Comunicare, manipulare i persuasiune în discursul politic

Discursul politic, indiferent de cojunctura în care este rostit, i anume dac evalueaz situa ii de interes public sau este generat de un eveniment conven ional (campania electoral ) i este astfel i electoral, se autoevalueaz întotdeauna ca fiind Äadev rat´ sau corect. Actorul politic activeaz , în func ie de situa ia de comunicare, anumite strategii de credibilitate menite a comunica Äadev rul´. Desigur, opinia public ridiculizeaz sau condamn Äminciuna politic ´, ins actorii politici continu promisiunile adesea f r acoperire. Probabil pentru c politicianul are nevoie nu doar s afirme adev ruri, ci i s fie perceput de c tre electorat ca fiind persoana care spune adev rul atât în situa ia dat , cât i adev rul Äîn general, indiferent de situa ie´. Prea preocupa i s - i construiasc credibilitatea, actorii politici promit prea mult sau spun cu prea mult u urin ceea ce vor oamenii s aud . Pe de alt parte, regimul mediatic în care ac ioneaz actorii politici contribuie la dezvoltarea unor tehnici de credibilitate din ce în ce mai sofisticate. Astfel, dac într-o prim etap discursul politic se întemeia ca Äadev r´ pe baz de criterii ideologice, în epoca mediatiz rii, politicienii beneficiaz de un întreg dispozitiv tehnologic i scenic care produce Äimagini adev rate´.1 Astfel, în campanile electorale, politicienii încearc discursul ca fiind ³adev r´ politic. Exist ‡ ‡ candidatului s pretind anumite preten ii, cum ar fi: o pozi ie de superioritate în fa a contracandida ilor s i. preten ii de adev r privind competen a sa; astfel, candidatul semnaleaz faptul c el este i mai mult s - i legitimizeze un adev rat ritual al competi iei care îi permite

cel care cunoa te cel mai bine starea electoratului ( preten ia de cunoa tere) i în acela i timp, cel care o poate îmbun t i (preten ia de performan ). De regul , preten iile de adev r asumate de c tre candidat nu sunt formulate explicit (de i polemica electoral nu exclude acest lucru); ele sunt Äefecte´ de comunicare sau de discurs rezultate din utilizarea limbii, a argumentelor i a altor resurse.Preten iile de adev r constituie o
1

Camelia Beciu, Politica discursiv . Practici politice într-o campanie electoral , Editura Polirom, Ia i, 2000, pp.42-43

cea mai mare parte a interven iilor discursive având formatul unei nara iuni (evident. în cele din urm . Nara iunea produce un efect de argumenta ie conferind credibilitate actorului social. În ambele cazuri. Nara iunea electoral cauzal : una sau mai multe cauze perturbatoare genereaz un act de repara ie. din acest punct devedere.campania electoral este o competi ie la nivelul credibilit ii diferitelor Änara iuni´avansate de candida i). Nara iunea care rezult este o interpretare (o solu ionare) a conflictului i. în orice caz. ‡ alternativele. actualizându-le mereu printr-o comunicare adecvat (în fapt. 61). Candidatul comunic Äpunctul de vedere legitim´: nara iunea este o demonstra ie la nivelul c reia se opereaz cu argumente credibile. pu in sensul univoc al punctului s u de vedere i previne interpretabil. candidatul comunic practic discursiv permite candidatului s actualizeze preten iile de adev r ale discursului electoral. tot ceea ce afirm un candidat în decursul unei campanii electorale poate duce la men inerea sau anularea preten iilor de adev r). Într-o campanie. iar programul narativ este de fapt un program de pacificare concretizat într-un contract ´ (Parret. ac iunea este de un eveniment: Ä La unei nara iuni este similar cu ac iunea politic ‡ Candidatul comunic un Äpunct de vedere´ transparent. Aceast produce urm toarele efecte: ‡ Candidatul comunic un Äpunct de vedere´. Situa ia tipic unei nara iuni este situa ia perturbat origine. pe care interlocutorii fie le recunosc. p. el î i asum i. ea este polemic .candidatul trebuie s men in aceste preten ii de adev r.tem permanent a discursului electoral. fiecare candidat identific o cauz care perturb starea electoratului. ‡ Situa ia care structureaz o nara iune (Äsitua ia perturbat ´) este similar situa iei electorale: într-o campanie. fie le consider verosimile pentru situa ia dat . .´ ‡ ‡ Candidatul comunic Äpunctul de vedere corect ´. 1988. exist un conflict. în acela i timp. Deoarece discursul electoral necesit reproducerea lui pe toat perioada campaniei. candidatul parcurge un adev rat maraton narativ.imprimând astfel Äcoeren ´ i Ätotalitate´ interpret rii sale. efectul de argumenta ie nu este o garan ie pentru victoria electoral . ‡ Din punctul de vedere al condi iilor de producere i al scopului. Ä for a persuasiv a oric rei nara iuni rezid în suspendarea ordinii dialogice spre a pune în practic un monolog de manipulare.î i justific subiectivitatea. el construie te o cauzalitate. ac iunea tipic i/sau electoral .

termen pe care unii autori îl consider deja prea slab pentru a descrie formatarea ac iunii politice ca un ³produs´de consum3. pp. aflat tot în timpul în agita ie i alert . discursul electoral preia din ce în ce mai mult practici tipice pentru marketingul comercial. ³perdan i´. 4 Defini ie dat de Dic ionarul de sociologie. Triumf în felul acesta imaginea politicianului ³eficient´. . În timp ce prima form de manipulare este grosier nivel coborât de inteligen 2 3 i este folosit cu grupuri mari de oameni cu i cultur . Aceast nara iune sub forma c reia se construie te fiecare gest politic se vrea a fi una din nenum ratele pove ti de succes din via a cotidian a liderului politic. manipularea. Teoretic. pagini: 37. Crezi i tu cu mine?´ . propune o ac iune reparatorie pe baza unui contract la satisfacerea c ruia contribuie ac iunea candidatului i suportul unor coparticipan i . o poveste ³spus ´ dup toate regulile unui serial de televiziune popular. Camelia Beciu. aceste slogane pot fi valabile pentru orice produs. arenele mediatice i practicile de dezbatere. Totodat . în primul rând al electoratului2. care consacr ³eroi´. 135 / 2009. Editorial Sfera Politicii. În România. oricât de grosier ar fi.ceeol. fie el politic sau de consum. ³Eu cred în tine. ³Îl meri i pe cel mai bun!´. ³trepidant´. tendin a de ³depolitizare´ a marketingului politic este confirmat i de imaginea candida ilor construit ca brand. pe www.Ca ac iune de a determina un actor social (o persoan . cea de-a doua este pus în practic de profesioni ti care Camelia Beciu.. o colectivitate) s gândeasc i s ac ioneze într-un mod compatibil cu interesele ini iatorului4.a.cit. Recunoa tem la nivelul unor slogane construc ii verbale preluate ³ca atare´ din discursul publicitar. Comunicarea politic devine astfel impregnat de ³populism mediatic´. Nr. op. ³câ tig tori´. Cele mai uzitate sunt folosirea argumentelor falsificate sau folosirea unor adev ruri par iale aranjate în secven e false i combinarea mesajului cu acele elemente care fac apel la centrele emo ionale non-ra ionale ale con tiin ei umane. pentru a fi eficient . care trebuie s ia o ³decizie´ urgent în fiecare moment pentru a produce o ³ruptur ´ i a-i învinge pe ³ceilal i´.49-50. Politicul. Remarc m astfel inten ia de manipulare a actorilor politici. . Nu în ultimul rând.atribuie aceast cauz unui opozant politic. iner io ii. trebuie s dea senza ia telespectatorului c are deplina libertate de gândire i decizie. pp. un grup. Manipularea se face în mai multe feluri.4-5. care nu mai sunt adaptate în vreun fel la contextul politic.com. prima campanie pentru Parlamentul European din 2007 a fost dominat de slogane precum ³Tu faci oferta!´.

Astfel. manipulare i persuasiune în televiziune. mai obiectiv decât invitatul s u). Din p cate. Este condi ia esen ial ca o comunicare. î i poate folosi capacit ile de manipulare. Radu Herjeu. prin înmul irea fantastic a surselor de informa ii s-a apelat din ce în ce mai pu in la manipularea prin propagarea de minciuni sau de construc ii false care cuprind adev ruri par iale i s-a folosit cea de-a doua tehnic . Calitatea de Äveridic³ trebuie dat oric rui mesaj care manipuleaz . În ultimul timp.pdf 5 . care s prind imediat f r s mai permit apari ia necesit ii de a pune întreb ri suplimentare. s reu easc . a bunului sim .încearc s -i influen eze pe cei mai greu de indus în eroare cu minciuni relativ u or de descoperit prin folosirea logicii. Äpe în elesul tuturor³. pp. subcon tiente. Cei mai buni manipulatori tiu dinainte ce întreb ri i-ar putea pune (sau î i pun) aleg torii i r spund la acestea înainte de a fi chiar con tientizate de ace tia.117-118. Se poate manipula i prin crearea inten ionat de confuzii dar rezultatele sunt imprevizibile de cele mai multe ori. sublinierea pluralismului p rerilor într-o dezbatere. Oamenii politici buni vor accepta cu mai mare pl cere o confruntare cu un adversar decât prezen a singur în fa a realizatorului (considerat de telespectatori a priori. De aceea. i oamenii cei mai inteligen i sunt u or de stimulat într-o anumit direc ie prin ac iunea direct i calculat asupra centrelor men ionate anterior. îl fac pe cel de acas s aib senza ia c în elege în profunzime problema discutat i s ac ioneze în consecin . sursa: http://dorinpopa. al culturii i al informa iilor. u or decodificabil. Tehnici de propaganda. cel de acas are senza ia extrem de puternic c cel ce vorbe te spune adev rul pentru c altfel Äar fi incapabil s r spund la întreb rile pe care nu i le-a pus nimeni înc ³.files. Folosirea unui limbaj popular. pasul 1 în manipulare este explicarea foarte simpl .wordpress. Un ingredient absolut necesar re etei de manipulare este tehnica de disimulare a acesteia prin: 1.com/2008/04/herjeu-radu-tehnici-de-propaganda-manipulare-si-pers-in-tv. din cauza labilit ii unui sistem uman aflat în cump n . Din p cate. de cele mai multe ori. Înt-o confruntare cu un adversar considerat la fel de obiectiv sau de subiectiv ca i el. indiferent de gradul de instruc ie . Se poate observa cu u urin c politicienii st pânesc capacitatea de a explica orice cu cuvinte pu ine i simple. uneori în combina ie cu prima. pentru mul i oameni ceea ce le pare clar este i veridic5. neînso it de mesaje rela ionale.

. De multe ori se folose te opozi ia m runt . o persoan poate avea o anumit reac ie (eventual cea dorit de manipulator) în mod instinctual i . implicit. imposibil de verificat din cauza lipsei martorilor. Discu iile despre calitatea manualelor alternative erau deviate (în special de ap r torii lor) spre utilitatea lor în principiu. ceea ce duce la diminuarea percep iei lui ca om politic i. cel ce a f cut-o este de acord cu ea. o discu ie despre programul impus României de FMI se va purta despre (sau va aluneca invariabil spre) dezbaterea normalit ii accept rii de c tre guvernul român a unui program str in i mult mai pu in despre juste ea sau eficacitatea m surilor cuprinse în acel program.compara ii for ate. . dar f r leg tur cu subiectul discutat. . . a opiniilor i a persoanelor astfel încât s poat fi folosit oricând generalizarea. La invitarea în platou a unui politician. implicat subiectiv în subiectul pe care îl dezbate.adev rul prezentat ca o minciun sau negarea unei afirma ii astfel încât aleg torul s r mân cu convingerea c . Desigur.2. 3.contraadev rul. . . de multe ori poetice i amuzante. .folosirea ironiei sau a sarcasmului atunci când se vorbe te despre adev r.minciuna gogonat .amestecarea faptelor. . primele ajutând la acceptarea celorlalte. De exemplu.exagerarea. . de fapt. pe elemente de am nunt nesemnificativ pentru a se abate aten ia de la adev ratele contradic ii.amestecarea jum t ilor de adev r cu jum t i de minciun . în discursul politic este folosit i persuasiunea. Centrul de greutate se deplaseaz de pe subiect pe obiectivitatea dezbaterii lui. Henri Pierre Cathala surprinde câteva tipuri de manipulare a adev rului: . Dac în urma manipul rii.omisiunea unor elemente. exacerbarea rolului garan ilor sociali.etichetarea adversarului politic i atribuirea unei apartene e la un anumit sistem de idei. . în detrimentul esen ei. t râm pe care se sim eau mult mai siguri.valorificarea am nuntelor neesen iale. . fascinant pentru spiritele paradoxale. specialist într-un anumit domeniu.folosirea unui ton sau a unei mimici care s dea o greutate nejustificat informa iei transmise. mutarea centrului de greutate. considerat negativ de c tre aleg tori. Accentul se pune pe calitatea lui de profesionist.

Amândou comportament.. Cei care sunt partizanii reducerilor în buget pot s -i caracterizeze pe politicienii reticen i în domeniul fiscalit ii ca fiind Äzgârci i´. cât i persuasiunea sunt componente ale propagandei. Propaganda implic în general promovarea de c tre stat (sau guvern) a unui anumit punct de vedere pentru a câ tiga influen a sau controlul. iar convingerile care au stat la baza lor pot fi reconsiderate mult mai greu i numai în momentul apari iei unui element persuasiv mai puternic. op. în loc s analizeze dovezile existente. termen definit ca fiind: ³o expresie a opiniei sau ac iunii unor indivizi realizat deliberat ca s influen eze opiniile i ac iunile altor indivizi în scopuri predeterminate³7. Tehnica de apelare pe nume leag o persoan sau o idee de un simbol negativ. 127 Defini ie dat de c tre Institutul de Analiz a Propagandei. Sus in torii acestora îi vor descrie ca fiind Äcump ta i´.folosirea peiorativelor. reac iile sunt Ägândite³. Observ m în limbajul politicienilor anumite tehnici de propagand : 1. cu ocazia unui studiu efectuat dup cel de-al doilea r zboi mondial .cit. Persuasiunea este mult mai dificil de realizat decât manipularea dar rezultatele ei sunt mult mai puternice i dureaz în timp mult mai mult.mai pu in ra ional. f r influen e din afar . cuvintele se refer la acela i 6 7 Radu Herjeu.Apelarea pe Änume³ . în persuasiune esen ial este senza ia pe care trebuie s-o capete persoana cealalt c a în eles ceea ce i se spune. O form mai subtil de apelare pe nume sunt cuvintele sau frazele care sunt alese fiindc au o înc rc tur emo ional negativ .6 Atât manipularea. Politiceinii sper c publicul va respinge acea persoan sau idee din cauza simbolului negativ. Prin urmare. încercând s conving cet enii c pot aduce bun starea rii. dar au conota ii foarte diferite. c a integrat motiva iile schimb rii i c deciziile ulterioare îi apar in în totalitate. Tot propagand este i ceea ce fac partidele politice sau politicienii. manipularea poate aduce reac ii pe care persoana în cauz le poate reconsidera în scurt timp (în momentul în care nu mai este sub influen a direct a sursei de manipulare). în cazul persuasiunii.

maternitate.. Crucea reprezint biserica cre tin . Steagul reprezint na iunea. natural . Astfel de cuvinte sunt: civiliza ie. Acest lucru ne diminueaz Ärezisten a la am gire´ i ne face mult mai pu in suspicio i decât ar trebui s fim când vorbitorul începe s ne spun lucrurile pe care Äun om cinstit ar trebui s le fac ³. totu i. Acela i lucru e valabil i cu cuvântul Ädemocra ie³ extrem de des folosit în ultimii ani la noi în ar cerut lucruri total opuse pentru ca România s avanseze Äpe calea democratic ³.Transferul În mecanismul transferului. a eufemismelor. . drept. Generalitatea evident este. paternitate. Când cineva ne vorbe te despre cinste. c el este de aceea i p rere cu noi asupra acestui subiect important.i mobilizeze publicul cu cuvinte vii. apelarea pe nume inversat . lupt m i tr im în.2. i. pentru i dup cuvinte înc rcate de virtute fa de care avem idei adânc înr d cinate. la coal i la biseric .Eufemismele Când politicienii-propagandi ti folosesc generalit i evidente i simboluri la apelarea pe nume. imediat ne gândim la propriile noastre idei formate despre cinste. s n tate i dragoste. medicin . patriotism. cu semnifica ii diferite. La vederea lor. sugestiv emo ionale. democra ie. 3. cuvenit. este trezit cu viteza luminii întregul complex de sentimente pe care-l avem fa de biseric sau na iune. În anumite situa ii. Pe când apelarea pe nume încearc s ne fac s ne form m o judecat pentru a respinge i condamna f r a examina dovezile. ei încearc s . pe scurt. în România sunt folosite cu o generozitate curioas eufemisme care încearc s ascund (sau s diminueze) realitatea. deseori. generalitatea evident caut s ne fac s aprob m i s accept m f r a examina dovezile. bine. cre tinism. Infla ia nu este catastrofal ci doar Äpeste prognozele guvernului³. Acest lucru este realizat prin folosirea cuvintelor politicoase. ideile pe care le-am înv at acas . este s presupunem c vorbitorul folose te cuvântul cu în elesul pe care i-l d m noi. Economia nu este falimentar ci Äîn regres³. legate de persoana celui care apela la el. Aceste simboluri trezesc emo ii. propagandistul încearc s calmeze publicul pentru a face mai acceptabil o realitate nepl cut . tiin .Generalit ile evidente Credem. De-a lungul celor 10 ani ni s-au 4. România nu este în criz ci Äla r scruce³. Prima reac ie. simbolurile sunt constant utilizate.

2. Mihai Constantiniu l-a sprijinit pe Lis iar Doru Tufi pe Oprescu. aceast tehnic poate avea cre terile de pre uri de i ar fi pu i în mare dificultate dac ar trebui s precizeze pre ul la . La fel. dar nu exist nici un motiv s te gânde ti c c tiu ce este cel mai bun pentru ar . Amândoi sunt actori populari. Ion Iliescu se deplaseaz cu trenul i nu cu ma ina sau elicopterul. mecanismul transferului este folosit atât pentru cât i împotriva cauzelor i ideilor.1. el încearc s transfere prestigiul religios ideilor pe care le sus ine. De exeplu. a a c i tu trebuie s-o faci´. Astfel. Barbra Streisand l-a sprijinit pe Bill Clinton i Arnold Schwarzenegger pe George Bush. Pre edintele se plimb prin despre centrul capitalei pe jos ba chiar are timp s se i opreasc la o ber rie. este mult mai pu in probabil c vom fi critici. tehnic preluat i de Vasile Lupu. l-am avut pe Ion Ra iu care î i f cea campanie electoral în 1990 r ne ti. Folosirea sintagmei Äpoporul român³ are darul s dea legitimitate celui care pretinde c vorbe te în numele lui.Prezen a unui prelat lâng un vorbitor care încearc s ne conving de ceva spore te eficacitatea tehnicilor de propagand folosite de acesta din urm . M rturia Cea mai comun folosire a m rturiei este citarea indivizilor care nu sunt califica i s emit judec i despre o anumit problem .i conving audien a c ei i ideile lor sunt Äale oamenilor´. de pe strad ³). În 1992. 6. 5.Când m rturia este oferit de o celebritate admirat . politicienii încearc îmbr cat în straie s . l-am avut pe Rebengiuc al turi de Emil Constantinescu i pe Virgil Og anu al turi de Ion Iliescu.Oportunismul Tema de baz a apelului oportunismului este: Ätoat lumea face asta. 6 . Politicienii români vorbesc cu mare u urin principalele alimente.Apeluri speciale 6. în cazul alegerilor din România. Când un politician î i încheie discursul cu o rug ciune sau cu un Äa a s ne ajute Dumnezeu³ sau cu orice alt trimitere la elemente legate de religie i credin .Oamenii simpli Prin folosirea tehnicii oamenilor simpli (a sintagmei respective sau a Äoamenilor normali. De vreme ce pu ini dintre noi vor s fie l sa i pe dinafar .

Sau prezentarea de statistici privind crimele sau îmboln virile sau violurile sau haitele de câini au darul de a stimula frica fa de efectele alegerii unei anumite for e politice. Un om politic dezv luie pericolul pe care îl reprezint alegerea contracandidatului s u (Äîntoarcerea la comunism i p strarea vechilor structuri³) i apoi d ajunge acolo (Ä noi suntem singura for politic viabil ³) Exist un exemplu clasic de reclam care face apel la fric i în politica româneasc : celebrul clip care se încheia (referindu-se la FSN i la Ion Iliescu) astfel ÄGoni i lupii !³. apelul la fric continu s fie larg r spândit.to i facem gre eli de logic . în ea îns i.destul succes. practican ii acestei tehnici sper s redirec ioneze aten ia de la meritele unei anumite propuneri spre m surile ce se pot lua pentru a reduce frica.Logic gre it sau propagand ? Logica este procesul tragerii unei concluzii din una sau mai multe premise. sau de opinie are printre alte roluri i pe acela extrem de important de a ar ta telespectatorilor sau oamenilor în general 6. nu este nici logic .1. Când un politician agit fricile publicului de crim sau corup ie i spune c votul în favoarea sa va reduce amenin area.2. Prezentarea public a rezultatelor sondajelor de audien care este tendin a general i în ce direc ie merge majoritatea. el folose te aceast tehnic .Extrapol ri nepermise Tendin a de a face prevederi importante asupra viitorului pe baza câtorva mici fapte este o eroare comun de logic . nici ilogic (de i poate fi adev rat sau fals ). el folose te apelul la fric . Speculând fricile adânci ale ascult torilor.Erori de logic 7. 7.Frica Când propagandistul î i previne publicul c va urma dezastrul dac nu întreprind anumite ac iuni. i solu ia pentru a nu se 7. O afirma ie. În politica contemporan . Deosebirea este c propagandi tii manipuleaz deliberat logica pentru a.3. . Trebuie s observ m c un mesaj poate fi ilogic f r a fi propagandist .i promova cauza.

autonom. creeaz bun dispozi ie. stimuleaz Galbenul puternic poate fi obositor. f r a fi evidente ( i. provoac . d apropiere. ofensiv-agresiv. irit . d senza ia de echilibru. originalitate i veselie. stimuleaz asocia ii multiple de idei. Alb. predispune la comunicabilitate. evident. relaxare. siguran . senza ia de intimitate. dominan . faciliteaz asocia iile de idei. investigativ. stimuleaz intelectual. Efecte psihologice: d senza ia de c ldur . Ar fi naiv s credem c deosebita influen pe care o au culorile asupra modului de receptare a informa iilor a trecut neobservat de politicieni ca pe un mijloc de propagand . i rezonan afectiv : exprim elasticitatea voin ei. d senza ia de apropiere. defensiv. sociabilitate. Efecte psihologice: creeaz admira ie. concentrare.Dup cum tim. exist na te folosirea lor. Semnifica ia psihologic i rezonan afectiv : la fel ca la ro u. . Semnifica ia psihologic posesiv. În cantit i mari pare dulceag i iritant. incit la ac iune. Caracterizeaz tipul pasiv. Efecte psihologice: induce optimism. veselie. Este obositor prin str lucirea sa. operativ. situa ie pentru a transmite o anumit i sunt mai puternice decât credem. puritate. introspec ie. excitabilitate. d senza ia de dep rtare în spa iu. u urin . senza ie puternic de erotism. suavitate. Verde. stimuleaz starea de vigilen . asupra modului în care recep ion m o informa ie. d prospe ime. predispune la medita ie i contemplare. mobilizeaz . imuabil. provoac satisfac ie. expansiv. Efecte psihologice: expansivitate. veselie. vederea. persisten . r ceal . i culorile au efecte extrem de puternice asupra psihicului nostru. Astfel. prin urmare. înviorare. provoac nelini te. calmeaz . robuste e. i ce tipuri de reac ii poate Vom vedea în continuare care sunt efectele culorilor de baz spore te capacitatea de mobilizare i de concentrare a aten iei. însufle e te. Portocaliu. asupra st rii de spirit i. excit . excentric. Semnifica ia psihologic i rezonan afectiv : exprim dorin . asupra sentimentelor i emo iilor noastre. îndr zneal . Galben. aspira ie. Efecte psihologice: aduce lini te. s n tate. competitiv. aproape imposibil de con tientizat) efectele folosirii unei anumite culori într-o anumit informa ie în scopul de a ob ine o reac ie anume. Ro u. Semnifica ia psihologic i rezonan afectiv : exprim spontaneitate. Este caracteristic tipului activ. autonom. Este specific tipului activ.

‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Partidul conservator ± culoarea abastr . dup alegerile preziden iale din 2009. virtute. în context politic. depresie. îndreptat spre col ul din dreapta sus. cu cei trei trandafiri ce sugereaz unitate. Partidul Na ional Liberal ± Galben i albastru. singur tate. În mod normal. i descurajatoare. Partidul Social Democrat ± Ro u. iar simbolul este bradul. Exprim lini te. melancolie. special alese pentru a se întip ri în memoria cet enilor. seriozitate. pasiv. Partidele politice din România se recunosc u or. diferitele simboluri exprim Äcredin ele´ i Äprincipiile´ dup care se ghideaz în ac iunea lor politic . senzitiv. având ca simbol s geata pe diagonal. nelini te. nostalgie. Partidul Democrat Liberal ± Portocaliu. sfâr it. sugerând astfel ascensiune. nelini titoare Stimuleaz . In plus. culoarea verde. cu scopul de a lucra asupra câmpurilor energetice. În România aceast tehnic a fost mediatizat . Efecte psihologice: d În cantitate mare poate provoca depresie. induce optimism i nostalgie. nu putem s nu coment m i memorabila poveste a ³fl c rii violet´. reverie. tendin spre evocare. stimuleaz Albastru. inocen . cum în i i membrii spun. Impresie de adâncime. medita ia cu flac ra violet este o tehnic de medita ie folosit în medicina alternativ i complementar . spiritual. Violet. sobrietate. d senza ia de gravitate. când. înduio are. infinit i medita i. Efecte psihologice: este o culoare rece. Partidul Ecologist Român ± desigur. Efecte psihologice: d senza ia de re inere. a a R mânând în sfera culorilor. având ca simbol un trandafir. Este caracteristic pentru tipul concentric. lini te. tehnic i rezonan afectiv : moarte. a ap rut o serie de specula ii pe seama medita iei cu Flac ra . unificativ.Semnifica ia psihologic castitate. senza ia de lini te. i rezonan afectiv : pace.. interiorizare. peniten . luptând. calm. Semnifica ia psihologic desp r ire. Negru. cur enie. iubire i afec iune. împ care. pentru o Românie curat . satisfac ie. distan . perceptiv. Semnifica ia psihologic i rezonan concentrarea. Semnifica ia psihologic i rezonan afectiv : triste e. îng duin . folosit pentru a ajuta la redobândirea s n t ii fizice i evolu iei armonizându-le. îns . ele având culori puternice. având ca simbol o balan în echilibru. triste e. afectiv : se caracterizeaz prin profunzimea tr irilor i sentimentelor. plin tate i greutate. tandre e.

i luat în derâdere. În concluzie. mai ales în via a politic româneasc . Pe de alt parte. La sfâr itul acelui an.org/wiki/Flac%C4%83ra_violet%C4%83 . Strategiile de proiectare importate din marketing structureaz proiectul actorului politic ca Äofert ´ (politic ) construit în conformitatea cu Äprofilul pie ei´ (electorale). devenit câ tig tor. a adar . comunicarea politic este un câmp în care se intersecteaz diverse modalit i de persuadare a electoratului. stema României de pe pupitrul de la Palatul Cotroceni. parafrazând literatura de specialitate. percep ii i nevoi sunt diagnosticate în prealabil pe baza unor tehnici de sondare a pie ei. Mai mult. Oferta actorului politic este destinat grupurilor sociale int ale c ror a tept ri. a declarat. Faptul c So ia liderului PSD. sunt nejustificate i f r o baz real 8. 8 http://ro. specula iile privind implicarea medita iei cu Flac ra violet în manipularea alegerilor preziden iale din anul 2009.wikipedia. proiectat dup o harta electoral care indic segmentele sociale disponibile s accepte oferta. într-o emisiune TV. În fond. culoarea de fond fiind schimbat cu violet. în ianuarie 2010. neavând un correspondent palpabil în arealul realit ii. subiectul devenise deja intens mediatizat nu doar de presa româneasc .violet . de unde se adresa pre edintele Traian B sescu a fost modificat . În februarie 2010. Oferta este. c so ul s u a fost supus unor Äatacuri energetice´ la dezbaterea final din campania preziden ial ic i ea a sim it aceste influen e pare a fi o modalitate de a justifica e ecul i de a denigra adversarul. ba chiar s-a folosit de aceast împrejurare pentru a ar ta cet enilor c aceasta a fost alegerea potrivit . consider c toat aceast situa ie iscat nu a fost decât o tehnic de manipulare a maselor. dar i de cea interna ional . Mihaela Geoan . Desigur. aceste afirma ii nu i-au afectat deloc imaginea câ tig torului.

pp. arenele mediatice i practicile de dezbatere. . pagini: 37. Politica discursiv .117-118.wordpress. Camelia Beciu. Practici politice într-o campanie electoral . Politicul. Nr.org/wiki/Flac%C4%83ra_violet%C4%83 y . Ia i.files. y Herjeu Radu.Bibliografie: y Beciu Camelia. http://ro. 135 / 2009. Editura Polirom. Tehnici de propaganda.com.wikipedia. 2000. pe www. sursa:http://dorinpopa.com/2008/04/herjeu-radu-tehnici-de-propagandamanipulare-si-pers-in-tv. manipulare i persuasiune în televiziune.ceeol.pdf y Editorial Sfera Politicii. pp.4-5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful