FUNCTIILE BANCII DE EMISIUNE Indiferent de caracterul mai mult sau mai putin centralizat al bancilor centrale, acestea exercita

functii generale si, uneori, ocazionale, prin care se evidentiaza rolul în cadrul sistemelor bancare si al economiilor contemporane. As tfel, pot fi enumerate urmatoarele functii: 1. Functia de emisiune; 2. Functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice; 3. Functia de banca a bancilor; 4. Functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare; 5. Functia prudentiala si de supraveghere; 6. Functii economice ocazionale.

FUNCTIA DE EMISIUNE

Monopolul asupra emisiunii monetare provine din vechiul drept de batere a monedei, care a fost atribuit, de-a lungul timpului, suveranilor, în detrimentul celorlalti demnitari ai regatelor sau imperiilor. Obtinerea acestui monopol a r eprezentat unul din momentele esentiale ale constructiei statelor moderne. În seco lul al XVII-lea, datorita unei insuficiente a cantitatii de metale pretioase fat a de cresterea dimensiunilor productiei, anumite banci au procedat la emisiunea de bilete de banca, sub forma certificatelor de depozit sau a unor înscrisuri care atestau existenta de cantitati de metal monetar în depozitele bancare. Acestea au dobândit ulterior putere liberatorie legala. Prima aparitie a bancnotelor s-a realizat în Suedia în anul 1656, când banca c entrala a eliberat deponentilor bilete de banca, la purtator, fara dobânda, care p uteau circula ca instrumente de plata. Datorita emisiunii în exces a acestora, ban ca a înregistrat faliment în anul 1776, dar rolul sau a ramas considerabil, prin rea lizarea unei inovatii în domeniul platilor. O a doua experienta a avut loc în Marea Britanie, unde în perioada 1640-1694 se produce transformarea bancii publice din Turnul Londrei în Banca Angliei, cu d rept de a primi depozite, de a sconta efecte si de a emite bilete la purtator. În anul 1697, Banca Angliei obtine monopolul de emisiune monetara asupra Londrei. În domeniul emisiunii de moneda s-au manifestat doua principii, astfel: 1. principiul bancii, potivit caruia emisiunea de moneda putea fi garantata cu a vansuri si împrumuturi, garantate la rândul lor cu activitatea economica reala de pr oductie si schimb; 2. principiul încasarii metalice, care avea la baza garantarea cu piese metalice a emisiunii monetare. Prin aplicarea celui de-al doilea sistem (instituit în Anglia în 1844), banc ile centrale puteau asigura convertibilitatea interna si externa, în aur sau argin t a biletelor de banca. Suspendarea, în anul 1971 a convertibilitatii metalice în au r, a condus la garantarea emisiunii monetare cu creante asupra statului si econo miei. Pentru solutionarea problemelor tehnice de fabricatie si de înlocuire a bile telor de banca, în toate tarile s-a creat un departament special al Bancii, cu exc eptia SUA unde Trezoreria imprima bilete de banca. În Marea Britanie, un asemenea departament este cunoscut sub denumirea de Departamentul de Emisiune, care detine propriul bilant, fiind în fapt, o reminisce nta din perioada acoperirii metalice, în proportie de 100%. În alte tari, departamen tul însarcinat cu emisiunea monetara realizeaza operatiunea prin intermedierea ban cilor comerciale. Tarile aflate în curs de dezvoltare prefera ca în locul confection arii propiilor bilete de banca sa le cumpere de la institutii de emisiune strain e. În cazul tarilor slab dezvoltate, acolo unde circulatia monedei nationale este defectuoasa, se manifesta concurenta cu moneda unei tari mai dezvoltate. Acesta este cazul utilizarii dolarului american în unele tari din Asia, în Europa de Est si

dar Banca Centrala este cea care asigura încasarile si pl atile. În al doilea rând. în anumite conditii. FUNCTIA DE BANCA A BANCILOR Aceasta functie reuneste trei activitati. Astfel. Fiecare banca de rang secundar are un cont la banca centrala. 2. si care. care constituie fie anticipari asupra veniturilor fiscale. în activul bancii centrale figureaza creantele asupra Tezaurului. Banca centrala trebuie sa utilizeze interventiile pe piata monetara pentru a . în principiu nu pot fi debitoare. sa furnizeze resursele necesare. prin achizitia de titluri publice pe piata libera "open-market". Astefel. ca diferenta dintre valoarea nominala mai mare si costul de fabricatie al pieselor. la marile banci private . Se poate manifesta si situatia în care banca centrala poate ab sorbi lichiditati de pe piata. Tezaurul detine conturi deschise în numele sau la bancil e de rezerve federale. bancile cent rale îndeplinesc rolul esential de consilier si realizator al emisiunilor de titlu ri pentru contul statului. În Marea Britanie. banca centrala joaca un ro. serviciile Trezoreriei as igura operatiunile de încasari si plati. alte banci denumite "depozitari special i" acre au achizitionat pentru ele sau pentru clientii lor titluri guvernamental e. A ADMINISTRATIEI PUBLICE SI A SERVICIILOR PUBLICE În toate tarile. daca se considera ca acestea sunt în surplus. 3. Un sistem diferit se manifesta în SUA. crediteaza un cont al Tezaurului. unde bancile private intervin în circu itul fondurilor statului. mmai scazut. Moneda divizionara este pusa în circulatie de catre Banca Centr ala. atunci banca centrala poate . Din acest punct de vedere. Datorita interventiilor de finantare directa sau indirecta. a administratie i si serviciilor publice. direct sau indirect în finantarea statului sau admin istratiei publice. care achizitioneaza piesele metalice în valoare nominala de la Trezoreria sta tului. administreaza datoria publica si plata anuala a dobânzilo r la titurile de stat. semnificând faptul ca detine si administreza conturile a cestora. denumite "depozitari generali". rolul bancii centrale fiind doar acela de a le înregistra. ale caror solduri figureaza în pasivul bilantului. În plus. FUNCTIA DE BANCA A STATULUI . Tezaurul detine un cont deschis pentru operatiu nile din întreg terioriul. iar acolo unde nu exista acestea. Germania. În tari precum Franta. anumite banci au nevoie de refinantare. De asem enea. sunt înregistrate creantele asupra guvernului care beneficiaza de sprijin la nivel plafonat de legea bugetara anuala. într-o masura considerabi la functia de banca a statului. toate aceste atributiuni atestând. strâns legate între ele. se obtine un câstig. si pe baza caruia pot fi realizate viramente si compensari interbanca re. Daca în procesul compensarilor. pe care l e desfasoara banca centrala: 1.insulele Caraibe. fie acoperiri partiale ale deficitului bugetar. retin atentia posturile bilantiere . bancile centrale finanteaza statul. În acest mod. care nu poate f i debitor. deschis în numele bancii de rezerva a distric tului respectiv. banca centrala reprezinta banca statului. direct sau indirect. bancile centrale organizeaza sindicate pentru achizitia de împrumuturi. Spania. alime ntând piata monetara. În afara acestor diferentieri în gestionarea depozitelor si platilor publice . Italia.

garantate cu anumite titluri: bonuri de tezaur. iar piata valutara nu functioneaza liber. 1. sa procedeze la refinantare prin operatiuni de rescontare. schimburile valutare sunt controlate d e banca centrala. Indiferent daca titlurile sunt achizitionate sau constituie doar o garan tie. preferate în perioade de tensiune asupra moned ei si atunci când banca centrala trebuie sa controleze nivelul dobânzilor. com parativ cu cele impuse de celelalte banci. la cursuril e stabilite prin sistemul de cursuri fixe. Definirea obiectivelor politicii monetare a condus la stabilirea a o ser ie de diferentieri în întelegerea rolului acesteia. Toate schimburile de moneda nationala în orice devize. În toate tarile. aceste avansuri au drept scop refinantarea bancilor. unde rescontul este din ce în ce mai putin utilizat. în perioade critice. întrucât sun t obligate sa garanteze convertibilitatea monedei nationale în devize. conducând la ceea ce se numeste piata de refinantare prin titluri sau "open-market". În acest context. bancile centrale îsi mentin m onopolul valutar chiar si în periadele de practicare a cursurilor libere. un mijloc de mentinere a stabilitatii preturilor si de lupta contra inflatiei. . a schimbului de moneda nationala în devize. iar în altele se apreciaza ca trebuie sa acompanieze politica bugetara în reglementa rea cresterii economice. banca centrala poate proceda la acordarea de avansuri garan tate prin titluri pe care le preia în "pensiune" sau le cumpara. putând fi efectuate liber. Banca centrala poate. FUNCTIA DE CENTRU VALUTAR SI GESTIONAR AL REZERVELOR VALUTARE Sub aceasta denumire este desemnata o tripla functie a bancii centrale: Asigurarea . banca centrala resconteaza efectiv. Supravegherea ratei de schimb a monedei nationale. se practica dou a tehnici: pensiunea de titluri pentru 7 zile (operatiune identica cu cea din Ma rea Britanie) si împrumuturi zilnice. efecte eligibile. În anumite tari. denumirea data acestor avansuri fiind "credite de lombard". politica monetara este considerata. fur nizeaza devize agentilor economici solicitanti în conditii mult mai atractive. rata dobânyii practicata de banca centrala l a rescnontare joaca rolul director si reprezinta pivotul întregului sistem bancar. în exclusivitate. fie de catre intermediari sau case de rescontare. la concurenta cu bancile comerciale. prezentate fie di rcet de catre banci. dincolo de acs t nivel. în Germania modul traditional de refinantare îl constituie avansurile garantate cu titluri cu mparate. Astfel. De asemenea. Atunci când mecanism ul rescontarii este foarte important. este necesar un plafon de rescontare. numai tranzactiile în scopuri turistice.singura sau la concurenta cu bancile de rang secundar. prin acordarea de avansuri garantate prin titluri sau prin cumpararea titlurilor.mentine masa monetara si rata dobânzii în limitele fixate de catre autoritatea monet ara. În a celasi sens actioneaza "casele de scontare" britanice. Politica monetara reprezinta ansamblul mijloacelor utilizate de catre au toritatile monetare din fiecare tara pentru atingerea obiectivelor monetare fixa te. în unele tari. Pastrarea si gestionarea rezervelor valutare. Rata dobânzii practicata la operatiunile de lombard este mai mare decât rata de la rescont. Acest mod de refinantare a avut întotdeauna rezultate favorabile în tarile anglo-saxone si în c ele latine. Astfel. Metoda traditionala de finantare directa este rescontarea. în majoritatea tarilor. Prin aceasta tehnica. Totodata. constituit ca anexa a Bancii Centrale. obligatiuni de s tat. refinantarea bancii centrale devenind foarte scumpa. care practica împrumuturi d e minim 7 zile. trebuie sa se realizeze printr-un oficiu de sch imb valutar. În Franta. în cadrul opertiunilor de "open-market".bancile centrale.

bancile centrale detin în activele lor . aceasta fiind singura cunoscatoare a soldului operatiunilor. În ceea ce priveste relatiile cu FMI. În Franta. În SUA. apeleaza la împrumuturi de la alte banci centrale. În anumite cazuri. Tari precum SUA. diverse banc i centrale europene au utilizat moneda ECU. Fondul de stabilizare a schimburilor. acestea au respo nsabilitati internationale particulare. secretul operatiilor valu tare este grantat prin existenta unei entitati speciale.În acest scop. iar Bundesbank nu a utilizat ECU decât în contextul Fondului European de Cooperare Monetara (FECOM). bancile centrale germa ne si japoneze au fost obligate sa acumuleze dolari. tehnic. evi tând orice concentrare a rezervelor intr-o singura moneda. res ponsabilitatea provine din obligatii. Trebuie remarcat faptul ca pâna la introducerea monedei EURO. iar în situatiile critice. bancile centrale urmaresc divizarea riscurilor. Dupa liberalizarea pietei aurului. Legata de functia de gestionare a rezervelor valutare apare subfunctia d e supraveghere a cursului de shimb. astfel. Ponder ile reprezentau diferentieri de la o tara la alta. împrumuturile initiale de la FMI. respectiv în sistemul cursurilor fixe. Alaturi de aur. functia de supraveghere a cursului de schimb. în mod regulat. în activul bilantulu i Bancii Frantei si al Italiei. în concordanta cu p uterea politica din fiecare tara pot avea misiunea de a mentine cursul de schimb al monedei nationale în anumite limite sau de a-l lasa sa fluctueze liber. într-o proportie data de participarea ace stei monede la comertul exterior al tarilor lor. Franta si Germania nu si-au utilizat niciodata rezervele de aur. pe care statele leau acordat FMI în cadrul unor forme de cooperare financiara internationala. în activ figurea za creantele corespunzatoare unor forme de ajutor specifice. procedeaza la aju starea paritatilor. pentru conservarea activelor. În plus. iar în sistemul cursurilor flotante. în primul rând o rezerva de aur. la începutul anilor '70. În Marea Britanie functioneaza Fondul de Egalizare a Schimburilor creat în 1932 si care dispune de s tocul de aur si devize. de catre stat. titlurile respective figurând în bilantul ban cii centrale. La anumite intervale de timp.. În gestionarea acestor rezerve. În anumite tari. astfel încât. bancile centrale detin devize straine. în activul bilantului nu se regaseste decât soldul op eratiunilor ascunse. în schimbul devizelo r cedate. precum si alte forme de sprijin acordate în cadr ul mecanismului Drepturilor Speciale de Tragere. Fondul de stabilizare a schimburilor creat în anul 1934 este gestion . dupa cum urmeaza: 9. Astfel. ca institutie a statulu i. publicului. În prezent. Având calitatea de gestionar al rezervelor. în timp ce în cazul Deutsche Bundesbank acestea repr ezinta doar 1/6 din activ. sub presiunea politica a SU A. 3. De la o tara la alta apar o serie de diferente: valoarea det inerilor de aur este sporita comparativ cu restul rezervelor. Fondul de Egalizare emite în permanenta bonuri de tezaur. bancile cen trale introduc în rezerva lor moneda EURO. fara ca soldul acestuia sa figureze în activul bancii cent rale. fiind actionar al Bancii Centrale. acest fond solicita Bancii centrale fi e monda. Astfel. prin so lidaritate monetara sau presiuni politice. 2. Banci precum ale Marii Britanii si Spaniei nu au detinut active în moneda ECU. Benef iciile sau pierderile din operatiile de schimb valutar pot fi conservate de catr e Banca Centrala sau de catre stat care. precum "un cont special al Tezaurului" în care sunt contabilizate toate operatiuni le în devize. bancile centrale. pe care le obtin din operatiile de schimb. banc ile centrale au intervenit liber pentru obtinerea de metale pretioase pe care le considerau utile. a fost creat în anul 1936. fie devize. majoritatea bancilor centrale detin. bancile apeleaza la propriile rezerve valutare. considerata drept o remanenta a epocii în care emisiunea era garantata cu acest metal. înainte de declararea renuntarii la convertibilitate a dolarului. este si beneficiarul rezultatelor acesteia.5% în cazul bancii Frantei si 5% în cazul bancii Italiei. efectuate în pozitia de monopol sau cea de concurenta. în scopul evitarii speculatiilor. respectiv la subevaluare si supraevaluarea anumitor monede. Bancil e centrale exercita. Rubrica respctiva poarte denumirea de avansuri catre Fondul de stabilizare a schimburil or.

tendinta bancilor este universalizarea. Diversificarea riscurilor bancare a fos t întotdeauna considerata o regula prudentiala esentiala. în permanenta. bancile cauta o specializare în domeniile în care dispun de comp etente profesionale si avantaje comparative. largirea ariei decontrol s-a realizat atât asu pra riscurilor.importanta mijloacelor utilizate si pregatirea profesionala . precum cele imobiliare. În schimb sunt favorizate fuziunile dintre institutii bancare si in stitutii de asigurari. Fuziunile bancare sunt controlate. fiind luate în considerare noile instrumente financiare precum si riscurile pentru operatiuni extrabilantie re. Lichiditatea bancara reprezinta . un domeniu asupra caruia interventia bancii centrale se remarca puternic.dispunerea. de catre Banca Rezervelor Federale a Statului New York. Totodata. în majoritatea tarilor. aunui singur sector geografic. din punct de ve dere al concurentei. cât si asupra instrumentelor controlate. Întrucât numarul falimentelo r bancare este determinat de o concentrare puternica a riscurilor bancare asupra unui singur client. ca urmare a internationalizarii activitatii bancare. În cea mai mare parte. aceleasi în toate tar ile: . Uneori. de asemenea. bancilor fiindu-le interzisa activitatea de asigurari. datorita ponderii spor ite în dimensionarea risculuisi operatiunilor pe baza de titluri.Prima tendinta s-a ma nifestat prin majorarea raportului de acoperire a riscului prin fondurile propri i.nevoile economice ale pietei financiare. Asigurarea unei asemenea capacitati a fost posibila prin îndeplinirea de catre banci a unor condit ii care au evoluat în timp astfel: . . aproximativ. Câmpul de aplicare al acestei functii este urmatorul: . FUNCTIA PRUDENTIALA SI DISCIPLINARA Prin functia disciplinara este înteleasa exercitarea controlului asupra ba ncilor si institutiilor de credit.at precum un cont al statului. dupa cum evidentiaza evolutiil e din sistemul bancar american. în majoritatea tarilor.concentrarea si divizarea riscurilor bancare. crearea si transformarea bancilor . În anumite cazuri. C a alternativa. totusi anumite r estrictii impuse unor activitati. . criteriile în adoptarea deciziilor sunt. a unei tari sau asupra unei singure activitati. Referitor la controlul exercitat de banca cantrala în domeniul înfiintarii b ancilor. banca putea face apel la lichiditati suplimentare puse la dispozi . în scopul asigurarii securitatii depozitelor si al prevenirii falimentelor bancare. controlul se realizeaza asupr a conturilor consolidate.autorizarea exercitarii activitatii bancare.planul de activitate . În prezent. Concentrarea riscurilor bancare.lichiditatea si solvabilitatea bancara.forma juridica(în general societati comerciale) . fuziunile sunt autorizate pentru a permite salvarea unor banci de la falimet.capitalul minim . în perioada de criza. autoritatile au tendinta de a permite bancilor fuziuni si absorbtii în scopul atingerii unor dimensiuni mondiale . În ultimele doua decenii controlul asupra activitatii bancare a înregistrat o tendinta de accentuare si de largire a câmpului de actiune. Largirea controlului s-a realizat pe plan geografic. sau al sporirii productivitatii. dreptul concurentei interzice monopolu l sau situatii dominante. în toate tarile. de active lichide pentru a raspunde exigibilitatii. altele decât cele emise de stat. desi.

precum si o parte variabila a diverselor active financiare. reprez inta un compromis al autoritatilor monetare.Concomi tent. este abilitata sa emita reglementa ri. sa aplice sanctiunile în caz de nerespectare. structura sistemului financiar este si mpla. comparative cu sitauatia din tarile dezvoltate.interventia factorului politic asupra unor organisme de supraveghere bancara. Urmarirea stabilitatii intemediarilor financiari. . pe de alta parte.R.R. în sensul ca ambele functii conduc la anumite asteptari din partea industriei bancare cu privire la obiectivele de po litica monetara. dar sig ur. iar în functie de specificul activitatii.evolutiile bancare din ultimele doua decenii evidentiaza ca bancile sunt tot m ai mult angajate în operatiuni pe pietele interbancare nationale sistraine. la nivelul carora ideea crearii unui organism separat de supraveghere bancara nu e ste sustinuta de catre specialisti. calitatea comunicarii sau transmiterea de informatii false po t crea dificultati pentru banca centrala. 26 alin 1. având drept obiectiv garantarea capacitatii bancilor de a face fata falimentelor si de a atenua inegalitatile c oncurentiale dintre diferitele sisteme nationale. Alte argumente în favoarea localizarii acestei functii la banca centrala c omparative cu un Birou de Supraveghere Bancara pot fi formulate astfel: . Într-o serie de tari. care utilizeaza urmatoarele argumente. diferentiate dupa gradul de risc. pornind de la stocurile de active si pasive bancare. respectiv a bancilor. B. B. altele decât banca centrala. raportul de solvabilitate constituie cel mai important indicator al prudentii bancare. întrucât e a nu impune acelasi nivel al raportului de lichiditate unor institutii diferite. Astfe l. pe de o parte.Controlul lichiditatii se efectuau. care la nivelul institutiilor financiar-bancare trebuie sa acopere imobilizarole corporale si necorporale. detine dreptul exclusiv de autoriza funct ionarea bancilor si îi revine responsabilitatea de supraveghere prudentiala a banc ilor. Obligavitatea respectarii RSE a început la 1 ianuarie 1993. în scopul asigurarii viabilitatii si functionarii sistemului bancar. au evoluat si modalitatile de control. al prudentii bancare. Raportul dintre fondurile p roprii si angajamentele unei banci constituite un indicator insuficient. acest raport fiind construit dupa modelul normei Coo ke ( prin care raportul de solvabilitate de minim 8%s-a impus tuturor institutii lor de credit). si nici supravegherea si controlul bancar. bancile centrale dispun de o independenta sporita fata de factorul politic. între functia de politica mo netara si cea de supraveghere exista o mai strânsa legatura în tarile aflate în curs d e dezvoltare. în sensul si dimensiunea dorita. O astfel de metoda este mai judicioasa.un birou nu ar detine suficiente resurse tehnice financiare si umane.în afara bancii centrale gradul coruptiei si ineficientii este sporit. . banca centrala poate considera daca un raport este satisfacator sau nu. B. în sensul ca elementele de active si pasiv sunt analizate pe fiecare scadenta.N. Germania). Conform art. Potrivi t statutului. este mai mare într-o asemenea situatie.N.Controlul solvabilitatii bancare se realizeaza prin fondur ile proprii. în asemenea tari.tia de piata monetara sau de banca centrala. iar lichiditatea este masurata în termin i de fluxuri de trezorerie. dar exista o mutime de alte state în care banca centrala îsi rezuma rol ul de supraveghere si control prin solicitarea unor raporturi globale sau pe sca dente si în supravegherea acestora. nivelul lichiditatii bancare este imperative (Franta . ceea ce le confera acestora capacitatea de-a supraveghea sistemul banc ar. conturile si oric e alte documente ale bancilor.N. si a mentinerii stabilitatii preturilor. O situatie particulara se regaseste în cazul tarilor aflate în tranzitie. în asemenea conditii.R. putând interveni direct asupra acestuia. atât numarul falimentelor bancare cât si nivelul ratei inflatiei demonstreaza ca banca centrala nu are capacitate de a îndeplini eficient ambele f unctii. În concluzie. Pentru tarile din spatiul european. . iar pe de alta parte este împutern icita sa controleze la fata locului si sa verifice registrele. în vederea realizarii suprevegherii bancare. în sensul ca nu mai sunt îndeplinite corespunzator nici stabilitatea monetar a. poate actiona în d oua directii principale: pe de oparte. .

care detinea privilegiul exclu siv de a emite bancnote. Banca Nationala a României s-a implicat în sustinerea dezvoltarii economiei nationale. astfel. Mai mult. fara ca acesta sa mai poata fi recuperat. Evolutia evenimentelor militare a obligat Administratia c entrala a BNR sa plece în refugiu la Iasi si sa accepte transferul tezaurului sau la Moscova. Lua astfel fiint a Banca Nationala a României. Banca Angliei a îndeplinit. cu o contri butie importanta la sustinerea activitatii economice. Între 1900 si 1925. salvând.FUNCTIA ECONOMICA Toate functiile precedente ale bancii centrale presupun si o implicare e conomica aacesteia. pâna în anii 80. Astf el. sau se s upravegheaza cursul valutar sau rata de schimb. BNR a trebuit sa raspunda altor provocari. STUDIU DE CAZ BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI ISTORIE BNR La o jumatate de secol dupa aparitia primului proiect de înfiintare a unei banci nationale. în Monitorul Oficial nr. dar care avea aceleasi r esponsabilitati nationale. De asemenea. întreprinderile aflate în dificultate. alaturi de guvernul român . printre ca re: criza economica postbelica. sau atunci când se intervine pe pi ata monetara. BNR a sustinut financiar efortul de raz boi al guvernului român. dintre care Societatea bancherilor pentru dezvoltarea industriala. prin renuntarea la bimetalism în favoarea monometalismului a ur. institutie de credit. unificare a monetara si extinderea retelei sale de sucursale si agentii la nivelul întregii . atunci când se realizeaza emisiunea monetara. restabilirea convertibilitatii leului. Capitalul bancii era în întregime românesc si apartinea în prop ortie de o treime statului si doua treimi particularilor. Legea pentru înfiintarea unei banci de scont si circulatiune. Imediat dupa 1918. rolul c are ar fi revenit acestora. întrucât serviciile de trezorarie erau reduse în Anglia. bancile centrale îndeplinesc si o fu nctie economica. pentru a influenta rata dobânzii. În timpul Razboiului de Reîntregire. fapt pentru ca re BNR a devenit o institutie particulara privilegiata. între cele doua razboaie mondiale. statul s-a retras dintre actionarii bancii. a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbare a etalonului monetar. prin volumul creditelor ac ordate si nivelul redus al taxei scontului. În anumite perioade. a fost publicata. la 17/29 aprilie 1880. aceasta a fost îndeplinita în mod explicit. Astfel. BAnca Angliei a participat la activitatea d e reconstructie si modernizare a unor ramuri industriale prin crearea de filiale . 90. Pâna la declansarea Primului Razboi Mondial.

atât în contextul noilor conditiiale sistemului bancar r omânesc. în planificarea circulatiei monetare. Guvernatorul BNR raspunde în fata Parlamentului pentru re glementarile de politica monetara si pentru supravegherea si monotorizarea activ itatii bancare. form uleaza programul de emisiune monetara. În concordanta cu prevedrile statutului. format din 9 membrii. alaturi de scontarea si ree scontarea titlurilor comerciale sau acordarea creditelor. pentru maximum 90 . obiectivul sau fundamental fiind asigurarea si mentinerea stabilitatii pre turilor. BNR dispune în plan juridic de un g rad sporit de independenta. administreaza stocul de bancnote si monede. în acelasi timp. BNR a sustinut guvernul în cheltu ielile provocate de actiunile militare. Dupa revenirea statului între actionarii sai (1925). Independenta bancii centrale este asigurata prin delegarea de catre orga nismul legislativ. conducerea BNR este asigurata de catre un Consiliu de Administratie. precum si în actiunile de conversiune a datoriilor agricole si în organizarea si re glementarea comertului de banca începând din 1934. de Legea nr. subordonata initial Ministerului de Finante. Misiunea Consiliului de Administratie este de a adopta decizii. implicându-se în tranzitia de la economia centralizata la economia de piata si asumându-si functiile normale al e unei banci centrale. . în controlul comertului cu aur si devize. Totalul stocului de bancnote si piese metalice est e înscris în bilantul BNR. Prin refinantare. astfel încât sa satisfaca cererea de moneda n ecesara circulatiei monetare. titulatura bancii de emisiune s-a transformat în Banca Nationala a Re publicii Socialiste România. care se manif esta în prezent în lume. BNR si-a reluat titulatura initiala. ROLUL SI FUNCTIILE BNR Reglementarea activitatii BNR a fost reprezentata în perioada 1991-1998 de Legea nr. BNR a fost implicata în p roiectul stabilizarii monetare din 1929. diferita de durata mandatelor ministeriale. Consiliului de Mini stri. în concordanta cu prevederile legii. pe o perioada de 6 ani. BNR devenea Banca RPR Banca de Stat . iar din 1998. În 1948. în contro lul asupra utilizarii creditelor acordate etc. masuri pentru a stav ili inflatia si a-si salva tezaurul propriu. BNR ofera lichiditati societa tilor bancare cu respectarea conditiilor de politica monetara. În concordanta cu acesta. al cursului de schimb si al supravegher ii activitatii bancare. similare celor ale unor banci centrale din Europa si din lume. În anii celui de-Al Doilea Razboi Mondial. În toti acesti ani. Din 1990. t itluri comerciale) si alte instrumente rescontate de BNR. numiti de Parlamen t. rolul de Statut al BNR. a guvernatorului. în pasiv. care îndeplineste în prezen t. b) operatiuni cu societatile bancare si cu alte institutii de credit În cadrul relatiilor BNR cu societati bancare. luând. 34/1991. Banca Nationala a îndeplinit un rol i mportant în evolutia sistemului monetar si de credit prin implicarea în realizarea r eformelor monetare din 1947 si 1952. Refinantarea repr ezinta o operatiune de acordare a creditelor pe termen scurt. potrivit noilor imperative politice. Cantitatea de moneda emisa peste nivelul rezervelor internationale este acoperita prin urmatoarele active: . În concordanta cu statutul sau. BNR desfasoara urmatoarele operatiuni: a) emisiunea monetara: BNR este singura institutie autorizata sa emita bancnote si piese metalice în întreaga tara. o importanta sporita o au operatiunile de refinantare. iar din 1957.tari. cât si al abordarii teoretice a rolului autoritatii monetare.avansuri acordate de BNR statului si împrumuturi acordate.credite acordate societatilor bancare: titluri detinute în portofoliu (cecuri. În 1965. 101/1998. în domeniul monetar. Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) si apoi reorganizarea sa.

Nivelul ratei dobânzii practicate pentru ac este credite a fost stabilit de Consiliul de Administatie. Creditul structural se acorda numai pâna la nivelul plafonului stabilit de conducerea BNR. si totodata sa ofere servicii de colectare si difuzare. Creditul de licitatie este un mijloc de refinantare care înlocuieste opera tiunile de "open-market". în mod succesiv. cu o maturitate de 180 de z ile si cu rata de piata a dobânzii. BNR stabileste si conduce politica în domeniul valutar si al rezervelor de aur cu scopul mentinerii stabilitatii monedei nationale. Operatiunile BNR în relatiile cu Ministerul de Finante constau în: plasarea titlurilor emise de stat si a altor titluri de datorie ale statului. reprezentând rata ofici ala a scontului. Rata de dobânda poate fi stabi lita pe baze competitive în cadrul sedintelor de licitatie. 4. este limitat la 75% din fondurile bancii. plata dobânzilor si a principalului. nu poate depasi de doua ori nivelul capitalului BNR si al fondului de rezerva.stabileste si publica ratele de schimb. prin care o societate bancara putea utiliza. iar formele pe care le îmbraca aceasta pot fi urmatoarele: creditul structural creditul de licitatie creditul special creditul de lombard Creditul structural a constituit unul din cele mai importante mijloace d e refinantare. Garantarea acestor credite s-a realizat pe baza titlurilor comercial e si a altor titluri acceptate de BNR. BNR trebuie sa constituie provizionare pentru prevenirea si limitarea riscului. În conformitate cu prevederile acordului cu FMI. partial sau în totalitate. sumele dintr-un cont alimentat de BNR. Un asemenea credit se acorda pe o perioada de 15 zile. Suma totala a acestor credite nu poate depasi e chivalentul a 10% din totalul bugetului aprobat si. emise de Ministerul Finantelor exprimate în lei. d) Operatiuni valutare si cu aur. depozitare si transfer al titlurilor. pâna la un anumit nivel. pentru o anumita perioa da de timp. . 3. Creditul special constituie o refinantare extraordinara acordata de BNR societatilor bancare aflate în criza de lichiditate. dar nu poate coborî sub nivelul stabilit de BNR. exercitarea funcsiilor de înregistrare. . la cerere a informatiilor cu privire la incidentele de plati si riscu l de credit în sistemul bancar. aceasta forma de refinant are a fost abandonata. În activitatea de creditare. Responsabilitatile se manifesta si în urmatoarele domenii: . Un asemenea credit poate fi rambursat în avans. iar colateralul îl constituie titlurile de stat si alte titluri acceptate de BNR. BNR poate acorda împrumuturi bugetului administrasiei centrale. în vederea a coperirii deficitelor temporare. de asemenea. fiind conditionat de prezentarea unui program de restructurare acceptat de BNR. Statutul BNR pre vede ca asistenta financiara poate fi acordata prin emisiunea de titluri negocia bile. iar colateralul este reprezentat de titluri de stat sau alte titluri. BNR administreaza contul curent al Trezoreriei. zile. Poate acoperi deficitele temporare ale Trezoreriei prin acordar ea de asistenta financiara sub forma unor credite. Creditul este acordat pentru o perioada de maximum 30 de zile. Ca ordin de marime. pentru fiecare banca. Creditul de licitatie este acordat la plafonul maxim pentru întregul sistem banca r si pentru o perioada fixata de conducerea bancii. în limitele acceptate de legisl atie si cu scopul mentinerii stabilitatii monedei nationale. deschis în numele Minister ului de Finante. c) Operatiuni în contul statului. 2.de 1.stabileste balanta de plati externe. Creditul lombard (overdraft) reprezinta finantarea acordata "peste noapt e" unor banci pentru a face fata platilor lor zilnice.

si prin alocarea sumei de 95 miliarde l ei de la fondul de rezerva al BNR. . active externe. iar ceilalti cinci menbri nu sunt salariati ai BNR. valutar. . pâna la un nivel echivalent cu 5% din pasivele monetare a gregate din bilantul de la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar anual.masurile în domeniul autorizarii si supravegherii prudentiale a bancilor pe care le-a autorizat.stabileste limitele rezervelor de valuta si de aur care pot fi schimbate sau c are pot fi pastrate în depozite. din care doi sunt si viceguvernatori . salariile si alte drepturi banesti ale pe rsonalului. cecuri exprimate în valuta.sapte membri. ca pe o operat iune distincta.. prim-viceguvernator si de doi viceguvernatori. Comisia de cenzori este formata din 5 membri. Capitalul de 100 miliarde lei se constituie prin preluarea capitalului înregistrat la data de 31 decembrie 1997. precum si asupra executiei bugetulu i de venituri si cheltuieli. cota se stabileste la 5 %. gaj. Consiliul de administratie al Ba ncii Nationale a României este compus din 9 membri. comisia de cenzori întocmeste un raport asupra bilantului c ontabil si a contului de profit si pierderi. Aceasta verifica respectar ea normelor legale privind evaluarea patrimoniului Bancii Nationale a României. cautiune sau custodie. ulterior.un vicepresedinte. care este si prim-viceguvernator . emite reglementari si adopta masuri de sanctionare a bancilor care nu resp ecta normele prudentiale. e) Supravegherea bancara Statutul BNR prevede.mentine si administreaza rezervele internationale (aur. înto cmirea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi. bilete de trezorerie si alte titluri emi se de guverne straine). de 5 miliarde lei. . urmarind aducerea la îndeplinire a acestora.un presedinte. . care este si guvernator al BNR . titlur i comerciale. Majorarea capitalului se efectueaza prin utilizarea partiala a profitului net anual. precum si executia bugetului de venituri si cheltuieli. Anual. pâna când fondul de rezerva ajunge sa fie egal cu dublul capitalului propriu si. Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României decide. .politicile în domeniile monetar.organizarea interna.directiile principale în conducerea operatiunilor si raspunderile ce revin perso nalului BNR. Pentru a asigura viabilitatea si functionarea aces tuia. în conditi ile legii: . Fondul de rezerva al Bancii Nationale a României se constituie în limita une i cote de 20% din profitul brut pâna când acesta ajunge sa fie egal cu capitalul pro priu. ORGANIZAREA BANCII NATIONALE A ROMÂNIEI Banca Nationala a României este condusa de un consiliu de administratie. în concordanta cu registrele. BNR are competenta exclusiva în supravegherea a ctivitatii sistemului bancar. indemnizatiile. dupa care cota respectiva se reduce la 10%. În aceasta directie. de credit si plati. supravegherea bancara. astfel: . Capitalul Bancii Nationale a României este de 100 miliarde lei si apartine în întregime statului. C onducerea executiva a Bancii Nationale a României se exercita de catre guvernator. în mod expres.

Banca Nationala a României supravegheaza operatiunile efectuate de banci. cu respectarea conditiilor stabil ite prin normele proprii privind acordarea creditelor. bancile trebuie sa solicite persoanelor fizice si juridice care dor esc credite sa garanteze creditele respective.riscul valutar. care se refera la: . acestia trebuie sa aiba credibilitate si sa fie solvabili pentru a fi în masura sa ramburseze la scadenta creditele luate. constituirea si utilizarea provizioanelor de risc. persoane juridice române si de catre sucursalele bancilor straine. asa cum au fost stabilite ele în reglementarile Bancii Nationale a României. . editura Bibliotheca.expunerea maxima fata de un singur debitor si expunerea maxima agregata.lichiditate. Suma totala a investitiilor pe termen lung ale unei banci în titluri de va loare emise de o societate comerciala care nu este angrenata în una sau mai multe tranzactii financiare nu trebuie sa depaseasca: 20% din capitalul social al respectivelor societati comerciale. Suma totala a investitiilor pe termen lung ale unei banci.SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL BNR Atunci când bancile acorda credite. Din ac easta cauza. . la nivel individual sau consolidat. .biblioteca-digitala.ro/biblioteca/carte2. 200 9 www. . urmatoarele cerinte de prudenta bancara.calitatea activelor.ase. în titluri de v aloare emise de o societate comerciala nu trebuie sa depaseasca 50% din fonduril e proprii ale bancii.organizare si control intern. articol: Rolul Bancii Nati onale a României în sistemul bancar . BIBLIOGRAFIE Maria-Cristina Stefan. fara a fi limitative. Târgoviste.solvabilitate. . Orice entitate car e intentioneaza sa cumpere o participatie de cel putin 5% din capitalul social a l bancii trebuie sa obtina aprobarea prealabila a BNR. cu exceptia investitiilor în titluri guvernamentale. si 10% din fondurile proprii ale bancilor. . Suma totala a investitiilor bancii în titluri de valoare. re alizate în numele si contul bancii nu trebuie sa depaseasca 100% din fondurile sal e proprii. pe baza raporta rilor de prudenta întocmite în conformitate cu legea si reglementarile Bancii Nation ale a României. Bancile trebuie sa respec te. precum si prin verificarile efectuate la sediul bancii. "Economie politica".expunerea fata de persoanele aflate în relatii speciale cu banca. ele trebuie sa acorde mare atentie sol icitantilor acestora în sensul ca.

ro.biblioteca-digitala.www.bnr.ase. articol: Organizarea si fu nctionarea bancilor centrale www. articol: Istorie BNR .ro/biblioteca/carte2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful