Radiologie si imagistica medicala

Radiologia este tiin a utiliz rii radia iilor "X" in scopuri medicale. Radia iile "X" au fost descoperite in 1896 de prof. Wilhelm Conrad Roentgen de la Universitatea din Wurzburg, Germania. Descoperirea sa a fost urmat de un lung ir de imbun t iri la care i-au adus aportul fizicieni, medici, ingineri etc. Industria radiologic ce a ap rut, s-a bazat pe descoperirile mari ale secolului: tuburile catodice mereu perfec ionate, generatori de inalt tensiune, transportul energiei prin cablu, telegraful, telefonul, iluminatul prin fibre optice, ecranele fluorescente, substan ele de contrast etc. Radiologia medical modern a devenit o disciplin complex ce cuprinde: - radiodiagnosticul - care se ocup cu investigarea morfologic i func ional a organismului cu ajutorul razelor "X"; - radioterapia - care folose te radia iile ionizante pentru tratamentul diferitelor afec iuni; - radiobiologia medical - care studiaz efectele radia iilor asupra diverselor structuri ale organismului; - medicina nuclear - care studiaz emisia unor izotopi radioactivi, care introdu i in organism se fixeaz selectiv la nivelul unor organe. Deoarece in decursul anilor au ap rut noi achizi ii tehnice ce au imbun t it explorarea radiologic , a ap rut o nou concep ie unitar : imagistica medical . Imagistica medical este o specialitate tiin ific recent , care reune te o larg varietate de tiin e în scopul studierii modului în care se formeaz , înregistreaz , transmit, analizeaz , proceseaz , percep i se stocheaz imagini ale organelor sau esuturilor, prin diferite tehnici, cu scopul de a le folosi pentru a diagnostica bolile. Aceasta cuprinde: y radiologia conven ional , y tomografia computerizat y echografia y imagistica prin rezonan magnetic nuclear Anatomia radiologica are ca obiect studiul organismelor pluricelulare cu ajutorul razelor X. Este una dintre metodele curente de explorare in practica medicala. Imagistica medicala: este o ramur a ingineriei biomedicale; are ca surs de informa ii date ob inute sub form de m suratori sau înregistr ri; însumeaz tehnici are utilitate clinic i proceduri folosite pentru a ob ine imagini cu caracter medical; i func ionale normale sau patologice pentru organisme vii; tiin ific ; i medical relev aspecte structurale

Ini ial imagistica medical clinic desemna metode radiologice de investigare medical . Descoperirile ulterioare realizate in domeniul bio-fizicii au dus la diversificarea metodelor de investigare medical . S-a urm rit punerea la punct a unor metode de investiga ie mai pu in

iar de aceast tensiune depinde calitatea razelor "X".este confec ionat din cupru pe care se aplic o pl cu metalic din tungsten care asigur franarea electronilor accelera i. Anodul este inclinat la 16-200 pentru a da o orientare convenabil fasciculului de raze X. Razele ³X´ Razele "X" iau na tere in tuburile radiogene in dou feluri: y prin frânarea pe anod a electronilor emi i de catod energia cinetic a lor se transform brusc in energie electromagnetic . care rezist pan la 34000C. Uneori se ob in liste de valori.catod± sau sursa de electroni. anodul este rotativ (3000-9000 rot/min.dispozitivul de focalizare ± este o pies semicilindric din molibden care respinge electronii ce au tendin a s devieze. Alteori imagini de spectru. O gam larg de instrumente de investigare medical se axeaz pe m surarea intensit ii efectului pe care îl induce o anumit caracteristic fizic sau chimic (inabordabil direct) asupra unui parametru (accesibil aparatelor de m sur ). evaluare i comparare a rezultatelor individuale in vederea cartografierii înregistr rilor multiple. f cand ca fasciculul catodic s bombardeze anodul punctiform.invazive în clinica medical . adic for a lor de penetra ie. . au fost concepute instrumente care realizeaz masur tori ale însu irilor fizico-chimice în preparatele biologice. Tubul radiogen(tubul tubul Coolidge-Fig. Radiologia conventionala Radia ia descoperit în 1895 la Universitatea Wurzburg de c tre fizicianul Röntgen i denumit de el radia ia X.1) este compus din: . Tuburile moderne au 2 filamente al turate. . iar de varia ia acestui curent depinde cantitatea de raze "X" produs . produse datorit modific rilor care au loc în fascicolul de raze X la nivelul esuturilor i organelor de examinat.anod . Nu totdeauna se ob in imagini. Sunt folosite metode complexe de amplificare. Totodat . mai mult sau mai pu in comprehensibile. Prin urmare este reprezentat vizual rezultatul unor m sur tori secven iale. cu lungime de und extrem de mic . reprezentat printr-un filament spiralat din tungsten acoperit cu thoriu.).5-6 Kw necesar radioscopiilor i altul de 10 Kw necesar radiografiilor. în medie de 10. acestea iau na tere prin trecerea electronilor periferici cu energie poten ial mare pe straturile centrale cu energie poten ial mic . de aceea radia iile X se mai numesc i radia ii de franare.000 de ori mai mic decât cea a luminii. Curentul de inc lzire al filamentului se m soar in miliamperi. Aici apare necesitatea imagisticii medicale. Viteza electronilor intre anod i catod depinde de tensiunea aplicat tubului radiogen ce se m soar in kilovol i. Locul unde cade fasciculul catodic se nume te focar termic. pe care fasciculul de raze X le poate transmite examinatorului sub form de imagini radiologice. Pentru m rirea suprafe ei focarului i pentru mic orarea uzurii. Modific rile suferite de energia radiant la diverse nivele în corpul omenesc alc tuiesc în ansamblul lor elemente utile. este o radia ie electromagnetic . y prin producerea de raze caracteristice. paraclinic.unul mic de 1. Rezultatul investiga iilor realizate apare sub diferite aspecte. . Se ob in astfel date importante cu privire la natura preparatului biologic studiat.

la tensiuni mari avem lungimea de und mic . y Impresionarea emulsiilor fotografice .permite m surarea cantit ii de raze "X" cu ajutorul camerelor de ionizare (Geiger-Muller). Sub ac iunea razelor "X" bromura de argint din structura filmului poate fi transformat in argint metalic. Ea poate avea loc prin absorb ie (energia fasciculului fiind absorbit de corpul traversat) i prin difuziune (radia iile de difuziune sau radia iile secundare sunt radia ii parazite i influen eaz negativ imaginea radiologic . cu 2 focare termice (0. Principalele proprietati sunt urmatoarele: y Penetrabilitate .este proprietatea razelor "X" de a traversa diferite structuri.este fenomenul prin care fasciculul incident sufer o sl bire a intensit ii. de aceea pentru reducerea lor se folosesc grile antidifuzoare).este proprietatea razelor "X" de a provoca iluminarea unor s ruri minerale utilizate in confec ionarea ecranelor radioscopice i a foliilor int ritoare plasate in contact cu filmele radiografice. intensitatea lor scade invers propor ional cu p tratul distan ei.Ast zi se construiesc anozi de grafit cu r cire rapid . Aceast fereastr este prev zut cu un sistem de diafragmare ce poate ingusta sau l rgi fasciculul incident. Fig. De aceea se recurge la filtrare pentru ca fasciculul s devin omogen.carcasa tubului . Fasciculul de raze X este policromatic con inand radia ii cu lungimi de und diferite.este plumbat i prezint o fereastr prin care fasciculul util de raze "X" poate ie i. y Luminiscen a . y Atenuarea . Ea poate fi definit in func ie de lungimea de und . 3 mm i 2 mm) care permit ob inerea de imagini nete cu expuneri scurte. 1 Proprietatile razelor ³X´ Proprietatile razelor ³X´ sunt comune cu ale radia iilor electromagnetice. in func ie de grosimea i densitatea structurii traversate.st la baza execut rii radiografiilor. penetrante. deci raze dure. y Ionizarea gazelor . . . vizibil pe radiografie. Interiorul tubului este vidat.

o estomparea de mi care . care absoarbe o parte din razele "X" propor ional cu grosimea.film (cu cat distan a este mai mic cu atat imaginea este mai net ). ytrium sau p mânturi rare. Pentru protec ie în fa a ecranului este o sticl special .y y Propagarea în linie dreapt i în toate direc iile. Astfel osul apare alb. Formarea imaginii radiologice Fasciculul de raze "X" ie it din tubul radiogen este omogen. Astfel oasele. tungstatul de cadmiu sau sulfura de zinc i cadmiu.focar (cu cat distan a este mai mare cu atat imagineaeste mai net ). o utilizarea grilei antidifuzoare fixe sau mobile. cordul apar intunecate iar pulmonul transparent. iar cele ce primesc o cantitate mai mic r man albe. Acest fascicul heterogen st la baza form rii imaginii radiologice. Tehnici radiologice conventionale Radioscopia imagine ob inut direct pe ecranul ce este constituit dintr-o foaie de material celulozic sau plastic. Pe ecran zonele mai dense ce absorb mai mult radia ia apar intunecate. titan. y netitatea . densitatea i num rul atomic al zonei traversate.exprim reprezentarea distinct a limitelor de separare a detaliilor radiologice i depinde de o serie de factori ca: o m rimea focarului (cu cat focarul este mai mic. Pentru diminuarea cantit ii de radia ii secundare sunt necesare: o diminuarea volumului iradiat ce se realizeaz prin diafragmarea fasciculului incident sau prin comprimarea regiunii explorate. luminos. o distan a obiect . pe care este dispersat un material fluorescent ± platinocianura de bariu. . Calit ile unei imagini radiologice sunt: y contrastul . Fasciculul este captat de un ecran radiologic (radioscopia) sau de un film radiologic (radiografia). iar cele mai pu in dense apar clare. luminoase. Acest fascicul traverseaz corpul uman. Ast zi sunt folosi i compu i de cesiu. Aceast tehnic este practicat in obscuritate i necesit pentru examinator o perioad de adaptare la intuneric de cel pu in 5 minute.reprezint diferen a dintre alb si negru pe imaginea radiologic .se va reduce prin utilizarea de timpi de expunere scur i i prin folosirea ecranelor int ritoare. Pe radiografie zonele care primesc o cantitate mai mare de raze "X" se inegresc. o distan a obiect . Contrastul depinde de diferen ele de densitate ale structurilor traversate i de cantitatea de radia ii secundare ce iau na tere aici. Inducerea de efecte biologice . Astfel fasciculul devine atenuat inegal i la ie irea din zona traversat este heterogen.este o proprietate important cu aplica ii in radioterapie i radioprotec ie. cu atat imaginea este mai net ). iar pulmonul negru.

Este o tehnic particular .2 Prelucrarea filmului radiologic se face în camera obscur . un strat echivalent ca l rgime din corpul examinat. imaginea digital . sec iunea tomografic în plan transversal axial. care parcurge. Principiul tomografiei computerizate se bazeaz pe m surarea atenu rii unui fascicol îngust de radia ii X. se a eaz obiectul de radiografiat direct pe caseta prev zut cu ecran int ritor. Cand zonele de examinat sunt mai groase i mai dense se folosesc grilele antidifuzoare. ca procedeu de explorare a mediului. acoperit de o emulsie de cristale de bromur de argint suspendat în gelatin . iar ca mod de redare a informa iei. Filmul radiografic este format dintr-un suport transparent. printr-o mi care circular .Radiofotografia .const in inregistrarea imaginii de pe un ecran radiologic pe un film 10/10 cu ajutorul unui aparat fotografic clasic. când imaginea latent se transform în imagine vizibil .const in inregistrarea imaginii radiologice pe un film radiologic. dar este un studiu subiectiv ce ine de valoarea examinatorului. Radioscopia televizat . Necesit un amplificator electronic de imagine. unde se efectueaz developarea.a permis ob inerea unor imagini bune cu reducerea considerabil a cantit ii de raze "X". Se folose te in mod curent in depistarea afec iunilor pulmonare (MRF).(Fig. i reconstruc ia imaginii plecând de la proiec iile sale diferite. În ansamblu o unitate C.T cuprinde y Sistemul de achizi ie a datelor y Sistemul de procesare y Sistemul de vizualizare i stocare a datelor y Sistemul de comand . 2) . care utilizeaz ca factor fizic radia ia X. Tomografia Computerizata/Scanografia (CT) O tomografie computerizata (CT) reprezinta o metoda de diagnostic imagistic ce foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate ale structurilor corpului. Pentru radiografierea zonelor cu densitate i grosime mic . o camer de luat vederi i un monitor. Radiografia . examenul desf urandu-se la lumina zilei. Fig. Radioscopia permite studiul dynamic al corpului.

3): C. La ecranul monitorului este cuplat un sistem de inregistrare pe filme. monitor). . Studiul densit ilor prin scaner este de 100 de ori mai precis decat cel ob inut in radiologia standard. detectorii.unitatea de masur a densit tii denumit unitate Hounsfeld este definit ca 1/ 1000 din diferenta de densitate dintre ap i aer sau 1/1000 diferen a aer i compacta osoas . Sistemul de procesare a datelor . 0 fiind unitatea pentru ap .3 Vizualizarea datelor i comanda ansamblului .Sistemul de achizi ie a datelor cuprinde : tubul de radia ii X. o serie de elemente electronice asociate. Utilizarea produselor decontrast m re te valoarea examenului computer-tomografic. spiral sau volumetric ± presupune miscarea continu a mesei i rotirea continu a tubului in timp ce pacientul avanseaz în Gantry.T. Raportul dintre viteza mesei / rota ie i grosimea sec iunii se numeste PITCH. montate într-un cadru denumit ± GANTRY (Fig. dischete sau benzi magnetice. Fig. Varia iile de densitate sunt cuprinse intre -1000 pentru aer i +1000 pentru os unit i Hounsfield (UH).presupune un sistem de dialogare cu aparatul (tastatur .

y imaginea lacunar . pancreatice. Raza central este o linie imaginar situat in centrul fasciculului de raze "X".zon anormal neagr pe radiografie. care permite identificarea radioanatomic a zonei i identificarea inciden ei utilizate. y diferen ierea între o mas tumoral i o malforma ie vascular .zon anormal alb pe radiografie i neagr la radioscopie. y diferen ierea elementelor hilului hepatic ori pulmonar. in insufla iile colice. Radiologie clinic Pentru fiecare regiune examinat exist o serie de inciden e precise. y detectarea leziunilor focale (hepatice. Administrarea se poate face pe diferite c i (iv.reprezint ie irea din contur a unei zone a unuiorgan cavitar.Substan ele de contrast Se folosesc pentru imbun t irea explor rii organelor cavitare.permite alegerea diagnosticului in func ie de elementele de semiologie radiologic . cerebrale etc. Indica iile administr rii substan elor de contrast sunt: y precizarea vasculariza iei masei tumorale. endorectal. a pacientului i a casetei. colangio-colecistografii). gastrice. bronhografii) sau elimina i selectiv prin unele organe (urografii. intravascular (angiografii. Produ ii ioda i hidrosolubili sunt utiliza i in explorarea intracavitar . lacuna fiind expresia defectului de umplere cu substan de contrast. Produ ii ioda i liposolubili sunt utiliza i in limfografii sau histero-salpingografii.).se intalne te in explorarea organelor cavitare. Bariul este folosit in opacifierea tubului digestiv. y imaginea de adi ie . articulare. y evaluarea tractului urinar. Aerul este un bun produs de contrast in radiografiile pulmonare (de aceea se practic radiografiile in inspire profund). y identificarea pachetului vascular. y interpretarea . Principalele modific ri radiologice elementare sunt: y opacitatea . ce permite umplerea cu substan de contrast. y hipertransparen a .) precizarea naturii lor. care permite pozi ionarea corect a zonei de radiografiat. Inciden a define te pozi ia tubului de raze "X". . y raporturile cu o mas tumoral Studiul imaginilor radiologice Acest studiu cuprinde dou faze: y analiza .comport un nivel orizontal la contactul dintre aer i lichid. oral. Administrarea substantelor de contrast duce la cre terea cu 40 ± 60 UH a densit tii accentuand diferentele de densitate. y identificarea structurilor tubului digestiv. y imaginea hidroaeric . endovaginal etc.cuprinde o examinare de ansamblu a imaginii.

Oul tr ieste normal sau moare. forma iuni keratozice sau papilamatoase.sunt asupra individului în totalitate i pot apare la interval de ore pân la ani. Unit ile de m sur folosite in practica radiologic sunt: .ac iunea indirect ±este dat de substan ele n scute din reac iile directe. y Efectele somatice .ac iunea direct este sub forma rupturii arhitecturii moleculare i în special la nivelul unor structuri ca genele. o Alte esuturi. o Gonadele au sensibilit i diferite asupra p r ii endocrine (foarte radiorezistent ) i a celei exocrine de reproducere (extrem de radiosensibil ).nu apar modificari digestive. . atrofie i scleroza cutanat .Sievert . o Leziunile pielii apar in formele cronice la radiologi. examenele radiologice pe abdomen fiind contraindicate in prima lun de sarcin . Organele sensibile la radia ii sunt: pielea.este o m rime ob inut prin multiplicarea dozei absorbite cu un factor ce ine seama de radiosensibilitatea diferit a esuturilor. o Leziunile oculare sunt reprezentate de o conjunctivit banal care se vindec far sechele. cel mai adesea sub forma de radiodistrofii: teleangiectazii. .D.este unitatea de doz absorbit i reprezint energia de un joule absorbit de un kg de materie. y Manifestarile clinice .unitatea de m sur a radioactivit ii i reprezint o dezintegrare pe secund . y Natura leziunilor ±A. pulmonare. renale decât la doze mari exclus de atins in cadrul radiodiagnosticului. .echivalentul dozei . cromozomii sau enzime . La nivel somatic ac ioneaz legea ( Bergonier i Tribondeau) conform c reia cu cât un esut este mai tân r cu atât el este mai sensibil i vulnerabil.doza este f r importan .N ± ul este inta preferat a radia iilor ± deci inta princicipal este materialul genetic. Efectele celulare ale radia iilor y Mecanismul de ac iune este direct i indirect. tulbur ri de pigmentare. Semnele de alarm sunt modific rile de hemogram . cristalinul. o la stadiul de organogenez în primele trei luni se produc malforma ii grave.Bequerel . y Efecte feto-embrionare sunt diferite dup vârsta produsului de conceptie: o la stadiul de ou ac ioneaz legea tot sau nimic.Gray . osoase. cataracta sau keratite. Ele pot fi v zute la medicii radiologi sub forma de boala profesional . embrionul uman.Riscul radiologic i protec ia împotriva radia iilor Radia iile sunt d un toare omului i de aceea popula ia trebuie protejat de o expunere inutil sau excesiv . .leziunile radice apar numai excep ional în cadrul iradierii diagnostice. . o esuturile hematopoetice au o sensibilitate mare în func ie de radiosensibilitatea celulelor susa i de distribu ia temporospa ial a particulelor ionizante in organism in raport cu celulele hematopoetice. m duva hematopoetic .

Intr-un mediu cu structur omogen ultrasunetele se propag in linie dreapt atenuandu-se pe m sur ce inainteaz . iar dac interfa a este oblic . ecoul se pierde. dar unda i i continu cursul atenuandu-se progresiv. o interzicerea accesului in sala de expunere a altor persoane.principiul de func ionare al ecografiei este derivat din cel al sonarului. ecoul este captat de sond . cum este corpul uman. dar se dubleaz dup 30-50 rds. examinatorul realizeaz multe sec iuni. Principiul metodei . Dac interfa a este perpendicular pe unda sonor . dar o existen indiscutabil . mai ales cele de rutin .Avantajele ecografiei rezid in faptul c realizeaz sec iuni in toate planurile i nu numai axiale ca in tomografia computerizat . Ecografia utilizeaz sonde emitor . care este afi at pe un ecran.y y o f tul mai mare de 3 luni este mult mai pu in radiosensibil. Ecoul este transformat intr-un semnal electric. o reducerea num rului de cli ee i suprimarea inciden elor inutile. Efecte cancerigene au o frecven mic . Aceasta reclam din partea examinatorului o bun cunoa tere a anatomiei topografice i a modului de explorare a diverselor organe. unda sonor transmite un ecou. Fig. o folosirea radioscopiei televizate i reducerea timpului de examinare.4 . Intr-un mediu heterogen. M surile care se iau pentru reducerea iradierii sunt: o reducerea num rului de examin ri radiologice. Pentru aplica ii medicale se folosesc frecven e de ca iva megahertzi (3.receptor compuse din ceramic piezoelectric . dispozitiv utilizat pentru prima dat în primul r zboi mondial la detectarea submarinelor. la fiecare interfa de schimbare a densit ii. In practic . 510 MHz). Acumularea în timp a tuturor acestor modific ri duce în ultima instant la moartea individului prin alter ri functionale i organice ireversibile. Efectele la nivel tisular sau ale întregului organism reprezint suma nu neap rat matematic a modific rilor celulare. o protejarea organelor radiosensibile prin ecrane i or uri plumbate. o reducerea campului de iradiere prin diafragmare. Efecte genetice muta ii care apar indiferent de doz . dar inregistreaz grafic numai pe cele mai utile pentru diagnostic. Ecografia Utilizeaz ultrasunetele care sunt unde acustice ce nu comport riscuri asem n toare explor rii cu raze "X". Acestea emit un semnal ultrasonic scurt i dup o scurt pauz va recepta un ecou de pe interfe ele perpendiculare.

3. .ultrasonografia Doppler ± un sunet emis de o sursa cu o frecven constant este recep ionat de catre un receptor fix cu o frecven mai mare când sursa se apropie de receptor i o frecven mai mic când sursa se îndep rteaz` de acesta. Transductorul este construit din blocuri de cristale ceramice sintetice. tipul de pacient i organul int . ace tia sunt emi tori i receptori de ultrasunete. acestea pot fi (Fig.modul B se asociaz luminozit ii cu o scal de gri i se ob ine imagine bidimensional (Fig. 6 . Alegerea transductorului se face în func ie de regiunea explorat . .primul mod a fost modul A (Amplitudine) ± se obtine un grafic cu varia ii de amplitudine. Fig.Transductorul ± în ecografie sursa de ultrasunete poart numele de transductor. 5 Tipuri de ecografie: . radiare ± utilizate în cardiologie.. liniare ± utilizate mai frecvent : pediatrie.12). . 2. În func ie de forma sondei.modul M de mi care ± pentru evaluarea mi c rilor valvulare. obstetrica ginecologie intraoperator. Fig. care au propriet i speciale i func ioneaz utilizând un fenomen fizic numit efect piezoelectric. convexe ± cel mai frecvent tip utilizat. 5) : 1.

y Specimenului i se aplic apoi un câmp magnetic oscilant din zona de radiofrecven a specimenului electromagnetic.M . Se bazeaz pe proprietatea (descoperit în anul 1946) c nucleele se comport ca ni te magne i în prezen a unui câmp magnetic intens.  are sensibilitate mare de evaluare pentru organe i afec iuni.  orienteaz imediat spre o alt metod imagistic complementar .M .R.de regul . prin prelucrare digital .se obtin maxim de informa ii în timp scurt.el trebuie s produc un câmp magnetic extern cât mai uniform. . exploatand propriet ile magnetice ale nucleului atomic.  este relativ ieftin . pentru tubul digestiv organele se pot umple cu ap . Treptele ob inerii imaginii prin I. în semnale optice elementare (pixeli). emi ând ei îns i ca particole cu sarcin electric ± o und de RF care poate fi detectat ca semnal rezonant magnetic al nucleolilor.M. nici o pregatire pentru explorarea organelor superficiale. care îl transform .M y ÄSpecimenul´ examinat ± corpul uman este supus unui câmp magnetic exterior foarte puternic. Echipamentul I. voxelul. au o form de a. Recep ia semnalului este posibil prin faptul c unda respectiv induce un curent electric într-o bobin construit în acest scop.  este lipsit de nocivitate. y Acest semnal este transmis unui computer. Valoarea sau intensitatea pixelului este propor ional cu intensitatea semnalului ce provine din nucleii rezonan i apar inând unui volum bine determinant. I.R.R. adic a unei unde de radiofrecven (RF) ce determin rezonan a nucleilor. cu geometrii variate. care r mâne constant în tot intervalul investiga iei i care produce alinierea în accea i direc ie a dipolilor magnetici nucleari . Gradien ii de câmp magnetic ±se produc prin curen i electrici care circul în spire din materiale conductante. y Radia ia electromagnetic (unda de RF) este apoi suprimat . Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (I.Examinarea ecografic : pentru explorarea abdominal preg tirea este minim ± pacient Äa jeun´ i vezica urinar în repre ie.) Este cea mai recent tehnic ce aduce informa ii de ordin chimic.constituie o metod non-invaziv de examinare a afec iunilor neuro-musculoscheletal .4) Magnetul -este piesa central a instala iei I. nucleii continu s oscileze. Între sond i tegumente se interpune gelul ecografic. Bobinele de radiofrecven ±forma i dispozi ia acestor bobine depind substan ial de sistemul magnetic principal .M (Fig.R. Nucleele de hidrogen sunt animate de mi carea în jurul propriului ax ±spin nuclear. Ecografia are o serie de avantaje:  examenul este rapid .R.

imaginea este comparabil cu cea din C.T. un caz special îl reprezint pacien ii cu claustrofobie .7 In general. corpi st ini metalici intraoculari. imaginile sunt u or de recunoscut ( Fig. pacien i ventila i sau intuba i.R. . Fig.Calculatorul . Fig. Contraindica iile absolute: cipuri feromagnetice intracraniene. peacemaker cardiac. 8 Agen ii de contrast folosi i în I.sub unele aspecte superioar ± permite un contrast superior. proteze metalice valvulare.8).controleaz parametri fizici ale i de operator. Durata unui examen este de aproximativ 30-90 minute . Preg tirea pacientului ±în general nu necesit m suri speciale.M. Contraindica ii relative: claustrofobie .au la baz Gadoliniu ±folosit în investigarea lichidului cefalorahidian ±face ca imaginea s fie mai luminoas .la care administrarea unui calmant u or reduce starea de anxietate.

Scintigrafia dinamic sau secven ial ± explorare func ional ±examinarea se face cu ajutorul cameralor de scintila ie. dimensiuni. Fig. Cessen în 1951 au efectuat pentru prima dat scintigrafie tiroidian apoi a fost cuplat imaginea la calculator. sau leziune.v. Imaginile se ob in concomitent cu injectarea radiofarmaceuticului ob inând imagini dinamice. Scintigrafia static ± ofer informatii cu caracter morfologic (pozi ie. distribu ia radiofarmaceuticului în organul investigat. Explorarea scintigrafic este cel mai vechi procedeu imagistic de vizualizare a organelor interne. galiul. Explorarea este f cut la un interval de timp de la injectarea radiofarmaceuticului.iodul(123I-132 I).9 Principiul examin rii scintigrafice const în detectarea radia iei gama emis în urma administr rii (i. sunt în principal: techne iu(99mTc). Aplica iile clinice ale scintigrafiei se extind la toate specialit ile medico chirurgicale.indiul (113mIn). Imaginea scintigrafic reprezint distribu ia spa ial a radiofarmaceuticului i varia ia sa în timp care ofer astfel informa ii despre morfologia i func ia organului investigat.taliu (201Tl). (67G ). Radionuclizii folosi i.sau orale) unui produs radiofarmaceutic cu tropism selectiv pentru un anumit organ.Scintigrafia Medicina nuclear utilizeaz izotopii radioactivi în scop diagnnostic i terapeutic. proces. prezen a unor leziuni difuze sau în focar. . form .

Cu incizii minime. I. montare de stenturi. se pot urm ri catetere.evenimentele luminoase sunt transformate în plus electric. Aduce informa ii morfofunc ionale ale creerului sau inimii în sec iuni de 4-5 mm i cu o rezolu ie de secunde.11) este o punte de leg tur între diagnostic i terapie. oprindu-se timp de câteva secunde pentru achizi ionarea imaginii.Aparatura de detec ie ±camera de scintila ie ±aparatura nu este un Äemi tor´ ci un Ädetector´ de radia ii gama.sau/ i apoi trata diverse afec iuniexemplu : angiografia.reprezint o tehnic modern de ob inere de imagini func ionale ale organelor sau sistemelor biologice.M sau radioscopie. Pentru a urm ri imaginea distribu iei în organism ± aparatele PET (Fig. tuburi de câ iva milimetri cu ajutorul c rora se poate diagnostica.S. Tomografia cu emisie de protoni (PET) . combinând imaginea radiologic i proceduri chirurgicale. chemoembolizare tumoral . embolizarea arterei uterine etc. .10) sunt formate din multiple cristale de scintila ie dispuse inelar în jurul pacientului i cuplate la tuburi fotomultiplicatoare . Examinarea SPECT se efectueaz cu camere de scintila ie la care detectorul efectueaz o mi care circular în jurul organului de examinat.10 Radiologia interven ional Radiologia intrerven ional (Fig.T. f r necesitatea anesteziei generale. cu ghidare de U. Aceste evenimente sunt prelucrate de computer ob inându-se imagini tomografice ale diverselor organe.R. biopsie. Fig. drenaj biliar. C.

comunicare. vizualizare.Arhivare. Radiologia modern este complet informatizat . La nivelul spitalului trebuie realizat un sistem informatic radiologic (RIS) care trebuie s cuprind toate sistemele de achizi ie i diagnostic pe baza unui sistem standard de gestiune i comunicare ( cele mai cunoscute fiind sistemele PACS i DICOM).12).12 . transmitere. Orice sistem imagistic este asociat de calculator în principalele sale func ii: achizi ie.Fig. Fig.comunicare. procesare. precum i înregistrarea în sistemul informatic al spitalului (Fig.11 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful