EM D

E IV ŢI T C RA LE NST O Ă

INTRODUCERE
Aţi simţit, cu siguranţă, nevoia unei informări complete, care să corespundă nivelului dumneavoastră de înţelegere şi preocupărilor pe care le aveţi, atunci când aţi vizitat locuri noi. Sau aţi simţit dorinţa de a împărtăşi celorlalţi din ceea ce ştiaţi despre respectivele locuri. Vă plac excursiile, vă fascinează istoria şi geografia locurilor, doriţi să cunoaşteţi noi oameni, visaţi să puneţi semnul egal între muncă şi vacanţă? Acum aveţi posibilitatea de a vă pregăti în modul cel mai simplu şi comod cu putinţă pentru a deveni ghid de turism. Printr-o structură clară şi prin prezentări atractive, cursul de Ghid de turism elaborat de EUROCOR urmăreşte să formeze acele însuşiri ale ghidului care îl pot determina pe orice turist ce l-a însoţit să exclame cu nostalgie peste ani: „A fost cea mai frumoasă călătorie din viaţa mea!”. Cursul se adresează atât celor ce doresc să profeseze într-un astfel de domeniu, cât şi celor care desfăşoară deja o activitate de ghidare turistică, dar care resimt nevoia sistematizării şi extinderii cunoştinţelor specifice domeniului. Cunoştinţele pe care acest curs vă propune să le dobândiţi acoperă întreg necesarul de informaţii utile în această profesie: elemente de geografie, metodologia desfăşurării unei excursii şi prezentarea obiectivelor turistice, particularităţile activităţii de transport, cazare şi alimentaţie a turiştilor, serviciile de agrement şi elementele de animaţie, colaborarea cu agenţiile de turism, instrumentele de plată folosite, precum şi aspectele ce ţin de comunicarea eficientă cu turiştii. Cursul de Ghid de turism vă oferă calea spre pregătirea de care aveţi nevoie pentru a reuşi în această profesie. Vă dorim mult succes!

Ghid de turism

1

urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită observaţiile sale pe marginea acestora. puteţi trimite tema spre corectare pe adresa Institutului Eurocor. ilustraţii atractive. care se îndosariază într-o mapă specială EUROCOR. care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu Eurocor. Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai uşor şi eficient. finalul anumitor lecţii prevede şi o secţiune de vocabular. au fost introduse următoarele simboluri pe marginea lecţiilor: i ? 3 (21) – semnalează noţiunile şi definiţiile noi sau aspectele deosebit de importante – semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare – indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioară (în acest caz. figuri. cursul are un pronunţat caracter practic. în ceea ce priveşte conţinutul său. După rezolvare. Structura sa clară facilitează semnificativ însuşirea cunoştinţelor. Veţi întâlni. la pagina 21) Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă. Fiecare lecţie debutează cu o introducere. Veţi găsi aici fragmente din structura modulelor de curs şi un exemplu de formular de temă pentru acasă. cu ajutorul cărora vă veţi valorifica sistematic competenţele dobândite. tema a mai fost abordată în lecţia 3. Fiecare modul se încheie cu un rezumat al principalelor aspecte analizate în cadrul acestuia şi cu o temă pentru acasă.lecţie demonstrativă Materialul cursului se compune din 12 module. 2 Ghid de turism . de asemenea. lecţiile cuprind nenumărate definiţii. menit să vă ajute în adoptarea celor mai potrivite decizii pentru activitatea de ghid de turism pe care o veţi desfăşura. exerciţii. dar şi unele teste psihologice utile pentru cunoaşterea proprie şi a celorlalţi. ce constituie o modalitate eficientă de verificare a gradului de înţelegere a subiectelor prezentate. ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. În plus. Din punctul de vedere al numărului de pagini. iar la sfârşitul principalelor capitole din modul sunt prevăzute întrebări de verificare. studii de caz şi scurte istorice pentru anumite fenomene turistice prezentate. prezentate sub forma unor fascicule. grafice şi tabele. Pentru buna înţelegere a limbajului de specialitate.

Programa cursului Ghid de turism Modulul 1 Istoricul ghidăriei. obiectivelor turistice şi a staţiunilor turistice Comunicarea şi relaţiile publice în turism Modulul 10 Modulul 11 Modulul 12 Contractele în sfera comercializării produsului turistic Instrumentele şi modalităţile de plată în turism Asigurările în domeniul turismului Ghid de turism 3 . termeni uzuali în turism Definirea ghidului din punctul de vedere al legislaţiei şi al clasificării ocupaţionale Modulul 2 Psihologia grupului Psihologia turistului Modulul 3 Modulul 4 Modulul 5 Potenţialul turistic al României (I) Potenţialul turistic al României (II) Serviciile prestate de agenţia de turism Transporturile turistice Modulul 6 Serviciile prestate în unităţile de cazare turistică Serviciile prestate în unităţile de alimentaţie publică pentru turism Modulul 7 Serviciile de agrement în turism Elementele de animaţie în turism Modulul 8 Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul intern Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul internaţional Modulul 9 Metodologia prezentării itinerarelor.lecţie demonstrativă Pentru început. vă prezentăm programa cursului.

ghidul va fi în stare să anticipeze şi să înţeleagă comportamentul şi reacţiile oamenilor pe care îi întâlneşte. Pe de altă parte. Este. există indivizi care sunt permanent nemulţumiţi şi care pot provoca aceleaşi reacţii în cadrul grupului.lecţie demonstrativă De o deosebită importanţă pentru direcţionarea învăţării este partea de introducere. există şi oameni care preferă să stea izolaţi de ceilalţi membri ai grupului sau doresc să stea singuri în cameră. un ghid trebuie să fie chiar dur. oamenii merg în aceste excursii pentru a găsi companie şi a scăpa de viaţa singuratică de acasă. acestuia fiindu-i necesare. atunci când nemulţumirile sunt nejustificate sau nerezonabile. dar politicos şi atent în acelaşi timp. Ei pot astfel acţiona ca un grup plăcut. altele însă vor respinge oamenii de acest fel. Totodată. mai cultivaţi şi mai experimentaţi decât ceilalţi. Trebuie acordată o mare atenţie acestui fapt. O parte importantă a activităţii ghidului constă tocmai în a crea acea senzaţie de unitate şi armonie necesară bunei derulări a acţiunilor grupului. fumătorii şi nefumătorii trebuie să aibă locuri separate. În acest caz. cine nu este? Cine are obiceiuri respingătoare. deoarece. solide cunoştinţe de psihologia grupului şi a turistului. Aceasta trebuie să fie extrem de elastică. este de datoria ghidului să îndrepte lucrurile. Cunoscând aceste caracteristici. pot avea diverse profesii (care determină o anumită conduită generală). ca un grup dificil. agreabil sau. Unele grupuri îi vor accepta ca îndrumători. Comunicarea cu oamenii este „pâinea zilnică” a ghidului. Pentru exemplificare. Indivizii care alcătuiesc un grup. cine este un outsider? Toate acestea trebuie avute în vedere atunci când se împart camerele la hotel sau când se distribuie locurile în autocar. pentru rezolvarea lor adecvată. iar cei care sunt obişnuiţi să călătorească singuri trebuie integraţi şi ei grupului. Psihologia turistului Psihologia descrie şi analizează caracteristicile speciale ale grupurilor de indivizi sau ale indivizilor în parte. pot avea un anumit statut etc. unii turişti încearcă să acţioneze în aşa fel încât să dea impresia că sunt mai buni. formează caracterul grupului şi imprimă acestuia un mod propriu de comportament. în care sunt prezentate pe scurt principalele aspecte care vor fi analizate în cadrul modulului. De multe ori. De exemplu. important ca ghidul să observe cum se înţeleg între ei membrii grupului. Câteodată. Psihologia grupului şi psihologia turistului Introducere Pentru ghid. de un real interes şi o mare importanţă sunt psihologia şi dinamica grupului. dimpotrivă. după o anumită perioadă petrecută împreună. 4 Ghid de turism . turiştii fiind foarte diferiţi între ei – pot proveni din zone geografice sau din ţări diferite. dacă apar neînţelegeri în grup. care ridică probleme ghidului. de asemenea. am selectat introducerea şi câteva observaţii referitoare la psihologia turistului din modulul 2 al cursului. Cine este popular în grup.

de geografia şi climatul ţării sale de baştină. dar. care-i izolează într-un fel de restul lumii. Ei vor fi. De exemplu. dar de care au auzit vorbindu-se. Oamenii din regiunile îndepărtate faţă de locul excursiei şi din ţările în curs de dezvoltare vor căuta distracţii care în ţările lor nu există. Ghid de turism 5 . cinematografele. mai puţin exuberanţi decât oamenii din zonele sudice însorite. Caracteristici materiale Comportamentul şi o mare parte a vieţii unei persoane sunt influenţate de munca sa şi de mediul în care trăieşte. Un ghid trebuie să aibă întotdeauna mintea limpede şi cunoştinţele necesare pentru a înţelege tipurile de caracter. Olandei. zilele calde şi însorite şi au tendinţa de a trăi în relaţii mai strânse cu vecinii. locuitorii regiunilor nordice sau montane vor avea preferinţă pentru locuinţele confortabile. cei din sud au preferinţă pentru culorile vii. comportamentul şi reacţiile de acceptare sau de respingere ale oamenilor din jurul său. Totodată. preferă să aibă grădini împrejmuite cu garduri.lecţie demonstrativă În mare măsură. de aceea locuitorii acestora vor fi atraşi de locurile larg deschise şi de plajele singuratice. de exemplu. în general. Oraşele aglomerate. Fără îndoială că mulţi străini vor încerca să se adapteze bucătăriei locale. Oraşele mari şi aglomerate. gastronomia este un factor care are o influenţă puternică asupra turiştilor. Locuitorii Marii Britanii. care se află continuu sub presiunea lipsei de timp. Totodată. Caracteristici generale Mentalitatea şi comportamentul unei persoane sunt în mare parte determinate de mediul în care trăieşte. în acelaşi timp. cunoştinţele de psihologie îi vor fi foarte utile. traficul intens şi staţiunile înţesate cu lume sunt tipice pentru aceste ţări. a căror viaţă se petrece în cea mai mare parte în afara locuinţelor. Germaniei şi Austriei. teatrele şi activităţile tipice ale orăşenilor din zonele respective se vor număra printre preferinţele vizitatorilor. de multe ori monotonă. vor fi foarte fericiţi să găsească meniuri cu care s-au obişnuit acasă. atitudinile. mai introvertiţi. cât şi pentru partenerii lui. succesul activităţii ghidului depinde de reuşita în a-şi rezolva sarcinile ce-i revin într-un mod satisfăcător atât pentru el. Turiştii din ţările puternic industrializate îşi petrec aproape 11 luni pe an într-o lume închisă. În acest scop.

noţiunea de potenţial turistic este redată şi prin expresiile de „fond turistic” şi „patrimoniu turistic”. create de mâna omului (aşa-numita ofertă turistică secundară). fauna. i 6 Ghid de turism . prin atractivitatea sa. de politica de ansamblu pe care o promovează una sau alta dintre ţările primitoare de turişti în domeniul dezvoltării turismului. vegetaţia. menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural.). alte atracţii de interes ştiinţific. însă potenţialul turistic are un sens mai larg.lecţie demonstrativă Prezentările. el incluzând structurile şi dotările tehnico-edilitare.. resursele naturale (de exemplu: frumuseţile montane şi peisagistice. de interes turistic depinde. la finalul căruia veţi găsi o listă cu întrebări de verificare a modului în care v-aţi însuşit Potenţialul turistic Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic. de facilităţile oferite pentru atragerea vizitatorilor. investiţii de capital şi forţă de muncă specializată.a. staţiuni etc. are menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone. Potenţialul turistic al unei ţări. zone. În literatura de profil. care. staţiune etc. clima. Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice. Într-un sens determinant. care. conţin definiţii care marchează aspectele cele mai importante şi sunt însoţite adesea de imagini atractive. ar putea fi definit ca fiind totalitatea valorilor naturale. economice. asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. extrem de clare şi bine structurate. de dinamismul dezvoltării economiei naţionale a unei ţări. factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice. regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale. pot deveni obiective de atracţie turistică. valorile naturale (aşa-numita ofertă primară) constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. cu caracter de unicat etc. plajele de pe litoral. Pentru exemplificare. precum şi serviciile turistice oferite. culturale ş. este vorba de acele valori a căror punere în funcţiune în scopuri turistice necesită lucrări de amenajare şi echipare. am ales un fragment din modulul 1. în mare măsură. Prin urmare. permiţând accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare. Punerea în valoare a resurselor naturale (a ofertei primare) şi a resurselor create (oferta secundară) într-o zonă. în primul rând. ca urmare a acţiunii omului. Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate.

7. de restaurante. 2. în funcţie de preferinţele solicitanţilor de servicii.lecţie demonstrativă Prestaţiile turistice Din definiţia formulată anterior. În mod inevitabil. Produsele turistice oferite de aceste unităţi sunt solicitate în contextul petrecerii plăcute a timpului liber al turiştilor şi. 6. 3. Corespunzător etapelor pe care le parcurge un turist de la reşedinţa sa permanentă până la destinaţia călătoriei şi înapoi. care se specializează pentru serviciile respective.a. ele trebuie să ofere acestora – material şi calitativ – satisfacţia deplină în urma consumului turistic. în conformitate cu preferinţele şi exigenţele vizitatorilor potenţiali. În acest fel. de unităţi specializate pentru prestaţiile de agrement. deci. 5. iar realizarea lor presupune existenţa unor unităţi economice prestatoare (societăţi comerciale. de baze de tratamente balneomedicale ş. Nu se poate vorbi. oferite într-o gamă tot mai diversă şi la un nivel calitativ superior. se desfăşoară un complex de activităţi menite să satisfacă nevoile variate de consum. de-a lungul istoriei. agenţii de turism etc. au determinat oamenii să călătorească? Care sunt avantajele turismului organizat? Care sunt şi cum pot fi definite pricipalele categorii de călătorii? Cum defineşte OMT turismul naţional? Care sunt categoriile de vizitatori internaţionali. ca atare. 4. conform criteriilor OMT? Cum poate fi definit potenţialul turistic al unei zone? Care sunt elementele care compun oferta turistică? 7 . aceste activităţi de prestaţii de servicii turistice se află într-o strânsă interdependenţă. Întrebări de verificare 1. despre potenţial turistic fără a se face referire în mod concret la prestaţiile de servicii turistice.). Concretizarea acestor oferte de produse turistice a necesitat crearea şi dezvoltarea unei baze materiale în toate zonele (staţiunile) turistice din ţară (reţea de unităţi de cazare. volumul şi complexitatea ofertei turistice a generat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor şi turismului. Ghid de turism Care sunt principalele motivaţii care. corelându-se automat cu cea a prestaţiilor turistice.). reiese clar că noţiunea de potenţial turistic presupune ideea de ofertă turistică.

– relieful carstic bine dezvoltat (1600 km2. Potenţialul turistic natural. peste 400 peşteri).. – – întinse păduri de conifere şi foioase. chei şi defilee. Găsiţi în continuare un fragment din modulul 3 al cursului nostru. creste alpine semeţe. peisaj agro-carstic etc. de marea bogăţie a formelor glaciare şi carstice. mai ales. culoarele Rucăr-Bran şi Timiş-Cerna. cu abrupturi spectaculoase. grohotişuri etc. poduri suspendate. relieful şi lacurile glaciare. de varietatea şi atractivitatea peisagistică.lecţie demonstrativă Cunoştinţele de geografie sunt indispensabile oricărui ghid de turism. naţionale sau internaţionale. văi montane şi chei. Carpaţii Meridionali Au un important potenţial turistic. peisaje variate şi atractive. în marea lor majoritate marcate. peşteri. Valea Prahovei sau trec munţii la peste 2000 m. dat. Carpaţii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpatice. uşurând accesul. foarte variat. Cu toată masivitatea lor. Din acestea porneşte reţeaua de poteci turistice. de mare interes estetic şi cinegetic. prin aspectele peisagistice. constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane. de întinsele domenii alpine schiabile. – impunătoare defilee. O serie de drumuri forestiere sau industriale pătrund adânc în interiorul munţilor. modernizate în parte. în care este prezentat potenţialul turistic natural al ţării noastre. – lacuri glaciare (cele mai răspândite din Carpaţi) de un pitoresc deosebit. stâncării. totodată. ca Transfăgărăşanul şi „Transalpina” (peste Parâng-Cindrel) sau ca magistralele feroviare ce urmăresc aceleaşi văi. atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism. este reprezentat de: – un întins domeniu alpin – cel mai dezvoltat din Carpaţii româneşti – care. circuri şi văi glaciare. care preiau fluxurile turistice spre cele mai înalte culmi montane. care străbat defileele Oltului şi Jiului. dar care sporesc. – lacuri antropice de interes hidroenergetic. cel mai dezvoltat din Carpaţi. Ghid de turism 8 .. pentru a vă ilustra simplitatea şi atractivitatea prezentării. date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus. doline. de mulţimea lacurilor glaciare etc. – relieful glaciar.

tour-operatorii au statut de agent de turism. în care sunt prezentate informaţii referitoare la istoricul serviciilor de transport prestate de agenţiile de turism. În contextul unei anume „democratizări” a vacanţelor. dar şi în alte ţări europene şi în SUA.lecţie demonstrativă În structura cursului au fost introduse. a fost realizat de Thomas Cook în 1841. atât pe orizontală. plimbări. Juridic. în ciuda numeroaselor schimbări în structura proprietăţii. de asemenea. fiind întreprinderi de mari dimensiuni. Am ales pentru exemplificare un fragment din modulul 5 al cursului. Această clientelă era formată din sindicate. Principalul său rival a fost şi este compania „American Express”. nu numai în Anglia. care au rolul de a vă familiariza cu evoluţia unor importante fenomene turistice. Firma lui Cook a rămas o putere în industria călătoriilor. Scurt istoric 1 (5) Primul tour. ideea câştigând teren foarte repede. prin propriile filiale şi agenţii. este proprietara unuia dintre cele mai importante servicii de creditare a clienţilor. Cook a oferit pachete de servicii în întreaga lume. puternic concentrate pe plan naţional. cazare şi transfer la şi de la aeroport. scurte istorice. este pachetul de servicii (sau tour-ul „împachetat”). în accepţiune modernă. adică vând servicii pe care le distribuie direct publicului. Turistul plăteşte un preţ mai mic pentru acest pachet decât dacă încearcă să facă toate aceste aranjamente pe cont propriu. care au contribuit la afirmarea acestui nou tip de organizare a turismului în masă. Ghid de turism 9 . care este mai degrabă un serviciu decât o marfă tangibilă. dar mai ales internaţional. „American Express” este implicată în multe afaceri: a fost prima companie care a emis cecurile de călătorie. prestează servicii de asigurare şi bancare internaţionale. Produsul lor. unele dintre ele fiind opţionale. dar şi de asociaţie care fabrică şi comercializează produsele turistice. vânzări prin corespondenţă). închirieri de maşini şi alte servicii. Primii mari tour-operatori s-au dezvoltat pentru că s-au adresat unei clientele colective. adică din colectivitatea de muncă. Tour-operatorii oferă servicii de transport. şi din reţele generale de distribuţie din comerţ (mari magazine. Cele două companii funcţionează ca angrosişti de servicii şi ca agenţii de voiaj detailiste. unii tour-operatori au propus şi dezvoltat produse turistice la scară industrială (pelerinaje. cât şi pe verticală. Tour-operatorii Tour-operatorii pot fi consideraţi angrosiştii industriei turistice. De asemenea. deturnând interesul faţă de sistemele de comercializare clasice prin agenţia de turism. de asemenea. participări la expoziţii şi târguri internaţionale). pachetul de servicii poate cuprinde şi servicii de divertisment.

Biserica Sf. o mare importanţă o au studiile de caz. fortificaţii. Cetatea. XIV-XV. DN 15) – Mediaş (37 km. DN 14A) – Cluj Napoca (107 km. Cloşca şi Crişan. fiind identificate situaţiile concrete cu care se va confrunta ghidul de turism. Portofoliul ghidului Vom face acum o prezentare extrem de practică pentru orice ghid de turism. – Sibiu: Muzeul Brukental. DN 75) – Deva (135 km. DN 7) – Făgăraş (77 km. monumente arhitecturale din sec. 10 Ghid de turism . analiza de preţ a circuitului conform fişei tehnice. Muzeul Unirii. DN 1) – Braşov (66 km. – Deva: Muzeul oraşului. Fişa tehnică a unui circuit Circuitul ales este: Cluj Napoca – Alba Iulia (146 km. Margareta. Castelul-fort medieval Alba Carolina. Biserica catolică.lecţie demonstrativă În înţelegerea informaţiilor prezentate. Nicolae. Biserica mănăstirii. – Făgăraş: cetatea (sec. fondată în 1697. XIII) reconstruită în stil renascentist. Catedrala. Obeliscul ridicat în memoria lui Horea. Iată un exemplu de analiză practică din modulul 8. E 60). mănăstirea franciscană. – Mediaş: Muzeul Municipal. Biserica reformată. fragmente ale oraşului medieval. Obiective turistice vizitate în traseu: – Alba Iulia: monumente arhitecturale din sec. – Sighişoara: Muzeul de istorie. Palatul princiar. – Tg. Palatul Apor. Statuia lui Decebal. Catedrala ortodoxă. Palatul Culturii. Mureş: Muzeul judeţean. 1. Statuia lui Mihai Viteazul. Nicolae din Schei. – Braşov: Muzeul judeţean. cuprinzând fişa tehnică a unui circuit. DN 1) – Sighişoara (116 km. DN 74) – Sibiu (122 km. Biserica din deal. mănăstirea franciscană Sf. Rolul acestora este de a spori aplicabilitatea cursului. XV-XVIII. Biserica Sf. DN 14) – Târgu Mureş (84 km. precum şi o situaţie a realizărilor efective (decontul). Biserica Neagră.

000 lei 9.000 = 200. serviciul de alimentaţie publică.000 pensiune completă (60 % prânz. ele nu corespund cu realitatea. transport – 979 km × 10. Serviciul de restaurant: 1. serviciul de cazare – 100.000 lei 950. 20% micul dejun). serviciul de restaurant – 75. Mureş – Cluj Napoca.750 lei 2.000 lei/km = 9. – 10. Studiu de caz (1): Analiză de preţ Pentru excursia din 1-3.000 lei/km.000 lei 4. program turistic şi diverse servicii – 8 intrări muzee x 10.500 lei Ghid de turism 11 . Realizarea analizei de preţ a circuitului turistic conform fişei tehnice Tipul serviciilor turistice cuprinse în circuit: serviciul de transport (979 km).000 = 150. (categoria 1 stea). număr personal însoţitor – 2 (conducător grup. × 200. cod 1/19.000 = 45.000 (intrare muzee) = 950.750 lei Total Capitol I: (1+2+3+4+5) – 743.000 (cazare) + 195.08 pe itinerarul Cluj Napoca – Alba Iulia – Deva – Sibiu – Făgăraş – Braşov – Sighişoara – Mediaş – Tg. cazare – 2 × 100.790.08 2. Mureş) cazare hotel Bulevard (Sibiu) cazare hotel Steaua (Sighişoara) 3.790.000 (restaurant)+ 80.000 lei 1 prânz × 45. restaurant – 2 pensiuni complete × 75.000 persoană/obiectiv. Specificarea: Capitol I – cheltuieli directe din prestaţii de asigurat de terţi furnizori: 1. 20% cină.lecţie demonstrativă 2.08 – – – – – – – – – prânz – restaurant Transilvania (Alba Iulia) cina – restaurant Bulevard (Sibiu) mic dejun – restaurant Bulevard (Sibiu) prânz – restaurant Alpin (Braşov) cina – restaurant Steaua (Sighişoara) mic dejun – restaurant Steaua (Sighişoara) prânz – restaurant Grand (Tg.000 / 40 = 23. număr minim de turişti – 40. serviciul de cazare. intrări obiective turistice (muzee) – 10.000 lei 5. Notă: Preţurile stabilite sunt aleatorii.000 lei 3.000 lei Total: 195. şofer).000 / 40 = 244.08 Serviciul de cazare: 1.08 2. cheltuieli personal însoţitor: 2 pers.000 lei = 80.000 lei/pers.08 Baremele aferente serviciilor (negociate): – – – – serviciul de transport – autocar 40 loc.

După un timp. – program turistic. posibilităţii atingerii unor puncte de creastă. Călătorul nostru cu rucsac a hotărât să continue. Au pornit spre munte 2 excursionişti. Acesta este motivul pentru care cursul cuprinde numeroase şi diverse exerciţii. – 3. Semnalaţi care sunt aceste greşeli şi precizaţi cum trebuia procedat. Au vorbit cu cabanierul. Cei doi excursionişti aveau de străbătut un traseu de circa 5 ore. A doua zi de dimineaţă. Excursia la munte Muntele poate fi străbătut în toate anotimpurile. timpul fiind senin. Excursiile se fac în grupuri care să aibă în jur de 10 persoane. celălalt cu o geantă de mână. ? Ofertă de turism extern şi program de turism extern Circuit clasic Elveţia Viena – Salzburg – Zürich – Berna – Montreux – Geneva – Lausanne – Milano – Veneţia – Budapesta. perioada: 23. Este recomandabil să consultaţi localnicii în privinţa condiţiilor specifice ale regiunii. dar socotind că nu au timp suficient să se întoarcă. Tarif: 495 Euro/pers 12 Ghid de turism . dar durata şi complexitatea traseului diferă în funcţie de acestea.04.lecţie demonstrativă Exerciţiile reprezintă un instrument foarte util pentru a verifica înţelegerea conţinutului asimilat. Iarna se merge cu atenţie numai pe trasee scurte. Au început să facă un zgomot grozav ca să fie reperaţi. cel cu geanta ar fi vrut să se întoarcă. – 10 nopţi cazare cu mic dejun. iar cazarea în cort se face numai dacă turiştii au o experienţă verificată în domeniu. iar veştile meteo erau contradictorii.05. dar şi timpului mai favorabil şi îmbrăcămintei mai uşoare. Au scos amândoi cuminţi o umbrelă şi au continuat. Exerciţiu În povestirea de mai jos excursioniştii au făcut o serie de greşeli.2003 Servicii incluse: – transport cu autocarul. În următoarele fragmente din modulele 7 şi 8 veţi găsi două tipuri de exerciţii. Vara oferă posibilitatea unor trasee mai lungi şi dificile datorită zilelor mai lungi. au luat-o pe prima scurtătură. în nici un caz pe traseele marcate cu „Interzis iarna”. În curând a început şi ploaia. în care se aplică informaţiile primite. unul dintre ei echipat cu un rucsac. care i-a convins să rămână acolo. – croazieră pe lacul Geneva. au ajuns la un refugiu. au continuat drumul. Cel mai rău a fost că la circa 1 oră de la începutul excursiei s-a lăsat ceaţa.

– Ziua 6: Vizitarea Florenţei (cazare). 14. – Ziua 9: Roma – Florenţa – Bologna – Milano (cazare).lecţie demonstrativă ? Exerciţiu Analizaţi oferta şi programul de mai jos: Circuit Italia – 13 zile autocar Cazări : 11 cazări la hoteluri de 2 şi 3 stele. – Ziua 12: Udine – Graz – Viena (tur de oraş) – Budapesta (cazare). Castelul Sforza şi Galeriile Brera). Completaţi apoi tabelul următor: Ghid de turism 13 . Palatul Dogilor. – Ziua 5: Ancona – Bologna – Florenţa (tur de oraş) (cazare). 14. – Ziua 11: Milano – Bergamo (tur de oraş) – Vicenza – Udine (cazare). – Ziua 13: Budapesta – Arad – Bucureşti. Scala. – Ziua 10: Tur de oraş Milano (se vizitează Domul. 14. 14. – Ziua 7: Florenţa – Roma (tur de oraş) (cazare). – Ziua 3: Veneţia (Piaţa San Marco şi Basilica. – Ziua 4: Veneţia – San Marino (tur de oraş şi vizitarea palatului ) – Ancona (cazare). opţional excursie cu vaporul în insula Murano) (cazare). – Ziua 2: Tur de oraş Budapesta – Lublijana – Peştera Postojna – Veneţia (cazare).04. cu mic dejun şi cină Plecări : 14.08.06.09 Preţ: 570 Euro Traseu: – Ziua 1: Bucureşti – Arad – Budapesta (cazare).07. – Ziua 8: Vizitarea Romei (inclusiv Vaticanul) (cazare).

56. cea mixtă (circa 290 unităţi) şi cea obştească (aproximativ 110 unităţi). 10.127 unităţi. dar şi un suport esenţial pentru însuşirea conţinutului. ceea ce reprezintă circa 13 paturi la 1000 locuitori. reflectă. ca Elveţia şi Iugoslavia. din totalul de 3. datorită faptului că deţine peste 2500 de unităţi de cazare. apoi cea privată (27..9%). 15%). se observă că într-o primă grupă intră hotelurile. prin numărul şi structura lor. Analizând ponderea fiecărui tip de unitate din totalul capacităţilor de cazare.6%) (care este într-o continuă creştere). iar în cea de-a doua grupă intră unităţile cel mai puţin reprezentative: cabane (cca. În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului.8%). ponderea cea mai mare o deţine forma publică. din cauza scoaterii din circuitul turistic a unor unităţi de cazare considerate necorespunzătoare. în cea mai mare măsură.lecţie demonstrativă Prezenţa bogată a graficelor şi tabelelor constituie o parte atractivă a cursului. ţara noastră se situează printre ţările cu un turism dezvoltat.655 unităţi (52. aflată într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice. 11.4%) şi moteluri (cca.000 în 1989) – acesta era numărul locurilor disponibile în unităţile de cazare din România la sfârşitul anului 2000. datorită trecerii unora dintre ele la alte departamente şi schimbării destinaţiei iniţiale sau cedării proprietarilor de drept. Peste 290. hanuri (cca. urmate la o diferenţă destul de mare de taberele de elevi şi preşcolari (cca.1%). care deţin peste jumătate din numărul locurilor (cca. Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate (datele aparţin anului 2000) evidenţiază că. această componentă principală a bazei tehnico-materiale reprezintă un adevărat sprijin pentru activitatea turistică din ţara noastră. aparţinând altor ramuri) pe care le foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale constituie baza tehnico-materială a turismului.3%). Cazarea turistică Prin numărul său important de locuri şi prin structura acestora. Austria). alimentaţia publică. Deşi nu se situează la acelaşi nivel cu cele mai dezvoltate ţări turistice europene (Spania. dar şi cele comune. gradul de dotare şi dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial. Vă va convinge în acest sens următorul fragment din modulul 4. În ultimii ani. capacităţile de cazare. cea cooperatistă (aproximativ 200 unităţi).000 locuri (faţă de 340. agrementul etc. de campinguri (cca. cu 1. Structura capacităţilor de cazare pe tipuri de 14 Ghid de turism . Baza tehnico-materială turistică i Totalitatea mijloacelor materiale (specifice turismului.8%) şi vile (cca. spaţiile de primire s-au diminuat. 3%). 1. 1.

deci. care reprezintă aproximativ 71% din total. vile + hanuri.lecţie demonstrativă unităţi Pe tipuri de unităţi. structura capacităţii de cazare se prezintă astfel: Existenţa unei ponderi mari a structurilor de primire principale (hoteluri. că în staţiunile de pe litoral se găsesc circa 42% din spaţiile de cazare ale ţării. structura capacităţii de cazare se prezintă astfel: Rezultă. moteluri şi cabane). Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice se prezintă în felul următor: Ghid de turism 15 . urmate de cele situate pe principalele trasee turistice şi în centrele urbane (cca. cu un grad de confort redus în cele mai multe cazuri. 17%) şi montane (cca. din care circa 65% în hoteluri şi vile. structurile complementare deţinând un procent mic. 13%). Structura capacităţilor de cazare pe forme de turism Pe forme de turism. cu precădere pe litoral. dar şi în cazul centrelor şi traseelor turistice şi în staţiunile balneare. constituie un element pozitiv pentru activitatea turistică din ţara noastră. hanurile şi motelurile sunt în număr mai mic. 28%) şi de cele aflate în staţiunile balneare (cca. Deşi au un rol important în turismul itinerant. se remarcă şi în acest caz ponderea hotelurilor. Pe tipuri de unităţi.

astfel încât drumeţia alături de dumneavoastră să fie plăcută şi pentru cei din jur. când cineva povesteşte ceva)? 10.lecţie demonstrativă Pentru că vă poate fi de mare ajutor să vă evaluaţi competenţele în acest fascinant domeniu. Sunteţi comunicativ. vă abţineţi să îi împărtăşiţi celui de la volan temerile şi sfaturile dumneavoastră? 8. Observaţi drumeţii experimentaţi. puteţi considera că stăpâniţi deprinderile de bază ale drumeţiei. – Dacă totalul obţinut este de 60-85 puncte. Veţi găsi în cursul nostru şi alte exemple de teste incitante. 16 Ghid de turism . 1. Sunteţi egoist. Respectaţi zilnic programul stabilit pentru întregul grup? 3. În camping. Test de animaţie (poate fi aplicat tuturor membrilor unui grup de turişti. La drum. E absolut necesar să vă revedeţi comportamentul. Sunteţi politicos. Supravegheaţi-vă mai mult. cu 0 puncte răspunsurile negative şi cu 5 pe cele nesigure: – Dacă aţi totalizat 90-120 puncte. cursul vă propune şi câteva teste. impunându-vă la început să acţionaţi în aşa fel încât fiecare răspuns să fie afirmativ. – Un total de până la 50 de puncte e absolut nesatisfăcător. vă găsiţi o îndeletnicire liniştită? 2. Respectaţi regimul de alimentaţie specific pentru excursiile la munte? Evaluare Notaţi cu 10 puncte răspunsurile afirmative. Urmăriţi şi întrebările acestui test. De fiecare dată când sunteţi pe cale de a proceda într-un anume fel. iar atunci când vă interesează o emisiune anume folosiţi casca de ureche a tranzistorului? 7. {tiţi să tăceţi când e cazul (când tovarăşii de drum se odihnesc sau citesc. gândiţi-vă în ce măsură v-ar face plăcere dacă altcineva din grupul dumneavoastră ar acţiona identic. atent cu cei din jur. veţi învăţa de la ei. Cereţi permisiunea celor prezenţi de a deschide radioul. o astfel de comportare dirijată se va transforma într-o bună deprindere. ştiţi să respectaţi codul drumeţiei şi de aceea tovărăşia dumneavoastră este căutată şi apreciată. Dar comportamentul dumneavoastră poate fi încă mult îmbunătăţit. vă oferiţi fără zăbavă (ezitare) să contribuiţi după putere şi pricepere la pregătirea mesei? 5. pentru cunoaşterea proprie şi a celorlalţi. vă dovediţi un bun tovarăş de drum. Ascultaţi tot timpul indicaţiile ghidului sau îi comentaţi deciziile? 12. gata să daţi o mână de ajutor celor din jur? 9. nepăsător faţă de ceilalţi. fără a vă lansa pe scurtături sau a rămâne în urmă? 4. Sunteţi un bun tovarăş de drumeţie? Puteţi afla răspunsul la această întrebare rezolvând testul din modulul 7. Când călătoriţi cu automobilul. la un foc de tabără. pentru ca ghidul să-şi formeze o imagine generală): Sunteţi un bun tovarăş de drumeţie? Dacă după o noapte în care aţi dormit în comun cu alţi turişti (la un motel sau o cabană) vă treziţi înaintea celorlalţi. Renunţaţi la tabieturi şi vă adaptaţi cu voie bună la condiţiile pe care vi le oferă împrejurarea? 11. vă potriviţi pasul cu al celorlalţi. Cu timpul. Vă abţineţi să fumaţi când călătoriţi într-o maşină sau într-un compartiment de tren pentru nefumători? 6.

Cumpărătorul are dreptul de a informa în scris despre neconcordanţele sesizate sau despre calitatea necorespunzătoare a unor servicii turistice.lecţie demonstrativă Sistematizarea cunoştinţelor asimilate de-a lungul unui modul se regăseşte în partea de rezumat. Agenţiile de turism din România pot fi de următoarele tipuri: agenţie de turism tour-operatoare. REZUMATUL MODULULUI 5 5. calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul firmei. Pentru a putea funcţiona. agenţii organizatoare de circuite. Există mai multe criterii de clasificare a agenţiilor de turism. cabanier. director de agenţie de turism tour-operatoare. Un grup de agenţii poate fi compus din mai multe puncte de vânzare şi puncte de implant. În contract sunt menţionate obligatoriu o serie de elemente referitoare la pachetul de servicii de a cărui bună îndeplinire este răspunzătoare agenţia de turism. agenţii implant. care funcţionează în cadrul Ministerului Turismului. dar în România este evitat. direct sau prin intermediari. având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism sau a componentelor acestora. director de hotel. agenţii de stimulare.5 5. Conducătorii agenţiilor de turism sunt şi ei brevetaţi. care vinde sau oferă spre vânzare. în contul unei agenţii de turism tour-operatoare. Prezintă avantajul protecţiei consumatorilor de turism şi al garanţiilor financiare acordate atât turiştilor. cât şi prestatorilor.1 Agenţia de turism este distribuitorul produselor turistice care realizează legătura între agenţii economici cu profil de transport. agenţie de turism detailistă.6 . aceştia pot fi: manager în activitatea de turism. agenţii pentru croaziere. agenţiile de turism trebuie să solicite şi să obţină licenţe şi brevete de turism eliberate de Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism. Contractul dintre agenţia de turism şi turist este acordul de voinţă dintre agenţia touroperatoare sau detailistă şi turist. Publicitatea agenţiilor de turism cuprinde un complex de activităţi de informare a consumatorilor despre componentele. franşizate. director de restaurant. agenţii comerciale. Modalităţile principale de comercializare a produselor turistice de către agenţiile de turism sunt: Ghid de turism 17 5.4 5. iar în funcţie de nivelul pregătirii profesionale. 5. Reţelele de agenţii sunt de mai multe tipuri: integrate. pachete de servicii sau componente ale acestora. dar cel mai viabil este următorul: agenţii cu oferte de servicii complete. în scopul stimulării vânzărilor. voluntare şi protejate. cazare/alimentaţie publică şi client.2 5. director de agenţie de turism detailistă. Pe plan mondial este utilizat şi termenul de „agenţie de voiaj”. Găsiţi în continuare o parte a rezumatului modulului 5. agenţii organizatoare de voiaje prin poştă. având alte conotaţii. care are ca obiect cumpărarea unor servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către agenţia de turism.3 Punctele de lucru (agenţiile) se grupează în reţele de agenţii şi grupuri de agenţii (când sunt mai puţin de 10 agenţii). care are rolul de a vă pregăti pentru rezolvarea temelor pentru acasă. contractate de agenţia tour-operatoare.

O agenţie bine organizată şi care dispune de resurse financiare şi personal suficient are următoarea organigramă: biroul secretariat. Specializarea se face în funcţie de temă. Agenţia desfăşoară activităţi legate de vânzarea de bilete de transport. – act care acordă posesorului (persoană fizică) dreptul de a înfiinţa şi conduce o agenţie de turism – călătorie pe mare sau ocean cu un vas special (de croazieră) – act în baza căruia o agenţie de turism îşi desfăşoară activitatea – anunţarea şi reţinerea (cu sau fără un acont) a unui serviciu turistic – serviciu oferit spre vânzare de un tour-operator sau de o agenţie de voiaj turistic – fi rmă specializată în turism care se ocupă cu vânzarea en gros a aranjamentelor turistice către agenţii detailiste – pachet de produse turistice ce include transportul.7 În etapa actuală. Agenţia corespondentă este acea agenţie de voiaj care asistă clientela altei agenţii de voiaj sau vinde servicii organizate de aceasta. 5. biroul turism. agenţiile de turism aplică două strategii de comercializare a produselor turistice: strategia de specializare şi strategia de nediferenţiere. realizarea de campanii publicitare. clientelă şi destinaţie. acestea sunt cuprinse în secţiunea de vocabular. rutiere.lecţie demonstrativă editarea de materiale publicitare. oficiul difuzare şi fişier general. cazarea şi alte servicii vândute sub titlul de vacanţă la un preţ forfetar brevet de turism croazieră licenţă de turism rezervare serviciu turistic tour-operator voiaj forfetar 18 Ghid de turism . biroul transporturi. Ea vinde servicii turistice izolate (primire şi acces şi servicii) sau complexe (voiaje generice şi forfetare). o dată cu creşterea numărului de agenţii turistice şi implicit a pachetelor turistice ce sunt oferite turiştilor. oficiul tarife şi documentare. Am ales pentru exemplificare vocabularul de la sfârşitul aceluiaşi modul 5. biroul trafic accesoriu. Agenţiile de voiaj se împart în agenţii CFR.8 Acolo unde au fost menţionate în material noţiuni care nu au beneficiat de explicaţii detaliate. 5. pentru transport fluvial. care se găseşte la sfârşitul unor module. biroul dezvoltare. servicii turistice şi servicii complementare acestora. VOCABULAR agenţie de turism agenţie de voiaj – firmă specializată în turism care se ocupă cu producerea şi comercializarea produselor turistice – firmă care are ca obiect comercializarea biletelor de transport. oficiul publicitate.

în care să atingeţi următoarele puncte: – tema. Pe baza tuturor cunoştinţelor din modulele anterioare şi a cunoştinţelor dobândite în acest modul. Am selectat pentru exemplificare câteva exerciţii din tema modulului 7. Specificaţi staţiunea cu cea mai mare pondere a transportului pe cablu. Semenic. 4. c. Cu cât se urca mai mult. Au pornit după aceea veseli către baza muntelui. Analizaţi graficul de mai jos: 2. iar echipamentul s-a împrăştiat pe la toţi turiştii prin bagaje. a. S-a mers într-un ritm rapid. – obiectivele turistice. cu atât se mărea pasul pentru a se ajunge la un loc de campare situat dincolo de limita pădurii. dezvoltaţi un traseu turistic în România (de circa 400 km). iar la primul popas s-au epuizat toate rezervele de apă. În spatele grupului erau câteva persoane mai slabe. B. în faţă fiind persoana care mergea cel mai repede.lecţie demonstrativă În finalul fiecărui modul se găseşte o temă pentru acasă. unde mai toţi turiştii s-au aşezat la o friptură şi o bere. A doua zi de dimineaţă. de tip practic. 3. d. Exact când s-a înnoptat. unde lângă apă s-a stabilit şi tabăra. cu gândul că vor fi găsite altele mai încolo. Realizaţi o comparaţie între totalul pentru Valea Prahovei şi cel pentru Poiana Braşov. dar pentru a realiza o ofertă şi un program pentru turismul internaţional (un traseu cu durata de 5 zile). b. s-a ajuns pe malul unui râu. cât şi exerciţii complexe. un alpinist încercat. Predeal. Aceleaşi cerinţe ca la 10 A. din care una nu mai fusese niciodată pe munte. Ghid de turism 19 . TEMA PENTRU ACASĂ 1. La prânz. care conţine atât întrebări de tip grilă. s-a ajuns la cabană. În textul de mai jos înlocuiţi acţiunile greşite cu altele corecte: Grupul de excursionişti format din 10 turişti a plecat pe munte. b. – itinerariul. A. fiecare ce a putut să ia. Cea mai importantă staţiune din Carpaţi în ceea ce priveşte dotările pentru sporturi de iarnă şi transport pe cablu este: a. Sinaia. s-a plecat în grabă. – dotările de agrement. Poiana Braşov.

Aici se încheie lecţia demonstrativă a cursului de Ghid de turism. înscriindu-vă la cursul de Ghid de turism! 20 Ghid de turism . În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru. vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru.lecţie demonstrativă Temele propuse se rezolvă pe formularele de temă ataşate la sfârşitul caietului şi se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica special dedicată observaţiilor profesorului veţi primi din partea acestuia sugestii şi recomandări pentru perfecţionarea continuă a activităţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful