UNIVERSITATEA ,, ŞTEFAN CEL MARE”, SUCEAVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ SPECIALIZAREA DREPT ANUL III

DREPT CIVIL SUCCESIUNI NEDEMNITATEA SUCCESORALA

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR LECT. UNIV.

STUDENTĂ: Grupa III

1

...9 Efectele nedemnitatii succesorale.................................... caruia a cazut victima de cujus............2............3 Caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale...............8 3..............................2.... 2 .........11 4................16 Invocarea nedemnitatii succesorale.........................1 Atentatul la viata de cujus.1 Efectele nedemnitatii fata de copiii nedemnului.....................................3 Efectele nedemnitatii fata de terti.........2 Acuzatia capitala...........SUCEAVA 2011 CUPRINS 1..11 4...... calomnioasa la adresa lui de cujus.1 Efectele nedemnitatii fata de nedemn..........................18 3...14 4......... 4......15 4..........................................6 3....4 Cazurile de nedemnitate succesorala....... 2...................3 Nedenuntarea de catre mostenitorul major a omorului..... 5.. Noțiune și reglementare juridică....................2 Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului care nu sunt copiii lui.....13 4..............2 Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.6 3...............

. intrucat a savarsit o fapta grava....... intrucat s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia........ Nedemnitatea nu trebuie confundata cu incapacitatea care reprezinta cealalta conditie pentru ca o persoana sa poata mosteni. Bibliografie....... din motive independente de meritele succesibilului..... generala si concreta... Noțiune și reglementare juridică Nedemnitatea succesorala este reglementata de Codul Civil in art..... impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. Incapacitatea este atrasa de neindeplinirea calitatilor sau conditiilor de a mosteni........ inclusiv rezerva la care er fi avut dreptul din aceasta mostenire..... nu este suficient sa aiba vocatie succesorala.6...1 9 1. 655 – 658 si reprezinta decaderea succesibilului legal din dreptul de a mosteni............. inclusiv rezerva succesorala. Pentru ca o persoana sa poate veni la mostenire.. prevazuta expres de legiuitor....... in temeiul legii... fiind necesar sa indeplineasca si o conditie negativa respectiv sa nu fie nedemna de a mosteni...... Nedemnitatea sau nevrednicia este decaderea de drept a mostenitorului legal din dreptul de a culege o mostenire determinata......... in timp ce nedemnitatea intervine ca urmare a savarsirii de catre succesibil a unei fapte grave fata de defunct sau fata de memoria 3 ....

St. Carpanu. 2.920 – 923.. preferam sa calificam nedemnitatea drept o sanctiune civila.Civ.cit.389. p. In general nedemnitatea care desfiinteaza numai.17. op.60). cit. op. 2 Faptele de o arie mai larga care justifica revocarea donatiilor sau legatelor nu sunt aplicabile in materia nedemnitatii succesorale. opereaza de drept. aceste libertati fiind guvernate de reguli proprii (spre exemplu revocarea donatiilor in conditiile art. Daca fapta savarasita reprezinta o b) 1 Majoritate autorilor clasifica nedemnitatea drept pedeapsa civila (vezi M.. in limitele si potrivit regulilor prevazute pentru libertati.cit. Caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale Nedemnitate succesorala caracterizeaza prin urmatoarele: a) ca sanctiune civila1. op. Ulterior comiterii faptei. vocatia succesorala legala nu influenteaza eficacitatea libertatilor prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte facute in favoarea nedemnului de catre cel care lasa mostenirea..Zinveliu. cel care lasa mostenirea neputand inlatura efectele ei prin iertarea nedemnului pentru fapta sa.cit. 4 .Eliescu op. p.Stanescu.73.115. se se aplica numai in cazul savarsirii faptelor expres si limitativ prevazute de lege2 si numai in domeniul mostenirii legale. Astfel numai nedemnitatea are rolul de a – l pedepsi pe succesibilul care este capabil sa mosteneasca. F. hotararea instantei civile de constatare a faptelor avand character declarative.Civ. textele de lege care o prevad fiind imperative si de stricta interpretare. 829 – 831 C. p. op. cel care lasa mostenirea putea totusi sa – l gratifice pe nedemn.cit.acestuia.. revocarea voluntara sau judecatoreasca a legatelor potrivit art.cit. De lege ferenda se preconizeaza unificarea cauzelor.). p.Deak op. Intrucat nedemnitate opereaza de drept. C. p. I.1. 930 C.

in acest sens nedemnitatea producand efecte relative. in urma inlaturarii de la mostenire a nedemnului) sau savarsind fapta fata de parinte. fie mortis causa. mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant. ea poate produce efecte numai in mod exceptional. in lipsa discernamantului neputandu-se vorbi de 5 d) e) . De exemplu. potrivit careia. la care achiestam si noi. care afecteaza numai mostenirea legala.cauza comuna prevazuta pentru toate cele trei ipoteze (spre exemplu tentativa de omor). cel care lasa mostenirea poate sa – l gratifice pe cel nedemn. a fost formulata opinia. ea poate justifica atat desfiintarea calitatii de mostenitor legal al nedemnului cat si revocarea judecatoreasca a donatiei si / sau legatului facut in favoarea lui inainte de savarasirea faptei. In literatura de specialitate insa. Acest fapt devine posibil tocmai datorita naturii juridice de sanctiune juridica a nedemnitatii. fie prin acte juridice inter vivos. domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri. Spre exemplu in caz de litigiu. nedemnul fiind inlaturat numai de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit faptele. c) fiind o sanctiune se aplica si produce efecte doar in privinta autorului faptei. pentru fiecare in conditiile prevazute de lege. sanctiunea nedemnitatii fiind prevazuta pentru faptele savarsite cu vinovatie. dupa comiterea faptei ce constituie caz de nedemnitate succesorala. savarsind fapta fata de un frate (chiar si in privinta bunurilor pe care acesta le-a mostenit de la primul decedat. instanta numai contatata nedemnitatea care a operat in puterea legii si pronunta revocarea donatiei pentru ingratitudine daca a fost ceruta in termenul de un an prevazut de lege. poate veni la mostenirea bunicului (in nume propriu si chiar prin reprezentarea tatalui). Fata de alte persoane chemate de lege la mostenirea defunctului in nume propriu sau prin reprezentare (copiii nedemnului).

si anume.vinovatie. urmatoarele: . Astfel nimanui nu . . judecatorul nu poate extinde aria de cuprindere a acestei sanctiuni si la alte fapte. Forma de vinovatie specifica acestei infractiuni este intentia directa sau indirecta.. Intrucat Codul Civil enumera limitativ cauzele care atrag nedemnitatea succesorala. 3. se vor aplica regulile de iresponsabilitate din dreptul penal. trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: . 655 sunt retinute limitativ ca fiind fapte ce atrag nedemnitatea. .655 din C. in cazul minoritar sub 14 ani si nu sunt puse sub interdictie judecatoreasca discernamantul se prezuma pana la contrara. Pentru a opera acest caz de nedemnitate. iar nu de acte juridice. Desigur. Pentru a interveni nedemnitatea. 3. se vor aplica regulile privitoare la discernamantul necesar pentru angajarea raspunderii civile delictuale.Civ.acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea. „condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct”. prin 6 .1 Atentatul la viata lui de cujus Este nedemn. Cazurile de nedemnitate succesorala In codul Civil in art. Pe de alta parte. fiind vorba de savarasirea de fapte. nu este necesar ca infractiunile mentionate sa fie savarsite intr-o forma calificata (cu premeditare.nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel despre a carui mostenire este vorba.mostenitorul a savarsit infractiunea de omor sau tentativa la infractiunea de omor careia a cazut victima cel ce lasa mostenirea.atentatul la viata lui de cujus. potrivit dispozitiilor art.i este permis sa – si deschida calea unei mosteniri printr-un omor. in cazul in care nedemnitatea implica o condamnare penala.

interventia instantei civile care sa pronunte nedemnitatea apare ca inutila. sanctiunea penala. . pentru una din aceste infractiuni. . Astfel. Daca totusi nedemnitatea ar fi contestata in cadrul unei petitii de ereditare. ulterior condamnarii (amnistie postcondamnatorie). culpa sau praeterintentie. Dimpotriva.fapta mostenitorului a fost amnistiata. in urmatoarele cazuri: . nu intevine nedemnitatea.mostenitorul a decedat inainte de condamnare. nedemnitatea va opera. .mostenitorul a fost achitat. . Daca infractiunea. Ca urmare a savarasirii unei astefl de fapte. savarsirea faptei rezulta dintr-o hotarare penala de condamnare. in calitate de autor. Avand in vedere faptul ca in caz de omor sau de atentat la viata celui care lasa mostenirea. intrucat legiulitorul urmareste sa sanctioneze numai intentia de a ucide si nu faptul material al omorului. Nu este indeplinita conditia condamnarii si nu intervine nedemnitatea succesorala in urmatoarele cazuri: . printr-o hotarare penala ramasa definitiva.mostenitorul condamnat a fost gratiat.mostenitorul condamnat a fost reabilitat.). intervin doua sanctiuni: una penala (condamanarea) si una civila (inlaturarea de la mostenirea victimei). fiind indeplinita conditia condamnarii. complice sau instigator. instanta civila va fi chemata numai sa conteste ca in penal condamnarea a intervenit pentru fapta prevazuta de legea civila ( si nu pentru alta infractiune.mostenitorul a fost condamnat.mostenitorul a fost scos de sub urmarire penala.cruzimi etc. savarsirea infractiunii de ucidere din culpa sau de lovituri cauzatoare de moarte nu atrage nedemnitatea. 7 .fapta mostenitorului a fost amnistiata (amnistie antecondamnatorie). . chiar si sub forma favorizarii. .s-a prescris. este savarsita cu alata forma de vinovatie. ce are ca urmare moartea lui de cujus. . coautor.

definitiva. Pentru a fi in prezenta acetuia caz de nedemnitate este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii: . ar fi avut in vedere si alte fapte. mostenitorul este indepartat de la mostenire ca nedemn3. Acuzatia este calomnioasa daca priveste fapte. In legislatia noastra insa. . de asemenea foarte grave. sunt nereale. . 3. 8 .2 C. declarata de judecata calomnioasa” este nedemn. o plangere sau o marturisire si nu o. care nu s-au savarsit in realitate. intentia mostenitorului de a-si deschide calea spre succesiune.2 Acuzatia capitala. Principalul argument este acela ca legiutorul a intentionat sa incrimineze. ordonanta care nu are autoritate de lucru judecat. „Acuzatia” este capitala daca priveste fapte. in puterea legii. acuzatie propriu – zisa. potrivit dispozitiilor art. calomnioasa la adresa lui de cujus „Acela care a facut in contra defunctului o acuzatie capitala.„acuzatia” trebuie sa fie declarata de instanta ca fiind calmnioasa. fapt ce face inaplicabila aceasta acuzatie de nedemnitate. 655 pct. de altfel de netagaduit a faptelor la care face referire denuntul mostenitorului. de condamnare a mostenitorului pentru „acuzatie calomnioasa”. ca instanta civila sa poata constata savarsirea unei fapte care atrage nedemnitatea in cazul in care nu exista o hotarare penala (de condamnare sau achitare) intrucat procurorul a dat ordonanta de scoatere de sub urmarire penala (pentru iresponsabilitate). dar care nu au atras niciodata aplicarea pedepsei cu moartea.spre exemplu ucidere din culpa) si deci. in special. 3 In literatura de specialitate s-a propus de lege ferenda. Prin „acuzatie” trebuie sa intelegem un denunt. intrucat aceasta contituie atributul exclusiv al procurorului. pedeapsa cu moartea a fost abolita.mostenitorul a facut o „acuzatie” capitala.sa existe o hotarare penala.Civ). care ar putea atrage pedeapsa cu moartea. prin provocarea lui de cujus si neaparat gravitatea.

daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: . Per a contrario.655 pct.3 Nedenuntarea de catre mostenitorul major a omorului. Nedemnitatea pentru aceasta cauza. consideram ca dispozitiile acestuia trebuie extinse si cu privire la persoanele majore puse sub interdictie. intrucat regimul juridic ce le este aplicabil acestora. numai nedenuntarea infractiunii de omor (savarsita cu intentie).mostenitorul care nu a denuntat omorul sa fie major. 9 . Nu este necesar. avand cunostinta de omorul defunctului. are in vedere.3 C. este identic cu al celor dintai. pentru a fi in prezenta acestei cauze de nedemnitate.mostenitorul trebuie sa fi cunoscut despre omorul lui de cujus. ca mostenitorul major sa-l fi omorat de de cujus. sunt incapabilii. daca denuntul provine de la un minor.3. Desi textul de lege nu-i vizezaza decat pe minori. acesta nu este considerat nedemn. De lege lata.Civ. nedemn. Cunoasterea despre omorul lui de cujus constituie o chestiune de fapt. ce poate fi dovedita prin orice mijloc de proba admis de lege.. caruia a cazut victima de cujus „Mostenitorul major care. in general. ca mostenitorul sa fi cunoscut despre omorul savarsit de o alta pesoana si caruia i-a cazut victima de cujus. cat si persoanele puse sub interdictie. Sanctiunea nedemnitatii opereaza. nu si a uciderii din culpa si numai infractiunea de omor consumata. nu a denuntat aceasta justitie” este. pentru acest motiv. atat minorii. potrivit dispozitiilor art. Este necesar insa. . lipsinudu-le discernamantul. nu si tentativa la infractiunea de omor.

surorile. pe afinii sau sotul acestuia. pana la infinit. opereaza numai primul. o fapta impotriva vietii pesoanei care lasa la mostenire sau impotriva vietii celui de inlaturab sau restrange vocatian la mostenire a faptuitorului”. cu intentie. in functie imprejurarile concrete. daca ar fi denuntat omorul. Mai mult.mostenitorul nu a denuntat omorul organelor competente. potrivit legii penale. precum si sotul acestuia. asadar rudele faptuitorului in linie dreapta. . nedemnitatea sa fie reglementata. nu devine nedemn cel care. ar fi vatamat in drepturi pe ascendentii si descandentii autorului omorului. Sunt aparate de nedemnitate pentru nedenuntarea omorului. pe fratii.656 C. celelalte doua fiind cazute in desuetudine. mai ales cat priveste cauzele ce o determina de o maniera flexibila. matusile si nepotii sai. Potrivit dispozitiilor art. ascendenta sau descendenta. ii revine obligatia de a nu denunta numai omorul lui de cujus nu si pe faptuitor. De fapt. rudele in linie colaterala pana la gradul al IV-lea inclusiv.Nedenuntarea nu trebuie sa fie scuzabila. Mostenitorului major ii revine aceasta obligatie numai in ipoteza in care alte persoane nu au denuntat organele competente omorul caruia a cazut victima de cujus. Spre deosebire de primele doua cauze de nedemnitate. de lege ferenda. - 10 . nedenuntarea omorului nu trebuue sa fie sanctionata printr-o hotararea penala de condamnare. legea nu instituie un termen in care mostenitorul trebuie sa realizeze un astefel de denunt. pentru ca a savarsit. Se impune asadar ca. Mostenitorul.Civ. in literatura de specialitate s-a apreciat ca. daca nedenuntarea ii este sau nu imputabila mostenitorului. sub sanctiunea nedemnitatii. A fost propusa o formulare de tipul : „este inlaturat de drept de la o mostenire cel care a fost condamnat. Aceasta cauza de nedemnitate este singura care atrage numai consecintele civile – decaderea din dreptul de a mosteni. Instanta de judecata va aprecia. dintre cele trei cauze de nedemnitate.

In consecinta. a carui prezenta ar fi determinat reductiunea libertatilor excesive facute de cel care lasa mostenirea.1.4. Ea poate profita si legatarilor sau donatarilor in cazul in care nedemnul era un mostenitor rezervatar. neavand nici un 11 . va fi obligat sa le restituie (impreuna cu productele daca este cazul) persoanelor indreptatite. hotararea instantei civile prin care se constata nedemnitatea (si care poate fi ceruta si pronuntata numai dupa deschiderea mostenirii) opereaza retroactiv. inlaturarea de la mostenire a nedemnului va profita comostenitorilor legali sau mostenitorilor legali susecventi. Daca inainte de constatarea nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia mostenirii. 4. nici macar rezerva. Desfiintarea titlului de mostenitor al nedemnului se produce din momentul deschiderii mostenirii. avand caracter neclarativ ( iar nu constitutiv). Partea sa va fi culeasa de cei care ar fi venit la mostenire impreuna cu el sau pe care prezenta a nu i-ar fi inlaturat de la mostenire. in puterea legii mostenitorul nedemn este decazut din dreptul de a mosteni. Efectele nedemnitatii succesorale Nedemnitatea opereaza si deci produce efecte de drept. fata de urmasii sai si fata de terti. Prin urmare. In lumnia acestor principii urmeaza sa analizam efectele nedemnitatii fata de nedemn. el nu va putea reclama partea de mostenire ce i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal. indiferent de momentul savarsirii faptei care atrage nedemnitatea. Efectele nedemnitatii fata de nedemn Intrucat titlul de mostenitor al nedemnului este defiintat de la data deschiderii mostenirii.

sotia condamnata pentru infractiunea de omor comisa in contra sotului sau este exclusa de la mostenirea defunctului sau sot. nedemnul fiind strain fata de mostenire cu efect retroactiv. si nedemnul va avea dreptul sa i se inapoieze sumele ce a platit pentru achitarea datoriilor mostenirii (cu dobanzii potrivit art. stinse prin consolidare sau confuziune – vor produce efecte (renasc). pana la constatarea nedemnitatii. alin. dar nu poate constitui izvor de imbogatire fara temei in detrimentul posesorului de rea credinta. Nedemnitatea produce efecte numai in privinta drepturilor succesorale.). iar nu in privinta altor drepturi ale nedemnului care nusi au ca temei de dobandire mostenirea. inclusiv din cauza de forta majora – sau pentru ca a instrainat (in tot sau in parte) ori pentru ca a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica (art. in natura. va restitui valoarea lor.Civ.) si cheltuielile necesare si utile (nu si voluptuarii) facute cu privire la bunurile din mostenire. indiferent de data constatarii nedemnitatii si in consecinta. Cat priveste fructele – naturale.termei pentru a le retine.1088 C.3 din Constitutie). 1088 C. considerat posesor de rea-credinta si de drept pus in intarziere de la data intrarii sale in folosinta bunurilor mostenirii va fi obligat sa plateasca despagubiri. drepturile si obligatiile nedemnului fata de mostenire – care au fost considerate.Civ. este obligat sa le restituie de la data folosirii bunurilor mostenirii. Nedemnitatea unui mostenitor profita comostenitorilor subsecventi in limitele inlaturarii de la mostenire a nedemnului . Restituirea frusctelor se face in natura. ca un posesor de rea-credinta de la data deschiderii succesiunii (art. de asemenea. inclusiv cheltuielile facute sau munca depusa pentru perceperea fructelor. Astfel de exemplu.Civ. Pentru sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenirii va fi obligat sa plateasca dobanzi din ziua incasarii (iar nu de la data chemarii in judecata. industriale sau civile (venituri) – nedemnul este privit. respectiv indemnizatia de expropriere. art. in principiu. iar daca restituirea in natura este posibila pentru ca bunul supus restituirii a pierit – fie si fortuit.41. Restituirea se face. De asemenea. iar daca nedemnul le-a consumat sau a neglijat sa le perceapa. a carui viata a 12 .657 C. nefiind aplicabil in aceasta materie). nedemnul. Pe de alta parte insa.

declarat nedemn si precedat la data deschiderii succesiunii. consideram util sa distingem intre efectele nedemnitatii fata de copiii nedemnului si fata de alti descendenti (nepoti. cat si prin reprezentarea ascendentului lor nedemn. 13 . fara ajutorul reprezentarii. „Copiii nedemnului viind la succesiune. mostenirea va fi culeasa de catre cel de-al doilea fiu al defunctului. daca defunctul are numai un fiu. acestia putand culege mostenirea in cauza. in nume propriu si nu prin reprezentarea tatalui lor nedemn. Dimpotriva. uneori chiar alaturi de cea de copil. nu sunt departati pentru greseala tatalui lor [. Evident prin nedemnitate nu sunt afectate nici drepturile asupra bunurilor proprii ale sotului supravietuitor nedemn. in virtutea dreptului lor propriu.658 C. devenind astfel nedemn. La data deschiderii succesiunii.Civ. 4. rezulta ca nedemnitatea. produce efecte si asupra copiilor defunctului. insa. in mod just. atata vreme cat in alte texte de lege. defunctul are doi fii. stranepoti etc). in ipoteza in care acestia vin la mostenire prin reprezentarea parintelui lor. nedemnitatea nu produce efecte. altii decat copiii. Spre exemplu. Astfel conform dispozitiilor art.suprimat-o.. Din interpretarea per a contraria a acestui text. intrucat acestia nu sunt inlaturati de alte rude. intrucat nepotilor din partea nedemnului nu ii este interzis expres de lege sa vina la mostenire prin reprezentarea tatalui lor nedemn.658 C.Civ.]”. fiul nedemn era decedat. Unul dintre fiii defunctului a atentat la viata acestuia. In literatura de specialitate se apreciaza ca exprimarea legiuitorului nu poate fi intamplatoare. Fata de alti descendenti ai nedemnului. dar in baza raporturilor de familie are dreptul asupra cotei .2. mostenirea va fi culeasa de catre nepotii defunctului. in grad preferabil. In aceasta ipoteza. acesta foploseste notiunea de descendenti. iar fiecare dintre acestia are la randul sau cate trei copii. atat in nume propriu.. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului Avand in vedere dispozitiile art..parti din bunurile dobandite in timpul casniciei cu defunctul.

el este chemat la mostenire fara ajutorul reprezentarii si cu inlaturarea de la mostenire a altor rude ale defunctului.1. daca unicul fiu al defunctului este ndemn. ceilalti doi copii. culegand partea ce s-ar fi cuvenit tatalui lor. alaturi de celalat copil al defunctului. care este ruda de gradul I cu defunctul (pricipiul proximitatii gradului de rudenie). mostenirea se va imparti intrei parti egale 14 . potrivit legii numai descendentii copiilor defunctului si descendentii fratilor si surorilor defunctului. Numai cu ajutorul reprezentarii succesorale ei ar fi putut veni la mostenire. desi nu sunt cu nimic vinovati de savarsirea faptei de catre parintele lor. vor suporta consecintele nedemnitatii parintelui lor. nedemnitatea produce efecte asupra copiilor nedemnului numai in ipotezele in care acesta este copil al defunctului si frate/sora al /a defunctului. 4.2. Dar nedemnitatea poate influenta si impartirea mostenirii in cazul pluralitatii de mostenitori nedemni si care au un numar inegal de copii. iar unul dintre ei a lasat un copil. copiii nedemnului nu vor putea mosteni dupa bunicul lor (desi tatal lor – nedemn – nu mai este in viata la deschiderea succesiunii). Spre exemplu. Asadar. Efectele nedemnitatii fata de copiii nedemnului Copiii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (bunicului lor) in nume propriu. fiindca ei pot veni la mostenire numai in nume propriu. dar nu si prin reprezentare tatalui lor nedemn. Dar. daca ambii copii ai defunctului sunt nedemni si decedati la data deschiderii succesiunii. copilul sau va putea culege in nume propriu mostenirea lasata de bunic. fara ajutorul reprezentarii. dintre care unul nedemn. De exmplu. In schimb.Pot beneficia de reprezentare. daca defunctul a avut doi copii. Aceasta inseamna ca sanctiunea nedemnitatii produce efecte si fata de ei. Astfel in acest caz nedemnitatea nu produce nici un efect asupra drepturilor copiilor nedemnului. care fac parte din clase de mostenitori subsecvente (fratii defunctului) sau sunt rude de un grad mai indepartat. intrucat in lipsa de mostenitori de un grad mai apropiat. fiindca sunt rude de gradul II cu defunctul si vor fi inlaturati de la mostenire de celalalt copil al defunctului.

658 C. stranepotii nedemnului. nici ei. desi este chemata la mostenire clasa a doua de mostenitori legali si reprezentarea este. cealalta jumatate. Aceasta interpretare restrictiva a art. per a contrario nu excludem posiblitatea ca descendentii subsecventi ai nedemnului (daca sunt de buna-credinta) sa poata veni la mostenire prin reprezentare.2. daca acesti copii ar fi putut veni la mostenire prin reprezentare (ceea ce nu este posibil din cauza nedemnitatii) impartirea s-ar fi facut pe tulpini. In sfarsit precizam ca cele aratate in privinta efectelor nedemnitatii fata de copiii nedemnului sunt valabile nu numai in cazul cand nedemnul este descendent al defunctului.(pricipiul egalitatii) fiindca ei vin la mostenire in nume propriu si sunt rude din aceeasi clasa si de acelasi grad cu defunctul. cu toate ca art. sa beneficieze de reprezentare. adica partea parintelui lor. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului care nu sunt copiii lui Solutia adoptata de Codul Civil in privinta copiilor nedemnului este. care nu pot. nu si in privinta copiilor nevinovati.2. nedereapta. In schimb. din cauza nedemnitatii parintelui lor ( frate cu defunctul). bineinteles daca nedemnul si copilul sau. fiindca sanctiunea nedemnitatii ar trebui sa produca efecte numai in privinta autorului sau autorilor faptei.658 vizeaza numai copiii nedemnului. Aceasta solutie injusta se explica numai prin influenta traditiei.658 C. iar nu si pe desendentii care nu sunt copiii lui? Cu toate acestea. intrucat legea dispune numai in privinta copiilor nedemnului. dar si in privinta copiilor sau surorilor nedemni ai defunctului ( art. trebuie oare extinsa aceasta solutie si la nepotii. unul luand jumatate ce i s-ar fi cuvenit propriului parinte. reprezentatii. desigur. iar ceilalti doi. s-ar putea justifica prin caracterul derogatoriu al solutiei 15 . nu mai sunt in viata la data deschiderii succesiunii. impiedicand venirea lor la mostenire prin reprezentare. nu distinge intre cele doua ipoteze).Civ. in principiu admisa si in cazul descendentilor din frati si surori. 4. Dar daca se admite unanim ca solutia legii in privinta copiilor nedemnului este injusta.Civ.

3. De aceea. de la data deschiderii succesiunii. solutie ce se justifica in cazul tertilor de rea – credinta (care au avut cunostinta de faptele savarsite de nedemn). Este posibil ca nedemnul. de admninistrare sau chiar de dispozitie). dar nu si in cazul tertilor de buna – credinta care au crezut in valabilitatea titlului de mostenitor al nedemnului. prevazute de lege sau recunoscute in literatura de specialitate si aplicate in practica judecatoreasca. resolvitur ius accepientis. Efectele nedemnitatii fata de terti Teoria mostenitorului aparaent. Inseamna ca. rigoarea principiului desfiintarii retroactive a actelor incheiate de nedemn trebuie sa fie mult mai atenuanta prin aplicarea altor principii. 16 .privind sanctionarea unui nevinovat si prin faptul ca regula care s-ar opune acestei interpretari (urcare din grad in grad) poate cunoaste exceptii in cazurile prevazute de lege. nedemnitatea produce efecte si fata de terti. in principiu. potrivit principiilor nemo dat quod non habet si resoluto efect iure dantis. aceste acte vor fi defiintate si ele cu efect retroactiv. Intrucat nedemnitatea defiinteaza titlul de mostenitor cu efect retroactiv. iar legea nu prevede nici o derogare in privinta actelor incheiate de nedemn cu tertii. in perioada dintre deschiderea succeiunii si constatarea nedemnitatii sa fi incheiat acte juridice cu terte persoane referitoare la bunurile mostenirii (acte de conservare. Astfel: • actele de conservare si de administrare a bunurilor mostenirii se mentin deoarece ele profita adevaratilor mostenitori si interesului economic general impune ca aceste bunuri sa fie conservate si puse in valoare. 4. Totusi nu excludem posibilitatea ca adevaratii mostenitori sa ceara desfiintarea lor daca tertul a fost de rea – credinta si actul se dovedeste daunator.

daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: actul incheiat este cu titlu particular. Nedemnul insa este obligat sa plateasca despagubiri adevaratilor mostenitori ai defunctului pretul obtinut sau valoarea bunului instrainat. insuficienta. • in privinta actelor de dispozitie (instrainare sau constituire de drepturi reale) asupra imobilelor.o o o o o • plata facuta cu buna – credinta de debitor mostenitorului nedemn posesor al creantei este valabila (art. Potrivit teoriei mostenitorului aparent. tertul dovedeste ca a existat o eroare comuna (credinta obsteasca). daca acesta este mai mare decat pretul. 1909 C. pentru ca nedemnitatea se constata intr-un termen mult mai scurt. tertul este de buna – credinta (buna credinta este prezumata). eroare comuna si invincibila asupra calitatii de mostenitor a nedemnului in ipoteza in carte impotriva acestuia. tertul de buna – credinta se va putea apara prin invocarea uzucapiunii de 10 – 20 de ani. precum si fructele produse de acesta.). actul de instrainare incheiat de nedemn ramane valabil. spre exemplu. de cele mai multe ori. error communis facit jus (eroare obsteasca este creatoare de drept). 17 .. Daca sunt intrunite aceste conditii. actunl incheiat cu mostenitorul nedemn putant servi ca just titlu. Aceasta aparare se dovedeste insa. De asemenea. actul incheiat de mostenitorul nedemn se mentine. • actele de dispozitie (instrainare) a bunurilor mobile corporale (inclusivtitlurile la purtator) se mentin in baza art. fiind opozabil adevaratilor mostenitori. actul incheiat este cu titlu oneros. nedemnul va repara orice paguba cauzata adevaratilor mostenitori. 1097 C. daca dobanditorul posesor este de buna credinta. Exista.Civ. Astfel. nu exista o hotarare judecatoreasca de condamnare si nimeni nu banuia ca acesta a savarsit o fapta care sa-i atraga nedemnitatea. tertul dovedeste ca eroarea comuna asupra calitatii de mostenitor a nedemnului este invincibila.Civ.

resolvitur accipientis. daca se afla in viata. Invocarea nedemnitatii succesorale Data fiind gravitatea faptelor sanctionate de lege cu nedemnitatea. impartasim solutia potrivit careia nu poate primi aplicarea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans si deci este inadmisibila invocarea nedemnitatii de catre nedemn deoarece aceasta opereaza de drept. incheiate de nedemn cu tertii de rea – credinta se vor desfiinta retroactiv. ea poate fi invocata de orice persoana interesata care urmeaza sa profite de inlaturarea de la mostenire a nedemnului sau a copiilor sai ( care ar urma sa vina la mostenire prin reprezentare). Pentru aceleasi motive. Cat priveste invocarea de catre nedemn a propriei sale nedemnitati.Civ) pentru ca sanctiunea inlaturarii de la mostenire a nedemnului intervine ope legis si spre deosebire de revocarea donatiei pentru ingratitudine – nici cel care lasa mostenirea nu putea sa-l ierte pe nedemn. 5. in cazul in care nedemnul ar fi fost un mostenitor rezervatar a carui prezenta putea determina reductiunea libertatii sau daca acesta ar fi contestat validitatea dispozitiilor testamentare. dreptul de a invoca nefiind exclusiv pesonal ( art. ea poate fi invocata si de procuror ori de catre instanta de judecata din oficiu. pe calea actiunii oblice. fi impotriva mostenitorilor acestuia.1909 18 . cum sunt comostenitorii legali subsecventi ori legatarii sau donatarii. nedemnitatea poate fi invocata fie impotriva nedemnului. Nedemnitatea poate fi invocata. nedemnul referindu-se doar la faptul consumat al indepartarii sale de la mostenire prin efectul legii.974 C. neputandu-se prevala de teoria mostenitorului aparent sau de dispozitiile art. si de catre creditorii acestor persoane.• actele de dispozitie asupra bunurilor imobile. care poate fi ceruta numai impotriva donatarului/legatarului. potrivit principiului molutojure dantis. Spre deosebire de revocarea donatiei/legatului. Mostenitorii nedemnului vor fi tinuti sa restituie bunurile primite de la autorul lor nedemn adevaratilor mostenitori.

C.  Tratat de drept succesoral Editia a II-a. intrucat sunt succesori cu titlu universal si nu cu titlu particular.. Prof. 2002. Editura Universul Juridic. Francisc Deak.univ.dr.Civ. Nemtoi Gabriela. Lect. 19 .univ. Nedemnitatea produce efecte atat fara de nedemn si urmasii acestuia cat si fata de terti. BIBLIOGRAFIE  Suport de curs – drept succesoral. Bucuresti. actualizata si completa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful