BOLI NEPARAZITARE IN CULTURILE DE TOMATE

FITOSANITAR. Exista o serie de afectiuni neparazitare sau fiziologice ale plantelor de tomate (Petele brune pe frunze, Asfixierea coletului, Asfixierea radacinii, Argintarea). Petele brune pe frunze pot fi observate la tomatele cultivate in solarii sau in camp, sub forma de pete foliare. Deseori aceste pete pot fi confundate cu atacul produs de Alternaria porri f. sp. solani. Spre deosebire de aceasta boala, in aceste cazuri nu se constata pete pe petioluri, tulpina sau fructe si de aici necesitatea de a nu se interveni cu tratamente fitosanitare, afectiunile respective fiind de natura fiziologica (G. Marinescu, 2006). Asfixierea coletului este des intalnita in culturile de tomate. Se manifesta prin necroza si suberificarea coletului, radacina principala este redusa in comparatie cu coletul si tulpina precum si necroza si suberificarea radacinilor secundare. De asemenea partea bazala este alterata, determinand o distrugere a radacinilor, iar uneori se observa chiar desprinderea radacinii principale. Aceasta afectiune neparazitara este cauzata de stagnarea apei in cultura, precum si folosirea apei foarte reci la udare. Asfixierea radacinii este o afectiune care apare in cazul folosirii apei de irigare foarte rece, aplicarea udarilor in exces, amplasarea culturilor pe soluri mai putin drenate. Asfixierea radacinii provoaca ingalbenirea apoi brunificarea zonala sau generala a radacinilor cu necrozarea si disparitia radicelelor. Argintarea este o boala neparazitara care apare la plantele provenite din seminte nemature sau in conditii prelungite de temperatura sub 15 grade Celsius. Pe frunze se manifesta sub forma unor pete griverzui cu aspect argintiu de forma unor dungi pe tulpina, pe fructe apar sub forma de striuri verzi-argintii care devin galben-pal la maturitate. Pe frunze aceste pete ocupa portiuni din foliole, sau chiar portiuni din frunza. Plantele afectate de aceasta boala, in general isi revin, exceptie facand cele care au varful de crestere afectat. Printre masurile fitosanitare de prevenire si combatere a bolilor neparazitare la tomate se numara: corectii privind lipsa de potasiu si bor, corectii privind conductibilitatea electrica a solului, se va evita pe cat posibil uniformitatea temperaturii noapte-zi, evitarea temperaturile scazute din timpul infloritului si legarii, evitarea intervalului prea mare intre udari, lipsa de calciu la nivelul fructului, excesul de azot, drenarea proasta a solului, defolierea exagerata a culturii. Dereglari de nutritie In culturile de tomate, conditiile pedoclimatice pot determina aparitia unor dereglari de nutritie legate de nivelul si raportul macro-elementelor absorbite intr-un anumit moment de catre plante. In functie de durata si gravitatea fenomenelor, aceste dereglari pot afecta calitatea si cantitatea productiei (dupa Jansen si colaboratorii, 1989). Diagnosticarea dereglarilor nutritionale este destul de dificila din cauza asemanarilor dintre simptomatologia unora dintre carente sau excese produse de diferite elemente minerale.

exces de potasiu. Aceste zone sunt de regula mai ferme decat restul fructului copt. drenarea proasta a solului. Simptomele acestei boli sunt date de petele albe. printre aceste afecaiuni se numara cicatricea stilara lemnoasa. pot determina anumite defecte ale fructelor de tomate. exces de azot. Afectiuni neparazitare ale tomatelor Atat complexitatea factorilor de mediu. Aceasta fiziopatie este determinata de: lipsa de calciu la nivelul fructului. luminozitate scazuta. Se va evita cultivarea de soiuri si hibrizi sensibili la acesta afectiune. Uneori fructele sunt deformate simptom asemanator cu cel provocat de utilizarea erbicidului 2-4 D. Putregaiul apical este o boala fiziologica observata in mod curent la culturile de tomate irigate prin rigole. atacul agentilor patogeni de sol. usor concave. sensibilitatea hibrizilor de tomate. dar si in camp la fructele expuse la soare. aparent normale. putregaiul apical si coacerea patata. Evitarea fitotoxicitatii prin respectarea timpului de pauza dupa . conductibilitate electrica scazuta a solului. reprezentand afectiuni neparazitare (G. Masuri de evitare a fitotoxitatii Arsurile cauzate de insolatie sunt frecvente la tomatele din spatiile protejate (sere necretizate. carenta de fosfor si exces de azot. dar asociata cu temperaturi ridicate in spatii protejate. fertilizarea organica excesiva sau dezechilibrata produce carente de magneziu. Coacerea patata se refera la zone verzi. irigarea prin rigole. intervalul prea mare dintre udari. exces de saruri. luminozitatea foarte slaba duce tot la carenta de fosfor. evitandu-se in acest fel excesul cat si carentele in elementele de baza si microelemente. cultivati in conditii nefavorabile cu temperaturi scazute in timpul infloritului si legarii. relativ pieloase. ce contrasteaza cu restul fructului. In serele de tomate aceste afectiuni se observa calendaristic la inceputul primaverii si sfarsitul toamnei. solarii). serele se vor cretiza. 2006). Aceasta deficienta a fructelor de tomate poate fi asociata cu: lipsa de potasiu si bor. cat si managementul mai mult sau mai putin performant practicat in spatiile protejate si camp. stralucitoare. trebuie sa avem in vedere efectuarea analizelor agrochimice pentru respectarea unui program de fertilizare echilibrat pe tot parcursul perioadei de vegetatie a tomatelor. verzi-galbui care apar pe fructele rosii. La sectiune prin fruct se constata prezenta unui tesut brun. umiditate relativa ridicata sau o atmosfera prea uscata. sol foarte rece care are carenta de fosfor la origine. Marinescu. destul de tari. exces de azot.Principalele carente nutritionale pot fi intalnite in conditiile urmatoare: temperatura solului foarte scazuta duce la carenta de fosfor. Cicatricea stilara lemnoasa este o boala neparazitara destul de frecventa atat in camp cat si in solarii la hibrizii timpurii. dezvoltarea redusa a sistemului radicular este indusa de carenta de fosfor si fier. In privinta evitarii unor deficiente de ordin cultural ce ar putea afecta aparatul foliar al tomatelor. perioade diurne foarte scurte si prea putin luminoase. si se va evita defolierea excesiva a plantelor. temperaturile nocturne ridicate duc la carenta de magneziu.

apar pete si dungi necrotice de culoare bruna. Ing. Cauzele care duc la fitotoxicitate: efectuarea tratamentelor fitosanitare cu concentratii marite de pesticide. solarii) contaminate sau prin contactul direct intre plante. In centrul si exteriorul petelor. tratarea semintelor la temperatura de 80 grade Celsius timp de 24 de ore. iar foliolele se curbeaza spre fata inferioara. Pe frunze apar decolorari difuze verzi in cazul mozaicului comun si galbene sau aproape albe in cazul mozaicului aucuba. precum si a inventarului de lucru cu . folosirea la repicarea rasadului a unui amestec de sol nou in fiecare an. In acest caz. folosirea unor aparate de stropit neperformante sau cu rezervoarele nespalate suficient dupa aplicarea erbicidelor. cel mai frecvent.efectuarea dezinfectiei solului si efectuarea testului de fitotoxicitate inainte de infiintarea culturii tomatelor in spatiile protejate. Suprafata limbului este usor gofrata. unde poate fi localizat. petiol. Virusul se poate transmite prin inventarul de lucru si scheletul rasadnitelor si al spatiilor de cultura (sere. aplicarea ingrasamintelor solide si exces de saruri. dezinfectia scheletului in sere solarii si rasadnite. sau aplicarea lor in conditii climatice nefavorabile. Acest virus se transmite prin semintele de tomate. la suprafata tegumentului. de forma neregulata. folosirea unor pesticide neomologate pentru cultura tomatelor. izolate sau confluente. astfel ca la doua-trei saptamani fructele atacate au suprafata puternic deformata. usor adancite si cu suprafata rugoasa. care devin brune cenusii. care alterneaza cu zone de culoare verde normal. dar si la culturile de tomate timpurii din camp. tesutul este sanatos si isi continua cresterea. Pe frunze. pedunculii florali si tulpina. translucide. Plantutele tinere sunt inoculate cu virus in momentul cand cotiledoanele se elibereaza din tegumentul semintei (Laterrot si Pecaut 1968). producerea infectiei este conditionata de producerea pe radacinile plantei a unor leziuni proaspete in timpul executarii lucrarilor de repicat si plantat. DADR-Unitatea Fitosanitara Maramures BOLI PRODUSE DE VIROZE IN CULTURILE DE TOMATE Virusul mozaicului tutunului la tomate (tobacco mosaic virus in tomato) se intalneste in culturile de tomate din spatiile protejate. Forma frunzelor poate fi modificata prin reducerea aproape completa sau alungirea si ascutirea la varf a limbului foliar in cazul distorsiunii tomatelor. Masuri de prevenire si combatere Prevenirea atacului virusului mozaicului tutunului la tomate se poate realiza prin aplicarea urmatoarelor masuri: cultivarea soiurilor si hibrizilor cu rezistenta genetica la acest virus. Melania OLTEAN. Pe fructele deformate apar pete decolorate. folosirea amestecurilor de pesticide necompatibile.

Niciodata ghivecele cu rasaduri de rezerva nu se vor tine in sera printre randurile de tomate. In vederea obtinerii de material sanatos se va folosi numai samanta recoltata de la fructele sanatoase „care este bine a se dezinfecta inainte de insamantare cu permanganat de potasiu 1%. sub numele de „frunze de feriga”. Docea. defoliere. capatand aspectul de feriga. Plantele infectate in faza de rasad au talie redusa. muncitorii se vor spala pe maini cu una din solutiile amintite mai sus sau cu apa cu sapun. deoarece acestea ar putea aduce virusul din afara. Pana la plantare. Radulescu .fosfat trisodic 10% in apa calda. timp de 30 de minute. limitarea perioadei de fructificare si scaderea insemnata a productiei. tulpinilor si fructelor de tomate. Boala este mult mai raspandita in culturile timpurii de tomate decat in culturile de vara. de la care virusurile s-ar putea transmite. Obiectele. Deformarea frunzelor poate fi insotita de mozaic slab sau patare. pentru a nu fi atinse de muncitori. Productia acestor plante este mult diminuata sau chiar pierduta. dupa care se va face dezinfectarea spatiului folosind o solutie de formalina (E. in camp . In vestul Europei. Dupa repicare.1966). palisare. Combaterea virozelor. Frunzele devin filiforme prin reducerea suprafetei foliolelor. solarii). eliminandu-se plantele bolnave. respectarea unui asolament riguros in care tomatele pot reveni pe aceeasi sola doar dupa doi ani. boala s-a manifestat sub forma de pete necrotice pe frunzele apicale. O triere foarte riguroasa a plantelor se va realiza si in momentul plantarii. De asemenea. carnire. timp de 5 minute. Daca infectia se produce mai tarziu. Plantutele care prezinta simptome de imbolnavire se vor distruge. dupa care se va spala bine in mai multe ape. Dupa dezinfectarea serei si utilajelor. cuburile sau laditele cu rasad se vor tine intr-un loc izolat. atat cantitativ cat si calitativ. Simptomele bolii. pentru a opri intrarea inauntru a persoanelor straine. rasadul se va examina de mai multe ori. copilire. urmata de clatire cu apa. se observa decolorarea frunzelor. avortarea florilor. iar in anul 1960 Kovacevski a descris simptomul de necrozare a frunzelor. dezinfectarea mainilor si uneltelor de lucru cu solutie de fosfat trisodic 10% la operatiile de plantare. se recomanda sa se ia urmatoarele masuri: compartimentele destinate culturii tomatelor se vor curata de toate resturile vegetale. de peretii serelor etc. eliminarea plantelor cu simptome de infectie virala din cultura. Combaterea virozelor tomatelor In spatiile protejate (sera. Cu ocazia repicarii rasadului in ghivece. utilajele si tot inventarul din sere se va dezinfecta prin cufundare in solutie de acid citric sau fosfat trisodic 10%. dar poate produce pagube insemnate si in culturile tarzii. Virusul mozaicului castravetilor Virusul mozaicului castravetilor la tomate sau filozitatea la tomate (Cucumber mosaic virus in tomato) a fost semnalata pentru prima data in anul 1930 (Mogendorff). Rasadul se va produce in recipiente izolate de alte plante (in special solanacee). E. la inceputul fiecarui ciclu de productie pamantul se va steriliza cu vapori supraincalziti sau se va inlocui cu pamant adus din lucerniere sau terenuri intelenite. compartimentele se vor tine inchise.

Pentru prevenirea virusului mozaicului tutunului se va folosi numai samanta recoltata de la plante sanatoase. Simptome Plantele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare. frunze. iar in cele inorate de 20-22 grade Celsius. sa se inlocuiasca cu material sanatos. incat in zilele cu luminozitatea cea mai redusa plantele sa se gaseasca fie la inceputul. producand pierderi insemnate la culturile de tomate. telina) care sunt plante gazde ale acestui virus. In cazul culturilor din sere se recomanda ca inainte de inceputul copilitului. cultivandu-se in jurul lor benzi de porumb. In sere. care se va trata inainte de insamantare. America de Nord. initial de cativa milimetri diametru. Pentru combaterea stolburului se recomanda respectarea termenelor de plantare.lycopersici.Pentru combaterea virozelor la culturile de tomate in camp. in cazul culturilor netratate. Asia etc. sepale si fructe.sp. Cea mai frecventa si mai caracteristica forma de atac. Pe aceste organe apar pete izolate. petele se extind de jur-imprejurul tulpinitei. fie la sfarsitul perioadei de vegetatie. A. cat si in solarii. late de 5-6 m. La noi in tara este mentionata frecvent. atat in camp. atacul apare in portiunea bazala a tulpinitei. este cea care incepe cu frunzele bazale si se extinde la cele dinspre varf. Pentru prevenirea atacului virusului mozaicului castravetilor. In anii cu precipitatii abundente in timpul vegetatiei. boala manifestandu-se pe tulpini. pana la 80%.Unitatea Fitosanitara PATAREA BRUNA A FRUNZELOR DE TOMATE FITOSANITAR. In rasadnita. Patarea bruna a frunzelor de tomate (Alternaria alternata f. de culoare bruna-inchis. boala apare spre sfarsitul perioadei de vegetatie. care se observa dupa transplantarea tomatelor in camp. distrugerea buruienilor gazda si a insectelor vectoare. se recomanda ca in zilele senine sa se mentina o temperatura de 28-30 grade Celsius. se vor proteja culturile de tomate. ing.solani) este o micoza care se intalneste in majoritatea tarilor cultivatoare de tomate din Europa. sub forma de pete cu aspect neregulat. Se va organiza astfel productia. In scurt timp. . Deoarece in sera virozele se manifesta numai in conditii de temperatura scazuta si luminozitate redusa. se vor respecta o serie de masuri specifice.porri f. daca exista plante bolnave in sera. In regiunile unde stolburul apare an de an. care au drept scop sa impiedice trecerea insectei vectoare la tomate. caz in care rasadul se ofileste si se usuca. alternarioza poate duce la pierderi mari de recolta. Producerea rasadului din sere semicalde sau reci contribuie la scaderea imbolnavirii. tomatele se vor cultiva la o distanta cat mai mare de culturile de cucurbitacee (sau cele de spanac. Melania OLTEAN DADR Maramures . Africa. cultivarea de soiuri precoce si rezistente la atac.sp.

porri f. fam. atacul apare la orice leziune sau crapatura.sp. Orius 25 EW-0. Poliram DF-0. distrugerea buruienilor si a resturilor vegetale dupa recoltare. Masuri agrofitotehnice Masurile agrofitotehnice de combatere a patarii brune a frunzelor de tomate sunt rotatia culturilor la 3-4 ani. Pe fructele dezvoltate.sp.Dematiaceae. cand temperatura variaza intre 24 si 28 grade Celsius. Daca fructele atacate sunt mici. Conidioforii sunt simpli.Moniliales. conidioforii si conidiile ciupercii.0-2. Etc. de culoare bruna.2%. circulare. pentru combaterea patarii brune a frunzelor se vor aplica tratamente cu urmatoarele produse: Dithane M 45-0. bine delimitate.25%. aratura adanca de toamna. Folpan 50 WP-0. Melody Duo-0. Fructele sunt sensibile la atacul acestei ciuperci de la formare pana aproape de maturare. Bravo 500 SC-0.solani fac parte din clasa Hyphomycetes. A. de culoare brun-oliv. Manzate 75 DF 0. La suprafata tesuturilor atacate. atacul se manifesta prin pete eliptice.05%. DADR Maramures .2% sau 2 l/ha. iar umiditatea atmosferica este de 95-100%.sp. fiind usor adancite in pulpa.2% sau 2.3%.solani se va dezinfecta termic cu apa calda la 50 grade Celsius timp de 25 de minute sau chimic.25l/ha. director coordonator adjunct.Unitatea Fitosanitara . atunci se innegresc si cad cu usurinta de pe plante. de 2-20 mm diametru.porri f. Samanta Samanta provenita din culturi atacate de Alternaria alternata f.2%.lycopersici.lycopersici si A. zonate concentric. de dimensiuni mici.5 kg/ha. Masuri chimice Masurile de combatere chimica (in timpul vegetatiei). Pe tulpini.5 Kg/ha.mai rar confluente circulare brune. Conidiile germineaza usor in stropii de apa sau de roua. Valer VELE. mai frecvent in zona cavitatii pedunculare si se manifesta prin pete mici. bruna-negricioasa. Konker1.25%-2. petioluri si pedunculi. ord. Merpan 50 0. In dreptul petelor se observa o eflorescenta fina.sp. dupa 1-2 ore. cu 8-15 septe transversale si 3-7 longitudinale. usor cufundate. fertilizarea rationala. Folio Gold-537.25% sau 2 l/ha. cu suprafata zonata concentric. brune-negricioase. brune-negricioase. septati. fiind dispuse in lant. are loc o vestejire partiala sau totala a frunzelor. Score 250 EC-0. apare o eflorescenta bruna-negricioasa.2% sau 1. pe tulpini si fructe.5 SC0. care treptat cresc in dimensiuni. Agentul patogen Ciupercile Alternaria alternata f. iar conidiile sunt in forma de butelie. conidioforii si conidiile ciupercii. Ridomil Gold MZ 0. mentinerea unei temperaturi constante. cu Tiramet 600 PTS -4ml/kg sau cu Tiramet 60 PTS 4 g/kg. La un atac puternic. aerisirea serelor si a solariilor seara tarziu si dimineata devreme.5-2kg/ha.5 l/ha. Perioada de incubatie a bolii este de cinci-opt zile.05% -0. ing. cu consecinte foarte grave asupra productiei. lucioase.

in America de Nord si in America de Sud. numai pentru a distruge crusta si buruienile. In producerea dezechilibrului hidric. favorizeaza aparitia si dezvoltarea putregaiului apical. prin experimentele facute in perioada 1948-1959. din primele doua-trei etaje. daca sunt aplicate in cantitati mari. In sere. sau de o transpiratie prea mare in conditii de seceta si temperatura ridicata. manifestandu-se prin aparitia unei pete care progreseaza in cercuri concentrice. Dezechilibrul hidric. responsabil de producerea acestei fiziopatii. albicioase-cenusii sau cenusii-inchis. In general. De asemenea. incepand din locul unde a fost fixat stilul de ovar. apoi ocupa un sfert sau jumatate din fruct. Primul cercetator care a afirmat ca boala este cauzata de o afectiune fiziologica a fost Butler. In aceste conditii este ingreunata absorbtia apei si.PUTREGAIUL INELAR AL FRUNZELOR DE TOMATE La inceput. cat si in sere. nevoie care este suplinita prin consumul de apa din celelalte organe si mai ales din fructe. poate fi provocat de lipsa unei cantitati suficiente de apa in sol. Ingrasamintele se vor aplica in proportii echilibrate. combinat cu cel de apa. iar in conditii de umiditate ridicata va fi bine lucrat pentru a se evapora excesul de apa. iar temperatura sa nu depaseasca 24-26 de grade Celsius. Putregaiul inelar al frunzelor de tomate este una din cele mai pagubitoare afectiuni fiziologice. care in anul 1949 a ajuns la concluzia ca boala este cauzata de un dezechilibru hidric. se recomanda ca umiditatea sa nu scada sub 75%. In cazul culturilor neirigate se va lucra bine solul. un rol important il au ingrasamintele organice si minerale. . pata este de dimensiuni mici. atat in camp. Lipsa apei din tesuturi se manifesta prin diminuarea turgescentei celulelor. Nevoia cea mai mare de apa este in frunze. Ana Hulea. care se realizeaza prin lucrari agrotehnice. Initial. fiind atribuit unor ciuperci sau bacterii. mai ales in conditii de uscaciune. care se manifesta mai ales in perioadele calde si uscate. Astfel. Tesuturile din dreptul petei sunt plate sau usor depresionare. in laborator. sera si camp. acest putregai afecteaza numai fructele verzi. Cea mai importanta masura de prevenire este reglementarea umiditatii din sol. deficitul calciului din sol. in perioada de la formarea fructelor pana la inceperea recoltarii se recomanda irigarea regulata a culturilor. pe de alta parte. pentru ca radacinile sa patrunda cat mai adanc. determinata de un dezechilibru hidric al frunzelor si fructelor. favorizeaza dezvoltarea aparatului vegetativ. la suprafata tesuturilor atacate se instaleaza diverse ciuperci saprofite sau parazite facultativ (Alternaria sp. Macrosporium sp. Pe timp de seceta. demonstreaza clar etiologia neparazitara a bolii. Frecvent. apoi se brunifica si putrezesc. planta incepand sa se ofileasca. putregaiul inelar a fost considerat de natura parazitara.. in conditii de seceta va fi lucrat superficial. crescand necesitatile plantei in aprovizionarea cu apa. solul bogat in humus.etc) care imprima petelor o culoare negricioasa si accelereaza procesul de putrezire a fructelor. Ca raspandire este mentionata in majoritatea tarilor din Europa. unde au loc procesele biochimice. determina aparitia putregaiului inelar in procent mare. Primele semne ale bolii apar imediat dupa formarea fructelor. care.

petale. Pe fructe. boala a fost semnalata pe o suprafata de 155 hectare. Aceste temperaturi. de unde s-a raspandit in toata Europa.ing. cat si in camp.violaceu. Pe fata superioara a frunzelor apar pete galbene. conditiile climatice au fost deosebit de favorabile aparitiei si dezvoltarii bolilor de tipul ciupercilor. . unde in conditii favorabile atacului. boala apare in toate fazele de dezvoltare. In anul 2007. Au fost efectuate tratamente fitosanitare cu produse specifice acestei ciuperci. izolate sau confluente. astfel ca si in acest an si-a facut simtita prezenta in culturile de tomate din spatii protejate.2 grade Celsius noaptea. Acesta prezinta sporulatia ciupercii care este alcatuita din conidiofori si conidii. au fost inregistrate mari oscilatii de la zi la noapte. Ciuperca se manifesta pe frunze si rareori pe tulpini. fiind afectate fructele de la etajul superior.7-20 de grade Celsius. iar tesuturile din dreptul lor se necrozeaza si frunzele puternic atacate se usuca. cresc in dimensiuni. Valer VELE. DADR Maramures-Unitatea Fitosanitara PATAREA CAFENIE A FRUNZELOR DE TOMATE Patarea cafenie a frunzelor de tomate (Cladosporium fulvum Cooke. de la temperatura minima de 9. petele apar in numar mare. Africa. iar pe restul – atac mijlociu. iar la noi in tara a fost descoperita de catre Aurelia Vulpoi in anul 1935. director executiv adjunct. care devin galbene. produce debilitarea plantelor. s-a trecut brusc la temperatura maxima de 29-31 de grade Celsius ziua. Australia. In acest an. Din punct de vedere termic. cu implicatii evidente asupra productiei. amplitudinea fiind de 19. Aceasta boala este de origine din America de Nord. Boala este specifica culturilor de tomate protejate cu folie sau sticla. in dreptul carora pe fata inferioara a frunzelor se formeaza un puf alb. iar in camp apare doar in conditii extreme de clima. anul 2008 fiind un an cu multe precipitatii si umiditate ridicata fata de valorile multianuale. Atacul caracteristic este pe frunze.24 ha. dar in conditii favorabile atacului apare sub forma de pete brune de forma neregulata care se extind in jurul florilor. pedunculi. din totalul de 290 de hectare cultivate cu tomate. Fulvia fulvum Cooke) este o boala frecvent intalnita atat in culturile de tomate din sere si solarii. ciuperca gasind conditii prielnice de aparitie si dezvoltare. dar nu a fost eradicata. Pe tulpini si pedunculi se manifesta foarte rar. de forme variate. in conditiile in care. pe o suprafata de 0. Primele simptome apar pe frunzele de la baza plantei sub forma de pete de culoare verzi-galbui. boala a fost prezenta in fiecare an. sin. Asia. In judetul Maramures. producand pagube mari la culturile protejate. productia fiind diminuata si depreciata calitativ. din care pe o suprafata de 2 hectare a fost semnalat atac puternic. care devine cafeniu si in final brun . producand avortarea acestora. fructe. cu marginea difuza. insotite de o umiditate atmosferica ridicata. s-au mentinut aproape pe tot parcursul lunii iulie. Conditii prielnice In conditii de umiditate atmosferica ridicata si temperaturi peste 20 de grade Celsius. sepale.

Rovato. Se va evita irigarea abundenta prin aspersie si in special seara.2%. Temperatura de peste 22 de grade Celsius. care cu timpul devin brune. Miceliul ciupercii Fulvia fulva se dezvolta intercelular si emite prin stomate.25%.2%. Antracol 70 WP 0.5 kg/ ha. de uneltele folosite la lucrarile de intretinere a culturii. iar picaturile de apa care se depun pe frunze favorizeaza germinarea conidiilor. Tratamentele se vor . Euparen Multi 50 WP 0.25%. deoarece se mentine apa pe limbul foliar si favorizeaza aparitia cladosporiozei. Masuri de prevenire si combatere Pentru impiedicarea acestui agent de daunare se recomanda o serie de masuri de prevenire si combatere. pana cand boala nu s-a extins. adancite in pulpa.2-1. prin aerisiri repetate si prin defolierea etajelor inferioare. iar semintele infectate au o culoare mai inchisa decat cele normale. in jurul pedunculilor apar pete mici.15%. In cazul combaterii pe cale chimica se recomanda o serie de masuri.8 WG 1. Viola. Perioada optima de inmultire este la 20-24 grade Celsius si inceteaza la 35 grade Celsius.5%. la inceput decolorate. Printre masurile preventive recomandate se numara cultivarea de soiuri cu rezistenta fata de acest agent patogen (Abundo. Efectuarea unui control sistematic si permanent in cultura. Sonatino. fascicole si conidiofori bruni . La aparitia primelor pete pe frunze se vor aplica tratamente foliare cu: Merpan 50 WP 0. Pentru a evita aparitia de forme rezistente ale ciupercii. Se recomanda dezinfectarea serelor cu Formalina 2. iar dupa recoltarea fructelor se vor aduna si distruge prin ardere resturile vegetale.maslinii septati. iar dupa unii cercetatori si pe seminte. Primul tratament se va aplica la aparitia primelor pete galbene. umiditatea atmosferica peste 95%. Ciuperca persista sub forma de miceliu si conidii pe resturile de plante atacate. Solara. este foarte important ca tratamentele cu produse sistemice sa alterneze cu preparatele de contact. In cadrul masurilor de igiena culturala recomandate se numara: ruperea zilnica a frunzelor atacate. de catre om si insecte. De asemenea. irigarea pe brazde.05% sau Derosal 50 SC 0.2%. se recomanda prevenirea aparitiei condensului pe frunze in perioadele cand sunt variatii mari de temperatura intre zi la noapte. precum si alte fungicide omologate existente in CODEX. Bellina). prin udari mai rare. Dithane M 45 0. Flint Multi 68. apoi cresc si ocupa o mare zona din suprafata fructului. Dithane Neotec 75 WP-0. Sporularea ciupercii incepe de la 2 grade Celsius. Epidemiologia cladosporiozei Patarea cafenie a tomatelor se manifesta intens in serele si solariile neaerisite. slab luminate si cu o umiditate peste 90% si temperaturi de 20-26 de grade Celsius. Rianto. pentru a asigura o ventilatie a aerului la nivelul solului.2%.05%. Bravo 500 SC 0. simpli sau ramificati. iar tratamentele sa fie efectuate la timp.La suprafata acestora. In cazul tratamentelor preventive se va utiliza Topsin 70 PU 0. iar temperatura sa nu depaseasca 22 de grade Celsius. Captadin 50 PU 0. Cercetatorul Tidente Gardner (1925) a stabilit prin intermediul cercetarilor sale ca fructele recoltate de pe plantele bolnave sunt infectate chiar daca nu prezinta simptome. inainte de aparitia fructificatiilor conidiene. nebulozitatea mare si circulatia redusa a aerului la nivelul plantelor favorizeaza infectia acestora. Conidiile sunt raspandite de curentii de aer. La primele semnale care arata inregistrarea conditiile optime pentru declansarea infectiei se vor efectua tratamente specifice. deoarece astfel se produce transpiratia intensa a plantelor. mentinerea umiditatii aerului in sere si solarii la sub 90%. cu pete mici negricioase si hilul de culoare neagra.

Ouale sunt emisferice. Satulung. Pribilesti. predominand atacul slab si doar pe un hectar atac mijlociu. ardei si vinete în anul 2007. care a fost semnalat si în acest an în culturile din spatiile protejate. Larvele de varsta I si II se . sunt marginite cu galben si sunt strabatute de o dunga transversala de culoare bruna. nu a fost diminuata rezerva biologica a daunatorului. si la 10-12 zile. DADR . Un daunator care începe sa puna probleme în culturile de legume si în mod special al tomatelor. Miresu Mare. precum si în Lapusel. cu precipitatii putine si zapada aproape inexistenta. caracterizate printr-o iarna blanda. Paduchele verde al piersicului (Myzodes persicae Sulz). Danesti. La legume.4-0. în zona legumicola din lunca Somesului (Salsig. Serviciul Prognoza si Avertizare OMIDA FRUCTELOR IN CULTURILE DE LEGUME Nu se poate concepe obtinerea unor productii ridicate la unitatea de suprafata fara a se tine seama de factori (agenti fitopatogeni. Somcuta) din judetul Maramures în culturile de tomate si ardei s-au identificat urmatoarele specii de daunatori animali: Tripsul tutunului (Trips tabaci Lind). daca se folosesc fungicide sistemice. iar restul corpului de culoare variabila de la verde deschis.Heliothis armigera Hbn. Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum Westw) si Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera Hbn).5 mm. a fost semnalat pana la aceasta data pe o arie semnificativa. Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae Koch). Larva este prevazuta pe partea dorsala cu cate doua dungi longitudinale pe fiecare din partile laterale. Larvele au capul si pronotul galbene-brunii. Mocira. Din totalul de 484 ha ocupate cu tomate. Densitatea populatiilor daunatoare din culturile de legume s-a estimat prin controale vizuale si determinari în camp. Melania OLTEAN. daca se folosesc fungicide de contact. ocazie cu care s-a stabilit si inventariat complexul de daunatori animali care caracterizeaza agroecosistemul culturilor legumicole. Satu Nou. ardeii. de culoare mai închisa. astfel ca în acest an. ataca tomatele. buruieni si daunatori animali) a caror combatere face parte integrata din tehnologia fiecarei culturi.Unitatea Fitosanitara Maramures. vinetele. Aripile posterioare au o culoare mai deschisa. fasolea etc. este Omida fructelor . Gradul de daunare Este o specie polifaga cu circa 120 de plante gazda din flora spontana si de cultura.repeta la 6-8 zile. pana la brun închis. prezenta daunatorului s-a semnalat pe o suprafata de 45 ha. Din cauza conditiilor climatice din iarna anului 2007-2008. Aripile anterioare au în lungul marginii externe 7-8 puncte negre asezate liniar si o banda bruna transversala. Gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say). ing. dar si prin analize de laborator ale probelor recoltate. În acest an. prevazute cu striatiuni cu un diametru de 0.

Adultii au culoarea corpului variabila de la verde galbui pana la brun-închis. În cursul evolutiei. bame. larvele migreaza de la un fruct la altul. ardei. naut pe care se instaleaza adultii pentru depunerea oualor. Dupa 10 zile. în care se instaleaza diferite specii de ciuperci din genurile Fusarium si Cephalosporium. Dupa maturare. acestea fiind atrase de semintele crude ce se formeaza în fructe. 8-10% la bob. 10-15% la ardeiul gogosar. Moldova. vinete) e conditionata de aplicarea unui complex de masuri de prevenire si combatere a atacurilor: tomatele sa revina pe acelasi teren sau dupa solanacee. naut. o singura larva poate ataca toate fructele de pe un racem floral. Pragul economic de daunare: 15-20 de oua pe 100 plante pentru generatia de primavara si 30-35 de oua pe 100 de plante la generatia de vara. se vor efectua prasile repetate pe perioada de vegetatie pentru distrugerea larvelor retrase în sol pentru împupare si distrugerea plantelor gazda din flora spontana. se vor executa araturi adanci de toamna pentru distrugerea pupelor hibernante. Oltenia. 3-5% la castraveti. în culturile de legume din spatiile protejate. Larvele rod galerii mari în fructele de ardei. vinete. se vor semana benzi capcane formate din plante preferate ca: porumb. dupa care începe depunerea oualor. bame. Masurile constau în aplicarea tratamentelor chimice la avertizare de la aparitia larvelor pana la patrunderea lor în fructe. Biologia daunatorului Daunatorul Heliothis armigera Hbn este raspandit în toata tara. bostanoase numai dupa 4 ani. vinetele. dupa care ciclul evolutiv se reia si apare generatia a doua. dovlecei. vinete. larvele se retrag în sol pentru împupare. fasolea. daunatorul dezvolta 2 generatii pe an. Reducerea pierderilor de productie. si lui Emil Gadea . Masuri preventive. acestea devenind necomerciale. dar si în camp. acestea devenind necomerciale. florile si fructele diferitelor plante. Produsele recomandate pentru administrare foliara sunt: . Ierneaza în stadiul de pupa la adancimea de 25 cm în sol. pe organele vegetative ale tomatelor. Omizile din ultima generatie se transforma în pupe pe parcursul lunii octombrie si se retrag în sol pentru iernare. care produc putrezirea plantei gazda.1984). tratamentele chimice se vor aplica ori de cate ori este necesar. La legume.1958. Se hranesc cu nectarul florilor timp de 3-5 zile. Masuri de combatere a Heliothis armigera Hbn Pentru combaterea daunatorului Heliothis armigera Hbn exista masuri preventive si curative. Poate sa apara si a III-a generatie de adulti în anii cu toamne lungi (conform Floricai Manolache si colaboratorilor . Transilvania. nautul etc. Maramures. Pagubele cauzate de larvele acestei omizi ating valori de pana la 80% la fasole si tomate. o singura larva poate ataca toate fructele de pe un racem floral. zboara în cautarea hranei. tratamentele de combatere devenind practic ineficiente. timp de 2-3 saptamani. bobul. cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul patogenilor micotici si al daunatorilor.dezvolta pe aparatul foliar. Acest stadiu dureaza 15-20 de zile. apar larvele care se hranesc cu frunzele. La tomate. La tomate. Masuri curative. dupa care în luna aprilie mai apar adultii care sunt nocturni. bamele. care sunt dispuse izolat cate trei. cauzate agentilor daunatori la culturile de legume (tomate. ricin. mai frecvent în Banat. În conditiile climatice din tara noastra. ataca tomatele. iar începand cu varsta a III-a ele patrund în interiorul fructelor. 25-30% la ardeiul gras. trecand prin 5 stadii larvare. tomate. ardeilor precum si pe plantele spontane. ardeii.

aleatorii. plante ornamentale. unde produc toxine si substante vascoase rezultate din degradarea enzimatica a peretilor vaselor de catre ciuperci.Actellic 50 EC 0. atacul a fost semnalat pe 113 ha. unde fructifica prin sporidochii (aglomerari miceliene pe care se diferentiaza conidiofori cu conidii mici (microconidii) si mari (macroconidii) care sunt fusiforme si septate (cornulete). de fapt ofilirea. ing. castraveti. Din interiorul vaselor conducatoare. Confidor Energy 0.08%. Dintre aceste specii. din spatii protejate. Lycopersici (tomate). Agentul patogen este o boala vasculara care apare mai ales în culturile de ardei. Fusarium bulbigenum var. Speciile de ciuperci din genul Fusarium în lipsa plantei gazda se dezvolta saprofit pe . Sp. America de Nord. Vantex 60 CS 0.1%. Melania OLTEAN. Speciile de ciuperci din genul Fusarium care cauzeaza aceste boli au miceliul localizat în interiorul vaselor conducatoare (tracheomicoze). pepeni. din care 68 ha cu atac slab. În ultimii ani. Cu bune rezultate pentru limitarea pagubelor se recomanda si produsele biologice: Dimilin 25 WP. nepoluante. au dus la aparitia unor boli si daunatori specifici zonelor calduroase. Produsele piretroide au un spectru larg de actiune.08%. Serviciul Prognoza si Avertizare OFILIREA SAU FUZARIOZA TOMATELOR Fuzarioza produsa de ciuperca Fusarium oxysporum f.Unitatea Fitosanitara. fiind volatile la temperaturi peste 24 grade Celsius. La noi în tara a fost semnalata în sere în anul 1969 de Costache.060. F. Lycopersici este o boala cunoscuta în Europa. Sinoratox 35 CE 1. Rimon 10 EC 0. Karate Zeon. Decis 2. iar 1 ha cu atac puternic. în Maramures. vinete. Boala este raspandita în zonele cu climat calduros. Boala este provocata de mai multe specii din genul Fusarium. America de Sud si produce pagube importante atat în culturile de tomate în camp. Nomolt 15 SC în concentratie de 0.05%. DADR Maramures . fasole. la care se asociaza Fusarium solani App et.05%. netoxice si selective pentru entomofauna utila. dar sunt dependente de conditiile climatice. cat si în spatii protejate. tomate. ciupercile cu ajutorul enzimelor distrug celulele dinspre interior spre exteriorul plantelor moarte. Lycopersici si într-o mica masura Fusarium vasinfectum. fuzarioza este considerata una din cele mai grave boli care afecteaza tomatele. Wr.2%. schimbarile climatice evidentiate prin cresteri ale temperaturilor medii anuale.2 litri la ha pentru larvele de varsta I si II. producandu-se astfel obturarea sau astuparea vaselor conducatoare. Fastec 10 EC în concentratie de 0. fie înregistreaza perioade lungi de seceta). Asia.5 EC. cu profunde modificari ale frecventei precipitatiilor (acestea sunt sau foarte abundente în perioade nefixe. 4 ha cu atac mijlociu. Agrozim 40 EC 0. Sp. Din cele 290 ha cultivate cu tomate. În Maramures.0 litri la ha. Africa. mai frecventa este Fusarium oxysporum Schl.

care se poate identifica si în petiolul frunzelor ofilite.1%. Protejarea radacinilor de raniri sau rupturi determina o reducere apreciabila a posibilitatilor de infectie. Primul tratament se efectueaza dupa plantare. atacul începe prin îngalbenirea frunzelor bazale. În conditii de camp se va respecta un asolament la 4-5 ani. În sere. uscarea si moartea plantelor. plantele atacate îsi revin pe timpul noptii. Mai întai sunt afectate foliolele de pe o parte a frunzei. la culturile de . Olanda. iar boala progreseaza treptat spre varful plantelor. apoi ofilirea si îngalbenirea se extind pe toata frunza. micoplasme. Simptomatologie Ofilirea petiolului frunzelor si decolorarea nervurilor reprezinta simptome de debut care apar în sera la plantele tinere. însa ziua cand insolatia este puternica. ofilirea are o evolutie rapida. care se necrozeaza si se usuca. cu suspensie de fungicide sistemice: Topsin 70 PU sau DEROSAL 50 SC în concentratie de 0. iar solul din cub va fi înlocuit cu pamant . În sectiuni din tulpina plantelor bolnave se observa brunificarea peretilor vaselor conducatoare. lucru care se poate obtine prin producerea de rasaduri în ghivece de material plastic.sp. în jurul bazei tulpinii. Dezinfectarea solului cu vapori supraîncalziti cu produse fumigante. din camp si din spatii protejate. Se vor cultiva soiuri rezistente. nivelurile crescute de azot si scazute de potasiu sunt factori care favorizeaza evolutia fuzariozei tomatelor. Se vor aplica si nematocide.5. Plantele atacate sunt debilitate treptat. fara ca frunzele sa-si piarda culoarea normala verde. umiditatea ridicata. pentru distrugerea nematozilor radacinilor. În perioada de vegetatie se vor scoate plantele atacate. În sere si solarii plantele infectate vor fi eliminate periodic din culturi pentru a preveni sporularea ciupercii. Belgia.1% cate 0. Israel. Grecia. PH-ul solului de 5. Dupa recoltare se vor înlatura si distruge resturile vegetale. de calitate superioara impune. Italia. Pot fi atacate una sau mai multe ramuri. Temperatura de 28 de grade Celsius. ofilirea se intensifica. Putrezirea radacinilor de tomate Putrezirea radacinilor de tomate produsa de ciuperca Fusarium oxysporum f. radicis-lycopersici este raspandita în SUA.5 litri de suspensie la planta.6.. se vor lua masuri de dezinfectare sau de înlocuire. Pe vegetatie se executa tratamente preventive la sol. Sub 20 si peste 34 de grade Celsius nu se manifesta. În camp. Indicatii: Pe terenurile infectate se va evita irigarea pe rigole. Aspecte ale atacului pe planta Întrucat boala se raspandeste prin intermediul solului. Canada.05-0. pe langa utilizarea unor seminte obtinute din soiuri si hibrizi cu însusiri biologice valoroase si o cunoastere temeinica a biologiei agentilor fitopatogeni (virusuri. caracterizata prin vestejirea. iar cresterea si fructificarea acestora sunt reduse. Japonia. bacterii. ciuperci) si antofite care afecteaza culturi.sanatos”. În primele zile de la debutul ofilirii. La noi în tara a fost semnalata în anul 2002. folosindu-se 0. în conditii favorabile atacului.resturile vegetale.5 l/planta. Franta. iar urmatoarele doua la intervale de 25-30 de zile cu concentratia de 0. în vederea elaborarii si aplicarii celor mai adecvate masuri de lupta menite sa previna sau sa mentina sub pragul economic de daunare atacul acestora. Un rol determinant în obtinerea unor productii mari si constante de legume.

tomate de la serele Leoser Bucuresti si Berser Bucuresi. din care 87 ha cu atac slab si 18 ha cu atac mediu.Unitatea Fitosanitara Maramures. 105 ha cu atac de Botrytis. in serele si solariile de la Institutul de Cercetari Baneasa Bucuresti. unde. care prezinta pete galbui-verzui care se necrozeaza si uneori prezinta o zonare concentrica. Primele simptome ale bolii apar la sfarsitul lunii mai. In Maramures. Marinescu si colaboratorii. lycopersici. apar pete la diferite niveluri ale tulpinii si plantele se ofilesc deasupra zonei de atac. apoi roz-portocalie. Aceasta forma de manifestare este cunoscuta sub denumirea de “pete fantoma”. În sectiuni din tulpina se observa o culoare bruna a vaselor conducatoare pe aproximativ 15-20 cm de la nivelul solului. apar zone depresionare. ing. Foarte sensibile sunt fructele tinere care prezinta pete mici. La noi in tara a fost semnalata in anul 1963. argintii-albicioase. in anul 2007. sub forma unui putregai moale. cu marginile brune. Atacul pagubitor caracteristic apare pe fructe. peste care la scurt timp se dezvolta un miceliu la început de culoare alba. care pot sa cuprinda tulpina de jur imprejur si sa determine moartea plantelor. umed la locul de insertie al pedunculului. tot la baza plantelor. Serviciul Prognoza si Avertizare PUTREGAIUL CENUSIU AL TOMATELOR Putregaiul cenusiu al tomatelor (Botrytis cinerea) este intalnit frecvent in culturile de tomate din sere si solarii. 185 ha au fost fara atac. DADR Maramures . circulare. zonate concentric. din cauza conditiilor specifice de umiditate atmosferica ridicata.sp. Simptomul caracteristic al bolii se constata la sistemul radicular al plantelor prin brunificarea radacinilor si a coletului. eliptice. se creeaza un microclimat favorabil aparitiei si evolutiei acestei boli. in camp apare mult mai rar. Apa de irigare este un mijloc de transmitere a patogenului în cultura de tomate. Melania OLTEAN. la plantele atacate. sistemul radicular este mai slab. din suprafata de 290 ha cultivate cu tomate. cu un punct central de culoare bruna-inchis care reprezinta locul pe unde a patruns filamentul de germinatie al sporului. Evolutia atacului acestui patogen este mai puternica la temperaturi de 20 de grade Celsius. S-a constatat ca ofilirea plantelor de tomate este mai accentuata spre extremitatile serelor si descreste spre centrul acestora. Pe tulpini. are o culoare bruna si este putrezit. La suprafata organelor atacate se dezvolta fructificatiile ciupercii sub . deasupra nivelului solului pe o lungime de 15-20 cm se observa leziuni în tulpini (uneori ulceratii la nivelul coletului. cand fructele de la prima inflorescenta au ajuns la maturitatea de consum. care prefera temperaturi de 25-30 de grade Celsius. Deseori. Primele simptome apar pe frunzele de la baza. Daca umiditatea aerului este ridicata si temperatura moderata. spre deosebire de Fusarium oxysporum f. Simptome Boala este specifica culturilor de tomate din spatiile protejate. de catre Gh. La plantele ofilite.

poate trai saprofit pe resturile plantelor.PHYTOPHTHORA INFESTANS .08% (0. care progreseaza pana ce cuprind toata pulpa fructului.Unitatea Fitosanitara Maramures Director executiv adjunct. Cand umiditatea este excesiva. DADR . Boala este favorizata de o umiditate atmosferica cuprinsa intre 90 si 95% si de o temperatura in jur de 20 de grade Celsius. Merpan 50 WP 0. Pe miceliu se formeaza conidiofori lungi de 1-2 mm. fie prin rani cauzate de insecte sau in timpul lucrarilor de copilit. Conidiile sunt unicelulare.0.1% (1 l/ha).15%(1. Sumilex 50WP. incepand cu locul de insertie al pedunculului. In afara de tomate. la temperaturi de 15-20 de grade Celsius. Combatere Boala este cauzata de o ciuperca polifaga (Botrytis cinerea Pers. defoliat sau carnit. La temperaturi de peste 22 de grade Celsius. Boala e favorizata de o umiditate foarte ridicata. are loc infectarea florilor. se acopera de conidiofori si cad. ori de condens. Dimensiunile lor variaza intre 9 . ovoide. de culoare brunaolivacee la baza. Putregaiul cenusiu se dezvolta deosebit de puternic pe fructe cand se aplica substante stimulatoare de crestere.2% (2 kg/ha).5 l/ha).1%. pentru a evita crearea unor porti de patrundere a agentului fitopatogen. Euparen Multi 50 WP 0. un rol important il joaca dirijarea temperaturii si mai ales a umiditatii. care in 1-2 zile putrezesc. In conditii de umiditate atmosferica ridicata. fasolea. Et Fries cu stadiul perfect Sclerotinia Fuckeliana).10. Valer VELE MANA TOMATELOR . Pyrus 400 SC 0. varza si salata. hialine sau galbui si dispuse in forma de ciorchine. In complexul de masuri destinate combaterii acestei boli. Ciuperca rezista de la un ciclu la altul pe resturile vegetale ca saprofit. sursa de infectie fiind astfel asigurata permanent. Teldor 500 SC 0. aceasta boala mai ataca si vinetele.5 kg/ha). Se recomanda ca inlaturarea frunzelor bazale sa se faca atunci cand frunzele sunt batrane si cand stratul de calus de detasare este format.15% (1.8 WG 1. care nu trebuie sa fie in exces. Dupa defoliere. Miceliul ciupercii care este septat. ele germineaza foarte usor. sub forma unui mucegai cenusiu. fie direct (enzimatic). ardeii.2% (2 kg/ha). septati. Conidiile germineaza in stropii de roua sau in picaturile de apa de ploaie. Fructificatiile ciupercii se dezvolta din abundenta la suprafata tesuturilor.5 l/ha). Ing.2 – 1.forma unui mucegai cenusiu. copilit sau carnit este necesar ca imediat sa se aplice tratamente cu suspensii de: Rovral 500 SC 0. apar pete cenusii. Flint Multi 68. patrunde si se ramifica in spatiile intercelulare ale plantei. Folpan 80 WDG 0. iar tuburile germinative patrund in planta.8 l/ha). ciuperca formeaza pe tesuturile atacate si descompuse scleroti de culoare neagra (forma de rezistenta a patogenului). Imprastiate de curentii de aer. apoase.15 x 6.

pana aproape de maturare. In forma de atac pe fructe. La inceput. boala a fost semnalata in 1940. conidiofori cu conidii. cu temperaturi maxime de peste 30 de grade Celsius in perioada mai . Daca vremea redevine favorabila. care in foarte scurta vreme devin maslinii inchis. In conditiile anului 2007. slab drenate. Miceliul ciupercii se dezvolta intracelular. Azi o intalnim in toate culturile de tomate. cu atmosfera saturata in apa si de o temperatura cuprinsa intre 10 si 25 de grade Celsius. care apoi se extind si inconjoara tulpina pe portiuni mari. de Payen. ciuperca rezista in tesuturile de plante. de culoare verde-maslinie. Primele simptome ale Phytophthora infestans apar in camp. Conditiile de seceta excesiva. fructele sunt infectate incepand cu primele faze de dezvoltare. atacul a fost prezent in toate culturile de tomate. Infectia se produce mult mai frecvent pe partea inferioara a . vinete). In conditii de umiditate ridicata. 77 ha cu atac mijlociu si 23 ha cu atac puternic. cenusii-brune. cu aspect umed. se formeaza cate o conidie. ciuperca ramane in viata in tesuturile frunzelor inferioare si in leziunile de pe tulpini. terminal. boala apare si pe tulpini. Aparitia si evolutia acestei boli este favorizata de precipitatii dese. Culturile de tomate irigate intens. Pe ramificatii. In perioadele calde si uscate. tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbuie. sunt foarte puternic atacate de mana. Ele se formeaza in numar mare. neseptat si formeaza haustori in celulele tesuturilor gazdei. Conidioforii ies din substrat prin stomate. precum si cele irigate si nearacite. Rareori. Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze. De regula. 190 ha au fost cu atac slab. in conditii naturale se formeaza oospori. cat si in sere si solarii. ciuperca se reproduce din nou. In cateva zile. in dreptul petelor se observa un puf fin. sub forma unor pete la inceput mici. in anul 2007. atat in camp. la suprafata petelor apare ca si pe frunze. cu conditia ca pe frunze sa fie umiditate suficienta. de forma neregulata. ca urmare a conditiilor de timp. dar cu un grad mai mic fata de anul precedent. de Traian Savulescu. frunzele atacate se usuca sau putrezesc. sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata de 3-15 mm in diametru.august. de noptile racoroase si de zilele calde cu ceata si roua. in special cele cu potasiu. hialin. La suprafata fructelor apar pete mici. mana apare cu 12-15 zile mai tarziu decat la cartof). atat prin stomate. tulpini. Peste iarna. ovale.Boala a fost semnalata prima data in culturile de tomate din Franta. Pe fata inferioara a frunzelor. spre mijlocul lunii iulie. fiind inconjurate de o zona ingusta. un puf fin albicios. flori si fructe. In cazul atacurilor intense. Mana tomatelor este produsa de ciuperca Phytophthora infestans. Sursa initiala de infectie pentru tomate in conditii de camp o constituie parcelele de cartof infectate (la tomate. urmate de o perioada cu cerul acoperit. apoi devin cenusii-brunii. cat si direct prin cuticula la temperaturi cuprinse intre 4 si 30 grade Celsius. de 1020 cm. Boala se manifesta mai puternic pe parcelele cu soluri grele. in schimb surplusul de azot conditioneaza dezvoltarea atacului. decolorata. stiut fiind faptul ca evolutia climatica are un rol determinant in cazul acestei boli. care ataca frecvent si alte plante (cartof. in anul 1847. deoarece la temperaturi de peste 25 de grade Celsius contaminarile sunt stopate din cauza inactivarii sporilor ciupercii. tulpinile putrezesc si se rup sau se indoaie in caz ca sunt palisate. reprezinta organele de propagare a ciupercii. pe frunzele bazale ale plantelor. Transmiterea de la un an la altul se mai realizeaza si prin semintele fructelor infectate. fiind mai intensa la 20-21 grade Celsius. Ingrasamintele minerale. stanjenesc aparitia si evolutia bolii. Infectia frunzelor poate avea loc pe ambele fete. In tara noastra. In Maramures. Simptome. albicios. sunt usoare si luate de curenti de aer. din 290 ha cultivate cu tomate. care reprezinta fructificatiile ciupercii. se extind si cuprind portiuni mari din fruct. au determinat stagnarea evolutiei agentului patogen.

25% (2. Previcur 60 SL pentru mana de sol 0.ing.5 kg/ha).0 kg/ha). boala apare sub forma de epifitie.3% (3 kg/ha).5 kg/ha).2 /ha (2. Acrobat MZ 90/6000 WP . Valer VELE . respectiv produse pe baza de cupru: Bouile Bordelaise WDG 0. Folpan 0.25% (2. de la 2 la 11 zile.4 kg/ha).25% (2. In sere se vor distruge resturile de plante. Curzate Manox 0. Champion 50 WP . Pentru urmatoarele tratamente se folosesc produse cu doua substante active: Ridomil Gold MZ 68 WC 0.5 kg/ha).Unitatea Fitosanitara Maramures Director Executiv Adjunct .5%. prin peduncul sau prin stomate. se recomanda aplicarea unui asolament rational.2 (2kg/ha).15 % (1. Patafol 0. iar pamantul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimic (cu formalina 3% sau sulfat de cupru 3%). Dithane M 45 . Pericolul pentru aparitia manei in cultura de tomate devine evident numai dupa ce plantele au ajuns in faza in care randurile sunt incheiate.0.5 kg/ha).(2 l/ha). alternand cu produsele: Bravo 500 SC 1. aparitia manei in culturile de tomate nefiind limitata in timp. Toamna se vor arde toate resturile de plante.75% (7. Daca tratamentele nu au inceput la incheierea ciclului al treilea.(2 l/ha). Captadin 50 PU 0.5 kg/ha).5 kg/ha).5 kg/ha).2 % . DADR .152. Tratamente. Primul tratament de siguranta se va face cu un produs cu remanenta mare.frunzelor.3% (3. dupa care se va face o aratura adanca. Pentru prevenire. dupa patru sau cinci cicluri de dezvoltare a ciupercii. In cazul fructelor.0.0. Oxicupron 50 PU .0. postfloral . Oxicupral 50 PU prefloral 0.0. Perioada de incubatie variaza in functie de temperatura si umiditate.5% (4-5 kg/ha).0.04% (0.25% (2.5 . infectia are loc prin patrunderea tubului de germinatie prin coaja. Merpan 50 WP 0. Captan 80 WDG 0. unde numarul de stomate este mai mare.2 (2 kg/ha). Alcupral 50 PU .5% (4-5 kg/ha).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful