G lbenelele ( Calendula officinalis L.

)

Importan a g lbenelelor G lbenelele au o important valoare economic , cultivarea lor cunoscând o cre tere continu în ultimii ani, datorit l rgirii considerabile a spectrului de utilizare a materiei prime (flori, frunze i semin e) ca surs de ob inere a uleiurilor, apreciate în mod deosebit pentru compozi ia lor (JANISZOWSKA i RIGIER, 1985). Astfel, pentru acest scop, în ultimul deceniu, în spa iul Uniunii Europene au fost adoptate ÄPrograme de cercetare i implementare´ a speciei Calendula officinalis L. Conform datelor statistice, dup popularitate i arealul de cultivare, g lbenelele sunt dep ite doar de mu e el, îns se situeaz cu mult înaintea jale ului, odoleanului, sun toarei i altor specii medicinale cunoscute . Utilizarea g lbenelelor în scopuri ornamentale G lbenelele au fost utilizate prima dat ca plante ornamentale datorit inflorescen elor decorative, i abia mai târziu ca plante medicinale, dup descoperirea i aprecierea calit ilor lor curative (KEMPER, 1999; GONCEARIUC, 2001, 2003). Înc din antichitate, unele popoare, precum

1998). arvensis L.egiptenii. 1995. officinalis L. dermatitelor. Tinctura ob inut din C. Lucrarea a constituit o remarcabil sintez a cuno tin elor medicale greco-romane i secole întregi a fost consultat de medici europeni (COIFAN. decocturi. tincturi (BLUMENTHAL. ca vermifug. Plantele au ac iune: emanagog . intens colorate Utilizarea g lbenelelor în scopuri terapeutice Dioscorides. antivirale. deger turi. datorit principiilor active este mult utilizat specia C. efect sedativ i hipotensiv. arvensis L. ulcera iilor în flebite.În medicina uman : plantele de Calendula se utilizeaz sub form de ceai. antispastic . Prin studii de ultrastructur a celulelor parenchimatice din ficatul animalelor ce prezint tumoarea Walker s-a demonstrat ca aceasta poate fi tratat folosind extractele din g lbenele (MISC LENCU i colab. hemoroizi. GONCEARIUC. arsuri.În medicina veterinar : materia prim de g lbenele este utilizat la prepararea tincturii i a diferitelor extracte folosite pentru tratarea afec iunilor ce apar la animale (GRELA i SEMBRATOWICZ. Din cele 25 de specii ale genului Calendula. deger turilor. 1998). micoze. tulpin i frunze (P UN. prezint propriet i homeopatice. officinalis L. ulcer stomacal.. Hr. ulcere varicoase. 2004).). O valoare ornamental deosebit au genotipurile cu florile din inflorescen diferit colorate i genotipurile cu flori b tute. Pentru decor se folosesc genotipuri cu flori involte. colorate în galben. MUNTEAN. indu ii i arabii cultivau aceast plant pentru înfrumuse area gr dinilor (VERZEA i STOIANOV. 2003). în practica medical . 1982). a descris pentru prima dat g lbenelele în tratatul s u ÄDe materia medica´ (ÄDespre medicamente´. în ep turilor de insecte. i mai pu in utilizat specia C. galben-portocaliu sau portocaliu intens. 2003). i C. 1997). Alifia se utilizeaz în: tratarea afec iunilor pielii. infuzii. folosind infuzia acestora în tratamentul bolilor de ficat i ca mijloc de eliminare a durerilor organelor. în tratamentul de cancer al pielii (GRAF. r nilor. 2001). pentru boli gastrointestinale. plantele se culeg i se utilizeaz pentru flori. scris se pare între anii 60-80 d. . bactericid .. medic militar i filozof grec. (HEYN i colab. crampe. 1997). arsurilor. 2007). duodenal. acneei (KLOUCHEK-POPOVA. .. ca fiind plante cu propriet i terapeutice. fistule. de ficat. Extractele din flori uscate au fost men ionate i pentru rolul inhibitor asupra replic rii virusului imunodeficien ei umane (HIV-1) (KALVATCHEV i colab. În medicina popular .. coleretic . 1974. icter. pentru tratarea pl gilor. cu talia înalt i flori b tute ( ELARU. . grecii. anticancerigen . 2000). cicatrizant intern.

(REIDER i colab. . ampoane. pubescent . Fran a. ca ingredient sau condiment alimentar. Particularit ile biologice: G lbenelele. Alte utiliz ri ale g lbenelelor Extractul de Calendula se folose te în industria cosmetic . utilizat industrial i în arta picturii (P UN. 1995). nu i gustul). denumite i filimic . pastelor f inoase etc. În ara noastr se cultiv în toate zonele agricole. ân arilor. 1995. R spândire. deoarece sem nate lâng trandafiri reduc atacul de afide. înalt pân la 20 cm.. Florile pot fi utilizate în calitate de repelen i. lo iuni. R d cina este pivotant lung de cca. Utilizare: sub form de salate. Anglia. specia cultivat Calendula officinalis L. sunt plante erbacee. creme etc. frunzele sunt u or piperate. cu efecte remarcabile asupra tenului i cavit ii bucale (AVRAMOVA. anuale. precum Germania. Ca plante melifere. 2000). aromat i pu in am rui. utilizat în industria margarinei. untului. Tincturile i infuziile de g lbenele pot fi utilizate cu succes pentru anihilarea ac iunii fluturilor. nocotele. 20 cm. (P UN. ramificat . cultivate. foliat . 2001). ochi ele. În Europa. iar din florile ligulate se extrage un colorant alimentar. G lbenelele fac parte din familia Compositae. având avantajul unui pre redus în compara ie cu alte condimente orientale (ISMAGILOV i CARJA. rustice. Olanda. Origine.Utilizarea g lbenelelor în alimenta ie Sub aspect alimentar. officinalis L. Soiul zonat este Petrana. g lbenelele se folosesc ca înlocuitor al ofranului (în ceea ce prive te culoarea. g lbenelele sunt intens vizitate de albine. specia s-a r spandit aproape în toat Europa ca plant ornamental . atrase de culoarea i con inutul în polen al inflorescen elor. iar roturile de semin e bogate în proteine se folosesc în furajarea animalelor. petalele au gust delicat. sub form de past de din i. Din semin e se extrage uleiul calendic. u or r inoas . Sistematic Originar din regiunile mediteraneene i Asiei. 1988). Planta are o arom dulce. (g lbenelele) este destul de solicitat în multe ri europene. C. Tulpina erect .

specifice prim verii i toamnei.25% (VIDAL i ELIAS. Con inutul in principii active a florilor de Calendula Propriet ile terapeutice ale g lbenelelor sunt determinate de complexul de substan e biologic active. Se poate cultiva pe orice tip de sol. Chiar r sadurile ie ite toamna. prim vara devreme. pot rezista afar în iernile blânde i. Carotenoide . în locurile mai pu in expuse frigului. Dup r s rire este bine s se lase câte o singur plant la cuib. sem natul se poate face i toamna. Saponine ± substan e naturale vegetale. Cerin e ecologice. Florile de Calendula fac parte din categoria plantelor care sintetizeaz cantit i însemnate de carotenoide (BACO. Necesit locuri luminoase i bine aerisite. Alcooli triterpenici ± pot ap rea în plantele de Calendula atât sub form liber cât i esterifica i (PINTEA. cele marginale ligulate. cele din centru tubuloase.confer miros caracteristic i difer în materia prim proasp t i cea uscat : florile proaspete con in între 0. Înfiin area culturii. alterne. Suport salinitatea destul de bine. cele inferioare spatulatlanceolate. favorizeaz solubilizarea i absorb ia unor produ i. 1994).Frunzele sesile. grupate într-un calatidiu. De aceea.03% (ÄFlora d¶Italia´. punându-se câte 2-3 semin e la un loc. Fructele sunt achene curbate în form de secer . în urma scutur r rii semin elor. iar cu cele smulse s se execute completarea eventualelor goluri. con inutul total fiind de aproximativ 6. În florile de Calendula se g sesc saponozidele A. 1989). Cre te i înflore te bine la temperaturi mai sc zute. planta autoîns mân ându-se de la an la an. pe care acestea le con in. iar florile uscate 0. cu un pH ridicat (7-7. rotunjite la vârf. când înflorirea va avea loc mult mai devreme în anul urm tor. C. Flori portocalii. Compu i cu structur izoprenoidic i deriva i Uleiuri volatile . foarte pu in preten ioas . Înfloresc în lunile iunie ± septembrie. D. ro ie sau albastr esuturilor în care sunt localizate. Seara se închid. Sem natul se face direct în teren. portocalie.asigur culoarea galben .2%. bineîn eles. 2001). 2002).1-0. glabre sau pubescente. dac sunt pu in acoperite cu p mânt. Semin ele rezist la frigul din cursul iernii. Compu i fenolici .5). B. întregi. Calendula este o plant rustic . F. la distan ele de 20-30 cm.

30% (OCIOSZINSKA i colab.. Proteine i aminoacizi ± apar doar în semin e iar la specia C. 8. Substan e minerale: K. 8. Compu i cu azot Alatoniana ± în Calendulae flores cum receptaculis con inutul este de 0. Mg. 2001).. prin RP-HPLC. Unele cercet ri au scos în eviden un con inut mai mic de acid calendic în semin ele verzi (aprox. I. Alte substan e Hidrocarburi saturate ± reprezint cca. dup unii autori.6% la semin ele imature i ajunge la 53.florile ligulate (func ional femele) au un con inut mai ridicat în flavonoide comparativ cu florile cu receptacul. Se. Mo. Ca. 1991). circa 105 mg acizi fenolici la 100 g material uscat.60% iar în Calendulae flores sin receptaculis este de 0. cu rol în sudura esuturilor i reglarea permeabilit ii celulare (PINTEA. Sr. con inutul lor în cenu este de cca.. Zn. Urmare a unor cercet ri efectuate s-a demonstrat faptul c între con inutul de polifenoli i favonoizi i administrarea îngr mintelor pe baz NPK exist o corela ie strâns . cu propriet i antiinflamatoare in vivo i care ac ioneaz ca inhibitor (in vitro) (DELLA i colab. Fe. Vitamina C ± unul dintre nutrien ii indispensabili pentru buna func ionare a tuturor organismelor vii. 1977). Mn.133% i 0. Pb.62%). 1992). în faza de înflorire au doza i.0% la cele mature (FRITSCHE i HORNUNG.550.. 1956). con inut ce cre te la 26. Acizi fenolici ± florile i receptaculii con in.310%. arvensis L. 1999). sau chiar la 60. 1977).25-0. Al. 0.Flavonoizii . . Ni.01% (ISAAC. 15 aminoacizi sub form liber sau legat (PINTEA. se g se te în cantit i cuprinse între 0.015% din greutatea florilor de g lbenele. Poliglucide Florile de Calendula se caracterizeaz prin prezen a unor cantit i destul de însemnate de poliglucide: pectine. Cu. Cr. pozitiv (OCIOSZINSKA i colab.0% (MCLEAN i CLARK. Acizi gra i Din totalul acizilor gra i ai uleiului calendic 50-60% sunt reprezenta i de acidul calendic. 2001). hemiceluluoze i poliglucide solubile în ap . un acid gras polinesaturat lipsit de toxicitate.

deoarece se inmul esc bolile i d un torii specifici. Pe de alt parte. Plantele beneficiaz de efectul ingr mantului prin cre terea produc iei de inflorescen e. respectiv. Dup recoltarea plantei premerg toare i distrugerea prindiscuit a resturilor vegetale. in doze de 10-20 t/ha. dup care se poate intre ine ar tura prin lucr ri repetate cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu col i i lam nivelatoare. Plantele de g lbenele nu sunt preten ioase fa de planta premerg toare. la 40 cm intre randuri i 30 cm intre cuiburi pe rand (Fl. densitatea plantelor trebuie s r man in jur de 30-35 plante/m2.29). Acesta va fi aplicat toamna inainte de arat. precum principiile amare i carotenul. i sunt. Prim vara se va preg ti patul germinativ cu combinatorul. permit . in acelea i condi ii de cultivare. R sadurile dau posibilitatea selec ion rii materialului de plantat.. SUP. condi ionare. uscare. asigur uniformitatea culturii i reducerea consumului de s man . la intervale de 7-10 zile. 1986). precum i soiul ÄPetrana´. Lucr rile solului. ceea ce permite executarea pra ilelor i a buchet rii dup r s rire. Puritatea fizic a semin elor trebuie s fie de minimum 85%.Tehnologia ecologic de cultivare a g lbenelelor Amplasarea culturilor. la randul lor. S mân a i sem natul. Adancimea de sem nat este de 2-3 cm. Cantitatea de s man utilizat pentru un hectar este de 5-6 kg. se va efectua o ar tur la 20-25 cm cu plugul in agregat cu grapa. Pe suprafe e mici se poate sem na i manual. S man a utilizat pentru infiin area culturii trebuie s fie s n toas . dar i prin cre terea con inutului in substan e active. SUP-21. Nu trebuie s revin pe acela i teren decat dup 4-5 ani. s man a trebuie s provin din cultura precedent . Cr ciun i colab. infiin area culturii se poate face e alonat. la distan a intre randuri de 50 cm. pentru c la recoltare este nevoie de o mare cantitate de for de munc i pentru o mai bun corelare a recolt rii cu celelalte opera iuni postrecoltare. Dup lucrarea de buchetare. deoarece facultatea germinativ se poate pierde foarte u or. G lbenelele r spund foarte bine la aplicarea ingr mintelor organice de tipul gunoiului de grajd. s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic i s fie certificat . Totodat . reu ind dup orice cultur . Administrarea îngr mintelor. iar germina ia de minimum 70%. in stare bine fermentat . In cultur exist numeroase popula ii locale. in cuiburi. bune plante premerg toare pentru alte culturi. prin care se realizeaz o densitate la r s rire de 40-50 plante/m2. Sem natul se efectueaz cu sem n tori universale (de exemplu. Cultura de g lbenele poate fi infiin at i prin r sad.

dup ce s-a ridicat roua. in inc peri bine aerisite. Imediat dup recoltare. ori de cite ori este necesar. In prima perioad .i conserva culoarea natural portocalie. respectiv au culoare galben deschis. precum rota ia. maximum 13% umiditate. vor fi indep rtate din lan florile care nu corespund din punct de vedere al culorii. de regul incepand cu 65-70 de zile de la r s rire. Recoltarea. Randamentul de uscare este de 8:1. maximum 7% flori cu codi a de pan la 3 cm. De asemenea. pe m sur ce se deschid primele flori ligulate ale inflorescen elor. Condi iile de recep ionare sunt urm toarele: maximum 3% flori brunificate. Produc iile de inflorescen e proaspete pot ajunge la 4000-9000 kg/ha. Dac sunt respectate m surile preventive. intervalul dintre recolt ri este de 3-4 zile. Materialul vegetal va fi uscat in strat sub ire la umbr . uscate i curate. din iunie pan in octombrie. igiena cultural . Recoltarea g lbenelelor constituie o opera iune dificil . . pe timp frumos. produsul va fi ambalat in l zi c ptu ite i va fi p strat la intuneric pentru a. nu se admit corpuri str ine. care presupune mult for de munc manual . produsul este a ezat in co uri i este transportat pentru condi ionare i uscare. Dup r s rirea plantelor sunt recomandate lucr ri de combatere a buruienilor prin pra ile i pliviri intre plante pe rand. nu apar boli sau d un tori care s afecteze produc ia. rezultand astfel produc ii medii de inflorescen e uscate de 1000. Dup uscare.ob inerea unor produc ii mai timpurii produc iei i pot contribui la e alonarea Lucr rile de îngrijire. Sunt recoltate inflorescen ele intregi sau florile ligulate.1500 kg/ha sau de flori ligulate uscate de 200-300 kg/ha. iar productiile de flori ligulate proaspete pot fi de 1500-3000 kg/ha. Opera iunea se face in mai multe etape. minimum 35% con inutul in substan e active.

T. USAMV Cluj Napoca. M.gazetadeagricultura. Gh. 2004.ro . Roman. 2007 ± Cultivarea plantelor medicinale i aromatice în sistemul de agricultur ecologic . Bucuresti 3. 2011 .Cercet ri privind îmbog irea fondului genetic la Calendula. Bucure ti 4. V. Maria TOADER . www. Adriana Daniela BACIU. Editura Rentrop-Straton. Editura Artmed. Tez de doctorat 2. Minoiu.Ilie.BIBLIOGRAFIE 1.Plante medicinale din flora României.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful