
g
= 0,20g si o perioada de colt T
c
= 0,7s (Iasi).
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:




Calculul încarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
• Greutatea proprie a acoperisului, G
1
= G
a
= 11,30 kN (la nivelul acoperisului);
• Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G
2
= G
u
A = 80,00 kN (la nivelul
acoperisului);
• Greutatea totala a mantalei, G
3
= 60,47 kN, concentrata la mijlocul inaltimii mantalei
adica la 0,5 x (h
c
+1,0) = 4,00m;
( )
2
2
1, 0
7, 28 8, 0
2 2
w c
w
q h
M
+

= = =
w
zw
siloz
M
q t
W
= ⋅ =
• Greutatea zapezii purtate, G
4
= 0,4 q
z
U = 0,4 x 2,0 x 16,0 = 12,80 kN (la nivelul
acoperisului)
• Greutatea continutului: G
5
= 0,8 A γ h
c
= 0,8 x 16,0 x 8 x 7,0 = 716,8 kN (considerata
concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x h
c
= 2,80m)
In acest exemplu, nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea h
c
+1,0 adica la 8,0 m fata
de linia de rezemare.

G = G
1
+G
2
+G
3
+G
4
+G
5
= 881,37 kN

Forta seismica totala: S = c G = 0,393 x 881,37 = 346,4 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama
momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii silozului. Pentru aceasta se
utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul „i” se
calculeaza cu relatia:
1
i i
i n
i i
i
mh
S S
mh
=
=



1
n
i i
mh =

3081,72 kNm

La nivelul h
1
= 2,8 m rezulta o forta seismica S
1
= 225,6 kN.
La nivelul h
2
= 4,0 m rezulta o forta seismica S
2
= 27,2 kN.
La nivelul h
3
= 8,0 m rezulta o forta seismica S
3
= 93,6 kN.

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a
fortei de compresiune in manta, distribuita perimetral, pe directie verticala sunt date mai
jos:





69,7 kN/m


Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care actioneaza
seismul astfel:
a) directia seismului normala pe peretii silozului:

q
zs
= 69,7 kN/m distribuit uniform pe perete

b) directia seismului la 45˚ fata de peretii silozului:

q
zw1
= 48,8 kN/m q
zw2
= 97,6 kN/m pe peretele cel mai solicitat
3
max
1
1489, 28
i i
i
M S h kNm
=
= ⋅ =

max
,max zs
siloz
M
q t
W
= ⋅ =

D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii
simplificate de actiuni (conform pct. A.1. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
• •• • Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala);
• •• • Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism

D.1. Evaluarea efectelor actiunilor
Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu
coeficientul k
M
= 1,1 (conform pct. A.2.(1) din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007) pentru a
tine cont de efectul incovoierii locale.

D.1.1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua
silozului (in punctele de maxima solicitare)
a. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din încarcari permanente:

n
y1
= k
M
n
zSkp
= 1,1 x 9,0 = 9,9 kN/m

b. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din zapada:

n
y2
= k
M
n
z
= 1,1 x 2,0 = 2,2 kN/m

c. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din vant:

n
y3
= k
M
q
zw
= 1,1 x 10,9 = 12,0 kN/m (distributie uniforma)

n
y3,1
= k
M
q
zw1
= 1,1 x 7,6 = 8,4 kN/m (distributie neuniforma)
n
y3,2
= k
M
q
zw2
= 1,1 x 15,2 = 16,7 kN/m

d. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la umplere (încarcare variabila la
care coeficientul încarcarii se ia γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)

n
y4
= k
M
n
zSk
(h
c
) = 1,1 x 26,63 = 29,3 kN/m

e. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la golire (încarcare variabila la
care coeficientul încarcarii se ia γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)

n
y5
= k
M
n
zSke
(h
c
)

= 1,1 x 34,62 = 38,1 kN/m

f. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din seism (incarcare exceptionala):

n
y6
= k
M
q
zs,max
= 1,1 x 69,7 = 76,7 kN/m (distributie uniforma)

n
y6,1
= k
M
q
zs,1
= 1,1 x 48,8 = 53,7 kN/m (distributie neuniforma)
n
y6,2
= k
M
q
zs,2
= 1,1 x 97,6 = 107,4 kN/m

D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie orizontala in mantaua
silozului (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Presiunea orizontala pe perete la umplere (încarcare variabila la care coeficientul
încarcarii se ia γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

p
hf
= 1,1 x 15,74 = 17,3 kN/m
2
(material nefluidizat)

b. Presiunea orizontala pe perete la golire (încarcare variabila la care coeficientul
încarcarii se ia γ = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

p
hf
= 1,1 x 25,5 = 28,1 kN/m
2
(material nefluidizat)

c. Presiuni pe perete datorate vantului:
1. vant normal p
hf
= 1,45 kN/m
2
(presiune – din exterior spre interior)
p
hf
= -1,45 kN/m
2
(suctiune – din interior spre exterior)

2. vant la 45˚ p
hf
= -2,0 kN/m
2
(suctiune – din interior spre exterior)

D.2. Combinarea efectelor actiunilor
Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala)
(conform tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
• Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3
) + 1,35 n
y4
= 65,7 kN/m (vant normal)

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,1
) + 1,35 n
y4
= 62,5 kN/m (vant la 45˚)
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,2
) + 1,35 n
y4
= 69,9 kN/m (vant la 45˚)
• Presiune pe peretele vertical:
p
hf,max
= 22,5 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,max
= 23,1 kN/m
2
(vant la 45˚)

Gruparea 2. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform
tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
• Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3
) + 1,35 n
y5
= 77,6 kN/m (vant normal)

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,1
) + 1,35 n
y5
= 74,4 kN/m (vant la 45˚)
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
+ 1,5 n
y3,2
) + 1,35 n
y5
= 81,8 kN/m (vant la 45˚)
• Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 35,7 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,may
= 36,2 kN/m
2
(vant la 45˚)

Gruparea 3. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala)
• Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y3
= 12,20 kN/m

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y31
= 12,20 kN/m
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y32
= 12,20 kN/m
• Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 2,1 kN/m
2
(vant normal)
p
hf,min
= -2,1 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,min
= -3,3 kN/m
2
(vant la 45˚)

Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)
• Compresiune verticala:
n
y
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y3
+ 1,35 n
y5
= 84,8 kN/m

n
y1
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y31
+ 1,35 n
y5
= 78,8 kN/m
n
y2
= 1,35 n
y1
+ 0,6 (1,5 n
y2
) + 1,5 n
y32
+ 1,35 n
y5
= 91,2 kN/m
• Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 36,5 kN/m
2
(vant normal)

p
hf,may
= 37,7 kN/m
2
(vant la 45˚)

Gruparea 5. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism
• Compresiune verticala:
n
y
= n
y1
+ 0,3 n
y2
+ 0,8 n
y5
+ n
y6
= 117,8 kN/m

n
y1
= n
y1
+ 0,3 n
y2
+ 0,8 n
y5
+ n
y61
= 94,8 kN/m
n
y2
= n
y1
+ 0,3 n
y2
+ 0,8 n
y5
+ n
y62
= 148,5 kN/m

• Presiune pe peretele vertical:
p
hf,may
= 34,4 kN/m
2


E. VERIFICARI PENTRU PERETELE VERTICAL

Peretii silozului sunt rigidizati la eyterior cu o retea de nervuri de rigidizare asezate dupa
cum urmeaza:
• Rigidizari verticale, cu sectiunea T, amplasate la distante de 0,50 m pe orizontala
• Rigidizari orizontale din platbande amplasate la distante de 0,50 m pe verticala
Pentru verificarea peretelui se considera ca panorile de tabla sunt rezemate pe nervurile
de rigidizare si preiau presiunile normale pe pereti pe care le transmit la rigidizarile de pe
contur. Nervurile de rigidizare orizontale sunt grinzi simplu rezemate la capete, care
preiau efectele presiunii orizontale transmise de panourile de tabla si le transmit la
nervurile verticale. Nervurile verticale sunt deasemenea elemente simplu rezemate la
capete care preiau incarcarile normale pe peretei, transmise de panourile de tabla si de
nervurile orizontale, si compresiunea din pereti.
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
Calculul panourilor de tabla se face in conformitate cu SR EN 1993-1-7 (Anexa B)

E.1. Starea limita plastica
Gruparea 1.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

44,7 N/mm
2


44,7 N/mm
2



44,7 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

45,9 N/mm
2


45,9 N/mm
2



45,9 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2



Gruparea 2.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286



2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

70,9 N/mm
2


70,9 N/mm
2



70,9 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

71,9 N/mm
2


71,9 N/mm
2



71,9 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2



Gruparea 3.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

4,2 N/mm
2


4,2 N/mm
2



4,2 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

6,6 N/mm
2


6,6 N/mm
2



6,6 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2



Gruparea 4.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

72,5 N/mm
2


72,5 N/mm
2



72,5 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


2. Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete:
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

74,9 N/mm
2


74,9 N/mm
2



74,9 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 5.
• Raportul laturilor panoului, b/a = 1
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
2
, 1 2
2
, 1 2
he
bx Ed obx
he
by Ed oby
p a
k
t
p a
k
t
σ
σ
= =
= =
( ) 6 60 33
8
6 60 6 186
i i
i
G
i
i
A x
x mm
A
⋅ ⋅
= = =
⋅ + ⋅


( )
2
2
3 6 4
6 186 8 6 60 33 8
6 60 /12 0, 404 10
I
mm
= ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ − +
+ ⋅ = ×
• Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
k
obx1
= 0,286
k
oby1
= 0,286
• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

68,3 N/mm
2


68,3 N/mm
2



68,3 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Intrucat singura solicitare la care sunt supuse placile de tabla ale peretilor verticali este
presiunea normala pe perete (care conduce la intindere pe doua directii), nu mai e necesar
sa se verifice alte stari limita la panourile de tabla

E.2. Verificarea inervurilor de rigidizare orizontale (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x60. Ele sunt supuse la incovoiere (camp) sau forta taietoare (reazem). In conformitate
cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o
latime de placa egala cu 15εt de fiecare parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de
fata o latime de placa de 186 mm.
• Se determina pozitia centrului de greutate x
G
a axei neutre verticale:





• Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra
verticala:




• Incarcarea pe rigidizare se determina utilizand cea mai
mare presiune orizontala din cele 5 combinatii de
incarcari prezentate mai sus:

q = p
h,max
b = 37,7 x 0,5 = 18,9 kN/m

• Eforturile de calcul ale rigidizarii orizontale:

M
max
= M
Ed
= q l
2
/8 = 18,9 x 0,5
2
/8 = 0,6 kNm
T
max
= V
Ed
= q l/2 = 18,9 x 0,5/2 = 4,8 kN

2 2
, , , , , eq Ed bx Ed bx Ed by Ed by Ed
σ σ σ σ σ = − + =
6
6
,
0, 60 10 55
0, 35 1, 0
0, 404 10 235
Ed Ed
el y
c Rd
MO
M M
W f
M
γ
⋅ ⋅
= = = ≤
⋅ ⋅
( ) 300 6 153 150 10 308
167
6 300 6 186 150 10
i i
i
G
i
i
A x
x mm
A
⋅ ⋅ + ⋅ ⋅
= = =
⋅ + ⋅ + ⋅


6 4
74, 81 10 I mm = ×
6
74, 81 10
130, 2
4416
I
i mm
A
×
= = =
8000
cr
L mm =
__
1
8000
0, 65
130, 2 93, 9
cr
L
i
λ
λ
= = =
⋅ ⋅
( )
3
,
4, 8 10
0,1 1, 0
6 60 235/ 3
/ 3
Ed Ed
c Rd
y
MO
V V
V
A f
γ

= = = ≤
⋅ ⋅
• Verificari:









E.3. Verificarea inervurilor de rigidizare verticale (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x160 inima si 10x150 talpa. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-
5:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15εt de fiecare
parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 186 mm.
• Se determina pozitia centrului de greutate x
G
a axei neutre verticale:















• Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra verticala:



• Raza de giratie:




• Lungimea de flambaj a rigidizarii:


• Zveltetea redusa:


( ) ( )
__
__
2
2
0, 5 1 0, 2
0, 5 1 0, 34 0, 65 0, 2 0, 65 0, 79
α λ λ
| | | |
| |
Φ = ⋅ + − + =
| |
\ ¹ \ ¹
= ⋅ + ⋅ − + =
__
2 2
1
0, 81 χ
λ
= =
Φ+ Φ −
3
1
0, 81 (4416) 235
10 764, 2
1,10
y
Rd
M
A f
N kN
χ
γ

⋅ ⋅
= = ⋅ =
148, 5 0, 5 74, 3
Ed y
N n a kN

= ⋅ = ⋅ =
0, 83 1, 0
Ed Ed
Rd Rd
N M
N M
+ = ≤
6
532104 235
10 125
1, 00
el y
Rd
MO
W f
M kNm
γ


= = ⋅ =
91, 7
Ed
M kNm =
100, 6
Ed
M kNm =
91, 2 0, 5 45, 6
Ed y
N n a kN

= ⋅ = ⋅ =
0, 86 1, 0
Ed Ed
Rd Rd
N M
N M
+ = ≤


• Coeficientul Φ:




• Coeficientul χ:



• Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj:




• Rezistenta de calcul a rigidizarii la incovoiere



• Valoarile de calcul ale eforturilor in rigidizare:
1) Forta axiala maxima, moment corespunzator (Gruparea 5 – seism la 45˚)


(distributie triunghiulara pentru incarcare)

2) Forta axiala corespunzatoare, moment maxim (Gruparea 4 – vant la 45˚)


(distributie triunghiulara pentru incarcare)

• Verificarea nervurii de rigidizare:

1)


2)


Momentele incovoietoare efective pe rigidizarea calculata au rezultat considerand o
distributie triunghiulara (hidrostatica) pe inaltimea silozului a presiunii normale pe
perete. Valorile de mai sus au fost calculate cu un program de element finit.




F. CALCULUL PALNIEI PIRAMIDALE SUDATE (conform SR EN 1993-4-1:2007)


Tensiunea σ
y
















F.1. Date geometrice
- Unghiul β al palniei, β = 45°
- Inaltimea palniei considerata de la varful piramidei pana la baza mantalei este h
h
=
2000mm
- Volumul palniei este: V = 10,6 m
3

- Volumul continutului silozului: V
1
= 112 m
3

- Aria laterala a palniei silozului A
h
= 22,6 m
2


F.2. Incarcari
- Greutatea materialului din palnie este W = ρ V = 8 x 10,6 = 84,8 kN
- Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W
1
= ρ V
1
= 896 kN
- Greutatea palniei W
2
= ρ
s
A
h
t = 10,6 kN
- Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W
1
+ W
2
= 991,4 kN

• Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana distribuita perimetral este:

n
yh
= 1,35 G / Ucos β = 1,35 x 991,4 / 16 / 0,707 = 118,3 kN/m
σ
yh
= n
yh
/ t = 118,3/6 = 19,7 N/mm
2
(intindere)

Pe aceeasi directie apare un moment incovoietor care o tensiune suplimentara σ
yM
. Palnia
este rigidizata cu rigidizari orizontale asezate la distante de 0,70 m. Acestea sunt reazeme
pentru placa astfel incat considerand la limita plastificarea tablei, se poate conta pe
redistribuirea plastica a momentelor incovoietoare. Momentul maxim pe placa de tabla va
fi:

M
O
= 0,062 p
n
(l)
2
= 1,5 kNm/m
p
n
= p
v
cos
2
α + p
h
sin
2
α = 48,3 kN/m
2
σ
yM
= M
O
/(t
2
/4) = 166,7 N/mm
2
(intindere)

Pe directie orizontala apare o intindere datorata presiunilor orizontale pe peretii opusi.
Efortul unitar are valoarea:

σ
x
= p
h
l / 2 t= 12,6 N/mm
2


• Verificarea palniei la starea complexa de tensiuni

180,4 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2



G. ACOPERIS
Structura acoperisului este alcatuita dintr-o retea de rigidizari peste care este asezata tabla
de acoperis. Calculul pentru elementele componente se face in acelasi mod ca la peretii
laterali, ochiurile de placa fiind mai largi datorita incarcarii mult mai mici. Intrucat acest
exemplu de calcul nu este un exemplu de proiectare ci unul de aplicare practica a
normativului, nu se reia procedeul de verificare de la pereti intrucat procedura a fost deja
explicitata.
Reteaua de rigidizari se calculeaza cu ajutorul programelor de calcul cu ajutorul carora se
determina rapid momentele incovoietoare si fortele taietoare cu care se face verificarea in
mod identic cu cea de la rigidizarile orizontale ale mantalei silozului.
2 2
,
( ) ( )
eq Ed x x yh yM yh yM
σ σ σ σ σ σ σ = − + + + =
EXEMPLUL 3: VERIFICAREA PRIN CALCUL A STARILOR LIMITA
PENTRU MANTAUA CILINDRICA A UNUI SILOZ – CALCUL DETALIAT.

Se cere sa se verifice prin calcul starile limita pentru mantaua unui siloz cilindric pentru
ciment, cu o capacitate de inmagazinare de 100m
3
, amplasat in Iasi, în conformitate cu
prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea se refera doar la
corpul cilindric din tabla al silozului).

A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 3.1):
• •• • Diametrul interior al silozului, d
c
= 3700mm;
• •• • Grosimea peretelui silozului, t = 8mm;
• •• • Inaltimea suprafetei continutului, h
c
= 9800mm;
• •• • Inaltimea de calcul a palniei, h
h
= 1850mm;
• •• • Unghiurile α si β la palnie: α = 45º; β = 45º
• •• • Raza silozului, 1850mm



Fig. 3.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul

2
c
r d = =
Silozul considerat în exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia
conica simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie întalnita curent la silozurile
care inmagazineaza ciment).

B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN
1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 2 de evaluare a incarcarilor.
















Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se
consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata în categoria D2 – otel carbon
neted moale, care implica o frecare moderata a continutului pe peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru ciment rezulta
urmatoarele date:
• Greutatea specifica, γ γγ γ = 13 kN/m
3
…16 kN/m
3
(la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui γ)
• Unghiul suprafetei libere, Ø
r
= 36º
• Unghiul de frecare interna, Ø
m
= 25º… 37º
• Raportul presiunilor laterale, K
m
= 0.45…0.65
• Coeficientul de frecare cu peretii, µ
m
= 0,43…0,49
• Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, C
op
= 0,50

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI
Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul h
c
/ d
c
= 2,64 ≥ 2,0 (conform capitol
5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT

( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= − =
C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis

• Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din
utilaje si echipamente. Valoarea acestei încarcari se determina în fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: G
u
= 5 kN/m
2
.
• Greutatea proprie a acoperisului este
2 2
(3, 70) 8
7850
4 4 1000
c
acop
d
G t
π π
ρ = = = 675 daN
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului G
a
= 1,5 x 675 = 1015 daN ≡ 10,15 kN
• Aria sectiunii transversale a silozului, A =
2
4
c
d π
= 10,747 m
2

• Perimetrul interior al sectiunii transversale, U =
c
d π = 11,62 m
• Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea
caracteristica egala cu:

5 10, 747 10,15
5, 50 /
11, 62 11, 62
u a
a
G A G
q kN m
U U

= + = + =
• Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe
circumferinta, n
zSkp
la baza corpului cilindric, din greutatea proprie a mantalei si
greutatea acoperisului este:

11,65 kN/m

C.2. Incarcari utile – încarcari simetrice la umplere asupra peretilor verticali
(silozuri zvelte – cap.5.2.1.1 din SR EN 1991-4:2006)
Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se
calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat cât si in ipoteza materialului fluidizat in
totalitate sau partial. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza
transportul pneumatic al materialului continut.
Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza
corpului cilindric în cele doua ipoteze considerate:

a. Ipoteza materialului nefluidizat
• Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
hf
(h
c
):

32.62 kN/m
2


In care: 0,948

- Inaltimea caracteristica Janssen, 3309 mm


- Presiunea orizontala asimptotica, 34,4 kN/m
2

( ) 5, 50 0, 008 9,80 78, 50
zSkp c a c
n h q th ρ = + = + × × =
( ) ( )
hf c ho J c
p h p Y h = =
0
1 A
z
K U µ
= =
ho o
p K z γ = =
( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= − =
( )
/
1
c o
h z
J c
Y h e

= − =
Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime
se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0,43 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65

• Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, p
wf
(h
c
):

14,3 kN/m
2


In care: 0,966

- Inaltimea caracteristica Janssen, 2904 mm


- Presiunea orizontala asimptotica, 30,2 kN/m
2

Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se
considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0,49 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65

• Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, p
vf
(h
c
):

66.61 kN/m
2


In care: 0,871

- Inaltimea caracteristica Janssen, 4780 mm


- Presiunea orizontala asimptotica, 34,4 kN/m
2

Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii verticale maxime se
considera valoarea infperioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0,43 si
valoarea inferioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,45

• Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din
frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSkf
(h
c
):


103,51 kN/m


In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime
cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ =
0,49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65)



( ) ( )
wf c ho J c
p h p Y h µ = =
( ) ( )
ho
vf c J c
p
p h Y h
K
= =
( ) ( ) ( )
0
0
c
h
zSkf c wf ho c J c
n h p z dz p h z Y h µ = = − = (
¸ ¸ ∫
0
1 A
z
K U µ
= =
ho o
p K z γ = =
0
1 A
z
K U µ
= =
ho o
p K z γ = =
( ) ( )
1,15
he c h hf c
h
p h C p h
C
= =
=




















Fig. 3.2: Presiuni simetrice la umplere în peretele vertical

b. Ipoteza materialului fluidizat
In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele, iar
presiunea este de tip hidrostatic, adica actioneaza în toate sensurile in fiecare punct. In
aceasta situatie, presiunea maxima apare la baza corpului cilindric.
• Presiunea maxima la adancimea h
c
, p(h
c
):

125,44 kN/m
2


Incarcarile locale care apar la umplerea silozului se pot neglija la silozurile care contin
materiale pulverulente care sunt aerate pe durata umplerii (pct.5.2.1.2 (3) din SR EN
1991-4:2006)

C.3. Incarcari utile - încarcari simetrice la golire asupra peretilor verticali (silozuri
zvelte – cap.5.2.2.1 din SR EN 1991-4:2006)

a. Ipoteza materialului nefluidizat
• Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, p
he
(h
c
) :

37,51 kN/m
2



Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime
se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0,43 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65. Se aplica metoda
1
( ) 0, 8
c c c
p h h h γ γ = = =
( ) ( )
1,10
we c w wf c
w
p h C p h
C
= =
=
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
0
0
1 1
c
h
zSke c pe we pe w ho c J c
n h C p z dz C C p h z Y h µ = + = + − = (
¸ ¸ ∫
( ) ( ) ( )
,
1,5 1
1 0, 5
0, 42 1
c
c
he u c pe he c
h
d
pe op
p h C p h
C C e
(
− −
(
¸ ¸
= + =
| |
|
= − =
|
\ ¹
( ) ( ) ( )
,
1,5 1
1
0, 42 1
c
c
we u c pe we c
h
d
pe op
p h C p h
C C e
(
− −
(
¸ ¸
= + =
| |
|
= − =
|
\ ¹
alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire
(prezentata la par.5.2.3. din normativul SR EN 1991-4:2006).

41,12 kN/m
2


0,192


• Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, p
we
(h
c
) :

15,73 kN/m
2



Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se
considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0,49 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65. Se aplica metoda
alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire
(prezentata la par.5.2.3. din normativul SR EN 1991-4:2006)

18,75 kN/m
2



0,192

• Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea
materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, n
zSke
(h
c
)


135,72 kN/m

In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime
cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ =
0,49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65)

b. Ipoteza materialului fluidizat
La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita
defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede în normativul SR
EN 1991-4:2006 cap.3.4(8)). Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este
de 40 kN/m
2
in orice punct.

C.4. Incarcarea din zapada
Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a încarcarii din zapada pe sol este s
o,k
= 2,5 kN/m
2
(Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este c
e
= 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
încarcarii din zapada este pentru acoperis plat µ = 0.80
Rezulta o încarcare din zapada s
k
= µ c
e
s
o,k
= 2.0 kN/m
2
care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu n
z
= 1,85 kN/m

C.5. Incarcarea din vânt
Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu
Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007. Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat
poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale θ, cu originea in centrul
silozului, masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. C2 din Anexa C –
SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 4,50 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula
inaltimea H totala a silozului, care intra in calculul coeficientului de presiune c
p
(vezi
relatia C1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii
(pozitiva catre interior) este data de relatia C.1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007
reprodusa mai jos.





























Pentru silozul calculat, coeficientul de presiune are o distributie simetrica, valoarea
acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul θ pe care il face raza vectoare care uneste
punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2). Valorile calculate
pentru puncte situate echidistant pe circumferinta, la unghiuri θ multiplu de 22,5º sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

θ c
p
θ c
p

0.0º 1.00 202.5º -0.20
22.5º 0.60 225.0º -0.33
45.0º -0.41 247.5º -0.99
67.5º -1.41 270.0º -1.62
90.0º -1.62 292.5º -1.41
112.5º -0.99 315.0º -0.41
135.0º -0.33 337.5º 0.60
157.5º -0.20 360.0º 1.00
180.0º -0.28

Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind q
ref
= 0,7 kN/m
2

(Iasi) si coeficientul de expunere c
e
= 2,75 (corespunzatoare la inaltimea de 15,00 m la un
amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe
peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos
(panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate):






Panou
nr.
w(θ)
<kN/m
2
>
1 1.93
2 1.16
3 -0.80
4 -2.72
5 -3.12
6 -1.91
7 -0.64
8 -0.39





( )
e p ref
w c c q θ = ⋅ ⋅
In tabelul de mai sus semnul „+” inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar
semnul „-„ inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o
incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.

3,18 kN/m

în care l
i
= 726,25 mm este lungimea circumferentiala a panourilor (egala cu perimetrul U
impartit la numarul total de panouri, 16) iar este presiunea / suctiunea medie in
panoul i .
Momentul incovoietor la adancimea h
c
in manta va fi:

175,30 kNm

Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in
mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita pe circumferinta, q
zw
la adancimea h
c
la care se face verificarea, este
data de relatia:

16,28 kN/m


în care W
siloz
este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu
86,16x10
6
mm
3
iar t este grosimea mantalei silozului.

C.6. Incarcarea din scaderea temperaturii mediului ambiant
In conformitate cu prescriptiile cap.5.6.2. din SR EN 1991-4: 2006 trebuie sa se
considere situatia in care temperatura mediului ambiant scade considerabil intr-o perioada
scurta de timp.
Presiunea suplimentara orizontala care apare la orice nivel in siloz este:

( ) 1
w
hT T w
w
sU
E
p C T
E r
t E
α
υ
= ∆ =
(
+ −
(
¸ ¸
1,31 kN/m
2

In care:
3
1,5 2
2
7 7 16 66, 61 29840 /
sU vft
E p kN m γ = = ⋅ ⋅ =
C
T
= 3
∆T = 50˚

C.7. Incarcarea exceptionala din seism
Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare a
g
= 0,20g si o perioada de colt T
c
= 0,7s (Iasi).
( )
16 __
1
cos i
w i
i
q w l θ θ
=
= ⋅ ⋅ =

( )
__
i w θ
2 2
3,18 10, 5
2 2
w b
w
q h
M

= = =
w
zw
siloz
M
q t
W
= ⋅ =
2, 75 0, 2
0, 393
1, 4
g
a
c
qg
β

= = =
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:




Calculul încarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
• Greutatea proprie a acoperisului, G
1
= G
a
= 10,15 kN (la nivelul acoperisului)
• Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G
2
= G
u
A = 53,74 kN (la nivelul
acoperisului)
• Greutatea totala a mantalei cilindrice, G
3
= 71,51 kN (concentrata la mijlocul inaltimii
mantalei adica la 0,5 x h
c
= 4,90m)
• Greutatea zapezii purtate, G
4
= 0,4 q
z
U = 0,4 x 1,85 x 11,62 = 8,60 kN (la nivelul
acoperisului)
• Greutatea continutului: G
5
= 0,8 A γ h
c
= 0,8 x 10,747 x 16 x 9,8 = 1348,1 kN
(considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x h
c
=
3,92m)

G = G
1
+G
2
+G
3
+G
4
+G
5
= 1492,1 kN

Forta seismica totala: S = c G = 0,393 x 1492,1 = 586,4 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama
momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului. Pentru
aceasta se utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul
„i” se calculeaza cu relatia:
1
i i
i n
i i
i
mh
S S
mh
=
=



1
n
i i
mh =

6396,096 kNm
La nivelul h
1
= 3,92 m rezulta o forta seismica S
1
= 484,5 kN.
La nivelul h
2
= 4,90 m rezulta o forta seismica S
2
= 32,1 kN.
La nivelul h
3
= 10,50 m rezulta o forta seismica S
3
= 69,8 kN.

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a
fortei de compresiune in mantaua cilindrica, distribuita pe circumferinta, pe directie
verticala sunt date mai jos:



259 kN/m

3
max
1
2789, 43
i i
i
M S h kNm
=
= ⋅ =

max
,max zs
siloz
M
q t
W
= ⋅ =
D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 2 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii de
actiuni (conform pct. A.4. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)

1. D: Golire continut.: Permanente + incarcari golire + zapada + vant + termice;
• Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 135,72 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 215,3 kN/m
σ
xa
= n
xa
/ t = 215,3 / 8 = 26,9 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 32,1 kN/m
σ
xb
= n
xb
/ t = 32,1 / 8 = 4,0 N/mm
2
(compresiune)
• Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 41,12 + 0,9 x 3,12 + 0,6 x 1,5 x 1,31 = 59,5 kN/m
2
(presiune)
σ
θa
= p
ha
x r / t = 59,5 x 10
-3
x 1850 / 8 = 13,8 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= -1,35 x 40 – 0,9 x 1,93 = -55,7 kN/m
2
(suctiune)
σ
θb
= p
hb
x r / t = -55,7 x 10
-3
x 1850 / 8 = -12,9 N/mm
2
(compresiune)
• Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
τ
xθa
= T
a
/ π r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
τ
xθb
= T
b
/ π r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2


2. I: Umplere continut: Permanente + incarcari umplere + zapada + vant + termice;
• Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 171,8 kN/m
σ
xa
= n
xa
/ t = 171,8 / 8 = 21,5 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 32,1 kN/m
σ
xb
= n
xb
/ t = 32,1 / 8 = 4,0 N/mm
2
(compresiune)
• Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 0,9 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 48,0 kN/m
2
(presiune)
σ
θa
= p
ha
x r / t = 48,0 x 10
-3
x 1850 / 8 = 11,1 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 0,9 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 173,3 kN/m
2
(presiune)
σ
θb
= p
hb
x r / t = 173,3 x 10
-3
x 1850 / 8 = 40,1 N/mm
2
(intindere)
• Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
τ
xθa
= T
a
/ π r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
τ
xθb
= T
b
/ π r t = 28,1 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm
2


3. S: Zapada: Permanente + zapada + incarcari umplere;
• Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 1,5 x 1,85 = 158,3 kN/m
σ
xa
= n
xa
/ t = 158,3 / 8 = 19,8 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 1,5 x 1,85 = 18,5 kN/m
σ
xb
= n
xb
/ t = 18,5 / 8 = 2,3 N/mm
2
(compresiune)
• Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 0,9 x 1,31 = 45,2 kN/m
2
(presiune)
σ
θa
= p
ha
x r / t = 45,2 x 10
-3
x 1850 / 8 = 10,5 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 0,9 x 1,31 = 170,5 kN/m
2
(presiune)
σ
θb
= p
hb
x r / t = 170,5 x 10
-3
x 1850 / 8 = 39,4 N/mm
2
(intindere)
• Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,0 kN
τ
xθa
= T
a
/ π r t = 0,0 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,0 kN
τ
xθb
= T
a
/ π r t = 0,0 N/mm
2


4. WF: Vant cu siloz plin: Permanente + incarcari umplere + vant + termice;
• Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 1,5 x 16,28 = 179,9 kN/m
σ
xa
= n
xa
/ t = 179,9 / 8 = 22,5 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 + 1,5 x 16,28 = 40,2 kN/m
σ
xb
= n
xb
/ t = 40,2 / 8 = 5,1 N/mm
2
(compresiune)

• Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 1,5 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 49,9 kN/m
2
(presiune)
σ
θa
= p
ha
x r / t = 49,9 x 10
-3
x 1850 / 8 = 11,5 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 1,5 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 175,2 kN/m
2
(presiune)
σ
θb
= p
hb
x r / t = 175,2 x 10
-3
x 1850 / 8 = 40,5 N/mm
2
(intindere)
• Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN
τ
xθa
= T
a
/ π r t = 46,8 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN
τ
xθb
= T
b
/ π r t = 46,8 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm
2


5. WE: Vant cu siloz gol: Permanente + vant + zapada;
• Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
n
x
= 1,35 x 11,65 + 0,9 x 1,85 + 1,5 x 16,28 = 41,8 kN/m
σ
x
= n
x
/ t = 41,8 / 8 = 5,2 N/mm
2
(compresiune)
• Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
p
h1
= 1,5 x 1,93 = 2,9 kN/m
2
(dinspre exterior)
σ
θ1
= p
h1
x r / t = 2,9 x 10
-3
x 1850 / 8 = 0,7 N/mm
2
(compresiune)
p
h2
= 1,5 x 3,12 = 4,7 kN/m
2
(dinspre interior)
σ
θ1
= p
h1
x r / t = 4,7 x 10
-3
x 1850 / 8 = 1,1 N/mm
2
(intindere)
• Forta taietoare
T = 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN
τ

= T / π r t = 46,8 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm
2


6. T: Termice: Permanente + incarcari umplere + temperatura;
• Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
n
xa
= 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 = 155,5 kN/m
σ
xa
= n
xa
/ t = 155,5 / 8 = 19,4 N/mm
2
(compresiune)
b. Material fluidizat
n
xb
= 1,35 x 11,65 = 15,7 kN/m
σ
xb
= n
xb
/ t = 15,7 / 8 = 2,0 N/mm
2
(compresiune)
• Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
p
ha
= 1,35 x 32,62 + 1,5 x 1,31 = 46,0 kN/m
2
(presiune)
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
σ
θa
= p
ha
x r / t = 46,0 x 10
-3
x 1850 / 8 = 10,6 N/mm
2
(intindere)
b. Material fluidizat
p
hb
= 1,35 x 125,44 + 1,5 x 1,31 = 171,3 kN/m
2
(presiune)
σ
θb
= p
hb
x r / t = 171,3 x 10
-3
x 1850 / 8 = 39,6 N/mm
2
(intindere)
• Forta taietoare
a. Material nefluidizat
T
a
= 0,0 kN
τ
xθa
= T
a
/ π r t = 0,0 N/mm
2

b. Material fluidizat
T
b
= 0,0 kN
τ
xθb
= T
b
/ π r t = 0,0 N/mm
2


7. SF: Seism cu siloz plin: Permanente + seism + incarcari umplere + variabile;
• Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
n
x
= 11,65 + 259 + 0,8 x 103,51 + 0,3 x (1,85 + 16,28) = 358,9 kN/m
σ
x
= n
x
/ t = 358,9 / 8 = 44,9 N/mm
2
(compresiune)
• Presiune normala pe perete
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
p
h
= 32,62 + 0,3 x 3,12 = 34,6 kN/m
2
(presiune)
σ
θ
= p
h
x r / t = 34,6 x 10
-3
x 1850 / 8 = 8,0 N/mm
2
(intindere)
• Forta taietoare
T = 586,4 kN
τ

= T / π r t = 586,4 x 10
3
/ (3,14 x 1850 x 8 ) = 12,6 N/mm
2


E. VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA

E.1. Starea limita plastica LS1 (5.3.2.3. SR EN 1993-4-1:2007)
Gruparea 1. (D)
a. Material nefluidizat:

35,9 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

11,5 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 2. (I)
a. Material nefluidizat:

28,7 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

42,3 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2

2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
2 2 2
,
3
e Ed x x x θ θ θ
σ σ σ σ σ τ = − + + =
Gruparea 3. (S)
a. Material nefluidizat:

26,7 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

40,6 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 4. (WF)
a. Material nefluidizat:

30,0 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

43,3 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 5. (WE)

6,1 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 6. (T)
a. Material nefluidizat:

26,4 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


b. Material fluidizat:

40,6 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2


Gruparea 7. (SF)

54,0 N/mm
2
< f
y
/ γ
M0
= 235 N/mm
2



E.2. Starea limita de plastificare ciclica LS2 (5.3.2.9. SR EN 1993-4-1:2007). In
conformitate cu prevederile paragrafului 5.3.2.9.(2) din SR EN 1993-4-1:2007, pentru
silozuri din clasa de efecte 2 (cu capacitatea intre 100 si 200 tone conform tabel 2.1 din
SR EN 1993-4-1:2007) aceasta verificare poate sa fie omisa.

E.3. Starea limita de pierdere a stabilitatii locale LS3 (capitolele 5.3.2.4. si 5.3.2.5. din
SR EN 1993-4-1:2007)
E.3.1. Pierderea stabilitatii sub compresiune axiala
• Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: 549,4 N/mm
2


,
0.605
x Rcr
t
E
r
σ = =
, x Ed σ =

• Zveltetea relativa a mantalei: 0,654


• Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: 0,224


• Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului χ
x
:

0,2 ; 0,749

Conform relatiei (5.31) din SR EN 1993-4-1: 2007, coeficientul de flambaj se calculeaza
cu expresia:
__ __
0
__ __
0
1 0, 6
x
x
p
λ λ
χ
λ λ
| |

|
= − =
|

\ ¹
0,504

• Efortul critic de flambaj va fi prin urmare: 107,7 N/mm
2


Gruparea 1. (D)
a. Material nefluidizat : 26,9 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat : 4,00 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 2. (I)
a. Material nefluidizat: 21,5 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat : 4,00 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 3. (S)
a. Material nefluidizat: 19,8 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat : 2,30 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 4. (WF)
a. Material nefluidizat: 22,5 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


b. Material fluidizat: 5,1 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 5. (WE)

98,27 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 6. (T)
a. Material nefluidizat: 19,4 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


__
,
y
x
x Rcr
f
λ
σ
= =
__
o λ =
0.72
0.62
1 0.035
r
t
α = =
| |
+
|
\ ¹
__
2, 5 p λ α = =
,
1
/ x Rd
x y M
f σ χ γ = =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Ed σ =
, x Rd σ =
, x Rd σ =
, x Rd σ =
, x Rd σ =
, x Ed σ = , x Rd σ =
, x Ed σ = , x Rd σ =
, x Rd σ =
, x Rd σ =
, x Rd σ =
, x Ed σ = , x Rd σ =
, x Ed σ =

b. Material fluidizat: 2,0 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


Gruparea 7. (SF)

44,9 N/mm
2
< 107,7 N/mm
2


E.3.2. Pierderea stabilitatii sub presiune externa, vacuum partial si vant

• Presiunea critica de flambaj extern: 233,294,7 kN/m
2








In relatiile de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare. Pe corpul silozului care
se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta la o distanta maxima l =
2450 mm. Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime trebuie sa satisfaca
urmatoarea conditie:



în care α
n
=0,5 si γ
M1
= 1,1.

1. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu
p
max,1
= 2,9 kN/m
2
< 133,9 kN/m
2


2. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea
maxima a vantului p
max,2
= 55,7 kN/m
2
< 133,9 kN/m
2


Inelele de rigidizare se realizeaza din profile laminate sau din platbande sudate si se
dimensioneaza conform prevederilor SR EN 1993-1-1:2005.

E.3.3. Pierderea stabilitatii sub eforturi tangentiale de membrana

• Efortul tangential critic de pierdere a stabilitatii se calculeaza cu relatia:



Valoarea de proiectare a efortului tangential de pierdere a stabilitatii este:



2.5
,
0.92
1, 0
2, 2
1, 643
1 0,1
n Rcru b w
b
w
b
r t
p C C E
l r
C
C
r r
C
l t
| || |
= =
| |
\ ¹\ ¹
=
= =
+
2
, , 1
/ 0, 5 294, 7 /1,1 133, 9 /
n Ed n n Rcru M
p p kN m α γ ≤ = ⋅ =
, x Ed σ = , x Rd σ =
, x Rd σ =
0,5 1,25
2
,
0, 75 151, 8 /
x Rcr
r t
E N mm
l r
θ
τ
| | | |
= =
| |
\ ¹ \ ¹
, 2
,
1 1
min 0, 80 ; 0, 57 110, 4 /
y x Rcr
x Rd
M M
f
N mm
θ
θ
τ
τ
γ γ
| |
= =
|
\ ¹
Verificarea se face in gruparea de actiuni in care apar eforturi tangentiale maxime
(gruparea 7 (SF)).
Valoarea efortului tangential maxim τ

= 12,6 N/mm
2
< τ
xθ,Rd
= 110,4 N/mm
2


E.4. Starea limita de oboseala LS4 (capitolele 5.3.2.8. din SR EN 1993-4-1:2007)
In conformitate cu capitolul 5.3.2.8 (2) din SR EN 1993-4-1:2007 pe durata de viata a
constructiei nu se depaseste numarul de 10000 de cicluri de incarcare descarcare
complete (> 50 ani), ceea ce implica ca nu se efectueaza verificarea la starea limita de
oboseala.

Silozul considerat în exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia conica simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie întalnita curent la silozurile care inmagazineaza ciment). B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN 1991-4-2006) In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor.

Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata în categoria D2 – otel carbon neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a continutului pe peretele silozului Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru ciment rezulta urmatoarele date: • Greutatea specifica, γ = 13 kN/m3…16 kN/m3 (la calculul incarcarilor, se foloseste valoarea maxima a lui γ) • Unghiul suprafetei libere, Ør = 36º • Unghiul de frecare interna, Øm = 25º… 37º (întrucat silozul care se verifica prin calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul utilizand valoarea medie Ø = 30º) • Raportul presiunilor laterale, Km = 0.45…0.65 (întrucat silozul care se verifica prin calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul utilizand valoarea medie K = 0,54) • Coeficientul de frecare cu peretii, µm = 0,43…0,49 (întrucat silozul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie µ = 0,46) • Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, Cop = 0,50

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul hc / dc = 4,73 ≥ 2,0 (conform capitol 5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei, greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis • Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din utilaje si echipamente. Valoarea acestei încarcari se determina în fiecare situatie. In acest exemplu se considera aceasta incarcare: Gu = 5 kN/m2. πd2 π (2, 45) 2 6 Greutatea proprie a acoperisului este Gacop = c t ρ = 7850 = 222 kg 4 4 1000 Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o greutate totala a acoperisului Ga = 1,5 x 222 = 333 kg ≡ 3,33 kN π dc2 Aria sectiunii transversale a silozului, A = = 4714352,5 mm2 4 Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = π d c = 7696,9 mm Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea caracteristica egala cu: G A G 5 ⋅ 4714352,5 /106 3,33 + = 3,50 kN / m qa = u + a = 3 U U 7696,9 /10 7696, 9 /103 Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe circumferinta, nzSkp la adancimea hc la care se face verificarea, din greutatea mantalei si greutatea acoperisului este:

• • •

nzSkp ( hc ) = qa + thb ρ = 3,50 + 0, 006 ×12,30 × 78,50 = 9,30 kN/m
C.2. Incarcari utile – încarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri zvelte – cap.5.2.1.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar situatia de incarcare simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a încarcarilor π dc2 • Aria sectiunii transversale a silozului, A = = 4714352,5 mm2 4 • Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = π d c = 7696,9 mm 1 A = 2466 mm Kµ U • Presiunea orizontala asimptotica, pho = γ K zo = 21,30 kN/m2 • Inaltimea caracteristica Janssen, z0 = Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat cât si in ipoteza materialului fluidizat in

totalitate sau partial. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza transportul pneumatic al materialului continut.

Fig. 2.1: Presiuni simetrice la umplere în peretele vertical Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza corpului cilindric în cele doua ipoteze considerate: a. Ipoteza materialului nefluidizat • Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, phf(hc):

phf (hc ) = phoYJ (hc ) = 21,11 kN/m2
în care: •

YJ ( hc ) = 1 − e− hc / zo = 0,991

Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, pwf(hc):
pwf (hc ) = µ pho YJ (hc ) = 9,71 kN/m2

Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, pvf(hc):

pvf (hc ) =

pho YJ (hc ) = 39,09 kN/m2 K

Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, nzSkf(hc):
nzSkf ( hc ) = ∫ pwf ( z ) dz = µ pho  hc − z0YJ ( hc )  = 112,63 kN/m  
0 hc

b. Ipoteza materialului fluidizat In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele, iar presiunea este de tip hidrostatic, adica actioneaza în toate sensurile in fiecare punct. In aceasta situatie, presiunea maxima apare la baza corpului cilindric. • Presiunea maxima la adancimea hc, p(hc):
p (hc ) = γ 1hc = 0,8γ hc = 148,48 kN/m2

C.3. Incarcari utile - încarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri zvelte – cap.5.2.2.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar situatia de incarcare simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a încarcarilor a. Ipoteza materialului nefluidizat • Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, phe(hc) :

phe ( hc ) = Ch phf ( hc ) = 40,11 kN/m2 Ch = 1,15 + 1,5 (1 + 0, 4 e d c ) Cop = 1,90
In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a continutului = 0 (siloz cu incarcare si golire simetrica) • Frecarea cu peretele, în lungul peretelui, pwe(hc) : pwe ( hc ) = Cw pwf ( hc ) = 13,59 kN/m2 Cw = 1, 4 (1 + 0, 4 e d c ) = 1, 40 • Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, nzSke(hc) nzSke ( hc ) = ∫ pwe ( z ) dz = Cw µ pho  hc − z0YJ ( hc )  = 157,68 kN/m  
0

hc

b. Ipoteza materialului fluidizat La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede în normativul SR EN 1991-4:2006 cap.3.4(8)). Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este de 40 kN/m2 in orice punct. C.4. Incarcarea din zapada Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea caracteristica a încarcarii din zapada pe sol este so,k = 2,5 kN/m2 (Iasi). Coeficientul de expunere al amplasamentului este ce = 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al încarcarii din zapada este pentru acoperis plat µ = 0.80 Rezulta o încarcare din zapada sk = µ ce so,k = 2.0 kN/m2 care, distribuita perimetral, conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu nz = 1,22 kN/m

Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale θ. cu inaltimea de 2. Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii (pozitiva catre interior) este data de relatia C. Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest exemplu numeric. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula inaltimea H totala a silozului.C. coeficientul de presiune are o distributie simetrica. care intra in calculul coeficientului de presiune cp (vezi relatia C1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos). C2 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos). Valorile calculate .1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos. cu originea in centrul silozului. Pentru silozul calculat.5. masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. Incarcarea din vânt Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007.40 m masurata de la teren pana la capatul de jos al mantalei silozului. valoarea acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul θ pe care il face raza vectoare care uneste punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2).

5º 135.54 0.97 -2.44 -0.0º 337.0º 292.80 -2.5º 90.65 -1.34 -0.56 -1.43 -1. 1 2 3 4 5 6 7 8 w(θ) <kN/m > 2 1.44 -1.28 θ 202.34 -1.60 1.7 kN/m2 (Iasi) si coeficientul de expunere ce = 2.5º 225.5º sunt prezentate în tabelul de mai jos: θ 0.46 In tabelul de mai sus semnul „+” inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar semnul „-„ inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).5º 270.5º 315. la unghiuri θ multiplu de 22.75 (corespunzatoare la inaltimea de 14.60 -0.00 0.70 m la un amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos (panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate): w(θ ) = ce ⋅ c p ⋅ qref Panou nr.43 0.5º 45.0º 112.65 -1.16 -1.0º cp 1.5º 360.20 -0.52 -0. .0º 22.0º 157.29 -0.0º 247.20 -0.01 -0.0º 67.0º cp -0.pentru puncte situate echidistant pe circumferinta.00 Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind qref = 0.5º 180.01 -1.

qzw la adancimea hc la care se face verificarea.89 kN (la nivelul acoperisului) . Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului pentru proiectare ag = 0.7 x 2 = 1.6. • Greutatea proprie a acoperisului.4 qz U = 0. ducand la o incovoiere generala a acestuia. qw = ∑ wi (θ ) ⋅ li ⋅ cos θ = 2. 2 = 0. Momentul incovoietor la baza mantalei cilindrice va fi: Mw = qw hb2 2. 08 ⋅12.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007) Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea: c= β ag qg = 2.15m) • Greutatea zapezii purtate.57 kN (la nivelul acoperisului) • Greutatea totala a mantalei cilindrice. 16) iar wi (θ ) este presiunea / suctiunea medie in panoul i .4 x 1. 75 ⋅ 0.3.3. Incarcarea exceptionala din seism Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad de umplere al silozului de 80% (conform cap. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe circumferinta. este data de relatia: qzw = Mw ⋅ t = 39. G2 = GuA = 23.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul.5 x hb = 6. G3 = 68.2 (d) din SR EN 1998-1:2004 si cap. 4 Calculul încarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.08 kN/m i =1 8 __ în care li = 481.96 kN (concentrata la mijlocul inaltimii mantalei adica la 0. C1. care va actiona asupra ansamblului silozului.33 kN (la nivelul acoperisului) • Greutatea utilajului la nivelul acoperisului.7s (Iasi).62x106 mm3 iar t este grosimea mantalei silozului.20g si o perioada de colt Tc = 0. Factorul de comportare are valoarea q = 0.34 kNm 2 2 Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in mantaua silozului.32 = = 157. G1 = Ga = 3.22 x 7.969 = 3.393 1.97 kN/m Wsiloz în care Wsiloz este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu 23.1 mm este lungimea circumferentiala a panourilor (egala cu perimetrul U __ impartit la numarul total de panouri.4 (conform tabel 6. C. G4 = 0.

36 kNm i i 1 n La nivelul La nivelul La nivelul h1 = 4. S2 = 32.9 kN. A. • Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala). • Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala).2 kN/m Wsiloz D. Pentru aceasta se utilizeaza relatia (4.60m fata de linia de rezemare.max = M max ⋅ t = 440.30 m rezulta o forta seismica S1 = 251.4 x hc = 4.15 m rezulta o forta seismica h3 = 12. • Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala).65 = 314.64 m rezulta o forta seismica h2 = 6. 77 kNm i =1 3 q zs .6 = 699.1. Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a fortei de compresiune in mantaua cilindrica.9 kN (considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut.64m) In acest exemplu se considera ca nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea hc adica la 11.714 x 16 x 11.8 x 4. Forta seismica care actioneaza la nivelul „i” se calculeaza cu relatia: mh Si = S n i i ∑ mi hi i =1 ∑ m h = 4050. distribuita pe circumferinta.65 kN Forta seismica totala: S = c G = 0. pe directie verticala sunt date mai jos: M max = ∑ Si ⋅ hi = 1732. SR EN 1993-4-1:2007) • Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala). din Anexa A. adica la 0.6) din P100-2006. • Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism .2 kN Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului. G = G1+G2+G3+G4+G5 = 799. COMBINATII DE ACTIUNI Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii simplificate de actiuni (conform pct.4 kN.8 A γ hc = 0.• Greutatea continutului: G5 = 0. S3 = 29.9 kN.393 x 799.

Tensiunea de compresiune in membrana la golire (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1. Tensiunea de compresiune in membrana la umplere (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1.68 / 6 = 28.2.1.65 N/mm2 (matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la umplere) e.(1) din Anexa A. Tensiunea de compresiune in membrana din zapada (variabila): σx2 = kM nz / t = 1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie circumferentiala in mantaua cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare) a.34 N/mm2 (material fluidizat) . SR EN 1993-4-1:2007) pentru a tine cont de efectul incovoierii locale.90 N/mm2 (matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la golire) f.1.1 (conform pct.33 N/mm2 d.30 / 6 = 1. Evaluarea efectelor actiunilor Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu coeficientul kM = 1.1 x 9.1.63 / 6 = 20. Tensiunea de compresiune in membrana din seism (exceptionala): σx6 = kM qzs. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare) a.7 N/mm2 D.2/6 = 80. Tensiunea de compresiune in membrana (încarcari permanente): σx1 = kM nzSkp / t = 1.22 / 6 = 0.22 N/mm2 c.1 x 112.1 x 157.presiune 33.max/t = 1.1.74 N/mm2 (material nefluidizat) . Tensiunea de compresiune in membrana din vant (variabila): σx3 = kM qzw / t = 1.71 N/mm2 b.2.35 conform SR EN 1991-4-2006): σ θ 1 = kM ph r = t 4. D.presiune .1 x 1.35 conform SR EN 1991-4-2006) – material nefluidizat σx4 = kM nzSk (hc)/ t = 1. Tensiunea de intindere in membrana la umplere (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1. A.97 / 6 = 7.1 x 440.35 conform SR EN 1991-4-2006) – material nefluidizat σx5 = kM nzSke (hc) / t = 1.1 x 39.D.

1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008) Material nefluidizat • Sens vertical (compresiune): σx = 1.35 σθ1 = 6.5 σx2 + 1.5 σx2) + 1. Combinarea efectelor actiunilor Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala) (conform tabel A.5 σx3 = 13.50 N/mm2 .67 N/mm2 (suctiune) D.6 (1.5 σx3 = 13.35 σx4 = 36.5 σx2 + 1.5 σx3) + 1.35 σθ2 = 12.6 (1. Tensiuni in membrana la golire (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1.8.suctiune c.6 (1.01 N/mm2 Gruparea 2.5 σx2) + 1.35 σx1 + 0.35 σθ1 = 45.35 N/mm2 (presiune) -0.35 σx5 = 48.5 σx3) + 1.00 N/mm2 (material nefluidizat) .35 σx1 + 0.2.35 σx1 + 0.15 N/mm2 Material fluidizat • Sens vertical (compresiune): σx = 1.12 N/mm2 • Sens circumferential (intindere): σθ = 1.b.35 σx1 + 0.presiune . Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala) • Sens vertical (compresiune): σx = 1. Tensiuni in membrana datorate vantului: σ θ 3 = kM w (θ ) ⋅ r t = 0.99 N/mm2 (material fluidizat) .50 N/mm2 • Sens circumferential (intindere): σθ = 1.5 σx2) + 1. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform tabel A.14 N/mm2 Gruparea 3.35 conform SR EN 1991-4-2006): σ θ 2 = kM phe r = t 9.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008) Material nefluidizat • Sens vertical (compresiune): σx = 1.35 σx1 + 0.6 (1.40 N/mm2 Material fluidizat • Sens vertical (compresiune): σx = 1.50 N/mm2 • Sens circumferential (compresiune): σθ = 1.5 σx3 = 13.6 (1.98 N/mm2 • Sens circumferential (intindere): σθ = 1.35 σθ2 = 12.

Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 = 12.50 N/mm2 • Sens circumferential (compresiune): σθ = 1.5 x 1.20 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 σ e . Starea limita plastica (A. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 = 53. Material nefluidizat: Material fluidizat: σ e .45 kN/m2 σθ = 1.15 N/mm2 Material fluidizat • Sens vertical (compresiune): σx = 1. Material nefluidizat: Material fluidizat: σ e .8 σθ2 = 7.6 (1.8 σx5 + σx6 = 105.35 σx5 = 52.54 = 2.1. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism • Sens vertical (compresiune): σx = σx1 + 0.87 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 3.05 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 σ θ2 = .14 N/mm2 Gruparea 5.2 N/mm2 E.5 σx2) + 1.55 N/mm2 (compresiune) o suctiune maxima normala pe perete: 1.5 x -2.5 σθ3 = 1.2. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala) Material nefluidizat • Sens vertical (compresiune): σx = 1.60 N/mm2 • Sens circumferential (intindere): σθ = 0.5 σx2) + 1. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 = 40. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 = 55.56 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 σ e . VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA E.06 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 2.35 σx1 + 0.35 σθ2 = 12.52 N/mm2 • Sens circumferential (intindere): σθ = 1.31 kN/m2 σθ = 1. Siloz gol: σ e .3.5 σθ3 = 0.5 σx3 = 13.3 σx2 + 0.1. Ed = σ x2 − σ xσ θ +12.5 σx3 + 1.6 (1. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007) Gruparea 1.97 = .35 σθ2 = 12.75 14.05 N/mm2 (întindere) Gruparea 4.35 σx1 + 0.• Sens circumferential o presiune maxima normala pe perete: 1.4.

Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 = 59.237 λ o = 0. σ e .3. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 = 12.035   t Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului χx: = 0.615 0.87 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 5.770 __ Conform relatiei (A. Starea limita de pierdere a stabilitatii din compresiune axiala in sens vertical (A.3 N/mm2 σ x . Anexa A SR EN 1993-4-1:2007) • • • • Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: σ x . 5α = 0. Material nefluidizat : σ x .2. 6  __ __  = 0.Gruparea 4.48 N/mm2 Material fluidizat : σ x .72 Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: α = r 1 + 0. __ λ p = 2.2 . Rk = χ x f y / γ M 1 = 120.12 N/mm2 < 120.50 N/mm2 < 120. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 = 109.4 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 E.605E Zveltetea relativa a mantalei: λx = __ fy t = r 622. Material nefluidizat: Material fluidizat: σ e . Rcr = 0.48 N/mm2 Gruparea 1.9) din SR EN 1993-4-1: 2007. coeficientul de flambaj se calculeaza cu expresia:  __ __  λx− λ0 χ x = 1 − 0.53 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 σ e .98 N/mm2 < 120.564    λ p− λ0  • Efortul critic de flambaj va fi prin urmare: σ x .48 N/mm2 .2.62 0. Ed = 48.48 N/mm2 Gruparea 2 Material nefluidizat: σ x .2. Ed = 36. Ed = 13. Rcr = 0.

ceea ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 180 mm.5 = 233.3. Pe corpul silozului care se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta la o distanta maxima l = 1700 mm.74 kN/m2 In relatia de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu pmax.35 + 2. Ed ≤ α n pn .7 kN/m2 < 106.92 E     l  r  2. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007) • Presiunea critica de flambaj extern: pn . 1.2. se considera ca rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15εt de fiecare parte a rigidizarii.1. vacuum partial si vant (A. • Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale: xG ∑A x = ∑A i i i i i = 691 ⋅ ( 63 − 16.50 N/mm2 < 120.50 N/mm2 < 120.5 si γM1 = 1.24 kN/m2 2.1 x 1.3. 24 kN / m 2 în care αn =0. Starea limita de pierdere a stabilitatii sub presiune externa.31 = 61.3.1 = 4.48 N/mm2 Gruparea 5 σ x .Material fluidizat : σ x . Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea maxima a vantului pmax.3. Ed = 105. Ed = 13. Ed = 52.48 N/mm2 E.24 kN/m2 E.60 N/mm2 < 120.52 N/mm2 < 120.50 N/mm2 < 120. Verificarea inelelor de rigidizare (conform SR EN 1993-1-1:2006) Inelele de rigidizare sunt realizate din profil cornier L60x60x6 sudate cu aripa catre exterior.45 kN/m2 < 106. Ed = 13. Ed = 13. Rcru  r  t  = 0.2 = 40 x 1. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007. Rcru / γ M 1 = 106.9 ) = 18 mm 691 + 6 ⋅180 . Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie: pn .48 N/mm2 Gruparea 4 Material nefluidizat: σ x .48 N/mm2 Gruparea 3 (siloz gol) σ x .48 N/mm2 Material fluidizat: σ x .

3 kN γ M1 1.3 Verificarea rigiditatii inelului: I = 1.54 • Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj: Nθ . Ed 128. 08Cw rt 3 r t = = max 0.9   __  __  Φ = 0.• Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra verticala: I = 6 ⋅180 ⋅182 + 691 ⋅ ( 63 − 16. 2  + λ 2  =         λ= __ Coeficientul Φ: = 0.0. 667 × π × r = 0. Rd = χ A f y 0.18 mm A 691 + 6 ⋅180 • • • Lungimea de flambaj a rigidizarii: Zveltetea redusa: Lcr = 0.123 × 106 ≥ I min = max k1hb t 3 .18 ⋅ 93. 09 − 0.2 = 1225 ⋅1700 ⋅ 61. 245 • Coeficientul χ: χ= 1 Φ+ Φ −λ 2 __ 2 = 0.54 ⋅ (691 + 6 ⋅180) ⋅ 235 = 1⋅10−3 = 204. 49 ×10 mm 6 ) 4 .1 ⋅12300 ⋅ 63 . 49 = = 0.10 • Valoarea de calcul a efortului de compresiune Nθ .0. 63 ≤ 1. 2 ) + 1. 7 ⋅10−6 = 128. 6 ⋅1225 ⋅ 63 1225 • ( ( 6 ) = 0.9 − 18 ) + 2 + 228000 = 1. 49 kN • Verificarea la flambaj Nθ . 09 i ⋅ λ1 25. Rd 204.34 ⋅ (1.5 ⋅ (1 + 0. 667 ⋅ π ⋅1225 = 2566 mm Lcr 2566 = = 1. Ed = r ⋅ l ⋅ pmax.123 × 106 = = 25. 0 Nθ .5 ⋅  1 + α  λ − 0.123 × 106 mm 4 • Raza de giratie: i= I 1. 092 ) = 1. 08 ⋅1.

β = 37. Ed ≤ kr t fu / γM2 = 0. A.75 m2 F.Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W1 + W2 = 918.Greutatea materialului din palnie este W = ρ V = 16 x 2.79 = 203.Unghiul β al palniei.F.Aria laterala a conului Ah = 7.35 / 7. s = 1.9 kN/m nΦh.35 G / (U cos β) = 1.1.25 = 1555.54 kN .9 = 244. Ed.65 kN . Incarcari .51 = 40. s = 1.2 kN/m (verifica) .7 kN/m Verificarea palniei se face utilizand relatia (A. Ed = gasym x nΦh.Inaltimea palniei considerata de la varful conului pana la baza mantalei este hh = 1600mm .2 N/mm = 1555.4° . CALCULUL PALNIEI CONICE SUDATE (conform procedeului de proiectare simplificat din pct.2.16 din Anexa A SR EN 1993-4-1:2007) nΦh.9 x 6 x 360 / 1.2 x 203.66 m3 .3 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007) F. Date geometrice .35 kN Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana pe unitatea de cicumferinta este: nΦh.Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W1 = ρ V1 = 874.35 x 918.Greutatea palniei W2 = ρs Ah t = 3.Volumul palniei este: V = 2. 697 / 0.16 kN .51 m3 .Volumul corpului cilindric: V1 = 54. Ed.3.

4° = 143.3. 74 N / mm 2 ≤ = 235 N / mm 2 1442 γM0 .83 kN • Aria totala utila a inelului :  t 3/ 2 Aet = Ap + 0. th = 6 mm. Ed Aet fy 143.4 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007) Notatiile folosite pentru o imbinare de trecere simpla sunt date in figura de mai jos: Valoarea de proiectare a fortei cicumferentiale de compresiune este: NΦ.G.83 ⋅103 = = 99.225 m x sin 37. IMBINAREA DE TRECERE (conform procedeului de proiectare simplificat de la pct. A.4 r  tc3/ 2 + ts3/ 2 + h  cos β   =   1442 mm2 în care ts = 6 mm. tc = 6 mm. Ed) r sinβ = 193. Ap este aria inelului de la îmbinarea de trecere care are dimensiunile propuse de 10 x 80 mm Efortul circumferential mediu in inel trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie: N Φ . r = raza silozului = 1.225 m. Ed = (nΦh.32 kN/m x 1.

6 = 24. Rd = 15. 42 kN / m 2 In care Φ este panta conului de acoperis care rezulta din geometria silozului (Φ= 4.35 x Ga/A + 1.Incarcare utila – utilaje si echipamente: Gu = 5. 25 kN / m 2 ≤ pn .5 Gu + 0. Rcr = 2. ACOPERISUL CONIC CIRCULAR (conform procedeului de proiectare de la pct.0 kN/m2 Combinatia cea mai defavorabila este data de relatia: pn.67˚).Incarcare din zapada – sk = 2.25 kN/m2 • Verificarea acoperisului: pn . Pentru un acoperis conic.Incarcari permanente – greutate proprie: Ga = 3. 54 kN / m 2 • . Ed = 10. 65 E    r  2.H. 54 kN / m 2 Pe acoperis exista urmatoarele incarcari: .43 ⋅ ( tan φ ) 1.33 kN . 42 /1. Rd = α p pn .9 sk = 10. 7.3 din SR EN 1993-4-1:2007) • Se calculeaza presiunea exterioara critica de pierdere a stabilitatii.0 kN/m2 . Rcr / γ M 1 = 0. • Presiunea exterioara de pierdere a stabilitatii are valoarea: pn .1 = 15.Ed = 1. aceasta are valoarea:  t cos φ  pn . izotrop. 7 ⋅ 24.

A.EXEMPLUL 2: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ RECTANGULAR (BUNCAR) CU CAPACITATEA DE 50 m3 – PROCEDURA SIMPLIFICATA. α = β = 45º • Unghiurile α si β la palnie: Fig. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul Silozul considerat în exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia trunchi de piramida simetrica. hh = 2000mm. • Grosimea peretelui silozului. 2. • Diametrul echivalent al silozului.1): • Latura silozului cu sectiune patrata: a = 4000mm dc = 4000mm. • Inaltimea de calcul a palniei. hc = 7000mm. cu o capacitate de inmagazinare de ~50m3. 2. adica fara excentricitate la golire (situatie întalnita curent). în conformitate cu prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde structura suport a silozului). . t = 6mm. amplasat in Iasi. • Inaltimea suprafetei continutului. Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz rectangular (buncar) pentru boabe de soia.

70 (întrucat silozul care se verifica prin calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor. se poate face calculul utilizand valoarea medie K = 0. sunt extrase din tabelul E. Km = 0.1 din SR EN 1991-4: 2006. Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se consulta tabelul 4. se poate face calculul utilizand valoarea medie Ø = 25º) • Raportul presiunilor laterale. reprodus mai jos. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN 1991-4-2006) In conformitate cu tabelul 2. γ = 7 kN/m3…8 kN/m3 (la calculul incarcarilor. In conformitate cu prescriptiile din acest tabel.38) • Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material.1. relatiile de calcul prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. din SR EN 1991-4:2006.57…0.44 (întrucat silozul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor. Pentru a se putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului. se poate face calculul cu valoarea medie µ = 0. µm = 0.B. Øm = 22º… 29º (întrucat silozul care se verifica prin calcul se incadreaza în clasa 1 de evaluare a încarcarilor. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006. Ør = 29º • Unghiul de frecare interna. necesare in evaluarea incarcarilor. silozul poate fi clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor. Pentru boabe de soia rezulta urmatoarele date: • Greutatea specifica.33…0. Cop = 0.50 C. suprafata interioara a silozului poate fi clasificata în categoria D2 – suprafata neteda din otel carbon neted moale (constructie sudata). care implica o frecare moderata a continutului pe peretele silozului Caracteristicile materialului continut. trebuie sa se determine .1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. se foloseste valoarea maxima a lui γ) • Unghiul suprafetei libere.63) • Coeficientul de frecare cu peretii.

A = a 2 = 16000000 mm2 Perimetrul interior al sectiunii transversale. pho = γ K zo = 21. normala pe mantaua silozului.greutatea proprie a mantalei. U = 4 a = 16000 mm 1 A = 4177 mm Kµ U • Presiunea orizontala asimptotica.0 kN/m C. 006 × 7.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar situatia de incarcare simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a încarcarilor • Aria sectiunii transversale a silozului.5 x 754 = 1130 kg ≡ 11.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ CU ZVELTETE INTERMEDIARA C. nzSkp la adancimea hc la care se face verificarea.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali . In acest exemplu se considera aceasta incarcare: Gu = 5 kN/m2.75 ≤ 2.50 = 9.3.2.zveltetea silozului. 3 qa = u + a = + = 5. U = 4 a = 16000 mm Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita perimetral cu valoarea caracteristica egala cu: G A G 5 ⋅16000000 /106 11.  4000  6 Greutatea proprie a acoperisului este Gacop = a t ρ =  7850 = 754 kg   1000  1000 Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. A = a 2 = 16000000 mm2 • Perimetrul interior al sectiunii transversale. din greutatea mantalei si greutatea acoperisului este: 2 2 • • • • • nzSkp ( hc ) = qa + thc ρ = 5. greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis • Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta. 00 × 78. Rezulta o greutate totala a acoperisului Ga = 1. Incarcari utile – încarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri cu zveltete intermediara – cap. z0 = Valoarea caracteristica maxima ale presiunii simetrice la umplere se calculeaza la baza mantalei astfel: • Presiunea orizontala maxima. Pentru aceasta se face raportul 1.5.05 kN/m2 • Inaltimea caracteristica Janssen. phf(hc): phf (hc ) = phoYR (hc ) = 15.30 kN Aria sectiunii transversale a silozului.1.0 ≤ hc / dc = 1. 70 kN / m 3 U U 16000 /10 16000 /103 Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita perimetral.74 kN/m2 . uniform distribuita. 70 + 0. din utilaje si echipamente. Valoarea acestei încarcari se determina în fiecare situatie.0 (conform capitol 5.

98 kN/m2 în care:  h − h     YR ( hc ) = 1 −  c 0  + 1 = 0. pvf(hc): pvf (hc ) = γ ZV (hc ) = 43. 2.748  z0 − h0     d ho = c tan Φ r = 554 mm 4 n = − (1 + tan Φ r )(1 − h0 z0 ) = -1.• Frecarea cu peretele.2 : Presiuni simetrice la umplere în peretele vertical .63 kN/m   0 hc Fig.61 kN/m2 n +1 ( hc + z0 − 2h0 )  = 3671 mm 1  ZV ( hc ) = h0 − z −h −  n  ( n + 1)  0 0 ( z0 − h0 )   • Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea materialului continut pe acesta. în lungul peretelui. la baza mantalei.348 n • Presiunea verticala. distribuita perimetral. pwf(hc): pwf (hc ) = µ pho YR (hc ) = 5. nzSkf(hc): nzSkf ( hc ) = ∫ pwf ( z ) dz = µ pho  hc − ZV ( hc )  = 26.

4 e d c ) Cop ] ( hc d c − 1. Coeficientul de forma al încarcarii din zapada este pentru acoperis plat µ = 0.30 • Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea materialului continut pe acesta. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. 4 e d c )( hc d c − 1) = 1.35 (corespunzator pentru inaltimea de 13.00 m la un amplasament in camp deschis) rezulta ca presiunea vantului. Incarcarea din zapada Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea caracteristica a încarcarii din zapada pe sol este so. în lungul peretelui. distribuita perimetral. normala pe mantaua silozului.0 kN/m2 care.0 kN/m C. înaltimea totala a silozului pana la nivelul acoperisului rezulta H = 13. Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind qref = 0.0 ) = 1.5. Incarcarea din vânt Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului rectangular conforma cu NP-082-04 „Cod de proiectare.5 (1 + 0.2.62 In relatiile de mai sus.încarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri cu zveltete intermediara – cap.5 kN/m2 (Iasi). cu inaltimea de 5. este data de relatia: w = ce ⋅ c p ⋅ qref .00 m masurata de la teren pana la capatul de jos al mantalei silozului.3. normala pe peretii silozului. pwe(hc) : pwe ( hc ) = Cw pwf ( hc ) = 7. nzSke(hc) nzSke ( hc ) = ∫ pwe ( z ) dz = Cw µ pho  hc − ZV ( hc )  =   0 hc 34.00 (expunere partiala).C.78 kN/m2 Cw = 1. conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu nz = 2.7 kN/m2 (Iasi) si coeficientul de expunere ce = 2. phe(hc) : phe ( hc ) = Ch phf ( hc ) = 25.1 din SR EN 1991-4:2006) – se ia in considerare doar situatia de incarcare simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a încarcarilor • Presiunea orizontala maxima.4. 4 (1 + 0.k = 2. distribuita perimetral.5.15 + 1. 0 + 0.00m. Coeficientul de expunere al amplasamentului este ce = 1. e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a continutului. Incarcari utile .3. egala cu 0 în acest caz (siloz cu incarcare si golire simetrica) • Frecarea cu peretele. Conform datelor geometrice initiale.62 kN/m C. Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest exemplu numeric.50 kN/m2 Ch = 1.80 Rezulta o încarcare din zapada sk = µ ce so.k = 2. 0 + [0. Actiunea vantului”.

32 kN/m2 Suctiunea vantului pe peretele silozului care nu este expus la vant este: w2 = -0.Presiunea vantului pe peretele silozului expus direct la vant este: w1 = 0. care va actiona asupra ansamblului silozului.70 = -0.35 x 0.3 x 2.35 x 0.70 = 1. ducand la o incovoiere generala a acestuia.8 x 2.8 x 2.35 x 0.  __ __  qw =  w1 + w2  ⋅ a = 7. Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe peretii silozului va rezulta o incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul.50 kN/m2 Suctiunea vantului pe peretii laterali este: w3 = -0.28 kN/m   .70 = -1.32 kN/m2 In relatiile de mai sus semnul „+” inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar semnul „-„ inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).

2 (d) din SR EN 1998-1:2004 si cap.3.30 kN (la nivelul acoperisului).47 kN. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in perete distribuita perimetral. 02 Mw = = = 232. Incarcarea exceptionala din seism Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad de umplere al silozului de 80% (conform cap. Factorul de comportare are valoarea q = 0. Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care bate vantul astfel: a) directia vantului normala pe peretii silozului: qzw = 10. 0 ) 7.0) = 4. 2 = 0.3. • Greutatea totala a mantalei. Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului pentru proiectare ag = 0. 75 ⋅ 0. • Greutatea proprie a acoperisului.00m. G3 = 60. 28 ⋅ 8.5 x (hc+1.6 kN/m qzw2 = 15. 4 Calculul încarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.00 kN (la nivelul acoperisului). . G1 = Ga = 11.7 x 2 = 1.__ în care wi este presiunea/suctiunea vantului in valoare absoluta.20g si o perioada de colt Tc = 0. este data de relatia: qzw = Mw ⋅ t = 10. • Greutatea utilajului la nivelul acoperisului. Momentul incovoietor la adancimea hc in manta va fi: 2 qw ( hc + 1.6.7s (Iasi). C1.90 kN/m Wsiloz în care Wsiloz este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (cheson rectangular) egal cu 128. G2 = GuA = 80.96 kNm 2 2 Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in mantaua silozului. concentrata la mijlocul inaltimii mantalei adica la 0. qzw la adancimea hc la care se face verificarea.4 (conform tabel 6.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007) Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea: c= β ag qg = 2.19x106 mm3 iar t este grosimea mantalei silozului.9 kN/m distribuit uniform pe perete b) directia vantului la 45˚ fata de peretii silozului: qzw1 = 7.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).393 1.2 kN/m pe peretele cel mai solicitat C.

8 kN/m qzw2 = 97.0 m rezulta o forta seismica h3 = 8.37 kN Forta seismica totala: S = c G = 0. G4 = 0.393 x 881.72 kNm i i 1 n La nivelul La nivelul La nivelul h1 = 2. nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea hc+1. Pentru aceasta se utilizeaza relatia (4.0 x 8 x 7.8 x 16.0 = 716.0 m rezulta o forta seismica S1 = 225.6) din P100-2006.0 m fata de linia de rezemare.8 kN (considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut.80m) In acest exemplu.max = M max ⋅ t = 69.• Greutatea zapezii purtate. S2 = 27.6 kN/m pe peretele cel mai solicitat .4 qz U = 0.6 kN.4 x hc = 2.8 m rezulta o forta seismica h2 = 4.4 x 2. S3 = 93.6 kN.0 adica la 8. Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a fortei de compresiune in manta.8 A γ hc = 0. adica la 0. G = G1+G2+G3+G4+G5 = 881.37 = 346.7 kN/m distribuit uniform pe perete b) directia seismului la 45˚ fata de peretii silozului: qzw1 = 48.2 kN. distribuita perimetral.4 kN Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii silozului. pe directie verticala sunt date mai jos: M max = ∑ Si ⋅ hi = 1489.7 kN/m Wsiloz Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care actioneaza seismul astfel: a) directia seismului normala pe peretii silozului: qzs = 69. Forta seismica care actioneaza la nivelul „i” se calculeaza cu relatia: mh Si = S n i i ∑ mi hi i =1 ∑ m h = 3081.0 = 12.0 x 16.80 kN (la nivelul acoperisului) • Greutatea continutului: G5 = 0. 28 kNm i =1 3 q zs .

1 x 34.1 x 7. din vant: ny3 = kM qzw = 1. Efortul de compresiune vertical. distribuit pe perete.2 = 16.1 x 26. distribuit pe perete. A. din zapada: ny2 = kM nz = 1.1. • Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala).9 kN/m b.35 conform SR EN 1991-4-2006) ny5 = kM nzSke (hc) = 1.9 = 12.1 = kM qzw1 = 1. SR EN 1993-4-1:2007) pentru a tine cont de efectul incovoierii locale.0 kN/m (distributie uniforma) ny3.(1) din Anexa A. distribuit pe perete. Efortul de compresiune vertical. din Anexa A. la umplere (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1.62 = 38. A. • Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism D.1 kN/m f.2 = kM qzw2 = 1.0 = 2.7 kN/m d. • Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala).7 = 76.3 kN/m e.1.63 = 29.1. • Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala).1 x 15. Efortul de compresiune vertical. D.1 x 2.1 x 69. din seism (incarcare exceptionala): ny6 = kM qzs.2 kN/m c.4 kN/m (distributie neuniforma) ny3.D. Efortul de compresiune vertical. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua silozului (in punctele de maxima solicitare) a. Efortul de compresiune vertical.max = 1.1.0 = 9. la golire (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1.6 = 8.1 (conform pct. Evaluarea efectelor actiunilor Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu coeficientul kM = 1.1 x 9. distribuit pe perete. distribuit pe perete.2. distribuit pe perete. SR EN 1993-4-1:2007) • Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala).35 conform SR EN 1991-4-2006) ny4 = kM nzSk (hc) = 1. Efortul de compresiune vertical. COMBINATII DE ACTIUNI Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii simplificate de actiuni (conform pct.7 kN/m (distributie uniforma) . din încarcari permanente: ny1 = kM nzSkp = 1.1 x 10.

vant normal phf = 1.5 ny3.6 (1.1) + 1.5 ny3.ny6.1 = 1.2.5 kN/m2 (vant normal) phf.5 ny2 + 1.3 kN/m2 (material nefluidizat) b.35 ny1 + 0.2 = 1.2 = kM qzs. Presiuni pe perete datorate vantului: 1.5 ny3) + 1.5 ny2 + 1.8 kN/m (vant la 45˚) Presiune pe peretele vertical: phf.35 ny1 + 0.6 (1. vant la 45˚ phf = -2.1 = kM qzs.45 kN/m2 (presiune – din exterior spre interior) phf = -1.max = 22.5 ny3.1 kN/m2 (material nefluidizat) c.5 ny3) + 1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie orizontala in mantaua silozului (tensiuni in punctele de maxima solicitare) a.35 ny4 = 69.0 kN/m2 (suctiune – din interior spre exterior) D.1.35 ny1 + 0.5 ny2 + 1.35 ny4 = 65.7 kN/m (distributie neuniforma) ny6. Presiunea orizontala pe perete la golire (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1.35 ny1 + 0.8 = 53.7 kN/m (vant normal) ny1 = 1.max = 23.35 ny5 = 77.may = 36.1 x 97. Combinarea efectelor actiunilor Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala) (conform tabel A.6 kN/m (vant normal) ny1 = 1.6 (1.2) + 1.74 = 17.35 ny1 + 0.1) + 1.1 x 15.1 x 48. Presiunea orizontala pe perete la umplere (încarcare variabila la care coeficientul încarcarii se ia γ = 1.6 = 107.1 kN/m2 (vant la 45˚) • Gruparea 2.35 ny5 = 81.2 kN/m2 (vant la 45˚) • .5 ny2 + 1.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008) • Compresiune verticala: ny = 1.1 x 25.35 conform SR EN 1991-4-2006): phf = 1.35 ny5 = 74.may = 35.9 kN/m (vant la 45˚) Presiune pe peretele vertical: phf.35 ny1 + 0.45 kN/m2 (suctiune – din interior spre exterior) 2.7 kN/m2 (vant normal) phf.2) + 1.5 kN/m (vant la 45˚) ny2 = 1.4 kN/m D.2.35 ny4 = 62.5 = 28.5 ny2 + 1.4 kN/m (vant la 45˚) ny2 = 1.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008) • Compresiune verticala: ny = 1.5 ny2 + 1.6 (1.6 (1.35 conform SR EN 1991-4-2006): phf = 1.5 ny3.6 (1. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform tabel A.

35 ny1 + 0. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism • Compresiune verticala: ny = ny1 + 0. Nervurile de rigidizare orizontale sunt grinzi simplu rezemate la capete.may = 36.35 ny1 + 0. VERIFICARI PENTRU PERETELE VERTICAL Peretii silozului sunt rigidizati la eyterior cu o retea de nervuri de rigidizare asezate dupa cum urmeaza: • Rigidizari verticale.35 ny5 = 78.5 ny31 + 1.3 ny2 + 0. Nervurile verticale sunt deasemenea elemente simplu rezemate la capete care preiau incarcarile normale pe peretei.5 ny3 + 1.8 ny5 + ny62 = 148.20 kN/m Presiune pe peretele vertical: phf.5 ny31 = 12.may = 37.5 ny32 = 12.2 kN/m Presiune pe peretele vertical: phf.8 kN/m ny1 = 1. cu sectiunea T.20 kN/m ny1 = 1. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala) • Compresiune verticala: ny = 1. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala) • Compresiune verticala: ny = 1.5 ny2) + 1.8 ny5 + ny61 = 94.7 kN/m2 (vant la 45˚) • Gruparea 5.6 (1.6 (1.35 ny1 + 0.4 kN/m2 E.35 ny1 + 0.3 kN/m2 (vant la 45˚) • Gruparea 4.5 ny2) + 1.35 ny5 = 91.min = -3.20 kN/m ny2 = 1.5 ny3 = 12.5 ny2) + 1.3 ny2 + 0.1 kN/m2 (vant normal) phf.6 (1.6 (1.3 ny2 + 0.50 m pe orizontala • Rigidizari orizontale din platbande amplasate la distante de 0.8 kN/m ny2 = ny1 + 0.35 ny1 + 0.may = 34. .8 kN/m ny2 = 1.5 kN/m • Presiune pe peretele vertical: phf.min = -2. si compresiunea din pereti.6 (1.8 kN/m ny1 = ny1 + 0.35 ny1 + 0.5 ny2) + 1. amplasate la distante de 0.may = 2.50 m pe verticala Pentru verificarea peretelui se considera ca panorile de tabla sunt rezemate pe nervurile de rigidizare si preiau presiunile normale pe pereti pe care le transmit la rigidizarile de pe contur. care preiau efectele presiunii orizontale transmise de panourile de tabla si le transmit la nervurile verticale.Gruparea 3.5 ny32 + 1.5 ny2) + 1.5 kN/m2 (vant normal) phf. transmise de panourile de tabla si de nervurile orizontale.1 kN/m2 (vant normal) phf.8 ny5 + ny6 = 117.6 (1.35 ny5 = 84.5 ny2) + 1.

9 N/mm2 t2 phe a 2 2 = 45.Calculul panourilor de tabla se face in conformitate cu SR EN 1993-1-7 (Anexa B) E.286 koby1 = 0.9 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 2.286 • Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx .1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0.7 N/mm 2 t 2 2 σ eq . Ed σ by .286 koby1 = 0.286 .286 koby1 = 0. rezemare articulata pe conturul placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0. Ed = koby1 phe a 2 = 45. Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete: • Raportul laturilor panoului. b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite. Ed = 44. b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite. Ed = σ bx .286 • Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx . b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite. 1. Ed = kobx1 σ by .1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0.7 N/mm2 2 t phe a 2 2 = 44. Ed − σ bx . Ed = 45. Starea limita plastica Gruparea 1.1. Ed = kobx1 σ by . Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete: • Raportul laturilor panoului. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete: • Raportul laturilor panoului. rezemare articulata pe conturul placii (tabel B.7 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 2.9 N/mm 2 t 2 2 σ eq . 1. Ed + σ by . Ed = σ bx . Ed = koby1 phe a 2 = 44. Ed σ by . Ed + σ by . rezemare articulata pe conturul placii (tabel B. Ed − σ bx .

9 N/mm 2 t 2 2 σ eq . rezemare articulata pe conturul placii (tabel B.9 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 3. Ed σ by . Ed + σ by . Ed + σ by .286 koby1 = 0.1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0. Ed = kobx1 σ by . Ed = koby1 phe a 2 = 70. Ed = σ bx .2 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 2. Ed − σ bx . Ed = σ bx .2 N/mm2 2 t phe a 2 2 = 4.9 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 2. Ed = kobx1 σ by . Ed = koby1 phe a 2 = 71. Ed = σ bx .2 N/mm 2 t 2 2 σ eq .• Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx . Ed σ by .1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0.286 koby1 = 0. Ed = kobx1 σ by . b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite. Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete: • Raportul laturilor panoului. Ed − σ bx . Ed = koby1 phe a 2 = 4. 1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete: • Raportul laturilor panoului. rezemare articulata pe conturul placii (tabel B. Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete: • Raportul laturilor panoului. Ed = 4. Ed + σ by . Ed = 70.1 Anexa B SR EN 1993-1-7) .9 N/mm2 2 t phe a 2 2 = 70. b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite.286 • Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx .286 • Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx . Ed = 71.9 N/mm2 t2 phe a 2 2 = 71. b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite.9 N/mm 2 t 2 2 σ eq . Ed − σ bx . Ed σ by . rezemare articulata pe conturul placii (tabel B.

Ed + σ by . Ed = kobx1 σ by .286 • Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx .286 koby1 = 0. Ed = koby1 phe a 2 = 74.1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0. Ed − σ bx . Ed = koby1 phe a 2 = 6. Ed = 6. Ed = kobx1 σ by .9 N/mm2 2 t phe a 2 2 = 74. b/a = 1 . Ed σ by .• kobx1 = 0.9 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 5. Ed = σ bx .286 Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx . Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete: • Raportul laturilor panoului.5 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 2.286 koby1 = 0. b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite. Ed = koby1 phe a 2 = 72. Ed = kobx1 σ by . Ed + σ by .286 koby1 = 0. Ed − σ bx . Verificare in cazul in care vantul este la 45˚ fata de perete: • Raportul laturilor panoului. 1. Ed + σ by .6 N/mm 2 t 2 2 σ eq .6 N/mm2 2 t phe a 2 2 = 6.5 N/mm2 2 t phe a 2 2 = 72. rezemare articulata pe conturul placii (tabel B. Ed = 72. b/a = 1 • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite.9 N/mm 2 t 2 2 σ eq . Ed σ by .1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0. rezemare articulata pe conturul placii (tabel B. Ed σ by .5 N/mm 2 t 2 2 σ eq .286 • Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx . Ed − σ bx .6 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 4. Ed = 74. • Raportul laturilor panoului. Ed = σ bx . Ed = σ bx .

Ed + σ by . Ed = kobx1 σ by .2.3 N/mm 2 t 68. ceea ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 186 mm.3 N/mm2 2 t phe a 2 2 = 68. Ed − σ bx .5/2 = 4.max b = 37. se considera ca rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15εt de fiecare parte a rigidizarii. Ed = Intrucat singura solicitare la care sunt supuse placile de tabla ale peretilor verticali este presiunea normala pe perete (care conduce la intindere pe doua directii).7 x 0. rezemare articulata pe conturul placii (tabel B. 404 × 106 mm 4 • Incarcarea pe rigidizare se determina utilizand cea mai mare presiune orizontala din cele 5 combinatii de incarcari prezentate mai sus: q = ph. 9 din SR EN 1993-1-5:2007.• • Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite.9 x 0.5 = 18.8 kN . In conformitate cu prevederile cap.1 Anexa B SR EN 1993-1-7) kobx1 = 0. nu mai e necesar sa se verifice alte stari limita la panourile de tabla E.9 x 0. Ele sunt supuse la incovoiere (camp) sau forta taietoare (reazem).286 koby1 = 0. Ed σ by .52/8 = 0. Ed = koby1 phe a 2 = 68.286 Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile: σ bx . • Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale: xG • ∑A x = ∑A i i i i i = 6 ⋅ 60 ⋅ ( 33) = 8 mm 6 ⋅ 60 + 6 ⋅186 Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra verticala: I = 6 ⋅186 ⋅ 82 + 6 ⋅ 60 ⋅ ( 33 − 8 ) + 2 + 6 ⋅ 603 /12 = 0.6 kNm Tmax = VEd = q l/2 = 18. Verificarea inervurilor de rigidizare orizontale (conform SR EN 1993-1-1:2006) Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile 6x60.9 kN/m • Eforturile de calcul ale rigidizarii orizontale: Mmax = MEd = q l2/8 = 18. Ed = σ bx .3 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 2 2 σ eq .

1 ≤ 1. se considera ca rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15εt de fiecare parte a rigidizarii.3. 65 i ⋅ λ1 130. 404 ⋅106 ⋅ 235 γ MO VEd VEd 4.9 . 2 mm A 4416 Lcr = 8000 mm • • Lungimea de flambaj a rigidizarii: Zveltetea redusa: λ= __ Lcr 8000 = = 0. Rd Wel f y 0. In conformitate cu prevederile cap. Rd A f y / 3 6 ⋅ 60 ⋅ 235 / 3 ( γ MO ) E. ceea ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 186 mm. 60 ⋅106 ⋅ 55 = = = 0. 0 Vc . 0 M c .35 ≤ 1.8 ⋅103 = = = 0. 9 din SR EN 1993-15:2007. Verificarea inervurilor de rigidizare verticale (conform SR EN 1993-1-1:2006) Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile 6x160 inima si 10x150 talpa.81×106 mm 4 • Raza de giratie: i= I 74. 2 ⋅ 93.• Verificari: M Ed M Ed 0. • Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale: xG ∑A x = ∑A i i i i i = 300 ⋅ 6 ⋅ (153) + 150 ⋅10 ⋅ 308 = 167 mm 6 ⋅ 300 + 6 ⋅186 + 150 ⋅10 • Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra verticala: I = 74.81× 106 = = 130.

5 ⋅  1 + α  λ − 0. 00 • Rezistenta de calcul a rigidizarii la incovoiere • γ MO Valoarile de calcul ale eforturilor in rigidizare: 1) Forta axiala maxima. 2 ⋅ 0. 652 ) = 0. 7 kNm (distributie triunghiulara pentru incarcare) M Rd = Wel f y = 2) Forta axiala corespunzatoare. 65 − 0. 2 kN γ M1 1. 79 • Coeficientul χ: χ= 1 Φ+ Φ −λ 2 __ 2 = 0.34 ⋅ ( 0. 6 kNm (distributie triunghiulara pentru incarcare) • Verificarea nervurii de rigidizare: N Ed M Ed + = 0.86 ≤ 1. moment maxim (Gruparea 4 – vant la 45˚) N Ed = n∂y ⋅ a = 91. .5 = 74.• Coeficientul Φ:   __  __  Φ = 0. 2 ) + 0. 0 1) N Rd M Rd 2) N Ed M Ed + = 0. moment corespunzator (Gruparea 5 – seism la 45˚) N Ed = n∂y ⋅ a = 148.5 ⋅ (1 + 0.3 kN M Ed = 91. 6 kN M Ed = 100.5 ⋅ 0. 2  + λ 2  =         = 0. 0 N Rd M Rd Momentele incovoietoare efective pe rigidizarea calculata au rezultat considerand o distributie triunghiulara (hidrostatica) pe inaltimea silozului a presiunii normale pe perete.5 = 45.81 • Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj: N Rd = χ A f y 0.81⋅ (4416) ⋅ 235 −3 = ⋅10 = 764. Valorile de mai sus au fost calculate cu un program de element finit.83 ≤ 1.10 532104 ⋅ 235 −6 ⋅10 = 125 kNm 1.

Incarcari .707 = 118.6 = 84.Greutatea palniei W2 = ρs Ah t = 10.1.3 kN/m σyh = nyh / t = 118.6 kN .Unghiul β al palniei.3/6 = 19. Date geometrice .6 m3 .4 / 16 / 0.062 pn (l)2 = 1. se poate conta pe redistribuirea plastica a momentelor incovoietoare.Volumul continutului silozului: V1 = 112 m3 .5 kNm/m .7 N/mm2 (intindere) Pe aceeasi directie apare un moment incovoietor care o tensiune suplimentara σyM. Acestea sunt reazeme pentru placa astfel incat considerand la limita plastificarea tablei. Palnia este rigidizata cu rigidizari orizontale asezate la distante de 0.35 G / Ucos β = 1.70 m.Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W1 + W2 = 991.F.Aria laterala a palniei silozului Ah = 22.2.Volumul palniei este: V = 10.8 kN .6 m2 F.Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W1 = ρ V1 = 896 kN .Greutatea materialului din palnie este W = ρ V = 8 x 10. Momentul maxim pe placa de tabla va fi: MO = 0. CALCULUL PALNIEI PIRAMIDALE SUDATE (conform SR EN 1993-4-1:2007) Tensiunea σy F. β = 45° .4 kN • Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana distribuita perimetral este: nyh = 1.Inaltimea palniei considerata de la varful piramidei pana la baza mantalei este hh = 2000mm .35 x 991.

ACOPERIS Structura acoperisului este alcatuita dintr-o retea de rigidizari peste care este asezata tabla de acoperis.3 kN/m2 σyM = MO/(t2/4) = 166.4 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 G. .pn = pv cos2α + ph sin2α = 48. Calculul pentru elementele componente se face in acelasi mod ca la peretii laterali. Intrucat acest exemplu de calcul nu este un exemplu de proiectare ci unul de aplicare practica a normativului. Reteaua de rigidizari se calculeaza cu ajutorul programelor de calcul cu ajutorul carora se determina rapid momentele incovoietoare si fortele taietoare cu care se face verificarea in mod identic cu cea de la rigidizarile orizontale ale mantalei silozului. nu se reia procedeul de verificare de la pereti intrucat procedura a fost deja explicitata. Efortul unitar are valoarea: σx = ph l / 2 t= 12.7 N/mm2 (intindere) Pe directie orizontala apare o intindere datorata presiunilor orizontale pe peretii opusi. ochiurile de placa fiind mai largi datorita incarcarii mult mai mici. Ed = σ x2 − σ x (σ yh + σ yM ) + (σ yh + σ yM ) 2 = 180.6 N/mm2 • Verificarea palniei la starea complexa de tensiuni σ eq .

în conformitate cu prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea se refera doar la corpul cilindric din tabla al silozului). α = 45º. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. • Inaltimea de calcul a palniei. 3. Fig. • Inaltimea suprafetei continutului. cu o capacitate de inmagazinare de 100m3.EXEMPLUL 3: VERIFICAREA PRIN CALCUL A STARILOR LIMITA PENTRU MANTAUA CILINDRICA A UNUI SILOZ – CALCUL DETALIAT. amplasat in Iasi. • Grosimea peretelui silozului.1): • Diametrul interior al silozului.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul . hc = 9800mm. dc = 3700mm. t = 8mm. β = 45º • Unghiurile α si β la palnie: r = d c 2 = 1850mm • Raza silozului. 3. hh = 1850mm. A. Se cere sa se verifice prin calcul starile limita pentru mantaua unui siloz cilindric pentru ciment.

64 ≥ 2.0 (conform capitol 5. Pentru aceasta se face raportul hc / dc = 2. reprodus mai jos. Øm = 25º… 37º • Raportul presiunilor laterale. suprafata interioara a silozului poate fi clasificata în categoria D2 – otel carbon neted moale.49 • Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material.1. Cop = 0. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006. adica fara excentricitate la golire (situatie întalnita curent la silozurile care inmagazineaza ciment). In conformitate cu prescriptiile din acest tabel.50 C. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN 1991-4-2006) In conformitate cu tabelul 2.43…0. Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se consulta tabelul 4.45…0. Pentru ciment rezulta urmatoarele date: • Greutatea specifica. sunt extrase din tabelul E. Pentru a se putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului.1 din SR EN 1991-4: 2006. γ = 13 kN/m3…16 kN/m3 (la calculul incarcarilor.65 • Coeficientul de frecare cu peretii. din SR EN 1991-4:2006. Ør = 36º • Unghiul de frecare interna. care implica o frecare moderata a continutului pe peretele silozului Caracteristicile materialului continut. trebuie sa se determine zveltetea silozului. Km = 0.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT . µm = 0. se foloseste valoarea maxima a lui γ) • Unghiul suprafetei libere.Silozul considerat în exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia conica simetrica. relatiile de calcul prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. necesare in evaluarea incarcarilor. silozul poate fi clasificat in clasa 2 de evaluare a incarcarilor. B.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006.

62 kN/m2 In care: YJ ( hc ) = 1 − e− hc / zo = 0.1.50 kN / m U U 11. In acest exemplu se considera aceasta incarcare: Gu = 5 kN/m2. 747 10.C. Ipoteza materialului nefluidizat • Presiunea orizontala maxima.747 m2 4 Perimetrul interior al sectiunii transversale. uniform distribuita. 62 11.62 m Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea caracteristica egala cu: G A G 5 ⋅10.50 = 11.15 qa = u + a = + = 5.4 kN/m2 . Valoarea acestei încarcari se determina în fiecare situatie.948 z0 = 1 A = 3309 mm Kµ U .5 x 675 = 1015 daN ≡ 10.65 kN/m C. Incarcari utile – încarcari simetrice la umplere asupra peretilor verticali (silozuri zvelte – cap.2.greutatea proprie a mantalei.1. π dc2 π (3.Inaltimea caracteristica Janssen. Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza corpului cilindric în cele doua ipoteze considerate: a.80 × 78. normala pe mantaua silozului. 70) 2 8 tρ = Greutatea proprie a acoperisului este Gacop = 7850 = 675 daN 4 4 1000 Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. din greutatea proprie a mantalei si greutatea acoperisului este: • • • • • nzSkp ( hc ) = qa + thc ρ = 5. A = = 10. Rezulta o greutate totala a acoperisului Ga = 1. nzSkp la baza corpului cilindric.2. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza transportul pneumatic al materialului continut.50 + 0.1 din SR EN 1991-4:2006) Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat cât si in ipoteza materialului fluidizat in totalitate sau partial.15 kN π dc2 Aria sectiunii transversale a silozului. pho = γ K zo = 34. 008 × 9. .Presiunea orizontala asimptotica. U = π d c = 11. greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis • Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta. din utilaje si echipamente. 62 Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe circumferinta.5. phf(hc): phf (hc ) = phoYJ (hc ) = 32. Incarcari permanente asupra peretilor verticali .

pho = γ K zo = 30.51 kN/m   0 hc In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii verticale maxime se considera valoarea infperioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0.65 • Frecarea cu peretele.3 kN/m2 In care: YJ ( hc ) = 1 − e− hc / zo = 0.1. la baza mantalei cilindrice. 1 A = 4780 mm Kµ U .4 kN/m2 Conform tabelului 3.2 kN/m2 Conform tabelului 3. pvf(hc): In care: pho YJ (hc ) = 66.45 • Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea materialului continut pe acesta.65) .Presiunea orizontala asimptotica. pwf(hc): pwf (hc ) = µ pho YJ (hc ) = 14.49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0.871 pvf (hc ) = z0 = .Presiunea orizontala asimptotica.61 kN/m2 K YJ ( hc ) = 1 − e− hc / zo = 0.65 • Presiunea verticala. distribuita pe circumferinta. în lungul peretelui.1.Inaltimea caracteristica Janssen.43 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0. 1 A = 2904 mm Kµ U . pho = γ K zo = 34.43 si valoarea inferioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0.1.966 z0 = . nzSkf(hc): nzSkf ( hc ) = ∫ pwf ( z ) dz = µ pho  hc − z0YJ ( hc )  = 103.Conform tabelului 3. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0.Inaltimea caracteristica Janssen.49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0.

5.1. Ipoteza materialului nefluidizat • Presiunea orizontala maxima.43 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0.1 din SR EN 1991-4:2006) a.1. In aceasta situatie. 3.2.51 kN/m2 Ch = 1. p(hc): p (hc ) = γ 1hc = 0.5. adica actioneaza în toate sensurile in fiecare punct.15 Conform tabelului 3. • Presiunea maxima la adancimea hc.încarcari simetrice la golire asupra peretilor verticali (silozuri zvelte – cap.65.8γ hc = 125. Se aplica metoda . iar presiunea este de tip hidrostatic.44 kN/m2 Incarcarile locale care apar la umplerea silozului se pot neglija la silozurile care contin materiale pulverulente care sunt aerate pe durata umplerii (pct.2.2: Presiuni simetrice la umplere în peretele vertical b. Ipoteza materialului fluidizat In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele.3. presiunea maxima apare la baza corpului cilindric.2.Fig. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0. Incarcari utile . normala pe mantaua silozului.2 (3) din SR EN 1991-4:2006) C. phe(hc) : phe ( hc ) = Ch phf ( hc ) = 37.

5 kN/m2 (Iasi).k = 2.2.u ( hc ) = (1 + 0.73 kN/m2 Cw = 1. în lungul peretelui.0 kN/m2 care. Coeficientul de expunere al amplasamentului este ce = 1.5C pe ) phe ( hc ) = 41. 42Cop 1 − e = 0.192     • Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea materialului continut pe acesta.4(8)).80 Rezulta o încarcare din zapada sk = µ ce so.65.75 kN/m2 h   −1. conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu nz = 1.49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0. distribuita perimetral. nzSke(hc) nzSke ( hc ) = (1 + C pe ) ∫ pwe ( z ) dz = (1 + C pe ) Cw µ pho  hc − z0YJ ( hc )  = 135.4. Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este de 40 kN/m2 in orice punct. Coeficientul de forma al încarcarii din zapada este pentru acoperis plat µ = 0.85 kN/m .5  c −1   dc   C pe = 0.3. din normativul SR EN 1991-4:2006).12 kN/m2 h   −1. 42Cop 1 − e = 0. distribuita pe circumferinta. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0. pwe(hc) : pwe ( hc ) = Cw pwf ( hc ) = 15. Ipoteza materialului fluidizat La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede în normativul SR EN 1991-4:2006 cap.alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire (prezentata la par.72 kN/m   0 hc In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele µ = 0.65) b.3.5  c −1   dc   C pe = 0. phe .5. Incarcarea din zapada Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea caracteristica a încarcarii din zapada pe sol este so.10 Conform tabelului 3.2. Se aplica metoda alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire (prezentata la par.5.k = 2.u ( hc ) = (1 + C pe ) pwe ( hc ) = 18.1.00 (expunere partiala).192     • Frecarea cu peretele.3.49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0. din normativul SR EN 1991-4:2006) pwe . C.

Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest exemplu numeric.C.1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos. cu inaltimea de 4. care intra in calculul coeficientului de presiune cp (vezi relatia C1 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos). Pentru silozul calculat. cu originea in centrul silozului. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula inaltimea H totala a silozului.5. Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii (pozitiva catre interior) este data de relatia C. valoarea acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul θ pe care il face raza vectoare care uneste . C2 din Anexa C – SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).50 m masurata de la teren pana la capatul de jos al mantalei silozului. coeficientul de presiune are o distributie simetrica. Incarcarea din vânt Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007. masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale θ.

0º 292.28 θ 202.0º 337.5º 225.20 -0.91 -0.62 -0.64 -0. 1 2 3 4 5 6 7 8 w(θ) 1.0º 67.33 -0.12 -1.75 (corespunzatoare la inaltimea de 15.93 1.60 1.99 -0. Valorile calculate pentru puncte situate echidistant pe circumferinta.5º 315.5º 90.5º 45.39 .41 0.99 -1.5º 360. la unghiuri θ multiplu de 22.00 m la un amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos (panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate): w(θ ) = ce ⋅ c p ⋅ qref Panou nr.0º cp 1.41 -1.0º 22.00 0.5º 270.5º 135.0º cp -0.60 -0.7 kN/m2 (Iasi) si coeficientul de expunere ce = 2.0º 247.0º 112.punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2).20 -0.72 -3.41 -0.5º sunt prezentate în tabelul de mai jos: θ 0.80 -2.16 <kN/m > 2 -0.62 -1.41 -1.33 -0.00 Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind qref = 0.5º 180.0º 157.

qw = ∑ wi (θ ) ⋅ li ⋅ cos θ = 3. ducand la o incovoiere generala a acestuia.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).2.31 kN/m2 In care: EsU = 7γ pvft = 7 ⋅161.28 kN/m Wsiloz în care Wsiloz este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu 86. care va actiona asupra ansamblului silozului.20g si o perioada de colt Tc = 0.In tabelul de mai sus semnul „+” inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar semnul „-„ inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).5. Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului pentru proiectare ag = 0.18 ⋅10.16x106 mm3 iar t este grosimea mantalei silozului. Incarcarea din scaderea temperaturii mediului ambiant In conformitate cu prescriptiile cap. din SR EN 1991-4: 2006 trebuie sa se considere situatia in care temperatura mediului ambiant scade considerabil intr-o perioada scurta de timp.5 ⋅ 66. este data de relatia: qzw = Mw ⋅ t = 16. 61 = 29840 kN / m 2 CT = 3 ∆T = 50˚ 3 2 C. Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul.25 mm este lungimea circumferentiala a panourilor (egala cu perimetrul U __ impartit la numarul total de panouri.6. Presiunea suplimentara orizontala care apare la orice nivel in siloz este: phT = CT α w ∆T Ew r Ew   t + (1 − υ ) E  sU   = 1. .18 kN/m i =1 16 __ în care li = 726.7s (Iasi).7. qzw la adancimea hc la care se face verificarea.6.30 kNm 2 2 Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in mantaua silozului. 16) iar wi (θ ) este presiunea / suctiunea medie in panoul i . 52 = = 175.3. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe circumferinta. Momentul incovoietor la adancimea hc in manta va fi: Mw = qw hb2 3. Incarcarea exceptionala din seism Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad de umplere al silozului de 80% (conform cap. C.

S3 = 69.8 = 1348. C1. G1 = Ga = 10.92m) G = G1+G2+G3+G4+G5 = 1492. Pentru aceasta se utilizeaza relatia (4.1 kN Forta seismica totala: S = c G = 0.096 kNm i i 1 n La nivelul La nivelul La nivelul h1 = 3. adica la 0.3. Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a fortei de compresiune in mantaua cilindrica.60 kN (la nivelul acoperisului) • Greutatea continutului: G5 = 0.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007) Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea: c= β ag qg = 2.4 x hc = 3.393 1.74 kN (la nivelul acoperisului) • Greutatea totala a mantalei cilindrice.7 x 2 = 1. 4 Calculul încarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct. Forta seismica care actioneaza la nivelul „i” se calculeaza cu relatia: mh Si = S n i i ∑ mi hi i =1 ∑ m h = 6396.1 kN. pe directie verticala sunt date mai jos: M max = ∑ Si ⋅ hi = 2789.8 kN.1 kN (considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut.90m) • Greutatea zapezii purtate.max = M max ⋅ t = 259 kN/m Wsiloz .90 m rezulta o forta seismica h3 = 10.8 x 10.5 x hc = 4.15 kN (la nivelul acoperisului) • Greutatea utilajului la nivelul acoperisului. 75 ⋅ 0. • Greutatea proprie a acoperisului.6) din P100-2006. G4 = 0.4 (conform tabel 6. S2 = 32.5 kN.62 = 8.4 kN Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului.92 m rezulta o forta seismica h2 = 4.4 x 1.2 (d) din SR EN 1998-1:2004 si cap.1 = 586. G3 = 71. G2 = GuA = 53. 2 = 0.50 m rezulta o forta seismica S1 = 484.747 x 16 x 9.393 x 1492.Factorul de comportare are valoarea q = 0. distribuita pe circumferinta. 43 kNm i =1 3 q zs .85 x 11.8 A γ hc = 0.4 qz U = 0.51 kN (concentrata la mijlocul inaltimii mantalei adica la 0.

35 x 11.1 kN/m σxb = nxb / t = 32. din Anexa A.18 x 9.5 x 1. • Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. Material nefluidizat pha = 1.9 N/mm2 (compresiune) b.28) = 171. C. Material nefluidizat nxa = 1.31 = 59.80 = 28.9 x 1.44 + 0.0 x 10-3 x 1850 / 8 = 11.28) = 32.5 N/mm2 (compresiune) b.1 / 8 = 4. Material fluidizat phb = 1.31 = 48.85 + 1.9 x 1.1 x 103 / (3.85 + 1.12 + 0.35 x 11.8 kN/m σxa = nxa / t = 171.85 + 1.D. Material nefluidizat Ta = 0.6 x 1.5 x 1. Material fluidizat Tb = 0.8 / 8 = 21.6 x 1.3 kN/m2 (presiune) .80 = 28. rezulta: a.93 = -55.31 = 173. C.5 x 3. rezulta: a.5 kN/m2 (presiune) σθa = pha x r / t = 59. SR EN 1993-4-1:2007) 1.0 N/mm2 (compresiune) • Presiune normala pe perete Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct.28) = 215.65 + 0.51 + 0.5 x 16.65 + 1.1 / 8 = 4.6 x 1.35 x 135.12 + 0.65 + 0.35 x 11.9 N/mm2 (compresiune) • Forta taietoare a.5 x 1.3 / 8 = 26.6 N/mm2 b. COMBINATII DE ACTIUNI Pentru silozurile din clasa de efecte 2 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii de actiuni (conform pct.35 x 32.5 x 16.72 + 0.12 + 0.28) = 32.5 x 1.8 N/mm2 (intindere) b. D: Golire continut.6 (1.3 kN/m σxa = nxa / t = 215.7 x 10-3 x 1850 / 8 = -12.5 x 10-3 x 1850 / 8 = 13.9 x 1.9 x 3. C.1 N/mm2 (intindere) b. • Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. rezulta: a. Material fluidizat nxb = 1.35 x 41.1 kN τxθa = Ta / π r t = 28.6 (1.35 x 125. Material fluidizat phb = -1.14 x 1850 x 8 ) = 0.35 x 11.: Permanente + incarcari golire + zapada + vant + termice.35 x 40 – 0.6 N/mm2 2.9 x 3.1 kN/m σxb = nxb / t = 32.5 x 1.6 (1.0 kN/m2 (presiune) σθa = pha x r / t = 48.6 (1. Material fluidizat nxb = 1.65 + 1.62 + 0.0 N/mm2 (compresiune) • Presiune normala pe perete Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C.5 x 3.1 x 103 / (3.1 kN τxθb = Tb / π r t = 28.85 + 1.9 x 3. A.5 x 16.5 x 16.14 x 1850 x 8 ) = 0. Material nefluidizat pha = 1.12 + 0.18 x 9. Material nefluidizat nxa = 1. rezulta: a. I: Umplere continut: Permanente + incarcari umplere + zapada + vant + termice.7 kN/m2 (suctiune) σθb = phb x r / t = -55.4.35 x 103.

65 + 1.51 + 1.3 kN/m σxa = nxa / t = 158. rezulta: a.5 kN/m2 (presiune) σθb = phb x r / t = 170.1 N/mm2 (compresiune) . S: Zapada: Permanente + zapada + incarcari umplere.0 kN τxθb = Ta / π r t = 0.5 x 3.28 = 179.9 kN/m σxa = nxa / t = 179.5 x 3.1 kN τxθa = Ta / π r t = 28.5 / 8 = 2.5 x 10-3 x 1850 / 8 = 39.0 N/mm2 b.6 x 1.35 x 11.9 / 8 = 22.62 + 0. • Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct.51 + 1.85 = 18. C. • Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct.80 = 28.31 = 170.31 = 45.3 / 8 = 19.35 x 125.5 N/mm2 (intindere) b. Material fluidizat nxb = 1. Material nefluidizat nxa = 1.2 kN/m σxb = nxb / t = 40. rezulta: a.5 x 1. Material nefluidizat nxa = 1.0 kN τxθa = Ta / π r t = 0.5 N/mm2 (compresiune) b.28 = 40.6 N/mm2 3.14 x 1850 x 8 ) = 0. rezulta: a.2 x 10-3 x 1850 / 8 = 10. Material fluidizat nxb = 1. Material nefluidizat Ta = 0.• σθb = phb x r / t = 173.9 x 1.1 kN τxθb = Tb / π r t = 28. Material nefluidizat pha = 1.1 x 103 / (3.1 x 103 / (3.4 N/mm2 (intindere) • Forta taietoare a.5 x 16.14 x 1850 x 8 ) = 0.35 x 11.35 x 32.18 x 9. C.35 x 103.2 / 8 = 5.1 N/mm2 (intindere) Forta taietoare a.5 x 1.65 + 1.2 kN/m2 (presiune) σθa = pha x r / t = 45.6 x 1. Material fluidizat Tb = 0.0 N/mm2 4.3 N/mm2 (compresiune) • Presiune normala pe perete Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct.35 x 103. Material nefluidizat Ta = 0.5 kN/m σxb = nxb / t = 18.65 + 1.80 = 28.35 x 11.9 x 1. Material fluidizat Tb = 0.44 + 0.65 + 1. C.35 x 11.6 N/mm2 b. Material fluidizat phb = 1.85 = 158. WF: Vant cu siloz plin: Permanente + incarcari umplere + vant + termice.3 x 10-3 x 1850 / 8 = 40.8 N/mm2 (compresiune) b.5 x 16.18 x 9.

0 N/mm2 b.35 x 32.35 x 125.9 x 1. C.35 x 103.14 x 1850 x 8 ) = 1.9 x 1. rezulta: a.7 kN/m2 (dinspre interior) σθ1 = ph1 x r / t = 4.5 x 3.8 kN τxθ = T / π r t = 46.5 x 16.80 = 46. rezulta: a. Material nefluidizat nxa = 1.8 kN/m σx = nx / t = 41.7 / 8 = 2.9 kN/m2 (presiune) σθa = pha x r / t = 49.12 + 0.35 x 32.18 x 9.65 = 15.9 x 1. Material fluidizat nxb = 1.80 = 46.7 N/mm2 (compresiune) ph2 = 1.85 + 1.5 x 3.35 x 11.35 x 11.35 x 11.51 = 155.1 N/mm2 (intindere) • Forta taietoare T = 1.14 x 1850 x 8 ) = 1. Material nefluidizat pha = 1.0 kN/m2 (presiune) . C.4 N/mm2 (compresiune) b.28 = 41.31 = 46.5 / 8 = 19.0 N/mm2 5. rezulta: nx = 1.65 + 0.62 + 1.8 kN τxθa = Ta / π r t = 46.5 x 3. Material nefluidizat pha = 1. Material fluidizat phb = 1.18 x 9.31 = 49.5 x 1.62 + 1. rezulta: a.5 x 1. C.8 x 103 / (3.5 x 3. • Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct.12 + 0.9 x 10-3 x 1850 / 8 = 11.5 x 3.9 kN/m2 (dinspre exterior) σθ1 = ph1 x r / t = 2.5 x 3.80 = 46. Material nefluidizat Ta = 1.7 x 10-3 x 1850 / 8 = 1.8 / 8 = 5. Material fluidizat Tb = 1.44 + 1.14 x 1850 x 8 ) = 1.5 N/mm2 (intindere) • Forta taietoare a.18 x 9. C.2 x 10-3 x 1850 / 8 = 40. • Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct.7 kN/m σxb = nxb / t = 15.8 x 103 / (3.9 x 10-3 x 1850 / 8 = 0.93 = 2.2 kN/m2 (presiune) σθb = phb x r / t = 175.5 kN/m σxa = nxa / t = 155.0 N/mm2 (compresiune) • Presiune normala pe perete Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. rezulta: ph1 = 1.65 + 1.0 N/mm2 6.• Presiune normala pe perete Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct.8 x 103 / (3.31 = 175.5 N/mm2 (intindere) b. WE: Vant cu siloz gol: Permanente + vant + zapada.8 kN τxθb = Tb / π r t = 46.12 = 4. T: Termice: Permanente + incarcari umplere + temperatura.2 N/mm2 (compresiune) • Presiune normala pe perete Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C.

0 kN τxθa = Ta / π r t = 0. (D) a.6 x 10-3 x 1850 / 8 = 8.5 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 2. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 35. Material fluidizat: σ e . Material nefluidizat: σ e .4 kN τxθ = T / π r t = 586.6 N/mm2 (intindere) b.9 kN/m σx = nx / t = 358.3 x 10-3 x 1850 / 8 = 39.3 x (1. Material nefluidizat Ta = 0.31 = 171.6 N/mm2 E. Material nefluidizat: σ e . C.3 kN/m2 (presiune) σθb = phb x r / t = 171. (I) a.9 N/mm2 (compresiune) • Presiune normala pe perete Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C.3 x 3.28) = 358. Material fluidizat phb = 1.8 x 103. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 28.9 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 b.3 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 .1. VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA E. Material fluidizat Tb = 0. Material fluidizat: σ e .44 + 1.12 = 34.6 kN/m2 (presiune) σθ = ph x r / t = 34.65 + 259 + 0.σθa = pha x r / t = 46. rezulta: nx = 11.0 N/mm2 b.3.2.35 x 125.0 x 10-3 x 1850 / 8 = 10. • Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 42. SR EN 1993-4-1:2007) Gruparea 1.85 + 16. SF: Seism cu siloz plin: Permanente + seism + incarcari umplere + variabile.5 x 1.51 + 0.7 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 b.4 x 103 / (3. rezulta: ph = 32.9 / 8 = 44. Starea limita plastica LS1 (5.0 N/mm2 • 7.3.62 + 0. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 11.0 kN τxθb = Tb / π r t = 0.14 x 1850 x 8 ) = 12.0 N/mm2 (intindere) • Forta taietoare T = 586.6 N/mm2 (intindere) Forta taietoare a.

Material nefluidizat: σ e .4.2.3 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 5. (WE) σ e . Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 40.3. Material nefluidizat: σ e . Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 43.6 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 7.0 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 E.2. E.(2) din SR EN 1993-4-1:2007.4 N/mm2 r . (S) a. In conformitate cu prevederile paragrafului 5. pentru silozuri din clasa de efecte 2 (cu capacitatea intre 100 si 200 tone conform tabel 2. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 54.9. SR EN 1993-4-1:2007). (WF) a. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 26.3. si 5. din SR EN 1993-4-1:2007) E. Starea limita de pierdere a stabilitatii locale LS3 (capitolele 5.1 din SR EN 1993-4-1:2007) aceasta verificare poate sa fie omisa.3.2.4 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 b. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 6. Starea limita de plastificare ciclica LS2 (5.6 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 4.5.3. (SF) σ e . Material fluidizat: σ e . Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 26. Pierderea stabilitatii sub compresiune axiala t • Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: σ x .3.2. Material fluidizat: σ e . Rcr = 0. Material nefluidizat: σ e .Gruparea 3.3.1. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 40. Material fluidizat: σ e .1 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 Gruparea 6.9. Ed = σ x2 − σ xσ θ + σ θ2 + 3τ x2θ = 30.7 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 b.0 N/mm2 < fy / γM0 = 235 N/mm2 b.605 E = 549. (T) a.2.

00 N/mm2 < σ x . Material fluidizat : σ x . Ed = 98. Rcr = 0. Rd = 107. Rd = 107. Ed = 22.4 N/mm2 < σ x .7 N/mm2 Gruparea 5. (D) a.2 .7 N/mm2 b. Ed = 26. Material nefluidizat: b.27 N/mm2 < σ x . Material nefluidizat: b. 6  __ __  = 0. (T) a. Rd = 107.62 0.8 N/mm2 < σ x . Rd = 107. Material nefluidizat : σ x .7 N/mm2 Gruparea 4. Ed = 19. __ λ p = 2. Ed = 19. Ed = 4. Rd = 107. (WE) σ x . 5α = 0.654 0.7 N/mm2 σ x . Rd = 107.• • • Zveltetea relativa a mantalei: λx = __ fy σ x . Ed = 5. Ed = 21. (S) a.5 N/mm2 < σ x . Material fluidizat : σ x . Material nefluidizat: σ x .7 N/mm2 b.224 λ o = 0.7 N/mm2 σ x .9 N/mm2 < σ x . Rd = χ x f y / γ M 1 = 107.7 N/mm2 Gruparea 2. Ed = 4.749 __ Conform relatiei (5.31) din SR EN 1993-4-1: 2007.035   t Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului χx: = 0.5 N/mm2 < σ x . Material fluidizat : σ x . Material fluidizat: σ x .7 N/mm2 Gruparea 6. coeficientul de flambaj se calculeaza cu expresia:  __ __  λx− λ0 χ x = 1 − 0. (WF) a.7 N/mm2 Gruparea 3. Ed = 2. (I) a. Material nefluidizat: σ x .72 Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: α = r 1 + 0.00 N/mm2 < σ x . Rd = 107. Rd = 107.7 N/mm2 .7 N/mm2 Gruparea 1. Rd = 107.504    λ p− λ0  • Efortul critic de flambaj va fi prin urmare: σ x . Rd = 107.1 N/mm2 < σ x .30 N/mm2 < σ x .

9 kN / m 2 în care αn =0.5 si γM1 = 1. 75E     = 151.9 N/mm2 < σ x . 0 Cw = 2.9 kN/m2 Inelele de rigidizare se realizeaza din profile laminate sau din platbande sudate si se dimensioneaza conform prevederilor SR EN 1993-1-1:2005.1. 643 2.3. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea maxima a vantului pmax. Pierderea stabilitatii sub eforturi tangentiale de membrana • Efortul tangential critic de pierdere a stabilitatii se calculeaza cu relatia: 0.9 kN/m2 2. E.5 In relatiile de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare. Rd =107. Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie: pn . Ed = 2. (SF) σ x . Pe corpul silozului care se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta la o distanta maxima l = 2450 mm.5 1. 1.0 N/mm2 < σ x .b.8 N / mm 2 l  r Valoarea de proiectare a efortului tangential de pierdere a stabilitatii este: τ xθ .3. Rcru = 0.294.7 kN/m2 =  l  r  Cb = 1. Pierderea stabilitatii sub presiune externa.25 r t  τ xθ .1 = 133. vacuum partial si vant • Presiunea critica de flambaj extern:  r  t  pn . Rcr = 0. 7 /1. 2 1 + 0.9 kN/m2 < 133.7 kN/m2 < 133.3. Ed = 44.5 ⋅ 294.7 N/mm2 E. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu pmax. Ed ≤ α n pn . Rd = min  0.2. Rcru / γ M 1 = 0. Rcr . 4 N / mm2 γ M1 γ M1  .2 = 55.80   f  τ xθ .1 = 2. 57 y  = 110.92Cb Cw E    233.1 Cb r l r t = 1.7 N/mm2 Gruparea 7. Rd = 107. 0. Material fluidizat: σ x .

2.8 (2) din SR EN 1993-4-1:2007 pe durata de viata a constructiei nu se depaseste numarul de 10000 de cicluri de incarcare descarcare complete (> 50 ani).Verificarea se face in gruparea de actiuni in care apar eforturi tangentiale maxime (gruparea 7 (SF)).6 N/mm2 < τxθ.8. . ceea ce implica ca nu se efectueaza verificarea la starea limita de oboseala.Rd = 110. Valoarea efortului tangential maxim τxθ = 12.3.4 N/mm2 E.3. din SR EN 1993-4-1:2007) In conformitate cu capitolul 5.2. Starea limita de oboseala LS4 (capitolele 5.4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful